Sunteți pe pagina 1din 58

TITLUL V

Contracte sPeciale

Capitolul l' Contractul de v6nzare

Secliuneo l. Nofiune, reglementore 9i coroctere iuridice

1. Noliune

VAnzareaes|econtractu!caretransmitedreptuldenronr!7lateasupraunuibun,
unei sume de oanl'
de la vAnzdtor la cumpdrdtor, in schimbul "
Degi,dereguld,contractuldevAnzare-cumpdraretransferddreptuldeproprie-
--
tate,vAnzarea poate strdmuta giun alt drepf' precum:
I un att drept reat(de exemplu, dreptul de uzufruct)'
- un drePt de creanld,
- un drept de proprietate intelectuald sau
- drePturile succesorale' de prop-rietate tine numai de
putem aprecia astfel ci transmiterea dreptului
(nu gide esenta vanzdrii)'
naturacontractului de vanzare-cumpdrare
Deoarece are ca i"^1^, iegirea unui drept
din patrimoniul contractantului' vAn-
zarea este un act de disPozilie'
Uneori,inlocde,,VAnzare,,sefolosegtetermenuldecesiune'Ceidoitermeniun
transmilAnd intotdeauna
(degi asemanatori) nu sunt insd sinonimi, cesiunea
dreptincorporal(de^exemplu,cesiuneauneicreante'aunuifonddecomer!'aunu
drept de autor etc')t'r.
Pentruaformaobiectulstrdmutdrii(delavAnzdtor,lacumpdrSlor)dreptu
anumitd persoand'
trebuiesd fie transmisibil, adicEtsd nu fie indisolubil legat de o
Nusepottrans,mite'prinvAnzare.'drepturilepersonale.nepatrimoniale,cele
constituite prin voinla pdrlilc'
patrimoniale .u ."r"|i", .tri"t p"rronal.gi nici cele
exemplu, nu pot forma obiectul cot"-
sau a legii, cu caracter intuitu personadl. De

ttl potrivit art. 1650 alin. (1) C.civ., ,,VAnzarea este contractul prin care vAnzdtorul transn::
proprietatea unui bun in schimbul un-
sau, dupd caz, se oou6i"")iriiiii"u^pardtorului
cd textul de lege nu :
il"I G;; cumparat'oiJ." ooriga sd it ptdteasca' (s.n). Apreciem preciza:
reugit sA fixeze cadrul t.rf contiactului de vdnzare-cumpdrare' in acest context
"f automat al proprietd,tii din patrimo^ -
numai cd incheierea vanz6rii produce ,,transferul
vdnzitorului in cel at nemaipunandu-se problema executdrii vreunei obliga:'
"r"1paiai"irili,
deatransferaproprietatea'.(s.n.);a91yeleaD.CrrrgrcA,Contractespeciale'Civiles
nai)iiii Bucureqti, 2005, p. 33-34'
"-'l;j;; ueO"" C. io.^-iir,
lloi"i"at", rot.'t, Eiicnimout, Ed. Rosetti,
l. Rosrrrt-BAlAuescu, Al. BAtcotnruu, Tratat d9 drept c"t
Pop' Cesiunea t:
romAn,vol.
'iiiint'a lt, Restitrit,"iO. irr, Aucuregti,, 1997, p' 579 9i urm'; L'
p' 9 9i urm'
dreptut civi! romiln, in Dreptul nr' 812005'
"'"8i"; ii;;;J;; Fn. oinx, Tratat de drept civit. contracte speciate,
Ed. Actami, Bucur*:
1999, P. 10.
V, Contracte speciale 329

tractului de vAnzare-cumpdrare: dreptul de abitalie al sotului supravietuitor, dreptul


de intretinere, dreptul la pensie etc.
Precizdm ci, in doctrind, institutia este desemnatd prin termenii de: ,,vanzare",
,,cumpbrare", ,,vanzare-cumpdrare" sau ,,contract de vanzare-cumpdrare". Apreciem
cd, in general, termenii sunt sinonimi gi, in concluzie, alegerea acestora este dicta-
td numai de context.

2. Reglementdri na!ionale gi europene

sediul de bazd in materie de vdnzare-cumpdrare se gdsegte in codul civil


2009, cartea a V-a, intitulatd ,,Despre obligatii", Tiilul lX ,,Diferite contracte spe-
ciale", Capitolul I ,,Contractul de vdnzate", art. 1650-1762.
Alte acte normative cuprind reglementdri, mai ales privind diferite feluri de
vAnzdri (cunoscute ca varietdti de vAnzare-cumpdrare), cdrora le sunt aplicabile
reguli speciale. De exemplu, vAnzarea locuinlelor proprietate de stat in conditiile
Legii nr. 8511992, Legii nr. 11211995, Legii nr. 10/2001 etc.
ln acelagi context, reamintim cd, in actiunea de ,,implementare" a acquis-ului
european, au fost adoptate o serie de acte normative care reglementeazd vAn-
zarea,,produselod' in vederea asigurdrii protecliei consumatorilor.
Reglementdrile nalionale in materia vdnzirilor de consumatie constituie, in
esenld, transpuneri ale directivelor comunitaret'l in domeniul dreptului privat. De
exemplu O.G. nr. 130/2000 privind proteclia consumatorilor la incheierea gi exer-
citarea contractelor la distanld, Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din
contractele incheiate intre comercianli gi consumatori, Legea nr.2gGl2O04 privind
Codul consumului, Legea nr. 24012004 privind rdspunderea producdtorilor pentru
pagubele generate de produsele cu defecte etc.
Transpunerea in plan nalional a noilor (gi ineditelor) dispozilii europene a creat
probleme de ,,armonizare", atat in ceea ce privegte legislatia, dar mai ales a recon-
siderdrii unor institulii(deja consacrate) ale dreptului civil precum: obligafii ,,precon-
tractuale", denuntare unilaterald, clauze abuzive etc.
ln ceea ce privegte legea aplicabild, actele 9i faptele juridice incheiate ori, dupd
caz, sdvArgite sau produse inainte de intrarea in vigoare a Codului civil 2009 nu
pot genera alte efecte decAt cele prevdzute de legea in vigoare la data incheierii
sau, dupd caz, a sdvdrgirii lor (art.3 din Legea nr.7112011). Rezultd cd, in prin-
cipiu, atAt incheierea, cAt gi efectele, dar gi incetarea actului juridic se supun legii
in vigoare la data incheierii lor.

3. Caracterele juridice ale v6nzirii

Contractul de vAnzare-cumpdrare se particularizeazd prin urmdtoarele carac-


tere juridice.

I11
P-entru amdnunte, a se vedea C. Tonoen, Acquis-u/ comunitar in domeniut dreptului
.
privat. O sintezd, Ed. All Beck, Bucuregti, 2002.
lnstitutii de drept civil

a) Vdnzarea are carocter consensuol

Potrivit aft. 1178 C.civ., ,,Contractul se incheie prin simplul acord de voinle al
pdrlitor daci legea nu impune o anumiti formalitate pentru incheierea sa valabild."
(s.n).
Rezulti cd, in general, vAnzarea se incheie valabil, atunci cAnd pd(ile s-au
inleles (solo consensu); deci, fdrd a fi necesar ca acordul de voinle sd imbrace o
formd anume.
VAnzarea rdmAne consensuald chiar dacd, prin acordul pdrlilor, transferul drep-
tului de proprietate, remiterea lucruluivAndut ori a prelului sunt ulterioare perfectdrii
actului.
V6nzarea este insd numaiin principiu consensualdtll.
Prin exceplie de la principiul de mai Sus, in unele cazuri, special prevdzute de
lege, vAnzarea devine un contract solemn' Astfel:
- potrivit art, 885 C.civ., ,,drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea
funciard se dobdndesc, atAt intre pdrli, cAt gifald de terli, numai prin inscrierea lor
in cartea funciard, pe baza actului sau faptului care a justificat inscrierea"'(s.n').
- potrivit art. 888 C.civ,, ,,inscrierea in cartea funciard se efectueazd in baza
inscrisutui autentic notarial, a hotdrArii judecdtoregti rimase definitivd, a certifi-
catului de mogtenitor..." (s.n.).
- potrivit arl. 1244 C.civ., ,,trebuie sd fie incheiate prin inscris autentic, sub
sancfiunea nulitilii absolute, convenliile care strdmutd sau constituie drepturi reale
care urmeazd a fiinscrise in cartea funciar5" (s,n.).
Rezultd c6, din dispoziliile coroborate 9i indirecte ale art.'885, art. 888 9i arl. 1244
C.civ., vAnzarea terenuritor (cu gi fdri construclii) trebuie incheiatd in formd auten'
ticd.
Sancliunea nerespectdrii formei autentice la incheierea contractelor de vAn'
zare-cumpdrare ce au ca obiect terenuri de orice fel este nulitatea absolutd a
actuluijuridic lafi.1242 alin. (1) C.civ.l.
De precizat c6,,dacd pb(ile s-au invoit ca un contract sd fie incheiat intr-o anu-
mitd formd, pe care legea nu o cere, contractul se socotegte valabil chiar dacd
forma nu a fost respectatd". in condiliile unui text discutabil, apreciem cd dispo'
ziliile art. 1242 alin. (2) C.civ, sunt aplicabile, de exemplu, vAnz6rii unui autoturism,
in care pdrtile au convenit incheierea contractului in formd autentice, dar l'au
perfectat prin inscris sub semndturd privatdt2l.
Ad probationem, in toate cazurile cAnd bunul are o valoare mai mare de 2,5
banitsl esfe cerutd forma scrisd (art. 1191 C.civ. 1864). Nerespectarea formei scri-

Actul juridic consensual reprezintd regula in materie (vorbindu-se, astfel, despre pnn-
t1l
cipiul consensualismulufl; a se vedea G. BoRol, C.A. ANonelescu, Curs de drept civil.
Partea generald, Ed. Hamangiu, Bucuregti,2011, p. 114.
I'1 A se vedea C. ToRDen, Drept civil. Contracte speciale, Ed' All Beck, Bucuregti, 2005,
p. 15; V. Neueg, Drept comercial, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2011 , p' 277 '
' tt) Suma prevdzutd in Codul civil (250 lei) a fost transformatd prin aplicarea prevederilor
art, S alin. (5) din Legea nr . 34812004 privind denominarea monedei nalionale, potrivit cdrora
V. Contracte speciale

se, in acest caz, atrage imposibilitatea pdr{itor contractante de a proba


existenta
contractului gi a clauzelor sale (proba cu martori nefiind admisi
decAt atunci cAnd
existd un inceput de dovadd scrisd).
ca exceptie, regula prevdzutd de art. 1191 c.civ. 1g6411r nu este apticabild
te$elor persoane, care vor putea dovedi contractul cu orice
mijloace de probd
(intrucAt pentru terti contractul este ,,un simplu fapt juridic,).
Potrivit aft' 1245 C'civ', contractele care se incheie prin mijbace
electronice
sunt sup_use condiliilor de formd prevezute de legea speciald.
in acest context, pre-
cizdm cd prin art. 5 9i art. 6 din Legea nr. 455/2001, inscrisul
in formd electronicd
ciruia i s-a incorporat o semndturi electronicd (executatd in condiliile
legii), este
asimilat inscrisului sub semndturd privatd, iar inscrisul in formi
electronicd, caruia i
s-a incorporat o semndturd electronicl, rec_unoscuf de cel cdruia
i se opune, are
acelagi efect (intre pd(i) ca giactut autentiCzt.

b)Vdnzarea este un contract sinolagmatic

Vdnzarea este un contract sinalagmatic deoarece,,obligatiile


nascute din acesta
sunt reciproce gi interdependente" (arl. 1171C.civ.). Rsttei
vanzdtorul ur" ooiig"liu
v '' --
principald de a preda lucrul, iar cumpdrdtorul trebuie
sd pliieascd
caracterursinaragmatic presupune deci interdependenla obrigaliitor,?n
pretul.
sensur cd
prestaf ia uneia dintre pdrli reprezin td cauzaobligaliei asumate de-cealaltd parte.
De reguld, interdependenla obligaliilor derivd din interdependenla
vointelor vAn-
zdtorutui gi cumpdritorului (voinfa fiind fundamentut
coniractutui;. ca e*cepfie,
legea intervine, uneori, pentru asigurarea reciprocitdlii,
interdependenlei gi, mai
ales, a unui echilibru semnificativintre drepturite gi obligaliire pa4iror
(de exemplu,
Lgoea nr. 193/2000 privind clauzele abuzivedin contraJteie
incheiate intre comer-
cian!i gi consumatori).
Reciprocitatea gi inte.rdependenla obligafiilor creeazd premisele
unei prezumlii
de echilibru economicintre prestafiiie p64ilor contractului
de vdnzare-cumpdrare.

c) Vdnzarea este un contract cu titlu oneros


VAnzarea este un contract cu titlu oneros, deoarece
,,fiecare parte urmeregte sd
igi procure un avantaj,in schimbul obligaliilor asumate',
tart. 11zi.alin. (1) c.civ.l.
Mai precis, inci din laza lormdrii contractului, atdi vdnzdtorur
cdt gi cumpd-
rdtorul urmdresc oblinerea unui echivatent material in
schimbul angajamentului
propriu. Putem afirma astfer cd vanzarea se afrd (din
acest prn.t o" vedere) intr-o
stare de normalitate contractuald.

,,Toate sumele in monedd veche prevdzute in actele normative


iulii,igg?,:,".ill*lP^r?:, sumete in moneoa noue, piin i;peai["emise anterior datei de 1

t'r porrivit i't. iso iit. i"'i6.ooo,,


s)cj1 r-etea;;:;1i;6jj',.iii;i5fiff?;i',1;111i.;t prin o,U.G.
nr'79/2011, dispozitiile art.l169-1i74
9iart. 1176-:12o6oin CoJuicivii'oe
vigo,arepand ra da]d intrdrii in vigoare a'nouiui coo ' ta 1864 r6mdn in
*' Legea nr' 455/2001 privind oe proceoura .i"iia.
semndtura electronicd g-i Legea ni. sastzooz privind
merlul etectronic transpun dispoziliite Directivelor nr, tsg9/bsbE co-
$ni. z-ooolsilce.
332 lnstitulii de drept civil

Caracterul oneros este in stransa legdturd cu caracterul sinalagmatic al vAn-


zdrii.

d) Vdnzarea este un contract comutativ

VAnzarea este un contract comutativ deoarece ,,la momentul incheierii sale,


existenla drepturilor gi obligaliilor pdrlilor este certd, iar intinderea acestora este
determinatd sau determinabild" [art. 1173 alin. (1) C.civ.].
Caracterul comutativ al v6nzdrii deosebegte contractul de vAnzare-cumpdrare,
de orice contract aleatoriu care, ,,prin natura lui sau prin voinla pdrlilor, oferd cel
pulin uneia dintre pdrJi $ansa unui cAgtig 9i o expune totodatd la riscul unei
pierderi, ce depind de un eveniment viitor gi inced" (de exemplu, contractul de
asigurare, renta viagerd etc.).
Caracterul comutativ al vAnzirii nu este insd absolut. Ca exceplie, in doctrind
se admite, de exemplu, cd vAnzarea de drepturi litigioase (ca varietate a vdnzdrii
de drept comun) are caracter aleatoriu.lll

e)Vdnzarea este tronslqtivd de proprietate

Yilnzarea este translativd de proprietate deoarece, prin natura sa, contractul


transmite acest drept real (principal).
VAnzarea este translativd de proprietate mai ales, pentru cd, transferul proprie-
tdlii se produce de drept; acordul de voinle (contractul in sin-e) fiind sursa transfe-
ruiui (indiferent de momentul in care se realizeazd transferul)t2l.
Pentru considerentul de mai sus, vAnzarea nu face parte din categoria con-
tractelor, numai ,,creatoare de obligalii".
De reguld, ,,proprietatea se strdmutd de drept cumpdrdtorului din momentul
incheierii contractului, chiar dacd bunul nu a fost predat ori prelul nu a fost pldtit
incd" (art. 1674 C.civ.).
Transmiterea imediatd a dreptului de proprietate (la momentul incheierii vAn-
zdrii) opereazd numai dacd sunt intrunite urmdtoarele condilii:
- vAnzdtorul esle proprietarul lucrului vAndut,
- obiectul contractului este un bun determinat individual;
- lucrulvAndut existd;
- pd(ile sau legea sd nu fi amAnat transferuldreptului de proprietate.
Ca exceptie, pdrtile sau legea pot amAna transferul dreptului de proprietate
(dupd incheierea contractului)t31.

tllTot astfel, se admite cd vAnzarea nudei proprietdli sau uzufructul viager al unui bun
are tot caracter aleatoriu; a se vedea PH. MRlRunre, L. AvnEs, PY. Gnurten, Droit civil. Les
contrats speciaux, Defrenois, Paris,2O07, p. 42.
t'r ln doctrina francezd, vdnzarea este recunoscute drept ,,modelul contractului translativ
de proprietate gi instrumentul principd al circula,tiei bunurilof' (s.n.); a se vedea J. Huer,
Tralt-Q de droit civil. Les principaux contrats spdciaux, L.G.D.J., Paris, 2001, p. 179.
t'l Tot astfel, transferul dreptului de proprietate opereazd indiferent dacd s-a fdcut pre-
darea lucrului vAndut sau plata prelului.
V. Contracte speciale

f)vdnzorea constituie dreptul comun pentru alte contracte translative de drep-


turi

Astfel, potrivit art. 165'l C.."iu,,dispoziliile,,privind obligafiile


vAnzdtoruluise apli-
cd, in mod corespunzdtor, obligatiilor instreinetorului in
cazul oricdrui alt contract
avdnd ca efect transmiterea unui drept" (dacd din reglementdrile
aplicabile acelui
contract sau din cele referitoare la obligatiiin general
nu rezultd altfel).

