Sunteți pe pagina 1din 21

Facultatea de geologie si geofizica

Proiect examen

Hidrogeologie I

Tema Nr.6

Student: Gilca Ioana Cristina

Grupa 304A

Sesiunea: Ianuarie-Februarie 2018


Cuprins

Introducere ................................................................................................................................................... 3
Baza de date.................................................................................................................................................. 4
Datele despre zona investigata ................................................................................................................. 4
Datele de piezometrie: ............................................................................................................................. 4
Datele pentru testele hidrodinamice: ....................................................................................................... 6
Harta piezometrica ....................................................................................................................................... 9
Calculul gradientului hidraulic ................................................................................................................ 11
Interpretarea hartii piezometrice ........................................................................................................... 13
Calculul modulului de alimentare atmosferica .......................................................................................... 13
Reprezentarea profilului piezometric ..................................................................................................... 15
Testarea hidrodinamica a acviferului sub presiune .................................................................................... 16
Regimul stationar Dupuit ........................................................................................................................ 17
Concluzie ..................................................................................................................................................... 19
Introducere

Obiectivele principale ale temei sunt:


 construirea unei hărti piezometrice pentru un acvifer freatic în legătură
hidraulică cu reţeau hidrografică;
 calculul modului de alimentare atmosferică (w) pe baza morfologiei
spectrului hidrodinamic al acviferului si reprezentarea grafică a profilului
piezometric de-a lungul secţiunii utilizate pentru calculul modulului de
alimentare atmosferica (w).
 evaluarea parametrilor hidrogeologici ai unui acvifer sub presiune aflat în
culcuşul acviferului cu nivel liber, pe baza datelor obtinute prin pompari întrun
grup de trei foraje.

Fig 1:Prezentarea unui acvifer liber si a unui acvifer sub presiune


Baza de date

Baza de date utilizata pentru realizarea temei, contine:

 date despre zona investigata


 date de piezometrie
 date pentru testarile hidraulice

Datele despre zona investigata

 coordonatele pentru realizarea conturului zonei in Surfer

HP xmin xmax ymin ymax


6 0 3000 0 2000

Datele de piezometrie:

PunctObs x y CotaNH CotaCulcus


P1 1262.5 1950.0 300.0 210.0
P2 1900.0 1700.0 300.0 210.0
P3 1312.5 1375.0 290.0 210.0
P4 262.5 1975.0 280.0 210.0
P5 712.5 1912.5 290.0 210.0
P6 1250.0 1550.0 294.0 210.0
P7 12.5 612.5 270.0 210.0
P8 800.0 1300.0 285.0 210.0
P9 500.0 700.0 275.0 210.0
P10 750.0 12.5 270.0 210.0
P11 1000.0 400.0 275.0 210.0
P12 1500.0 300.0 280.0 210.0
P13 1412.5 600.0 280.0 210.0
P14 2362.5 25.0 280.0 210.0
P15 2925.0 175.0 290.0 210.0
P16 2325.0 687.5 290.0 210.0
P17 2287.5 1000.0 290.0 210.0
P18 2900.0 900.0 300.0 210.0
P19 2700.0 1300.0 300.0 210.0
R1 3000.0 2000.0 467.1 210.0
R2 2650.6 1704.8 463.6 210.0
R3 2358.5 1415.7 456.2 210.0
R4 2253.0 1301.2 453.9 210.0
R5 2081.3 1120.5 451.9 210.0
R6 1825.3 948.8 447.8 210.0
R7 1551.2 867.5 444.1 210.0
R8 1174.7 792.2 441.6 210.0
R9 975.9 620.5 437.9 210.0
R10 671.7 539.1 436.2 210.0
R11 237.9 271.1 432.9 210.0
R12 0.0 0.0 431.9 210.0

Datele de piezometrie contin: 30 de puncte de observatie ( 19 piezometre <P> si 12 statii


de observatie <R>) , coordonatele lor in sistem cartezian X si Y si cota nivelului hidrostatic (NH)
si cota culcusului acviferului pentru fiecare dintre ele.
Datele pentru testele hidrodinamice:

 Diametrul primului foraj: ro [m];


 Distantele intre cele doua foraje: r1 [m] si r2 [m];
 Debitul pompat: QI,QII,QIII[m3 /zi]
 Grosimea acviferului: M [m]=20m
 Timpul de pompare: t_l [min]
 Denivelarile masurate in cele trei foraje: s0 [m], s1 [m], s2 [m].