Secliunea a il-a. Condilii de vatiditate specifice

Potrivit art. 1179 C.civ., ,,Condiliile esentiale pentru


validitatea contractului,,sunt:
capacitatea de a contracta, consimydmAniulpdrtilor,
obiectuldeterminat gi licit, o
cauzd licitd gi morald (gi atuncicAnd,,legea prevede,,giforma).
Deoarece-conditiile esentiale de validitate sunt analizate
in general, de teoria
contractului, in cele ce urmeazi vom prezenta numai
particutaritdlite acestora in
materie de vanzare (gi doar ocazionar vom aminti
unere ieguri generare).

1. Regula: capacitatea; excepfia: incapacitatea

Capacitatea de a incheia actul juridic civil desemneazi


aptitudinea subiectului
de drept civil de a deveni titular de drepturi gi obligalii
civite piin incheierea actelor
juridicecivile (art. 37 C.civ.).
Potrivit art. 11BO c.civ., ,,poate contracta orice persoand
care nu este decraratd
incapabilS de rege", iar art. 1652 c.civ. dispune
cd,,pot cumpdra sau vinde toticei
cdrora nu le este interzis prin lege,'.
in condiliile de mai ,r. astfer, cons acrar principiur
-
cdruia, "itu se bucurd de capacitatea decapacitdlir, potrivit
in general, toate persoanele
la fiind deci capacitatea, iar exceplia incapacitateayrri -- -'
-'-- a contracta (regu_
ca exceptie, sunr incapabiti 3e contracta, in genera r, minorii
a
^
implinit vArsta de r4 anigi interzigiijudecdtoregti[art.48
care nu au
arin. (1) c.civ.].
Menlion5m cd, potrivit art. 43 arin. (3) c.civ.,
,p"rro"n" ripsita oe capacitate de
exerciliu (minorul sub 14 ani gi interzisuiluoecdtoresc,
s.n.)'po"t" incheia singurd
actele anume prevdzute de rege, actere de conseiv"r",
pr"aur gi actere de
dispozitie de.^micd valoare, cu caracter curent
9i care se executd la mornentul
incheierii lor''t21.
AvAnd in vedere c6, vanzarea-cumpdrarea este
act de dispozilie, atat pentru
vAnzdtor, cAt gi pentru cumpdrdtor, pdrfile
trebuie sd aibd capacitate de exercitiu

ttl Potrivit
art. 28 alin.. (1) C.civ., ,,capacitatea civild este
recunoscutd
consggjnll legiuitbrul iisii{ii o-"iepfp acdrei justificare tuturor persoanelof,.
^.-^1]l rezurtd cd, in.anumite situalii, minoruiiub
exemplu, ^ este discutabitd. De
1a u.""agi capacitate, ca gi
minorul de peste 14 ani (care are capaiiiate de "ni'ui" -
Lxerciliu restransd +r c.civ.).
"rt.
334 lnstitulii de drePt civil

mentionat cd vdnzarea este act de


deplind (la momentul incheierii contractului). De
prelul 9i lucrul vAnduttll'
dispozitie
- -in numai raportat Ia obiectul contracftului, respectiv
restrAnsd).vor
rinr".in1d, minoriiintre 14 gi 18 ani (cu capacitate de exercitiu
pdrinlilor sau' dup.d.
putea incheia contracte personal, dar numai cu incuviinlarea
gi cu autorizarea instanlei
caz, a tutorelui, iar in toate cazurile prevazute de lege,
de tutetd [art. 41 alin' (2) C.civ']'
poate fi anticipatd' Astfel' instanla
Potrivit art. 40 c..iu., capa.itat"a de exercitiu
varsta de 16 ani capacitatea
de tuteli poate recunoagte minorului care a implinit
deplind de exerciliu.
de execiliu a persoanei
sancliunea nerespectdrii cerintelor privind capacitatea
fizice este nutitatea ietativda coniractului (,,chiar fdri dovedirea unui prejudiciu" -
at. 44 C.civ.).
potrivit art. 4g c.civ., ,,Minorul devenit major poate confirma actul fdcut singur in
sau asistat" (s'n')' El
timpul minoritdlii, atunci cdnd el trebuia sd fie reprezentat
fdrS respectarea
poate, de asemenea, s5 confirme actul fdcut de tutorele sdu
iuturor formalitdlilor cerute pentru incheierea lui valabild'
Persoanelejuridice,caresuntSupuseinregistrdrii,aucapacitateadeaavea
drepturi gi obligatii de la data intregistrdrii lor'
Persoanele juridice pot avea "orice drepturi 9i obligalii
civile, afara de acelea
decat persoanei fizice"
care, prin natura lor sau potrivit legii, nu pot aparline
drepturile giigiindeplinesc obligaliile prin
tart. z6o atin. (1) C.civ.l. Ele igi e*etcite
(1) C'civ']'
trganele de administrare, de li oata constituirii lor [art' 209 alin'
cerinlelor privind capacitatea persoanei juridice la
sancliunea nerespectarii
contractare, esle nulitatea absolutd [art. 206 alin' (3) C'civ']'
Mentiondm c5 (inclusiv sub aspectul capacitdtii de a dobandi
terenuri Tn
sunt asimilali,in
RomAnia), in condiliile noului Cod civil, ,,Cetdleniistrdinigi?palrizii
libertalile lor
condiliile legii, cu cetdlenii romani, in ceea ce privegte drepturile 9i
juridice straine"
civile. Asimilarea se upli.a in mod corespunzdtor 9i persoanelor
(arl.27 C.civ.)t21.

2. lncapacitili speciale de a vinde 9i de a cumpdra


(prohibiliile)
Dupd cum poarta asupra unei persoane sau unui lucru, interdicliile
feluri: incapa-
de a vinde gi de a rurpetu (sau numai de a cumpdra) sunt de doud
persoane (intuitu personae) 9i inalienabilitdli-
citdli- instiiuite in consideratia unor
putem vorbi (numai)
stabilite de lege in considerarea bunului (intuitu rer). Pe scurt,
despre incapjcitali ale persoanelor sau de bunuri (lucruri) inalienabile.

efectuarea de acte
I1lRaportat la patrimoniul pd(ilor contractante, vAnzarea mijlocegte.gi
oe exemplu, cumpdrarea de materiale pentru repararea
de consbrvare sau administiard.
.ir"i Gtrainarea nunuritli .upu." pieirii sau stiicdciunii etc.; a se vedea Fr' Moltu'
Juridic, Bucuregli, 201 1, p' 38'
Conti^"t"t" speciale - in nou! Cod civii, Ed. Universul -
-"'fiin." u,iO* H,t. Co*.totutrr'rescu, l. Munnnu, A. loRcovnx,
Reylzyirea Constituliei Ro-
p. 36-37; L SrApctuuscu, Do-
mAniei. Exptticayiigicome'itaiii, Ed, Rosetti, Bucuregti, 2003,
byndirea terenuritor a" iaii |"layenii strdini gi apairizi: dispozilie permisivd ori prohibitivd?
'
in Curieruljudiciar nr' 312004' p. 14'
V. Contracte speciale
33s

cazurile de incapacitdfi speciale la vanzare


gi cumpdrare, ce fac obiectul
lizei de tald, sunt expres gi timnativ prevdzute ana-
a"'t"gi siJ" *irtd interpretars.tlt
A. lncapacitigide a cumpdra

a) Judecdtorii, procurorii, grefierii,


executorii, avocalii, notarii publici, consitierii
juridicigi practicienii in insorvenrd
nu pot cumpdra, direct sau prin persoane
puse' drepturi litigioase care sunt inter-
de competenta instanteijudecdtoregti
circumscriplie igidesfdgoard activitatea in a cdrei
[art. 1653 atin. (1) C.ciy.1r2t.
Dreptul este ritigios dacd existd
,n pro.", incepui gi neterminat cu privire ra
existenla sau intinderea sa.
sancliunea nerespectirii prohibiliei
de mai sus este nuritatea absorutd.
Ca exceptie,
persoanele enumerate mai sus pot '
ori cote-pdrti din dreptut "rmpara,
oe profrierate de ra comoste-
il::"J:|'|,|f,r,t"ffi,.,"'"
- drepturi ritigioase, destinate ,,indesturdrii unei creante care s-a ndscut
ca dreptul sd fi devenit litigios,,; inainte
- drepturi litigioase destinate apdrdrii altor drepturi ale persoanei
bunul [arr. 1653 atin. (2) tit. c) C.civ.]. ce stdpanegte

de a cumpdra, directsau prin persoane


,,"0i/i"tilf,',icapabiti interpuse, chiar prin

- mandatarii, pentru bunurire pe care


sunt insdrcinati sd re vandd,
cazului cAnd a fost imputernicit
expres in acest ."nrF,,'-''
-- '!v I cu exceplia
- pdrinlii, tutorere, curatorur, administratorur provizoriu, pentru bunurire
nelor pe care le reprezintd; persoa_

- funclionarii publici, iudecdtorii-sindici, practicienilin insotventd,


cum gi alte asemenea persoane, executorii, pre-
care ar putea influenfa conditiile
prin intermediul lor sau care vAnzdrii fdcute
are ca obiect bunurile pe care le
cdror administrare o supravegheazd, aoministreazd ori a
Nerespectarea interdictiiror previzute
de art. 1654 arin. (1) c.civ. se sanctio-
relativi (in primele doud cazuri)
;i,,ff:ifiil;t:"" cu ei rri',I""
"orr;#?i;

fl] A se vedea.V. Nerveg, op.


' ' rreclzam ca identificarea cit., p. Z7g.
limitei teritoriale a incapacitalii
gi a practicieniror in insorvenld avocalilor, consilierilor juridici
o.o"r""e acegtia'sunt competenti
";d;;il;iiita sd_si
;t"#Ji,,liT::i:,',:,':i':"ii:,':l':':":,':,j:lr::"
prestis i p roresiei i evitarea'
i u ru s ,r;;t;;dffii"nioii,"i a rost apdrarei
ffi ;li:i^r*!9i
'"""',ora, Hr.H# ?:' H: iJ,::j#i:ffi ;
s
^p'.; didtin;i dJ-cere are judecdioriror;
3:,[,fr1,U:"T;'''jjillj H[r;'Jd".iii'1ii
incheiat de reprezentant cu sine insusi,
y:tJ,$",',1:H:ff'S Il]"ffi1; ;?..,1.:l,.ur in
reprezentantui a rosrimput-"'!'9u.
fost determinat in asemenea mod T;q_;ft"i,i*.?Ii:1x:
incdt sd p"ri6iritu["
::r"fi;li:ritx,,Lml:
"*:"rria ,riri .'#,,., de interese,,.
lnstitulii de drept civil

B. lncapacitili de a vinde
Mandatarii, pdrinlii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, funclionarii
publici, judecdtorii-sindici, practicienii in insolvenld, executorii, precum gi alte ase-
menea persoane nu pot nici ,,sd vAndd bunurile proprii pentru un pre! care constd
intr-o sumd de bani proveniti din vAnzarea ori exploatarea bunului sau patrimo-
niului pe care il administreazd ori a cdrui administrare o supravegheazd" [art. 1655
alin. (1)C.civ.lt1l.
Potrivit art. 1655 alin. (2)C.civ., interdictia de maisus, ,,se aplicd in mod cores-
punzdtor gi contractelor prestatoare de serviciiin care, in schimbul unei prestatii
promise (de persoanele incapabile, s.n.), cealaltd parte se obligd sd pldteascd o
sumd de bani".
Acliunea in anulare este inadmisibild celor,,cdrora le este interzis sd cumpere
ori sd vdndd". Astfel, incapabilii de a vinde sau de a cumpira nu pot sd ceard anu-
larea vAnzdrii nici in nume propriu, nici in numele persoanei ocrotite" (art. 1656
C.civ.).
lnadmisibilitatea actiunii in anulare (in condiliile de mai sus) se intemeiazd pe
principiul potrivit cdruia, nimeni nu se poate prevala de propria culpd pentru a
obline desfiinlarea unui act juridic
De precizat cd, in condiliile art. 317 alin. (1) din noul Cod civil, ,,fiecare so! poate
sd incheie orice acte juridice cu celSlalt sot". Astfel, in principiu, vAnzarea fntre soli
a devenit valabild (incapacitatea prevdzuti de art. 1307 din Codul civil 1864liind
eliminatd)t21.

3. Consimldmintul

in sensulsdu etimologic (cum sentire), consimtdmdntul reprezinld acordutcelor


doud voinle, ce std labaza incheierii contractului gi care are drept scop sd con-
cileze intere.se/e divergente ale p5(ilor contractantetsl.
Potrivit art. 1182 alin. (1) C.civ.,,,Contractul se incheie prin negocierea lui de
cdtre pirli sau prin acceptarea fdrd rezerve a unei oferte de a contracta" (s.n.).
Astfel, legiuitorul din 2009 a preluat sustinerea doctrinard potrivit cdreia, intAlnirea
ofertei cu aceptarea inseamnd formarea (incheie rea) contractululal .

tl] Apreciem cd dispoziliile


. art. 1655 alin. (2) C.civ. exced domeniului incapacitdlilor de a
vinde gi a cumpdra gi, in consecinld, ar fi mai justificat plasatd, de exemplu: la'capitolul
reze-rvat contractului de antrepriza.
I'l lnterdiclia vAnzdriiintre so!i, prevdzutd de art. 1595 C.civ. francez,
a fost abrogatd de
art. 35 din Legea nr.85-1372 din 23 dec. 1985 (pe considerentul elimindrii unor inegatitdli;
de exemplu, ?ntre concubini gi so!i). Degi nu mai este interzisd, vdnzareaintre soli rdmane b
operaliune ,,insolite et suspectd'; a se vedea J. Huer, op. cit., p. 92-g6.
''' A se vedea l. REGHu.tt, S. DtRconescu, P. Vnsruscu, Introducere in dreptul civit,
Ed.,SJera Juridicd, Cluj-Napoca, 2007, p. 174.
t"IA se vedea C. Srnrescu, C. Binslt.t, Drept civil. Teoria generatd
a obligafiilor, Ed. Ha-
mangi.u,_Bu.guregti, 2008, p. 48; L. Pop, Tratat de drept civil. Obtigaliite, Votumut tt. Con-
tractul, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 2009, p. 184 gi urm.
V. Contracte speciale

Sustinerea de mai sus este inexactb, deoarece intAlnirea ofertei cu acceptarea


formeazi numai acordul de voinle (consimldmAntul), nu direct incheierea (forma-
rea, perfectarea) contractului, care este supusd indeplinirii conditiilor esentiale de
validitatdlt. Desigur, in particular, momentele acordului de voinle gi respectiv, al
incheierii contractului pot coincide, dar numai in mdsura in care oferta gi accep-
tarea au indeplinit deja gi celelalte conditii de validitate (impuse de art. 1179
C.civ.).
Deoarece vAnzarea se incheie prin acordul de vointe, existenla consimldmAn-
tului este indispensabild 9i esenliald pentru perfectarea contractului.
Cele mai cunoscute manifestdri ale consimtdmAntului in materia contractului de
vAnzare-cumpdrare sunt prezentate in continuare.

A. Antecontractul de vdnzare-cumpirare

Antecontractul de vAnzare-cumpdrare reprezintd o promisiune de a vinde sau/gi


de a cumpdra, un acord de vointe ce precede incheierea unei vAnzdri gi care are
menirea de a conferi pdrlilor certitudinea cd niciuna dintre ele nu va capitula de la
intentia realizdrii contractului preconizat.
Uneori insd, promisiunea asumatd prin antecontract nu tinde in mod direct Ia
certificarea incheierii in viitor a contractului, ci prin ea este angajatd o obligalie a
cdrei existentd depinde, in mod esential, de un viitor contract a cdrui perfectare
este ?nsd incertd.(este situalia pactului de preferinld, care reprezintd neindoielnic
un antecontract)t2l.
Alteori, obligalia asumati de promitent nu este aceea de a incheia el insugi
contractul, ci de a determina pe un tert sd consimtd a intra in raportul juridic dorit
de beneficiar (cazul promisiunii de porte-forl).
in toate cazurile insd, ceea ce reunegte aceste figuri juridice in tiparele unei
singure institutii juridice este scopul principal urmdrit de parli sau mdcar de una
dintre ele, acela de a intra, in viitor, intr-un raport juridic contractualcare sd dea
satisfactie deplind interesului manifestat.
Potrivit arl. 1279 c.civ., ,,Promisiunea de a contracta trebuie sd contind toate
acele clauze ale contractului promis, in lipsa cdrora pdrJile nu ar putea executa
promisiunea". Daci promitentul reluzd sd incheie contractul promis, instanta, la
cererea pdrtii care gi-a indeplinit propriile obligalii, poate sd pronunte o hoterare
care sd tind loc de contract, atunci cAnd natura contractului o permite, iar cerintele
legii pentru validitatea acestuia sunt indeplinite [cu exceplia promisiunii de a
incheia un contract real - art. 1279 alin. (t ) gi (3) C.civ.lt3l.

ltl in consecinld, formarea acordului de voinle qi formarea contractului sunt doud


momente cu semnificalii juridice diferite gi care, deci, trebuiesc tratate ca atare (degi Codul
civilnu le distinge).
f"r ln aceastd categorie,
doctrina francezd amintegte ,,contractu! de negociere'' (ce are ca
obiect disculiile purtaie in vederea perfectdrii contractului principal) gi ,,acordul de principir)'
(prin,care pdrlile se obligd numai la negocieri in vederea incheierii definitive a contractului).
'"' Potrivit art.1279 alin. (4) c.civ., ,,convenlia prin care pdrlile se obligd sd negociezein
vederea incheierii sau modificdrii unui contract nu constituie promisiune de a contracta"
(s.n.).
338 lnstitulii de drept civil

Promisiunea ce are ca obiect dreptul de proprietate asupra imobitutuisau un alt


drept in legdturd cu acesta se poate nota in cartea funciard, dacd promitentul
este
inscris ?n caftea funciard ca titularul dreptului care face obiectul promisiunii, iar
antecontractul, sub sanctiunea respingerii cererii de notare, prevede termenul
in
care urmeazd a liincheiat contractultll.
in doctrina nationald, in aceeagi acceptiune, se mai folosesc termenii de:
,,pre-
contract',,,contract preliminaC,,,,contract provizoriu' etc.
Cele mai intAlnite manifestdri ale promisiunii de vAnzare-cumpdrare (in accep
tiunea sa generald) sunt: promisiunea unilateralS de vAnzare sau de cumpirare,
promisiunea bilaterald de vanzare gi de cumpdrare, pactul de preferinla gi
pro-
misiunea de porte-fort.

B. Pactul de opliune: promisiune unilaterald de v6nzare

O promisiune de vAnzare este unilaterald atunci cAnd o singurd parte con-


tractante se obligd sd vdndd un lucru (sau sd cumpere), cealaltd parte rezer-
v6ndu-gi numai facultatea de a-gi manifesta, ulterior (de obicei iniuntrul
unui ter-
men) consimlamantul de a incheia contractul de vdnzare-cumpdrare.
Promisiunea numai de vanzare (sau numai de cumpdrare) este un contract
unilateral, deoarece creeazl obligalii numai pentru una dintre pirti, respectiv
pentru promitentt2l.
Noul Cod civil a introdus in domeniu o institulie mai eficientd, respectiv: pactul
de optiune.
Potrivit arl. 1278 c.civ., ,,Atunci cand pdrlile convin ca una dintre ere si rdmand
legati de propria declarafie de vointd, iar cealaltd sd o poatd accepta sau refuza,
acea declaralie se considerd o ofertd irevocabild".
Pactul de opliune trebuie sd contind toate elementele contractului pe
-
pdrlile urmdresc sd il incheie, astfel ?ncat acesta sd se poatd incheia prin
care
simpla
acceptare a beneficiarului optiunii, Contractul preconizat se incheie
astfel, prin
exercitarea opliunii in sensul acceptdrii de cdtre beneficiar a ofertei promitentului,
in condiliile convenite prin pact [art.. eZ8 atin. (3) gi (4) C.civ.].
lntre data incheierii pactului gi data exercitdrii-opliunii sal, dupd
caz, aceea a
expirdrii termenului de optiune, bunul ce face obiectuipactului,
este indisponibitizat
[art. 1668 alin. (1) C.civ.].
Sumele pldtite in temeiul unei promisiuni de vAnzare se prezumd
a fi un avans
din pretulconvenit pentru vAnzare (art. 1670 C.civ,).
Rezultd cd pactul de optiune este un contract prin care o persoand
numitd
promitent se obligd, fala de altd persoand numitd beneficiar,
si vandd (sau sd
cumpere) un bun pentru un pret (determinat sau determinabil),
dacd acesta din
urmd se va decide sd cumpere (sau sd vandd) intr-un anumit termen.

.ltl Notarea se poate efectua oricAnd in termenul stipulat in antecontract pentru exe-
.rt?J,"il111lnu-mai.tArziu.de.6 tuni de ta expirarea tui
' ,''Hromlslunea [drt. gOO arin. til C.civ.].'
unilaterald de vAnzare este arhetipul promisiunilor de
vanzare, arhetipuri
ale promisiunilor de contract, ele insele arhetipuri ale antecontracteror,;
PH. Mnuunre, p.y. a se vedea
L AvruEs, Geurren, op. cit., p. 6g.
V. Contracte speciale

Pentru formarea vanzdrii trebuie, deci, ca beneficiarul sd ,,ridice opliunea', (cu


alte cuvinte, sd accepte oferta de vAnzare a promitentului). Astfel, ridicarea opliunii
inseamnd acceptarea vAnzirii de cdtre beneficiar.I//
Atunci cind vAnzarea preconizati strimuld drepturi reale ce urmeazd a fi
inscrise in cartea funciard, pactul de opliune trebuie incheiat in formd autenticd
(art.. 1244 C,civ.). Sanctiunea nerespectdrii formei autentice, in acest caz, este
nulitatea absoluti a contractului.
in concluzie, pactul de opliune se formeazd ca o promisiune de vanzare gi se
poate finaliza printr-un contract de vAnzare-cumpirare.
lntrucAt pactul de opliune prezintd elementele unei promisiuni de vAnzare dar gi
ale unui contract de vdnzare-cumpdrare (in unele cazuri), se pune ?ntrebarel
fireascd: pactul de optiune este o promisiune unilaterald de vAnzare, o vAnzare
,,cu
drept de opliune", un contract nenumit sau altceva?
Pentru a determina natura juridicd a pactului de optiune trebuie sd observdm cd
acest contract contine: o ofertd (a promitentului), un termen de optiune (acordat
beneficiarului), precum gi posibilitatea finalizdrii unei vAnziri (toate in cuprinsul
unui singur act juridic),
Avdnd in vedere ci numai una dintre parli (promitentul) se angajeazd ferm sd
vdndd gi cd este la fel de posibil ca vAnzarea sd fie perfectatd sau nu, apreciem cd
pactul de opliune prezintd caracteristicile unei varietdli ale promisiunii unitaterale
de vAnzard2l.
Addugdm cd, degi Codul civil 2009 nu consacrd expres institulia promisiunii
unilaterale, in cuprinsul art. 1669 alin. (3) se aratd cd dispozitiile promisiunii bilate-
rale de vdnzare,,se aplicd corespunzdtor ?n cazul promisiunii unilaterale de vAnza-
re sau de cumpdrare". Astfel, suntem motivati sd credem cd dispozitiile art. 1278,
aft. 1279, art. 1668-1670 c.ejv. trebuiesc interpretate, in general, in sensul cd
pactul de optiune este pe fond o promisiune unilateratd de vanzardsl.
Degi, dispozitiile art. 1668 alin. (1) c.civ. fac trimitrere expresd numai la,,pactul
.
de opliune privind un contract de vdnzare asupra unui bun individual determinat"
(in care promitentul este proprietarul bunului, iar beneficiarul este eventualul
cumpdrdtor), apreciem.cd pactul de optiune poate privi, in aceeagi mdsurd, gi o
sumd de bani ca pre! al unei eventuate vAnzdri(in care promitentul face o ofertd
de
cumpdrare, iar beneficiarul-proprietar al unui lucru are un drept de opfiune).

rl De precizat cd acceptarea vdnzdrii (prin


,,ridicarea opliunii") de cdtre beneficiar nu se
*nf#$e cu acordul pe care acesta gi l-a dat la incheierea pbctului de opliune.
_ Nu. impertegim varianta ,,vdnzlrii cu drept de op!iune,', cel putin 'pe considerentul ce
t'r-
transferul dreptului de proprietate de lavAnzbtor la cumiarator se ieiireazd prin ,"orcui o"
voinle al pdrlilor (iar consimfdmAntut, element esenlial pentru pefectarea vAnzdrii gi
cerea efectelor sale, nu p.oate t;d*
li supus unei conditiil. Tot astfel, in doctrina francezi se
susline cd la promesse unilaterale de vente est un c6ntrat, ,,non pas sur la vente elle-m6me,
mais s-eu/ernent-sur la promessd'(s.n.); a se vedea p. purc,'contrats speciaux, Dalloz,
Paris, 2009, p.129.
roj
,,Promisiunea unilaterald de a vinde mai este cunoscutd sub denumirea de pact
qtiund', a se vedea D. crrnrcA, op. cit., p. 156-15g. Tot astfel, 9i,,La promesse unilat6rale de
de
vente a pour objet principal I'option donn6e au beneficiaire pendant un ceftain temps";
a se
vedea Pn. Mrununre, L. AvrlEs, py. Gnurren, op. cit., p.6g.
lnstitutii de drept civil

Deci, in aceeagi mdsurd in care existd un pact de opliune la vAnzare (in sens
restrictiv) tot astfel poate exista 9i un pact de opliune la cumpdrare. in acest sens,
avem in vedere gi considerentul cd ,,promisiunea de cumpdrare" este consacrate,
expres gi distinct (de promisiunea de vAnzare), in denumirea marginald a art. 1669
C.civ.11l

C. Promisiunea bilaterali de vAnzare-cumpirare


Prin promisiunea bilaterald ambele pdrli se obligd sd incheie (in viitor) un
contract de vAnzare-cumpirare. Deci, in aceastd situalie, nu existd un promitent 9i
un beneficiar anume (sau se poate intelege cd fiecare dintre pe4i pot fi, in acelagi
timp, gi promitent gi beneficiar).
in practicd, datoritd frecvenlei sale, promisiunea bilaterald de a contracta este
denumitd uzual,,antecontract".
in materia analizat5, frecvent s-au pus intrebdrile:
- in ce mdsurd poate antecontractul determina perfectarea, in viitor, a contrac-
tului preconizat (urmirit de perli)?
- vAnzarea incheiatd de promitentul-vAnzitor cu un ter,f (9i, deci, cu neres-
pectarea obligaliilor asumate in antecontract) esfe valabild?
RdspunzAnd la intrebdrile de mai sus, precizdm cd, in situalia in care promi-
tentul-vAnzdtor nu igi executd obligalia asumatd in antecontract (de a vinde lucrul
promitentului-cumpdrdtor), soarta lucrului este diferitd dupd cum acesta se mai afld
sau nu in patrimoniul promitentului-vAnzdtor. Astfel:
- in cazul in care promitentul-vAnzdtor nu gi-a respectat obligalia asumatd in
antecontracl gi a v1ndut lucrul unei alte persoane, vAnzarea incheiatd cu o terld
persoand este valabild, iar vAnzdtorul nu poate fi obligat (pentru paguba pricinuitd
promitentului-cumpdrdtor) decAt la daune-interese compensatorii;
- in cazul in care lucrul se afld in patrimoniul vAnzdtorului (nu a fost vAndut altei
persoane), la cererea promitentului-cumpdrdtor, instanla il poate obliga pe pro-
mitentul-vAnz5tor, care ,;etuzl., nejustificat, sd incheie contractul promis," sd-gi res-
pecte obligatiile asumate chiar gi fdrd acordul tulzt. De exemplu, in situalia ,,in care,
dupd incheierea unui antecontract cu privire la un teren, cu sau fdri constructii,
una dintre pd(i refuzd ulterior,,din motive imputabile" si incheie contractul, partea
care gi-a indeplinit obligaliile ,,poate cere pronunlarea unei hotdrAri care sd lina loc
de contract'[art. 1669 alin. (1) C.civ.].
Dreptul promitentului (vAnzdtor sau cumpdrdtor) la acliune se prescrie in
termen de 6 lunide la data la care contractul trebuia (gi putea f i) incheiat [art. 1669
alin. (2) C.civ.l.

t1l Precizdm ci ,,promisiunea unilaterald de a contracta, care se mai numegte pact ori
convenlie de op,tiune, este considerald o formd elaboratd de contract preparator al cdrui
mode! este promisiunea unilaterald de vAnzard' (s.n.); a se vedea L. Pop, op. cit., (2009),
o.221.
' tzl in acest
caz, hotdrArea instanlei va suplini consimldmAntul uneia dintre pd(i gi va avea
caracter constitutiv de drepturi (care va transfera dreptul de proprietate asupra imobilului de la
promitentul-vdnzdtor la promitentul-cumpdrdtofl; vezi l.C.C.J., s. civ., dec. nr.20112005.
V. Contracte speciale 34r

D. Pactulde preferinld

Reprezintd o varietate a promisiunii unitateratdtl care, datoritd specificului_sdu,


are o aplicalie ce se restrAnge la contractele de vAnzare gi la cele de inchirieret2l.
Pactutde preferinld poate fi definit, cu titlu generic, ca fiind promisiunea pe care
gi-o asumd una dintre pdrti (promitentul) ca, in cazul in care se va decide s6
incheie contractul avut in vedere de cealaltd parle, sd acorde preferin!5 acesteia
in urmd (beneficiarului) la contractare, la pre! egal.
De menlionat cd promitentul-vAnzitor (sau cumpdrdtor) nu se obligd sd con-
:racteze pur gi simplu, ci numai c5, dacd se va decide sd contracteze, atunci il va
rrefera pe beneficiar. De exemplu, intr-un contract de inchiriere a locuintei se
nsereazd o clauzd prin care proprietarul se obligd sd acorde preferinld chiriagului,
"r cazul in care la expirarea termenului contractual, se va hotdri sd vAndd apafta-
rentult3l.
Dreptul beneficiarului de a contracta cu preferinld este, in principiu, transmisibil,
:r condilia sd nu aibd caracter intuitu personae.
Pactul de preferinld este o promisiune valabild, intrucAt este afectatd numai de
: conditie simpld potestativd (care nu depinde doar de voinla promitentului, ci gi de
^nprejurdri exterioare ce l-ar determina sd incheie vAnzarea)tal.
Acordurile de preferinld, mai ales sub forma clauzelor speciale de preferintd, au
: alle aplicatii practice. De exemplu, in domeniul imobiliar pactul de preferintd poate
' dilizat pentru a asigura unui cumpdrdtor dreptul prioritar de a cumpdra un bun sau
:entru a pune capdt unei stdri de coproprietate sau indiviziune. Tot astfel, in dreptul
-incii, o persoand poate acorda altei persoane dreptul de preferintd la lncheiarea
-rrri contract de muncd, fie in calitate de angajator, fie in calitate de salariat.