Date de pompare
Distanţe [m] Debite [m3/zi]
r0 r1 r2 QI QII QIII
0.2 8 19.5 200 300 550
t_I so s1 s2
nr [min] [m] [m] [m]
1 1 0.208225 0.083177 0.049854
2 2 0.221187 0.096139 0.062816
3 3 0.228769 0.103721 0.070399
4 4 0.234149 0.109101 0.075778
5 5 0.238322 0.113274 0.079951
6 10 0.251284 0.126236 0.092913
7 20 0.264246 0.139198 0.105875
8 30 0.271828 0.14678 0.113457
9 40 0.277208 0.15216 0.118837
10 50 0.281381 0.156333 0.12301
11 60 0.28479 0.159742 0.126419
12 120 0.297752 0.172704 0.139381
13 240 0.310714 0.185666 0.152343
14 300 0.314887 0.189839 0.156516
15 360 0.318296 0.193248 0.159926
16 720 0.331258 0.20621 0.172888
17 1440 0.34422 0.219172 0.18585
18 1441 0.656571 0.343951 0.260644
19 1442 0.676027 0.363407 0.2801
20 1443 0.687413 0.374793 0.291487
21 1444 0.695496 0.382876 0.299569
22 1445 0.701768 0.389148 0.305841
23 1450 0.721276 0.408656 0.325349
24 1460 0.740847 0.428227 0.34492
25 1470 0.752348 0.439728 0.356421
26 1480 0.760545 0.447925 0.364618
27 1490 0.76693 0.45431 0.371003
28 1500 0.772169 0.459549 0.376242
29 1560 0.792346 0.479726 0.396419
30 1680 0.813174 0.500554 0.417247
31 1740 0.82009 0.50747 0.424163
32 1800 0.825838 0.513218 0.429911
33 2160 0.84869 0.53607 0.452764
34 2880 0.873513 0.560893 0.477586
35 2881 1.446158 0.789656 0.614712
36 2882 1.481829 0.825327 0.650383
37 2883 1.502707 0.846205 0.67126
38 2884 1.517527 0.861025 0.68608
39 2885 1.529028 0.872526 0.697582
40 2890 1.564803 0.908301 0.733356
41 2900 1.600706 0.944204 0.769259
42 2910 1.621813 0.965311 0.790366
43 2920 1.636861 0.980359 0.805415
44 2930 1.648589 0.992087 0.817143
45 2940 1.658217 1.001715 0.82677
46 3000 1.69534 1.038838 0.863894
47 3120 1.733798 1.077296 0.902351
48 3180 1.746614 1.090112 0.915167
49 3240 1.75729 1.100788 0.925844
50 3600 1.80002 1.143518 0.968574
51 4320 1.847145 1.190643 1.015698
52 4321 0.754013 0.754013 0.754013
53 4322 0.686012 0.686012 0.686012
54 4323 0.646255 0.646255 0.646255
55 4324 0.618061 0.618061 0.618061
56 4325 0.596203 0.596203 0.596203
57 4330 0.528401 0.528401 0.528401
58 4340 0.460844 0.460844 0.460844
59 4350 0.421527 0.421527 0.421527
60 4360 0.393771 0.393771 0.393771
61 4370 0.372349 0.372349 0.372349
62 4380 0.354932 0.354932 0.354932
63 4440 0.289719 0.289719 0.289719
64 4560 0.227079 0.227079 0.227079
65 4620 0.207755 0.207755 0.207755
66 4680 0.192364 0.192364 0.192364
67 5040 0.138031 0.138031 0.138031
68 5760 0.092386 0.092386 0.092386
Harta piezometrica

Harta piezometrica a fost construita cu ajutorul programului Surfer si ilustreaza:

 Pozitia piezometrelor si statiilor de observatie


 Liniile echipotentiale ( trasate la distanta de 2m)
 Liniile de curent( cate 3 de fiecare parte a versantului)

Fig 2: Dispunerea piezometrelor pe suprafata studiata


Figura 3: Trasarea vectorilor care arata directia de curgere

Fig 4: Trasarea liniilor de curent


Calculul gradientului hidraulic

Gradientul Hidraulic (I) este expresia sintetica a fortelor care actioneaza asupra apei
hidrodinamic active, apa care se deplaseaza sub actiunea campului gravitational, din zonele cu
energie mare spre zonele cu energie mica.
Gradientii hidraulici (I) s-au determinat pe cate o linie de curent aleasă pe fiecare versant.
Gradientul s-a determinat pe baza datelor (x și y) obținute în urma digitizării acestor linii de
current.
Formula utilizată în calculul gradientului hidraulic este următoarea:

ΔH – distanţa dintre izopieze


(x1,y1), (x2,y2) – coordonatele punctelor digitizate

Am calculat gradientul hidraulic pentru parte de sus si pentru partea de jos a hartii si am obtinut 2
grafice.

Partea de sus

d
x y distanta cumulat delta h gradientii media panta%
2277.664 1899.795 246.0862 0 0 0 0.008974 0.897374
2263.381 1654.124 165.71 246.0862 2 0.008127
2260.524 1488.439 127.4012 411.7962 2 0.012069
2217.675 1368.46 129.0558 539.1974 2 0.015698
2229.101 1239.911

Partea de jos

d
x y distanta cumulat delta h gradientii media panta%
1144.289 758.5223 149.5672 0 0 0 0.009159 0.915934
1066.297 630.8993 162.34 149.5672 2 0.01232
981.2154 492.6411 153.0967 311.9073 2 0.013064
867.7728 389.8337 176.1161 465.004 2 0.011356
754.3301 255.1205 220.822 641.12 2 0.009057
605.4366 92.0467 612.3938

gradient partea de sus

0.018
0.016
0.014
0.012
0.01
0.008 gradient partea de su
0.006
0.004
0.002
0
0 200 400 600