E. Promisiunea faptei altuia (cohvenlia de porte-fort)

Denumitd gi ,,promisiune de a determina pe altul sd ratifice un act", promisiunea


.:entru altul" este o varietate de antecontract ce constituie o convenlie prin care o
:=rsoand (promitent) se angajeazd fali de o altd persoand (beneficiar) sd deter-
* .e pe un tert sd incheie un act juridic promis sau sd r4ifice unul incheiat in
::rtul lui de cdtre promitent fdrd imputernicirea sa prealabildtsl.
.
A se vedea Fn. Denr, op. cit., p. 27.
'' A se vedea C. Mncover, Contracte civile, Ed. Hamangiu, Bucuregti, 2006, p.24-25.
::: in practica francez6., pactul de preferin!5 vizeazd mai ales un contract viitor de inchi-
-:'s comerciald, vAnzare imobiliard, donalie etc.; a se vedea P.H. Ar.troruvnrret, J. RnyrunRo,
:: c.it., p. 32-33.
'-' ln doctrina nalionalS recentd, s-a opinat cd pactul de preferintd nu este o promisiune
-- aterald condilionatd, ci o convenlie aparte; a se vedea D. CntntcA, op. cit., p. 172-173.
l='apt, pactul de preferinld constituie un antecontract inzestrat cu caractere proprii pentru
:.1 :oartd asupra unei simple eventualitdli 9i, in acelagi timp, pentru cd-i recunoagte uneia
: -:'e pdrli (beneficiarului), o opliune potestative; a se vedea Pu. Mnuunre, L. Ayrues,
: r--GnurrrR, op. cit., p.94.
'' Codul civil 2009 reglementeazb promisiunea faptei altuia in art. 1283, numai ca
:':eolie aparentd de la principiul efectului relativ al contractelor. ln schimb, doctrina gi
---rcrudenta trancezl, au elaborat o intreagd teorie a convenliei de porte-fort, a se vedea,
lnstituiii de drept civil

Potrivit an, 1283 alin. (3) C.civ.,,,lntenlia promitentului de a se angaja personal


nu se prezumd, ci trebuie sd reiasd neindoielnic din contract sau din imprejurdrile
in care acesta a fost incheiat" (s.n.).
Angalamentul promitentu\u\ este constrtutl a\ unei obligafii de rezultat. Astte\,
mijloacele conteazd mai pulin in raport cu finalizarea care este esenliald.
Dacd tertul retuzA sd ratifice actul sau daci ratificarea devine imposibili (din
cauza decesului, incapacitdlii etc.), actul incheiat pentru el nu va produce niciun
efect, perfectarea contractului nemaiavAnd loc.
in caz de refuz a ratificirii, promitentul gi beneficiarul contractant vor trebui sE
igi restituie ceea ce au executat in temeiul acelui act, promitentul fiind rdspunzdtor
cu daune-interese pentru neindeplinirea obligaliei pe care gi-a asumat-o.
Tot astfel, ,,cel care se angajeazd la a determina un ter! si incheie sau sd ratifice
un act este linut sd repare prejudiciul cauzat dacd tertul refuz6, sd se oblige sau,
atunci cAnd s-a obligat gi ca fideiusor, dacd terlul nu executd prestalia promisd'.
Ca exceptie, ,,promitentul nu rdspunde dacd asigurd executarea obligaliei terlu-
lui, fdrd a se produce vreun prejudiciu creditorului." [art. 1283 alin. (1) 9i (2) C.civ.].
in cazul in care terlul ratificd actul, promisiunea este indeplinitd de cdtre promi-
tent, realizAndu-se scopul mediat, adicd sfafornicirea unui raport juridic contractual
intre ter! gi beneficiarul promisiunii.
Particularitatea acestei conventii constd in faptul cd, daci tertul ratificd actul,
acesta se va perfecta retroactiv, ab initio (din momentulincheieriisale).
Promisiunea de porte-fort apare deci ca o conventie accesorie fald de actul
incheiat in contul terlului, o conventie ce nu se confundi cu actul pentru a cdrui
peff ectare prom itentu I se obl igd a lurniza consimlSmdntul tertulu i.
ln pofida neatentiei cu care a fost tratati de legiuitorul din 2009, promisiunea
faptei altuia are numeroase aplicalii practice.
De exemplu, in cazul incheierii de acte juridice in numele 9i pe seama unei
persoane absente sau a unui incapabil, fdrd a avea imputernicire legald sau
conventionald. Tot astfel, atunci cAnd doud persoane se afld in proces gi una dintre
ele decedeaz6., caz in care unul dintre mogtenitori se intelege cu partea adversd
sd pund capdt litigiului, dar se,obligd porte-fort sd ii determine gi pe ceilalti mogte-
nitori si consimtd la tranzaclietll.

F. Dreptul de preempliune al cumpiritorului

in principiu, titularul unui drept de proprietate (inclusiv al unui teren) poate


?nstrdina dreptul sdu, liber, oricdrei persoane (fizice sau juridice).
Ca exceptie de la principiul forlei obligatorii a contractului, titularul dreptului de
preemptiune are, prin voinla legii (sau prin conventie), posibilitatea de a se substi-
tui persoanei cumpirdtorului (asumdndu-gi evident gi obligaliile acestuia).

FF. TERRE, PH. srrurcR, Yv. Leeuerre, Droit civil. Les obtigations, Dalloz, paris, 2005, p. 511
'
si urm.
t1l Pentru
amdnunte in materia promisiunii faptei altuia gi aplicaliile sale practice, a se
vedea L. Poe, op,. crt, (2009), p. 596 gi urm.
V, Contracte speciale

a) Defini rea dreptului de preempSiune

Dreptul de preempliune conferd preferinle unei persoane numitd preemptor la


cumpirarea unui bun, la pre! egal, atunci cAnd proprietarul acestuia il vindetll. De
exemplu, dreptul de preempliune al chiriagului la cumpdrarea apartamentului pe
care l-a ?nchiriat.
Dreptul de preempliune este un mecanism juridic care de reguld reprezintd o
voinld legald (ce depdgegte interesele pdrlilor contractante, dar care, in principiu,
opeieazi cu respectarea condiliilor contractuale)t2l.
Degi prin instituirea unui drept de preempliune este afectatd, in general, liber-
tatea contractualS a persoanei, existenta lui nu transformd vAnzarea intr-una forta-
td, deoarece nu este substituitd voinla vAnzdtorului de a instrdina, ci se ingrddegte
numai libertatea acestuia de a-gi alege persoana cumpdrdtorului.

b) Exercitorea giincetorea dreptului de preemp;iune in noul Cod civil

Codul civil reglementeazd dreptul de preemptiune al cumpirdtoruluiin art. 1730-


1740 (insistAnd mai mult, asupra modalitdlilor de exercitare).
Potrivit ar1.1732 C.civ., vAnzdtorul este obligat sd notilice de indati preempto-
rului cuprinsul contractului incheiat cu un te4.
Notificarea trebuie sd cuprindd numele gi prenumele vdnzdtorului, descrierea
bunului, sarcinile care il greveazd, termenii gi condiliile vAnzdrii precum gi locul
unde este situat bunul.
Preemptorul igi poate execita dreptul de preempliune prin comunicarea cdtre
vAnzdtor a acordului sdu de a incheia contractul de vAnzare, insotitd de consem-
narea prelului la dispozilia vAnzdtorului.
Dreptul de preempliune se iixercitd, in cazul vdnzdrii de bunuri mobile, in
termen de cel mult 10 zile de la data comunicdrii cdtre preemptor a notificdrii, iar in
cazul vdnzdrii de bunuri imobile, in termen de cel mult 30 de zile de la data
comunicdrii.
Potrivit art. 1730 alin. (3) C.civ,,,,titularul dreptului de preemptiune care a res-
pins o ofertd de vAnzare nu igi mai poate exercita acest drept cu privire la con-
tractul ce i-a lost propus". Oferta se considerd respinsd dacd nu a fost acceptati ?n
termenele previzute de lege.
Exercitarea dreptului de preempliune produce doud efecte distincte:
- incheierea contractului de vAnzare-cumpdrare dintre vAnzdtor gi preemptol3l;
- desfiinlarea contractului incheiat anterior intre vAnzitor gi ter!.

ttlPotrivit art. 1730 alin. (1) C.civ.,,,titularul dreptuluide preempliune, numit preemptor,
poa.lg sa cumpere cu prioritate un bun",
Fr A se vedea J. HuEr, op. cif., p. 1 12-1 15.
{tl Potrivit art. 1731 C.civ.,
,,vAnzarea bunului cu privire la care existd un drept de pre-
emptiune legal sau convenlional se poate face"cdtre un te4 numai sub condilia suspensivd a
neexercitdrii dreptului de preempliune de cdtre preempto/'. Rezultd cd actul incheiat intre
vAnzdtor gi te( (in acest caz) neafectat de modalitatea prevdzutd de lege, esle sanclionat cu
nulitatea relativd.
hstitulii de drept civil

ln condiliile de mai sus, ,,vanzetorur rdspunde


fald de tertur de buni_credintd
ce rezultd din exercitarea preempliunii" rlb
[TX.l,,:"'ttiunea iartl n'rl"i,r
in cazur pturatitdlii de preemptori, care.gi-au exercitat preemptiunea asupra
instiruie o o,iir" intre titutarilin raport Je siiualie). Asifet,
iiir1ff"?li;l[.,llo
- cu titurarur drepturui regar de preemptiune, atunci cand se afrd in concurs
titulari ai unor drepturi conuenlionate cu
Oe preempliune;
- cu titularul dreptului legal de preempliune'ales
de vdnzdtor,
concurs cu alfi titulari ai unor drepturi
tegaie'Oe preempllr;,
-- cand se afld in
- dacd bunul este imobil, cu titutarul-oreptului .onu"n1ion"l de preemptiune
a fost mai intai inscris in cafiea funciara, care
atunci cdnd acesta se afla in concurs
alli titulari ai unor drepturi convenlionale cu
de preemptiune;
-
daci bunur este mobir, cu titurarur oreptutli
convenlionar de preemptiune
avand data certd cea mai veche,
titulariai
atunci cand acesta
unor drepturi conventionajro"
."
urta in concurs cu arti
Ordinea instituird de arr.
fr""rp1i;;;oi. ,

.ligq atin.lf iC.civ. este imperativd.


sub aspectur regii apricabire, art. rz! oin Legea
derile a't' 17s4 c.civ. sunt apricabire, *.ittiorl
stabiregte cd preve_
ca exceptie, gi drepturiror de preemptiune
izvorAte din contract ele incheiate
tn"ii" a" intrarea in vigoarea noului cod civil.
Atunci cand dreptur de..preempliune
cumpdrar de tert de ra vanzdior (impreund
se exercitd asupra unui singur bun
cu arte br;r;iil;;ru un singur pret),
::ff:l?i:Li:x,;.''"r'"oe
de ra p;;;;;;
numai o parte propo4ionard din pretlr
ln cazur in care s-au vandut gi
arte bunuri de.cat acera supus preemptiunii,
care nu puteau fi despdrtite dar
de atesta fdrd sd ir fi pdgubit pe vanzdtor,
dreptului de preemptiune nu exercitarea
se poate face.decat dac6 preemptorur
pre,turstabirit pentru ioate consemneazd
bunurir! uanort. rart. 1735 arin. (2)
c,civ.r.
,"i2,:";;i:;E-:ii;i'tl,l!,.i*n' li"pi'r o" p,"emp,;1,i"-"o" indivizibit
si
vdnzarea bunurui cu privire ra
care existd:i
este varabird numai sub condifia.r.p"n.iua gl"pt de preempfiune cdtre un tert,
- a neexercitdrii drepturui de preempliu_
ne de cdtre preemptor (art. 1731C.civ.;r+i

,,oT,lrT'3;
emptorutui, cu T.li,lll,i":,1::i':'i
exceplia situaliei f-l':Toliune
in care t"!i u",i'iY
se srinse prin moarrea pre-
,ln'z;Hi:r::;
" ""r"tt
tt1
Potrivit art' 1733 alin' (2) c.civ.,,,clauzele
scop sd impiedice exercitarea contracturui incheiat cu tertur
avand drept
dr"piriui h. p,"zrpriyr" ;;;;;;;
!ilij:di":?: ;1r15:,:ni;t ;; k i' rula de preemptor,,
;'E5lE ieoiia "r?.t"
"*;;#"
p
d rept u ru i oe' p re-
t'r Potrivit
dispozitiilor art'-lzgg c.civ.,
sau este scos ra vaniare siritd ,,in cazul in care bunul face obiectul urmdririi
.u silite
"rtoiirli"" rrl".atgnrrri;ffi,'il"d;r de preempliune se
.jili#iffi:f
il &"nf
r*r ii ,""sfftrsffi ;iilrl;' ;";
",:?,,:'
Rezultd cd actul incheiat intre'Gnzdtor
p revdzutd de re ge,
ffi
, u n e i n e g d, u rd c u
$i te4 (in acest caz) neafectat de modaritatea
v a r i s a n iy ii n; ; r' ;;iii"E)e rat i va.
"i "P
V. Contracte speciale

Astfel, atunci cand moartea preemptorului a intervenit inainte de expirarea terme-


nului pe care a fost constituit, dreptul de preempliune opereazd gi dupd decesul
titularuluisdu (fiind preluat de succesorii sdi in drepturi). in acest caz, termenul se
reduce la 5 ani de la data constituirii, dacd a fost stipulat un termen mai lung
(art. 1740 C.civ.).
Din dispozitiile coroborate ale art. 1739 gi 1740 C.civ., rezultd cd dreptul de
preemptiune esle, numai in principiu, netransmisibil.

c) Dreptul de preempliune in legi speciale

Potrivit arl. 123 din Legea nr.71120011, prevederile referitoare la dreptul de


preemptiune cuprinse in legile speciale sunt completate cu dispozitiile art. 1730-
1740 din noul Cod civilt1l.
Precizdm ci
dispozitiile noului Cod civil completeazd reglementdrile legale
anterioare, precum gi pe cele conventionale privitoare numai Ia contractete de
vanzare-cumpdrar^e incheiate dupd intrarea in vigoare (nu
9i la cesiunea de
drepturi litigioase)121.
Dreptul de preemptiune al cumpdrdtorului reglementat prin alte acte normative
prezintd unele particularititi, pe care le prezentdm succint, dupd cum urmeazd.
Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 10/200l,locatarii imobilelor restituite per-
soanelor indreptdtite, avAnd, printre altelet3l, destinatiile de unitdti gi institulii de
invdtdmAnt de stat, unitdli sanitare gi de asistenld medico-sociald din sistemul
public, imobile ocupate de administraliile financiare, trezorerii etc., institutii
cultu-
rale, precum gicele ocupate de sediile partidelor politice, ,,au drept de preemptiune
la cumpdrarea acestora".
Potrivit art. 37 din Legea nr.,33/1994 privind exproprierea pentru cauzdde utili-
tate publicd, in cazul in care un imobil expropriat este scos la vAnzare de cdtre
expropriatorul care nu a putut realiza lucrarea de utilitate publicd (ce constituit
scopul exproprierii), fostul proprietar (expropriatut) are un drept prioritar ta cumpd-
rare, pentru un prel ce nu poate fi mai mare decat despdgubirea primitd la expro_
priere, actualizatd.
Dreptul prioritar la dobAndirea imobilului expropriat are urmdtoarele caracte-
ristici:
-expropriatul igi poate exercita dreptul prioritar in alte cazuri de instrdinare a
imobilului decat prin vanzare (precum in cazul dreptului de preemptiune);
- pretul redobdndirii imobilului de cdtre expropriat nu poate depdgi despdgu_
birea actualizald (are o limitd maximi);

Pentru. dreptul de preempliune creat prin conventie, dispozi{iile noului Cod


..111
aplicd numai contractelor incheiate dupd 1 octombrie 2011
[drt.
jzg atin. (2) dincivil se
t-egea
nr.71/2OO111.
I21
Pentru'cesiunile de drepturi litigioase incheiate inainte de intrarea in vigoare a Codului
civil igi pdstreazd aplicabilitatea dispozitiile aft. 1402-1404 din Codut civit de ti te64
din Leqea nr.71/2011\. 6rt.-ii+
o14 r" vedea, in completare, anexa nr. 2 lit. a) 9i pct. 1 de ta tit tit. b) ta Legea
nr. 10/2001, republicatii in M. Of. nr. 798 din 2 septembri6 ebos, cu modificdrite uiterioarel
lnstitutii de drept civil

- exercitarea dreptului prioritar la redobdndirea imobilului este mult simplificatd


in comparalie cu procedura de exercitare a dreptului de preemptiunetll.
Potrivit art. 1746 C.civ., terenurile din fondul forestier aflate in proprietate priva-
fd se pot vinde cu respectarea, in ordine, a dreptului de preemptiune al copro-
prietarilor sau vecinilor.
in aceste condilii, apreciem cd statul este titular al dreptului de preemptiune,
numai dacd are gi calitatea de coproprietar sau proprietar al terenurilor invecinate
(celuicare se vinde).

d)Sancliune

Nerespectarea dispoziliilor generale referitoare la dreptul de preempliune se


sanctioneaz A cu n u litate a rel ativ d a contractului.
Titularii dreptului de preempliune gi succesorii lor vor putea cere in justitie anu-
larea sa (nu gi p5(ile: vAnzdtorul sau tertul), deoarece sancliunea a fost instituitd
pentru protejarea celor dintdi.
Actiunea in anulare poate fi promovatd indiferent de buna sau reaua-credinti a
cumpirdtorului.
Dupd expirarea termenului de presc$plie a acliunii in anulare (de 3 ani), v€n-
zarea se consolideazd, cu toate cd s-a incheiat cu nerespectarea conditiilor
imperative ale legii (dreptul de preempliune).
De mentional cd nulitatea relativd poate fi acoperitd prin confirmare expresd
sau tacitd de cdtre cei indreptdlili si ceard pronuntarea ei de instanla de judecatd.
Confirmarea tacitd intervine in situatia in care titularii dreptului de preempliune sau
succesorii lor in drepturi nu introduc actiunea in nulitate relativd in termenul de
prescrip!iet2l.

G. Manifestdri ale consimlimdntuluiin vinzarea de consumafie


VAnzarea de consumatie introduce conceptii gi institulii specifice dreptului con-
sumalieidintre care cel putin doud opereazdinfaze acordului de voinle al pdrtilor.
Ne referim la aga-zisele ,,obligalii precontractuale" gi la dreptul de ,,denunlare
unilaterald".
Facem succinte prezentdri ale celor doud inedite institulii contractuale, intrucdt
apreciem cd se afld in legdturi directd cu formarea consimldmAntuluiconsumerist.
,,Obligaliile precontractuale" ale vAnzdtorului-profesioni st.
Dreptul consumatiei consacri trei aga-zise,,obligatii precontractuale" ale vAnzd-
torului-profesionist: obligalia de informare, obligatia de consiliere gi obligalia de
securitate.
Caracteristica principal5 a acestor ,,obligalii" este ce sunt impuse antecontrac-
tual, de ordinea publicd, gi nu de voinla pd$ilor exprimati prin contract, astfel cd

l1l Pentru amdnunte, a se vedea Fn. Denr, op. cit., p. 37-3g.


''r A se vedea L. Poe, Teoria generald a obtigaliitor, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2000,
p. 53.
V. Contracte speciale 347

pe4ile nu le pot inldtura conventionallll. Aga se justificd faptul cd ele opereazd in


faza formdrii contractuluide vAnzare-cumpdrare (gi nu ca efect al actului juridic).
Obligalia de informare este o dispozitie imperativd a legii care se include in con-
linutul ofertei. Astfel, profesionistul trebuie sd-l informeze pe consumator in legd-
turd cu aspectele esentiale ale contractului, cum sunt: identitatea gi adresa sa,
caracteristicile esenliale ale produsului sau serviciului; pretul sau tariful, dupd caz;
cheltuielile de livrare; modalitdtile de platd, de livrare sau de prestare; dreptul de
denunlare unilaterald a contractului etc,
lnformarea trebuie sd fie completd, corectd, precisd, relevantd, clard, ugor de
inleles gi bazatd pe principiul bunei-credinte.
Nerespectarea,,obligatiei prealabile" de informare a cumpdrdtorului-consumator
se sanclioneazi cu nulitatea contractului, deoarece aga-zisa ,,obligalie" de infor-
mare este mai mult o conditie de validitate.
Ca reguld, sanctiunea nerespectdrii ,,obligafiei de informare" va fi nulitatea rela-
flvd (9i nu absolutd).
obligalia de consiliere presupune ca, pe langd obligatia de informare, vanzr-
torul (profesionist) trebuie si mai furnizeze consumatorilor gi alte elemente pentru
ca ,,decizia pe care o adoptd in legdturd cu achizilionarea unui produs sd cores-
pundd cat mai bine nevoilor lor'' [art.5lit. c) din Legea nr.2g612004 privind
codul
consumuluil.
in raport cu obligatia de informare, obligatia de consiliere constituie un supli-
ment (o completare) al c-elei dintAi gi constd, in principiu, in furnizarea tuturor date-
lor referitoare la contracttzl.
obligalia de consiliere se justificd prin aceea cd, uneori, consumatorul are
nevoie nu numai de informalii, ci gi de un sfat, de o pirere din partea unui
cunos_
cdtort3l. !.,:

Notiunea de consiliere implicd o conduitd permanentd din paftea profesio_


nistului care sd orienteze, in mod pertinent, alegerea consumatoruluital,
Aceastd obligalie aduce in discutie, mai mult decdt celelalte obligalii specifice
protectiei consumatorului, necesitatea cooperdrii pdrlilor. Astfel, comerciantul
tre-
buie sd aibd o conduitd mai activd in relaliile cu consumatorul, iar consumatorul
este linut sd comunice agteptdrile sate gi sd fie deschis unui dialog cu comer-
ciantul.
consilierea nu este, deci, un simplu accesoriu al obligaliei de informare, ci o
variantd autonomd a acesteia, al cdrei cAmp de apticare esie mai restrAns decAt

t]] n se vedea
P. VAsrLEscu, op. cit., (2006), p. 3.
. '1' ng." cum s-a ardtat in doctiine, orice inibimalie contine un sfat; aj. se vedea y. prcoo,
Le deuoir d9 lgVqut6.d3ng t'1xecutbn du contrat, L.G.D.J., iraris, 1989, nZ.
'"' Cu privire la delimitarea de consiliere de obligalia de lnformare; a se vedea
obligaJie,i
J' Gorcovrcr, Dreptu.t nnsuma!'tei, Ed. sfera Juridicd, cruj-Na[o6a, 2006, p. 41,
.'-' oeea ce particularizeazd obligatia de consiliere este atitudinea comerciantului de a-t
asista pe.consumator prin formulare'a-unor opinii proprii fundamentate pe
cunoagterea
produsului sau serviciului, implicarea lui in procesul de luare a
deciziei de cdtre consumatoi;
a se vedea E. Bnzrru, Le consentement de consummateur, ANRT, Lille, 1999, p.
32.
lnstitulii de drept civil

cel al datoriei de informare, dar a cdrei profunzime, din perspectiva executdrii obli-
galiei, este mult mai pronuntatd.
Potrivit aft.37 din Legea nr.29612004 Codul consumului, este interzisd comer-
cializarea produselor care nu sunt sigure, cAt gi a produselor neinsotite de docu-
mentatia obligatorie prevdzutd de lege, prin care se se ateste cd ele au fost testate
gicertificate.
Comerciantiitrebuie si se asigure cd produsele oferite spre comercializare sunt
sigure gi sd informeze consumatorii asupra factorilor de risc in utilizarea gi consu-
mul acestora (art, 36 Codul consumului).
Potrivit arl. 22 Codul consumului, se interzice comercializarea produselor ce
imitd produsele alimentare, fdrd a fi astfel de produse gi care prezintd riscul de a
pune in pericol sdndtatea sau securitatea consumatorilor, conform reglementdrilor
legale in vigoare.
Potrivit art' 1 alin. (1) din Legea nr.245/2004, obligatia de asigurare a securitdtii
produselor opereazd, incd din momentul in care produsele sunt puse pe pia;e
$i
continud gi dupd contractare).
Putem spune astfel cd obligalia profesionistului de securitate a produselor este
continud.
D reptul cumpdrdtorului-consumator de,denuntare unilaterald,,.
Efectele actuluijuridic sunt ordonate de trei reguli (cu rang de principii): princi-
piul forlei obligatorii, principiul irevocabilitdtii gi principiul relativitdlii.
ln baza principiului fo$ei obligatorii (pacta sunt seruanda), contractele valabil
incheiate produc efecte juridice (obligatorii) pentru pd(ile contractante.
PotdMt principiului irevocabilitdlil contractul nu poate fi denunlat unilateral.
Astfel, ca reguld, odatd ce subiectele gi-au dat consim,tdmAntul, iar contractul
a fost
valabil incheiat, pdrlile nu mai pot reveni unilateral asupra existenlei
contractului,
fiind obligate sd execute clauzele contractuale.
Dreptul de ,,denunlare unilaterald" al cumpdrdtorului, instituit de art. g2 din
Leg.ea nr.29612004 (codul consumului) , constituie o exceplie de la regula de mai
sust11.
Dreptul consumatorului la ,,denuntarea contractului"
,,nu poate fi anulat sau
restrans de nicio clauzd contractuald sau de inlelegere intre pirti" (art. g4
din
Codul consumului).
Ca naturi juridicd, dreptul de ,,denuntare unilaterald" al consumatorului poate
fi
atagat fie acordului de voinle, fie incetdriicontractului.
Opindm cd aga-zisul drept de ,,denuntare unilaterald" (potrivit traducerii
neinspi-
rate a teltului original), reprezintd o facultate acordatd (ad legem),,achizitorului,,de
se retrage de la semnarea contractului", care se traduce juridic prin posibilitatea
"a

[1 Potrivit legii,
, consumatorul are dreptul de a ,,denunla unilateral,, contractul ,,in termen
de lq a!!e lucrdtoare, fdrd penalitdli gi fdrd invocarea vreunui motiv,
nr.'130/20001. lart.7 atin. (1) din O.G.
V. Contracte speciale

'i de.a se dezice (a reveni) asupra consimdmentufui


:,luit1l.
dal la perfectarea contrac-

in consecinld, pe fond, facultatea de a se dezice acordatd (de lege) consu-


ratorului se traduce ?n dreptul sdu de a reveni(dupd incheierea contractului)
asu-
c'a consimldmAntului dat (anterior) la perfectarea acestuia.
Punctul de vedere corespunde, in general, teorieiformdrii
,,in etape,,a contrac-
:.iui potrivit cdreia, degi intr-o primd fazd consimlimAntul profesionistului s-a
'-tAlnit cu
cel al consumatorului, contractul nu este pe deplin t,ormat (incheiat), ci
:':ar provizoriu, urmand ca in termenul de dezicere, pe mdsurd ce consumatorul
--.r igi exercitd dreptul de retractare, consimtdmdntul
sdu sd se maturizeze, iar
::3ntractul sd se consolideze, pdnd cAnd va fi deplin formatt2t.
Dreptul de dezicere al consumatorului prevdzut de Codul consumului gi
legile
-rceciale in materie este un drept legal g!^gratuit de retractare a consimtdmantutu].
lndicarea ,,termenului de reflectare"t3j constituie una dinlre clauzete
minimate
:'o igatoriipe care contractul de achizitionare gi servicii trebuie
sd le contind [pct. 1
l: g) din anexa la legel.

H. Arvuna gi acontul

este, in general, o garanlie intr-un antecontract de vanzare-cumpd-


_-l.lyrn"
'practica
judecdtoreascdtsl a apreciat, de asemenea, aruuna
-'-::-un antecontract care, in caz de neperfectare
ca fiind o garantie
a vAnzdrii, va constitui daunete-in-
'; €se co m pe n sat orl suportate de partea
cu lpabi ld.
Putem spune astfel cd, in general, arvuna urmdregte scopuri
asemdndtoare
'-:econtractelor.
Arvuna este conf irmatorie gi penarizatoar e (arr. 1 844 gi 1 545
c,civ.).
Aruuna confirmatorie este suma de bani (sau alte bunuri fungibile)
pe care
:':ritentul-cumpdrdtor o dd promitentului-vAnzdtor cu ocazia incheierii
unui ante-
'':':'iract (de reguld, o parte din pretul contractului de vanzare-cumpdrare)
caz de neperfectare a contractului din culpa uneia dintre pdrti,
gi care,
urmeazd sd fie
: erdutd ori restituitd dubtu [arr. 1544 atin. (1)
9i(2) C.civ.].

' ln condiliile de mai sus, dezicerea (se


- o modalitate de incetare a-.contractului (precum aerln;ar"i-iiiatera1
;s:e
r1tracter, vezifr., a se dezice
de cele spuse) nu
-t:f eiate pe duratd nedererminatd), s rvvqlrsr
a locatiunii
rrr
ci una de ,,retractare a consimtimantuirii'"
- A se vedea J. Gorcovrcr, protejarea consimyamantuiii 'pir;ii-'saae,, prin Legea
" 289/2004. priyin! regimut iuridic al contractelor pentru consum destinate consumatorilor
--€-srane fizice,in Dreptul nr. 8/2005, p. 2g-32.
- lermenul de reflectare (de retractare, de dezicere, de rdzgAndire
etc.) nu se confundd
:'
'- :ermenul de reflexie (acordat consumatorului anterior incneijrii
contrictului, d"
""ilplu;
'ederea cumpdrarii unui imobil) sau cu termenu! de gralie(acordat oe instanla debitorului
:e -^ :r'u^ achitarea datoriei).
-' lntr-o opinie separatd
s-a apreciat cd vAnzarea cu arvund este o varietate a con-
:-::ului de vanzare-cumpdrare; a se vedea J. Menolru, RnuscHr, Drept
$r. civit. contracte,
-- ,-ersitatea,,A1. l. Cuza', lagi, 1994, p. 4g-49.
''' A se vedea c.s.J., s. civ., dec. nr.674r1994,in
Dreptur nr. 12l1994, p. 55.
lnstitutii de drept civil

Aruuna confirmatorie este o clauzd penad, deoarece este un mod aparte de


evaluare anticipata a cuantumului daunelor-interese datorate in caz de neexe-
cutare culpabila a antecontractului.
Arvuna este gi penalizatoare. Astfel, dacd,in contract este stipulat expres drep-
tul uneia dintre pd(i sau dreptul ambelor pdrti de a se dezice de contract, cel care
denunld contractul pierde arvuna datd sau, dupd caz, trebuie si restituie dublul
celei primite" (art. 1545 C.civ.).
in consecinld, arvuna are un rot dubtu: rol confirmatoriu (consfinlAnd incheierea
contractului) qi rol de dezicere (permitAnd denunlarea unilaterali a contractului).
Potrivit art. 1546 C.civ.,,,Arvuna se restituie cAnd contractul inceteazi din
cauze ce nu atrag rdspunderea vreuneia dintre pdr!i".
Arvuna se aseamdnd cu acontul (reprezentdnd, de reguld, o parte din prelul
vAnzdrii) gi se deosebegte de acont, care reprezifie inbtdeauna (9i nu ocazional) o
parte din pre!.

4. Obiectul contractului de v0nzare-cumpira re

Obiectul contractului este un subiect dispgtat in doctrind.