Gradientul hidraulic are o crestere lineara

gradient partea de jos


0.016
0.014
0.012
0.01
0.008
gradient partea de jos
0.006
0.004
0.002
0
0 200 400 600 800

Gradientul hidraulic creste pana la un anumit punct apoi scade


Interpretarea hartii piezometrice

 Se observa ca: nivelul hidrostatic de pe maluri este situat sub nivelul acviferuluii, de unde
rezulta ca raul alimenteaza acviferul.
 Valoarea gradienților hidraulici calculați pe o linie de curent crește pe versantul de sus și
in cel de jos, dar acesta începe ulterior să scadă rezultând astfel un profil piezometric, de-
a lungul direcțiilor principale de curgere, de tip parabolic.

Calculul modulului de alimentare atmosferica

Modelul de calcul utilizat pentru modulul de alimentare (w) va fi cel al curgerii


plan-verticale, staţionare şi neconservative într-un acvifer omogen şi izotrop cu o conductivitate
hidraulică K=15,0 m/zi. Se va alege un traseu perpendicular pe o directie principala de curgere si
se vor utiliza cotele nivelului piezometric din 3 puncte amplasate pe acest traseu.
Pentru calculul acestui modul am fost utilizate cotele nivelului piezometric pe un profil
transversal pe directia principala de curgere (
R4, P16,P17)

W - Modulul de infiltrare atmosferica (m/zi);


K – Conductivitatea hidraulica (m/zi);
h1 – Cota NH – cota culcus in P16 (m);
h2 – Cota NH – cota culcus in R4 (m);
ha – Cota NH – cota culcus in P8 (m);
L – Distanta dintre P16 si R4 (m);
x=a – Distanta dintre P16si P17 (m)

x y l cota NH cota culcus


R4 2325.0 687.5 314.742 453.9 210.0
P17 2287.5 1000.0 h1 243.9
x y 290.0 210.0
P16 2287.5 1000.0 x h2 80.0
R4 2253.0 1301.2 303.1782 2287.5 1000.0
h3 1287.5

W 7056.573 m/zi
2.58E+09 mm/an
Reprezentarea profilului piezometric

Profilul piezometric calculat pe baza ecuaţiei curgerii plan-verticale, staţionare şi


neconservative şi a modulului de alimentare atmosferică .

h1 – cota nicelului hidrostatic-cota culcus in P16


h2 – cota nivelului hidrostatic-cota culcus in R4
x=a – distanta intre foraj si alt punct oarecare pentru care dorim sa masuram nivelul hidrostatic
x(0,1)
l – disanta dintre R4 si P17
w – modulul de alimentare atmosferica
k – conductivitatea hidraulica
Hx=hx+cota culcus
profil piezometric
4500

4000

3500

3000

2500

profil piezometric
2000

1500

1000

500

0
0 50 100 150 200 250 300 350

Profilul piezometric obtiinut

Testarea hidrodinamica a acviferului sub presiune

Pentru evaluarea parametrilor hidrogeologici ai terenurilor acvifere se vor prelucra date


obtinute prin testarea hidrodinamica realizata intr-un grup experimental de trei foraje.
Se cunosc: debitul de pompare (QI,QII,QIII), distanțele dintre forajul experimental și
piezometre (r1 și r2), precum și raza forajului experimental (r0).

Am calculat:

 Regim staţionar (model Dupuit;


 Parametrii acviferului
 Transmisivitate
 Conductivitate
 Parametrii forajului
 Rezistenţă hidraulică
 Salt piezometric
 Rază de influenţă
 Regim nestaţionar (modelul Jacob;
 Parametrii acviferului
 Transmisivitate
 Conductivitate
 Difuzivitate hidraulică
 Coeficient de înmagazinare elastică
 Parametrii forajului
 Rezistenţă hidraulică
 Salt piezometric
 Rază de influenţă

Regimul stationar Dupuit

Parametrii acviferului
Transmisivitatea este utilizata pentru evaluarea potentialului de debitare a unui acvifer in
conditii hidrodinamice standart ( gradient hidraulic unitar si sectiune unitara).

T01 178.9488028

T02 222.1702038

T12 162.1939244
Valorile transmisivitatii
Conductivitatea reprezinta un parametru global al capacitatii de circulatie a apei
subterane prin terenuri permeabile. Conductivitatea hidraulica a acviferelor depinde in general de
porozitate si de caracteristicile apei. In mod concret, conductivitatea este viteza cu care circula
apa la un parametru la un gradient hidraulic unitar. Se masoara in m/zi.

k 8.109696218

Valoarea conductivitatii

Parametrii forajului

Saltul Piezometric reprezinta diferenta dintre denivelarea reala si denivelarea teoretica


dintr-un foraj. Se masoara in metri.
delta -
so 5.023284 m s0 3.17614
delta -
s1 4.299331 m s1 3.10869
delta -
s2 4.124476 m s2 3.10878

Valorile salturilor piezometrice

Concluzie

 Acviferul alimenteaza reteaua hidrografica

S-ar putea să vă placă și