Dificil de conturat este 9i raportul dinlre obiectul contractului 9i obiectul obli-
galiei. Doctrina apreciazd insd unanim cd intre obiectul contractului (obiectul
voinlei pdrlilor) gi obiectul raportului obligalional (obiectului obligaliei) existi un
raport de determinare (dictat de funclionarea conceptului de contract, al cdrui
fundament este vointa pd4ilor)t11.
Potrivit art. 1225 C.civ., ,,obiectul contractului il reprezintd operaliunea iuridicd,
precum vAnzarea, localiunea, imprumutul 9i altele asemenea, convenitd de pdrli,
astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor 9i obligaliilor contractuale"
(s.n.)ttl.
Din textul de lege rezultd cd obiectul contractului este ,,operalia juridice pe care
pdrtile au inleles sd o realizeze", iar,,obiectul obligaliei este presfa,fra pe care
contractantul se angajeazd sd o execute". De exemplu, s-q apreciat ci in cazul
vAnzdrii, obiectul contiactului constd in transferul proprietdliitsl'
De precizat ci, in raporturile juridice patrimoniale, conduita pd(ilor se referd la
lucruri materiale, ins6, bunurile (in sine) nu constituie obiect al actului iuridic civil.
Astfel, in acest context, bunul (lucrul) poate fi privit numai ca obiectul derivat
(exterior) al actului juridic civil.

tll Mai mult, in doctrina majoritard s-a apreciat cd obiectul actului juridic (gi implicit, al
contractului) este identic (coincide) cu obiectul raportului juridic civil (obiectul obligaliei),
preciz6ndu-se, printre altele, ci obiectul contractului nu trebuie confundat cu conlinutul sau
efectete contractului(deci, cu drepturile subiective 9i obligaliile civile ndscute din acesta); a
se vedea G. Bonot, C.A. Aneuelescu, op. cif. (2011), p. 153'
t2l Dispozilia Codului civil 2009 a fost preluatd din art. 1412 C.civ. din Quebec potrivit
cdruia, ,,obieciul contractului esle operaliunea juridicd urmdritd de cdtre pdrli la momentul
incheierii sale, care rezultd din ansamblul drepturilor gi obligaliilor care se nasc din contracf
(s.n.).
' tdl
A se vedea L. Pop, op. cit., (2009), p. 305'307 9i doctrina francezd citatd'
V. Contracte speciale 351

Deoarece vanzarea este un contract bilateral, putem spune cd obiectut contrac-


:ului de vAnzare-cumpdrare este dubtu. Obligalia principalS a vAnzdtorului are ca
rciect predarea lucrului, iar obligafia cumpdrdtorului plata preyutufll. Astfel,
,,presta-
:'Ne la care se angajeazd pdrlile nu inseamnd nimic alceva decAt acliuniite
.acliunile de care sunt tinute pdrtile (conduita pertilofl"t2l. "au
ln conditiile de mai sus, in cele ce urmeazd, ne vom referi la obiectul derivat
n ate rial) al prestatiilor pdrlilor.

A. Lucrul vdndut
Pentru ca vAnzarea sd fie valabild, lucrul vAndut trebuie sd indeplineascd
mai
-:lte cerinte.

a) Lucrul vdndut trebuie sd fie posibit

Cerinta de valabilitate este impusd de regula de drept potrivit cdreia nimeni


nu
:':ate fi obligat la imposibil - ad impossibilium, nutta obligatio.t3)
lmposibilitatea poate sd fie materiald sau juridicd gi se apreciazl in raport
* :rnentul incheierii actului juridic, de

Dacd in momentul incheierii unui contract sinalagmatic obiectul era posibil,


dar
-:erior executarea lui devine imposibild din cauza unui caz fortuit sau de fortd
-'a.cri, atunci se va pune problema riscului contractului, iar dacd executarea
ee, ne imposibili din culpa pdrtii, atunci se va angaja rdspunderea sa
civild.
De precizat cd ,,daci, la momentul incheierii sale, una dintre pd(i se
afld in
r:'osibilitate de a-gi executa obligalia", contractul este totugi valabii (arL.
1227
- - t,1,

s) Lucrul vdndut sd existe sau sd poatd exista

lxistenla lucrului este cea mai imporlantd cerintd (pentru valabilitatea obiec-
r- - r. intrucdt de indeplinirea ei depind gi celelalte.
)aca pdrlile au avut in vedere un lucru existent, dar care a pierit total in
-':nentul incheierii contractului, vAnzarea-cumpdrarea este nuld absolut, intrucAt
:c galia vanzdtorului este lipsitd de obiect, ceea ce implicd gi lipsa cauzei
a- gajamentului cumpdrdtorului.
Dacd bunul a pierit in parte, cumpdrdtorul care nu cunogtea acest
*:mentul vAnzdrii poate fapt in
cere anularea vAnzdrii, fie reducerea lorespun=dtoare a
:rerului (art. 1659 C.civ.).

Potrivit aft. 1226 c..c.iv.,.o.biectut obrigalieieste


,,prestatia la care se angajeazd debi-
t:''-' (corespunzdtoare olie.ctutuiconvenyiitoi,,,acela la care
iarlite siu numairi.ta oin pa4i
- :pligd" - art. 962 din Codut civit de ta t'aO+).
;i1A se vedea G. Bonor, C.A. ArueHElescu, op. cit., (2011), p, 73, 153.
''. lmposibilitatea obiectului echivaleazd'practic.',., ripJ"'ooi".irlri,
-r* :atea absolutd ce duce la
a actului juridic. """"

L.
---1
I
I
l

352 lnstitulii de drept civil

Riscul pieirii totale sau pa4iale inainte de incheierea contractului 9i transferul


dreptului de proprietate sau dupd incheierea contractului, dar fdrd transferul drep-
tului de proprietate cumpdrdtorului, este suponat de vAnzltor (res perit domino).
Ca exceplie, contractele pot purta gi asupra unor bunuri viitoare. Astfel, in cazul
in care bunul nu existd in momentul incheierii contractului, dar poate exista in
viitor, vAnzarea este, de asemenea, posibild (arl. 1228 C.civ.). Deci, obiect al
vAnzdrii-cumpdrdrii poate fi gi un bun viitor (res futura).
Dintre bunurile viitoare, doar succesiunile nedeschise nu pot forma obiectul
contractului de vAnzare-cumpdrare.
Dacd obiectul vAnzdrii il constituie un bun viitor, cumpdrdtorul dobAndegte
proprietatea in momentulin care bunul s-a realizattll.
Bunul este considerat realizat la data la care devine apt de a fi folosit potrivit
destina\iei in vederea cdreia a fost incheiat contractul [art. 1658 alin. (5) C.civ.].
ln cazul vAnzdrii unor bunuri dintr-un gen limitat care nu existd la data incheierii
contractului, cumpdrdtorul dobAndegte proprietatea la momentul individualizdrii de
cdtre vdnzdtor a bunurilor vAndute. Atunci cAnd bunul sau, dupd caz, genul limitat
nu se realizeazd, contractul este null2l.
CAnd bunul s-a realizat numai partial, cumpdrdtorul are de ales, fie de a cere
desfiintarea vAnzdrii, fie de a preiinde reducd'iea corespunzdtoare a preluluit3l.
Dacd nerealizarea pa4iale a bunului sau, dupd caz, a genului limitat a fost
determinatd de culpa vAnzdtorului, acesta este !inut si plSteascd daune-interese.
CAnd cumpdritorul gi-a asumat riscul nerealizdrii bunului sau genului limitat,
dupi caz, el rdmAne obligat la plata pretului.
Dacd lucrul viitor nu se realizeazd la termenul cuvenit, vAnzdtorul, pe lAngd
pierderea prelului, va fi obligat gi la plata daunelor-interese pentru neexecutarea
obligaliei asumate, insd contractul rdmAne valabil.

c) Lucrul sd fie in circuitul civil

Potrivit art. 1657 C.civ.,,,orice bun poatefi vAndutin mod liber, dacd vAnzarea
nu este interzisd ori limitatd prin lege sau prin conven{ie ori testament". Tot astfel,
,,numai bunurile care sunt in circuitul civil pot face obiectul unei prestatii contrac-
tuale" (art. 1229 C,civ.).
Rezulti cd, pAnd la proba contrari, toate lucrurile se prezumd a fi ,,in circuitul
civil".

Illin privinta construcliilor, sunt aplicabile dispoziliile corespunzdtoare in materie de carte


funciard. Precizdm ci atunci cAnd bunul viitor urmeazd a fi construit, contractul de vAn-
zare-cumpdrare prezintd asemdndri cu contractul de antreprizd de construclii, de care insd
se deosebeste.
t21
Daca nerealizarea lucrului ,,este determinatd de culpa vAnzdtorului, el este linut sd pld-
teagpd daune-interese" [art. 1658 alin. (2) C.civ.].
t'r Solulia se aplicd gi atunci cdnd
,,genul limitat" s-a realizat numai parlial 9i, din acest
motiv, vAnzdtorul nu poate individualiza intreaga cantitate de bunuri prevdzutd in contract.
V. Contracte speciale

Bunurile aflate in circuitul civil sunt cele care pol ti dobAndite sau instrdinate
:'1 acte juridice civile, indiferent cd ar fi vorba despre bunuri care pot circula nein-
:"idit sau despre bunuri care pot circula in conditii restrictivetll.
Ca o derogare de la principiul liberei circulalii a bunurilor susceptibile de apro-
:re:e. nu pot forma obiectul contractului de vAnzare-cumpdrare lucrurile care (po-
::"" r legii) nu sunt in comer! (ertra commercium).
Prohibitia de mai sus poate Ii,,absolutd gi vizeazd bunurile care prin natura lor
:;, printr-o declaralie a legii sunt de uz sau de interes public ai, ca atare, sunt
na enabild'.
3lnl inalienabile bunurile de interes nalional sau local, care fac parte din dome-
-- public al statului, respectiv al unitSlilor administrativ-teritoriale.
tscgatiile de interes public ale subsolului, cdile de comunicatie, spaliul aerian,
l:€ a cu potenlial energetic valorificabil gi acelea ce pot fi folosite in interes public,
t,E.B o. marea teritoriald, resursele naturale ale zonei economice a platoului conti-
-e-'., . precum gi alte bunuri stabilite de lege fac obiectul exclusiv al proprietdlii
:i-r' re (afi. 859 C.civ.).
3,rnurile proprietate publicd (in condiliile legii) pot fi date in administrare regiilor
a.--:-cme ori instituliilor publice sau pot fi concesionateori inchiriate (art. 136 din
l-:'"s: tulie gi art. 866 C.civ.).
,inzarea, concesionarea gi inchirierea se fac prin licitalie publicd [art. 123
n:i 2t din Legea nr.21512001 a administraliei publice locale, republicatdl,
l-'rurile proprietate publicd (mobile sau imobile) pot fi date in folosinld gratuit5,
ru,* :-'atd determinatd, serviciilor publice sau persoanelor juridice fdrd scop lucrativ
m"::esfigoard activitate de binefacere sau de,,utilitate public5" (art. 124 din
*-*";€: rr. 21512001).
i*.t in circuitulcivil gi produsele (bunuri materiale a cdror destinatie finalS este
:nr,"-nul sau utilizarea individuald ori colectivd)'care, in principal, trebuie sd fie
;;.,l:r-'; si in conformitafe cu contractul de vAnzare-cumpdrarettl gi care beneficiazd
m* : ':glementare speciali.

i -tcrul sd fie determinot sou determinabil


l:-nta obiectului determinat sau determinabil este prevdzutd in dispoziliile
iri '225 alin. (2), 1179 alin. (1) pct. 3 giart. 1226 alin. (2) C.civ.
l-^urile sunt determinate prin individualitatea lor.
3-rurile certe se determind prin prezentarea caracterelor individuale, indi-
tfl" t--se natura lor (teren, cas5, autoturism etc.), pozilia (localitatea, strada, nu-
n,&-- vecinii etc.) sau alte elemente de identificare (precum marca unui auto-
-r"rs;- gLrlesrea, anul de fabricalie, serie motor etc.).

:se vedea G. Bonot, Drept civil. Partea generald. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucu-
'irfl -ru p. 102.
' l-,18,
intrd sub incidenta Legii nr. 44912003 (gidecinu lise aplicd regimuljuridic special
i :-:,:-selor) bunurile vAndute in urma confiscdrilor, in cadrul procedurii de executare silitd
iili-- :€ Daza unui act emis de autoritatjle iudecdrtoreqti, apa qi gazele care nu sunt ambalate
"-:-,^ volum limitat sau intr-o cantitate fixd gi energia electricd.
354 lnstitulii de drept civil

in cazul bunurilor determinate generic (res genera), cerinla este indeplinitd fie
prin stabilirea precisd a cantitilii, calitdlii, valorii (intr-o asemenea situalie, se spu-
ne cd obiectul este determinat)t11, fie prin stabilirea numai a unor criterii de deter-
mrnare.
Determinarea obiectului de citre un te4 trebuie sd se facd ,,in mod corect, dili-
gent gi echidistant". in caz contrar, ,,instanta, la cererea pd(ii interesate, va stabili,
dupd caz, prelulsau elementul nedeterminat de cdtre pirJi" (art. 1232 C.civ.).
ln contractele incheiate intre profesionigti lipsa prelului atrage prezumtia ci
,,pdrlile au avut in vedere prelul practicat in mod obignuit in domeniul respectit/'
(art. 1233 C.civ,).
Cerinla trebuie respectatd in toate cazurile, sub sancliunea nulitdlii absolute a
contractului larl.1225 alin. (2) C.civ.l.

e) Lucrul sd fie licit Si morol

Potrivit cerinlei desprinse din prevederile art. 1179 alin. (1) pct.3 gi a art. 1225
alin. (2) gi (3) C.civ., obiectul contractului trebuie sd fie in concordantd atdt cu
legea, cdt gi cu regulile de convieluire sociald (morala).
CAnd obiectul contractului este iticit sau imoralt2l, sancliunea care intervine este
nulitatea absolutd.
De precizat cd, potrivit arl. 1225 alin. (3) C.civ., obiectul este ilicit atunci cAnd
este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori bunelor moravurl' (s.n.).

f) Lucrul sd fie proprietateo vdnzdtorului


Prin natura sa, vAnzarea este ,,translativd de proprietate" deoarece transferi
dreptul de proprietate asupra lucrului, de la vAnzitor la cumpdrdtor. Deci, pentru a
se realiza transferul proprietdtii, vAnzdtorul trebuie sd fie titularul dreptului instrdi-
na{tt.
Per a contrario, dacd vAnzdtorul nu este proprietar, nu poate nici sd vAndd (pe
principiul cd, nemo dat quod non habet). Astfel, ,,nimic nu pare mai evident gi de
bun sim! decAt faptul cd nimeni nu poate transmite mai multe drepturi decAt are el
insugl' (s.n.)lol.
in baza celor de mai sus, calitatea de proprietar a vAnzdtorului este o cerinld
pentru val id itate a ob iectu I u i.
Degi este o operalie juridicd anormald, vAnzarea lucrului de cdtre un nepro-
prietar este des intAlnitd in practicd, fiind cunoscuti sub numele de ,,vAnzarea
lucrului altuia". Cele mai intAlnite sunt cazurile unor operaliuni frauduloase (de
exemplu, vAnzarea lucrului unui te( sau vAnzarea aceluiagi bun cdtre mai multi

t1l Determinarea calitdlii obiectului,,trebuie


sd fie rezonabild sau, dupd imprejurdri, cel
pulin de nivel mediu" (art. 1231 C.civ.). Apreciem cd dispozifia tine maimult de obligalia de
conformitate.
t'] Potrivit Noului cod civil obiectul este ilicit cAnd contravine gi
,,bunelor moravuri". A se
inlelege cd, in noua formulare date de Codul civil, obiectul ilicit include 9i obiectul imoral?
' tsl
I
se vedea Fn. Denx, op. clf., p 56.
tolA se vedea D. CHrnrcA,'op. cit., (2005), p. 71 gi urm.
V. Contracte speciale

cumperetori); ale vAnzdrii lucrului unui tert fdrd rea-credlnld (in speranla cd il va
dobAndi ulterior gi va transmite proprietatea in termen)l1l sau ale pierderii retro-
active a dreptului (ca urmare a anulirii sau rezoluliunii actului achizitiv de pro-
prietate),
in legislalia noastri, vdnzarea lucrului altuia nu este prohibitd expres gi, in
consecinld, situalia este supusi principiilor
'
generale ce guverneazi conventiile
(teoriei generale a contractului)t21,
Precizdm cd doctrina nalionald anterioard, aflatd sub imperiul dispoziliilor
la 1864, a admis cE ,,vilnzarea lucrului altuia" atrage nulitatea
Codului civil de
cont ractu I ui (pentru neindeplinirea cerinlei de validitate a obiectului).
Noul Cod civil a repus in disculie ,,vAnzarea lucrului altuia", prin dispozitiile art.
1683 alin. (1), potrivit cdruia,,dacd, la dataincheierii contractului asupra unui bun
ndividual determinat, acesta se afld in proprietatea unui ter7, contractul este
valabil" (s.n.).
in aceste noi condilii, se impune o reconsiderare a institutiei ,,vAnzdrii lucrului
altuia", fapt pentru care, implicit, se pune o intrebare fireascd:

VAnzarea lucrului altuia este: prohibitd sau valabild?


De la inceput trebuie sd subliniem cd apreciem dispoziliile art. 1683 din noul
lod civil, cel putin pentru faptul cd au redeschis problema vAnzdrii lucrului altuia
'iesolutionati corespunzdtor in reglementdrile anterioare).
Precizdm cd in doctrina francezd recentd se apreciazd cd interdictia vAnzdrii
-,:rului altuia este justificatd pe deplin in cazul transferului de drept gi imediat al
:r:orietdtii. in caz contrar, cAnd pdrlile amdnd transferul dreptului de proprietate
:€11ru o datd ulterioari incheierii vdnzdrii,,,prohibitia igi pierde oportunitatea"l3l.
ln acord gi cu conceptia actuald, apreciem cd vanzdtorul nu trebuie sd aibd
"l-:lldeauna
calitatea de proprietar la momentul incheierii contractului. Este sufi-
::€': ca cerinta calitdlii de proprietar sd fie indeplinitd la momentul transferului
Y"s:ului cdtre cumpdrdtor (care poate fi momentul incheierii contractului sau un
"r,]-ent ulterior, instituit prin lege sau prin vointa pdrlilor art.1624 C.civ.). pentru
-
a:esl considerent, in cazulvAnzdrii bunurilor viitoare, a vAnzirii bunurilor de gen, a
ra-zarii la termen etc,, nu se putea pronunta nulitatea contractelor.
"-cercAnd
sd rdspundem la intrebarea de mai sus, trebuie sd distingem intre
tl-i situatii, dupi cum: proprietatea se strimutd cumpdrdtorului (imediat) odatd cu
t'rr:-€ erea contractului sau transferul proprietdtii este amAnat.
in prima situatie, eilnd transferul proprietdlii se realizeazd in momentul in-
ree4i contractului, dacd vAnzitorul nu are calitatea de proprietar, contractul de

De exemplu, vAnzarea de cdtre unul dintre soli a unui bun comun fdrd consimtdmAntul
;jtsL a: sot sau a unui bun aparlinAnd celuilalt sot, vAnzarea de cdtre un coindivizdr a unui
rr;" :"oprietate indivize etc.
* Spre deosebire de legislafia francezd, in care art. 1599 C.civ. dispune expres cd vdn-
tcrului altuia este nuld.
=*;' 4:easta fiind 9i raliunea pentru care jurisprudenla francezi tinde sd limiteze domeniul
!@::, ':are al nulitatii instituite de art. 1599 C.civ. francez; asevedeaF.CollnnrDurr1leuL,
|it l: =:Eeue, Coitrats civils et commerciaux, Dalloz, paris, 2001, p. 117-119.
lnstitufii de drept civil

vAnzare-cumpdrare sanclionat cu nulitatea


privind lucrulvAndut)..este -- (pentru
\rv"'llv neindeplinirea
"v' cerintei
'-'
in condiliire de mai sus, sanctiunea apricabird
diferd, dupd cum pa(ire au fost in
eroare sau au fost in cunogtinld de cauzd (cu
privire t" de proprietar a
vAnzdtorului). ""iitat""
c.and pirlite
(sau cet putin cumpdrdtorul) au fost
^
vandut
in eroare,socotind c6 bunu\
apar\ine vanzdtorului, s-a ad'mist1] cd vanzar""
tate relativd) pentru eroare asupra calitdlii ,nrlubli (lovita de nuli-
-G*atorului
esenliale".t" (considerat
proprietar ar rucrurui vandut). in
aceastd situalie, ." poui"
" .pur," cd vanzitorur
comportat ca un proprietar aparent. s_a
Nulitatea rerativd a vanzdrii poate fi
ceruti numai de cdtre cumpdrdtor,pe care
(dacd pretul a fost pidtig sau pe cate
l|,,il]''""
de excepli; id;cd pretut ;;
vAnzdtorul nu poate cere anulareacontractului
";;.r
in niciun caz, chiar dacd a fost

""p'i p*
nu produce nutitate cand cade
iz,'#i:::;:?"izii::::"t?;ou'"u
Nici adevdratul proprietar nu poate
cere
poate intenta o acliune in revendicarerrl. ?nularea, fiind tert fald de contract, dar
in actiunii in
revendicare poate fi_interpretatd gi jrept ";;;i;,-;Je"ercit"rea
-r- ,,ratificarea vanzdrii oe cdtre proprieta/,
[art.1682 atin. (2) C.civ.].
Dacd insd, intre timp, vanzdtorura
devenit proprietarur rucrurui (dupd incheierea
contracturui de vanzare), nicicumpdrdtorur
nu mai poate cere anurarea acestuia.
obrigalia de garanlie a vanzdiorutui pentru
care cumpdrdtorur nu a cerut sau,
Jq[r;";ilista gi in situalia in
inainte de a fi ."rui unrr"r"",-este
adevdratul proprietar. evins de cdtre
De menlionat cd, dacd bunulinstrdinat
face parte din domeniul public
sau unitdlilor administrativ-teritoriale, alstatului
contractul este nul absolut in toate
chiar dacd cumpdrdtorur a fost o" cazurile,
ounj-ri"dinla
- (art. 136 din c;sr*ufie).
cAnd pdrlire au incheiat contract;r
credinld), gtiind cd rucrur vdndut
fi cunogtinyd de cauzd (au fost de rea_
este froprietited un"i Jt"
problema erorii nu se mai pune), i"rsoane (gi deci
s-a coiside rat cd van)aii-"r^parurea
altuia reprezintd o operafiune ipecutativa, lucrului
are o cauzd iticitd gi deci este
absolut [in baza art. 1286 irin. nuld
lzjSi atin. (2) C.civ.]at.
De menlionat cd, intrucat nutiiaiea"rt.'izga
absoiutd poaie'fi inuo""ia de orice persoand,
in aceasti situalie, gi adevdratur propriil,
are dreptur sd invoce nutitatea,
dacd nu a participat la incheierea chiar
J"*""ti"i.
ttl A se vedea
R' slt'ttLEvtct, l. Mncover, consecinlete
soluliiror practicii judiciare,_in uanzdrii lucrutui attuia in lumina
n.n.o. *.-iidzs, p.'seql-pr".ii"* c.s.J., s. civ., dec.

;#flJj111#:in{H".,":fr:?,*h;],:r-"o" u,",,,"" unei eror nu se poate prevaa


de
; tff,l;$ii *.';;i;,"1[ l.* ';."::',*ni66lri:f,l
citatea 9i, in orice caz. oe.riscui f; 3:drrietaru,ui, cu comp,i.
ffid;;;liliui,'constituie ,;;";;p;;,i nutitate absotutd: a
+i
ff;:fB1|i r7i6lrlf ",t-p ii ['.ii"*'iiio iil ffi;iJ;6,K:li,:, dec nr 278/1s87,
V. Contracte speciale 357

Peste toate cele de mai sus, a nu se uita ca, potrivit spiritului Codului civil, actul
juridic este prezumat a fi valabil, iar nulitatea este o sancliune
extreme, ce ope_
reazd numai atunci cdnd actul juridic nu mai poate fi pdstrat in niciun fel.
in a doua situatie, cdnd transferul proprietdlii(gial lucrului) esfe amAnala un
moment ulterior incheierii contractului, dacd vAnzdtorul nu a devenit proprietarul
lucrului, contractul de vAnzare-cumpdrare este sanctionat cu rezoluliunea
lpentru
neindeplinirea obligatiei de a dobAndi lucrul gi a,,asigura" astfel transferul
dreptului
de proprietate cdtre cumpdrdtor - art. 1683 alin. (a) C.civ.l.
De precizat c5, in general, noua abordare legislativd in materie se inscrie pe
direclia doctrinei europene. De exemplu, in doctrina lrancezd recentd, vAnzarea
lucrului altuia este privitd restrictiv, apreciindu-se c6
,,pentru a exista vdnzarea
lucrului altuia, trebuie ca cumpdrdtorul sd fle expus evicliuniirealizate
de veritabilul
proprietar ce exercitd revendicarea" (s.n.)t11.
Mai mult, tot in doctrina francezd se admite cd vAnzarea lucrului altuia
,,nu
poate nici sd fie anulatd atunci cAnd vdnzdtorul, chiar dacd in
niciun fel proprietar
al lucrului, esle proprietarul sdu aparent, ca in cazul mogtenitorului aparent,,(s.n.).
ln acest caz, ,,vdnzarea este valabili, cu doud conditii: buna-credintd
a cumpdrdto-
rului (el ignord faptul cd vanzdtorul nu era proprieiar) gi eroarea
comund (toald
iumea credea acest lucru): error communis facit jus
leroaiea comund este sursd de
drePl;"tzJ.
in.consecintd, in conditiile noului Cod civil, cerinla vAnzdtorului titular
. al drep-
t'tlui de proprietate a suferit o atenuare conditionatd, in cazul amAndrii
transferului
creptului (prin voinla pirlilor sau a legii). in acest caz, se admite
astfel gl posibi_
,'latea valabileiincheieri a contractuluide cdtre un vanzdtor neproprietar.
Pot fi astfel valabil incheiate de cdtre un neproprietar: vAnzdrile
de bunuri
' itoare; vAnzdrile de gen; vAnzdrile de bunuri individual determinate (sub
conditia
::bAndirii ulterioare a lucrului) etc.

Vanzarea lucrului aflat in indiviziune.


O situatie asemdndtoare vAnzdrii lucrului altuia, o reprezintd vdnzarea
-
:o at intr-o indiviziune (sau
unui bun
in proprietate comund pe cote-pdrti), care are un regim
-idic deosebit, in sensul cd nu i se aplicd regulile privitoare'la vdnzarea lucrului
=:uia, ci regulile proprii stdrii de indiviziune.
Astfel, dacd unul dintre coproprietari, in loc si dispund numai cu privire
la
:r:a-parte ideali din dreptur sdu (ceea ce poate face fdrd acordul
cerorrarti
:crrdivizari), instrdineazd bunul indiviz in materialitatea lui, in tot
tilzet€A nu este nuld, ci supune dreptul dobandit de cumpdrdlor
,"u in p"rt",
condiliei ca, ta
:aiai, bunul sd fie atribuit vAnzdtorului(oricare dintre coindivizari putdnd cere, prin
3:: irne, iegirea din indiviziune pentru salvgardarea drepturilor proprii
asupra
:,-r:lui).

'Pentru acesta,
,,vdnzarea trebuie sd producd un transfer imediat al proprietdfii, des-
::::ndu-i veritabilului proprietar in revendicare"; a se vedea pir. H,r^Lnun i,
* r"':s, 1cliunea
PY. Gnurren, Drept civit. cdntracte speciale, Ed. Wolters Ktuver, gucuresti,2007,
: '?:.
- A se vedea Pn. MnuuRlE, L. AvruEs, py. Geurren, p.
op. cit., 126_127.
lnstitutii de drept civil

in consecintd, dupd incetarea stdrii de indiviziune, soarta dreptului dobdn-


ditorului va depinde de rezultatul partajului, in funclie de situaliile urmdtoare:
- dacd bunul va intra in lotul coindivizarului vAnzdtor, ca urmare a caracterului
declarativ al partajului, deci a efectului sdu retroactiv, acesta va fi considerat
retroactiv proprietar exclusiv gi, ca atare, vdnzarea va rdmAne valabild;
- dacd bunul va intra in lotul altui coindivizar, vAnzarea va fi nuldtll.
in cazul in care bunul indiviz a fost vAndut de citre unul dintre coindivizari,
ceilalli (coindivizari'1 ,,nu pot cere constatarea nulitdlii actului de instrdinare in timpul
stdrii de indiviziune gi nici nu pot intenta o,ac,tiune in revendicare atunci cAnd
cumpirdlorul a intrat in posesia bunului" (s.n.)'"'.

B. Prelul, obiect al obligatiei cumpiritorului


Pretul este suma de banicare reprezintd echivalentul datorat de cumpdrdtor in
schimbul lucrului transmis de vdnzitor.
Pretul este obiectul prestaliei cumpdrdtorului gi corespunde valorii lucrului
vAndut.
in lipsa unui pre!, vdnzarea este lovitd de nulitate absoluti, deoarece obligalia
cumpdrdtorului nu are obiect, iar obligatia qflnzdtorului este lipsitd de cauzd.
Ca element esenlial de validitate a vAnzdrii, prelul trebuie sd intruneascd
si fie stabilit in bani, sd fie determinat sau determinabil gi sd
urmdtoarele condilii:
fie sincer giserios.

o) Prelultrebuie stobilitin boni

Stabilirea pre{ului in bani este de esenla contractului de vAnzare-cumpdrare


[aft. 1660 alin. (1) C.civ.].
in cazul in care doud persoane convin sd dea un lucru pentru alt lucru (gi nu
pentru o sumd de bani), avem de-a face cu un contract de schimb, gi nu cu o
vAnzare.
Tot aga, in cazul in care in schimbul unui lucru se promite prestarea unei intre-
tineri, avem de-a face cu un contract de intretinere, gi nu cu o vanzare-cumpdrare.
Faptul cd, in practicd, acest contract mai este cunoscut ca,,vAnzare cu clauzd de
intretinere" nu ne indreptSlegte sd ajungem la altd concluziet3l.
Dacd insd in schimbul unui lucru se achitd o sumd de bani gi se promite gi o
intretinere, contractul va fi calificat vAnzare-cumpdrare, respectiv intretinere, dupd
cum prestalia principald este suma de bani sau intrelinerea, elemente de fapt a
cdror stabilire constituie atributul principal al jurisprudenlei.

t1l
A se vedea C. SrArescu, C. Binsnn, Drept civit. Drepturile reale, Universitatea Bucu.
t""*,til"?,1;[?"113;ur"ritor
asupra bunutui urmdnd sd rie apdrate pe catea acliunii in
pa4fl;a se vedea Fn. Deex, op. cit., p.62-63.
t"r Precizdm cd
esenlial in calificarea unui contract (vAnzare sau intrelinere, in cazul de
fa!d) este obiectul gi scopul urmirit de pdrli (ce formeazd continutul voinl'ei interne, reale -
fundamentul contractului); a se vedea G. Bonor, op, cit. (2008),'p.240.
V. Contracte speciale
359
in concluzie' nu, este necesar ca preful
vanzdrii sd fie stabilit integral
numaica suma de banisd constituie in bani, ci
prestalia principard a cumpdrdtorurui.
in principiu' pretul vanzdrii eteciua-te pe
teritoriul national trebuie pldtit
(cu mentiunea cd'stabirirea prelurui in leirli
consecintere infratiei, nu afecteazd
in varutd, ., ..opri de a preintampina
variditatea contracturui).'

b) Prerur trebuie sd
fie determinat sau determinobir
De reguri, cuantumur prefurui^.este
determinat de pdrli, cu ocazia
contractului (gi inserat in contrad;r2I. incheierii
Potrivit art' 1664.?ln.
trl c.civ., prelur vdnzdrii este ,,suficient determinaf, daca
poate fi stabilit potrivit imprejurdritoi.'t..n.t.
vAnzarea este valabild giatunci
canJ,pd4ite au convenit asupra
prin care prelur poate fi deierminat unei modatitdti
,ri"iior, dar nu mai tarziu oe data prdlii
gi care
de vointd ar pdrtiro/' 1a't. roor"c.civ,),
;:",;?:Tjil2#;"8i.*o rn acest caz,
Preful poate fi determinat (ulterior
incheierii contracturui) gi de un

[?"t1uJ,,"i?l)'3:Jr:r
.' aclionez" in mod .;;;;''iu,J"n, ei echidistani;
tert, desemnat

cand persoanele astfel desemnate


nu au determinat pretul in
de pd(i sau, in ripsd, in rermen
pdrtii interesale, pregedint"t"
d;;1";;0"-r"i""n"i"l"I'llil termenul stabilit
r".turui, ra cererea
desemna, de urgenld, in camera
1ua"ia,ii"r de ra rocur in"r,"ierii contracturui ya
o" .-onririu, prin incneiei"-o"r,ni,iua,
pentru determinarea pretutui un expert
[art. 1662 alin. (Z)C,.iu.jr.i"-'"'" ".
cdnd contractul are ca obiect
bunuri pe care vdnzdtorul le
prezumd cd pd(ire au vinde in mod
;:f;l'j;r" r" prEurii"|i""ir, mod obisnuit
""riin ".0" de
Vdnzarea unor bunuri ar cdror prer
este__s,tabirit pe piele organizate
supusd a se fiincheilloylru prelul este pre_
piafa cea maiapropiatd
,i"iiuapricat in'ziua incneilrii contracturui pe
de rocuri;;";";';ntracturuirart.
Degi regrementea?,e o sit^ualie roo+ arin, (3) c.c;y.;rar.
ririruia, 1233 c.civ. dispune artfer,
cd, dacd contracturincheiat inti"
prot".iJ,ig,i"rt.nu stabiregte in sensur
modatitate pentru a-rdeJermin prelur 9i nici nu indicd o
practicat in mod obignuit ^,'t" iiiiiule cd paryie a,u iiut in vedere prelut
in domeniui ,'".p5"tiu pentru acereagi
prestatii rearizate in

nr. s12/zoo4privind staturur


'.?rtSrlisea B.N.R. (ei Resuramentur
"o,i.iA"":"".""1?$""x; de
''r cand prelur se q:r:i: ?n funcfie de greutatea rucrurui vdndut, ra
tum.u.lui sdu nu de tine seama stabirirea cuan_
tor de greutat6a ambalajului (art.
Dacd tertut nu poate_ sau"nu 1663 C.civ.).
manrrest nerezonabira. inltanfa,
;;;;t" ;i, ori apr"ciJrea sa este in mod
t" *lgl_"r."
interesate, ," iiaoii,-aupa
etementut nedeterminat dg:^ltreH4r. ""r"iz'-pi4ii caz, prelursau
contrazic pe cete ate art. rooe ii"{,ld^^"a_dispozifiite- art. 1,232atin.
urii. (z)'i;;v:1"r".prevede cd, in (2) c.civ. te
"oesemneazd un exoert pentru determ;ur"-" pi."pfri,,.
acest caz, pregedintete

., #5i:L:';,# Il;'"lzlix:j"ru";11..**[il p H A*on,,,nrre,


I i?ol"o""
360 lnstitulii de drept civil

condilii comparabile sau, in lipsa unui asemenea prel,


un pre! rezonabit (arl. 1233
C.civ.)t11.
pretul nu a fost determinat in termen de un an de la incheierea contrac-
. ?"t-u
tului, vilnzarea este nuld absolut.
Este posibil ca prelul si fie partial determinat printr-o
cAtime la data incheierii
contractului, urmand ca restul sd fie determinat pe parcursul
deruldrii acestuia,
dupd anumite criterii ferme de determinare, in viitoi (neinteresAnd
dacd pretul va fi
achitat printr-o singurd prestatie sau prin prestatiisuccesive).
ln practica judiciard (anterioard Codului civil 200g) au fost declarate
nule
vAnzirile cuprinse intr-un inscris care continea
doar menliunea cd pretul s-a pldtit,
fdrd insd a ardta care a fost acera (sau se fdcea
menliunea unei pdrti din pre!, fdrd
a se stabili care a fost acesta in intregime)t2r. Apreciem
cd, in noile .onoilii't"gir_
lative vanzarea in cauzd este valabild, urmand
ca prelul sa iie oeterminat pe calea
proceduriiprevdzute de art. 1662 alin. (2)C.civ.
. .l.l t9o exceplional, prelul unor imobile ce urmeazd a fi instriinate prin acte
juridice intre vii este stabilit prin prevederile legii. De exemplu
fondurile statului a locuinfelor cStre chiriagi in , cazul vanzdrii din
condiJiile lejii nr. g5/1gg2 sau ale
Legii nr. 112t1995.

c) Prelul trebuie sd fie reat gi serios

Prelulrealeste un prel datorat (adevdrat convenit)


ar imobirurui vdndut, pe care
pdrlile nu l-au stabilit in mod fictiv, ci in
scopul de a-l pldti in realitateror.
ln cazul in care prelur este fictiv (simurat), coniractur
de vanzare-cumpdrare
este anurabir (deoarece prelura fost,,stabirit
taia intelia de a fi prdtit).
Prelul trebuie sd fie gi serios, adicd sd
nu fie derizoriu (infimj.
Prelul este derizoriu, atunci cand este
,,intr-atat de disproportionat fatd de
valoarea bunului, incat este evident ca pdrfile nu au dorit sd consimtd
la o vanzare,,
[art, 1665 alin. (2) C.civ.].
Fiind o chestiune de fapt, seriozitatea pretului
este rqvqrq
-' -i-'vr vv'lv rdsatd rq
la ql
aprecierea instantei
de judecatdtal. '- r-'
Dacd pre{ul este rear serios, contractur
9i de vanzare-cumpdrare este, in prin_
cipiu' valabil, chiar dacd preful este mult inferior
sau superior valorii reale a lucrului
ul:dyt' intrucat pdrtire sunt ribere sd determine pretur
sub varoarea rucrurui, echi_
valenta fiind rerativd, intrucat este raportatd
atat ia valoarea rucrului, cat gi la
subiectivism ul pdrtilor.

prelul se determina,,prin raportare ra


- ,]lit^lo un factor de referinld,,, iar acest factor nu
existd, a ?ncetat sd mai existe oii nu r"i ;.i";;;;ii,'"ru
referinld cel mai apropiat,' (art. l234C.civ.j. --'- irurl"g,", ,,., factorur de
civ., dec. nr. ao/iseo, in c.D. 1e86, p. 33.
;;it.:"y:g:l
''
rn practlca s-a I t"
! aoreciat cd stipularea in
contract a unui pre! mai mic decAt cel real
atrage nulitatea contractului; a se u"1""
c-.n. bucuregti, s. a lV-a civ., oec. nr. 1s67/2001
Practica judiciard , in
''' A se vedea "iuira
T.S..
zooi_zooz, p. i?o ii;il
dec. nr. 697/1994, in C.O. 1984, p. 2B;,.
--
9. civ., dec. nr. lSqalgZS,
'" in R.R.D. nr.6/1974, p. 74; TS, s. civ.,
V. Contracte speciale 361

ln loc de pre! derizoriu se mai vorbegte de ,,modicitatea pretului" sau de o dis-


proporlie prea mare dintre pret gi valoarea bunului, ceea ce poate
crea confuzie
intre pretul neserios giprelul lezionalll.

C. Prelul lezionar givdnzarea pe un euro

in contractul de vAnzare se prezumd cd prestaliile pdrlilor sunt echivalente.


Astfel, atunci cAnd se vinde un autoturism cu 10.000 iei, prelul pldtit
de cumpdrdtor
reprezinti valoarea de piald a lucrului.
. Prestaliile pdrlilor pot fi insd total dezechilibrate, caz in care pretul este nese-
rios, iar vAnzarea este anulabild (de exemplu, vAnzarea aceluiagi
autoturism cu
suma de 10lei).
Este posibil insd, ca una dintre prestalii sd aibd valoare
,,considerabil mai mare,,
decat cealalta (fdrd ca dezechilibrul sd iie totat;. De exemplu,
se vinde un auto_
turism care are o valoare de piald de 10.000|ei, cu pregul d'e 1.000lei.
situatie, se vorbegte despre pretul lezionar.
in;r;;ta
Prelul este lezionar, cAnd existd o dispropo(ie vdditd intre valoarea
de circu-
lalie a lucrului gi prelul efectiv achitat oe cumpdrdtor (de reguld,
in sensul cd
valoarea lucrului este ,,considerabil mai mare"). in cazul preluluimult
lucrului, doctrina vorbegte gi de ,,vilitatea pretului" (?n sens
sub valoarea
de pre! rerionaryr.l
-- --
Potrivit art.1221alin. (1) gi (2) c.civ., existd leziune atunci cand
una dintre pd4i,
profitand de starea de nevoie, de lipsa de experienld
ori de lipsa de cunogtinle a
celeilalte pdrti, stipuleaz6in favoarea sa ori aunei alte persoane
o prestalie de o
valoare considerabit mai mare,la data incheierii contractului,
decAt valoai"u pro-
priei prestalii. Existenla leziunii se apreciazi gi in
funcfie de natura gi scopul
contractului. *
De menlionat c5, in doctrind, locul institutiei leziunii este
controversat. Asrfel, in
conceplia subiectivd preluatd gi de codul civil 2009, leziunea
este un viciu de
ansimldmAnr gi, deci, nu privegte obiectul contractului (arr.
1221-12e+ c..i".yn1
Tot astfel, doctrina trancezd recentd aprecial.d, ci
,,mai exect, leziunea constituie
rumaio prezumtie de viciu de consimtdmAnt"la].
Apreciem cd, oricare ar fi natura juridici a reziunii, ,,prelur rezionaf, este o
realitate pr?.?:!"a, ce nu poate fi ignoratd (gi deci, studiur
sdu in Lcest context).
ln condiliile nourui cod civir, noliunea de pagubd rezionard
suferitd de minor
nrezi1t5. particularitdli trebuind inleleasd intr-un sens mai larg (putAnd
fi vorba nu
nrnai de compararea prestaliilor din contractul respectiv, ciii be
raportarea obli-
gdiei asumate '- -'
de minor la patrimoniul sdu ori la alte circumstante).rur

eoarecea19y|ea.aVeadreptconsecin!dconStatarea
"gF:1*liy]d: qgTiy neserioltatea prelutui (desi
' ' A se veoea u. HAMANGIU, l. Floserrt-BALANEscu, et este rui,"ailezionar).
Al. BArconruu, Tratai de drept civil
lrrlf rvoll, Ed. AltBeck, Bucuregti, 2002,p.907.
D. Cosvn, Teoria generatd a actutuiiuridic civit, Ed. gtiinlificd,
,*.1i?J:dea Bucuregti,

3l * vedea p. purc, op. cff., p. 183.


-'bpre oeosebire de reglementarea anterioard, in care leziunea ii privea
or q)acitate de exrciiiu restrinsd, in condiliile actuate tr"nri" doar pe minorii
rioLiirig;r intre teziunea in
V, Contracte speciale

obtigaliite principate ale pdrtilolll, reguld pe care o apreciem drept ,,simplistd gi


superficiald", deoarece ignord principiul potrivit cdruia, voinla este fundamentul
contractului (gi numai apoi sunt obligaliile).
in conceptiaCodului civil 2009, calificarea contractului se face in raport de
obiectul sdu. Potrivit arl. 1225 alin, (1) C.civ., ,,obiectul contractului il reprezintd
operatiunea juridicd, precum vanzarea, localiunea, imprumutul 9i altele aseme-
nea". Astfel, obiectul este cel care calificd contractul gi, deci, cel care determind
'egi m ul j u ridic aplicabil.
Apreciem cd operatiunea calificdrii unui contract concret trebuie sd cuprindd
toale elementele cu valoare de calificare precum: calitatea pdrtilor, obiectul gi
cauza (continutul vointei), forma contractului, obligaliile asumate etc.
De mentionat cd elementele calificdrii trebuie analizate ca un tot unitar, ca o
structurdcu rol proeminent in operafiunea de calificarel2l.
in contextul de mai sus, un contract se catificd drept vanzare-cumpdrare, de
'eguld, cAnd una dintre pdrli a dorit instrdinarea lucrului propriu pentru o sumd de
rani, iar cealaltd parte sd dobandeascd proprietatea (pentru a face o investilie, a
avea unde locui etc.).
Un contract poate fi calificat numai o varietate a vAnzdrii cAnd un element esen-
: al poartd unele particularitdli. De exemplu, lucrul vandut este un imobil, o mogte-
-,re etc., pdrlile sunt profesionistul gi consumatorul, proprietatea este periodicd
etc.

Secliuneo o lll-d. Efectele contractului de v6nzore-cumpdrore

Contractul de vAnzare (ca orice act juridic) produce efecte juridice, destinate sd
:-ra in executare interesele pd(ilor.
Dupd cum derivd direct din''contract (de drept) sau sunt in sarcina pdrtilor,
:iactele contractului se impart in: efecte tegate gi efecte personale. Astfel, con-
:-actul de vAnzare are un efect dublu: transferul dreptului de proprietafe de la vAn-
:iior ia cumpdrdtor gi crearea de obligalii(in sarcina pdrlilor).

1. Transferul proprietilii: de drept sau ?n sarcina vAnzdtorului?

in conditiile textului de lege, potrivit cdruia ,,vanzdtorul transmite sau, dupd caz,
- cbligd sd transmitd cumpirdtorului proprietatea unui bun" [art. 1650 alin. (1)
I :;v.1, s-ar pdrea cd legiuitorul din 2011 este preocupat numai de momentul
:'a:sf erului proprietdlii.
Fdra a diminua rolul momentului in care dreptul de proprietate este transferat
= a vAnzdtor la cumpdrdtor, apreciem cel putin la fel de importantd gi deten
* larea resortului prin care dreptul realtrece asupra cumpdrdtorului.

A se vedea T.s., col. civ.., dec. Nr. 525/1956, in c.D. 1956, p. 141;T.s., corciv., dec.
-' V51fi978 in R.R.D nr.371979, p.54;T.S., cotciv., dec. nr. 121l1gg4,in c.D. 1984, d.64.
''. Potrivit unei opinii de referintd, esenliatdin
operalia calificdrii contractelor, este,,'natura
(apreciatd la momentulincheieriidcestuia); a se vedea L. pop, op cit.,
=::rdu!11^d9_u_oinld
c. 553-555.
lnstituiii de drept civil

Clarificarea se justifice prin inconsecvenla dispoziliilor noului Cod civil. Astfel,


potrivit art. 1650 atin. (1) C.civ., ,,vAnzdtorultransmite'sau vAnzitorul ,,se obligd sd
transmitd proprietatea" (a se intelege ci transferul proprietdlii este o obligalie
personald a vAnzdtorului), in schimb, potrivit arl. 1674 C.civ., ,,proprietatea se
strdmutd de drept cumpirdtorului din momentulincheierii contractului" gi art. 1683
alin. (3) C.civ., ,,proprietatea se strdmutd de drept cumpdrdtorului din momentul
dobAndirii bunului de citre vAnzdtof' (deci, transferul proprietdlii se realizeazd de
drept, ca efect al acordului de voinle chiar gi atunci cAnd vAnzdtorul devine pro-
prietar dupi incheierea contractului).
in continuare, vom prezenta succint particularitdlile transferului proprietdlii in
contractul de vdnzare-cumpirare, atdt sub aspectul rnecanismului care il produce,
dar gi a implicaliilor momentuluiin care se realizeazd.

A. Stremutarea proprietS|ii: de drept (automatic, abstract gi instantanee)

in contractele translative de proprietate, doctrina reprezentativd este unanimd in


a aprecia cd transferul proprietdlii se produce de drept (prin acordul de voinle,
contractul in sine fiind sursa transferului).
Astfel, in cea mai autorizatd opiniennalionald, s-a apreciat cd ,,in contractele ce
au ca obiect translalia proprietilii sau unui alt drept real, proprietatea sau dreptul
se transmite prin efectul contractulul' (s.n.), astfel, transmiterea dreptului de pro-
prietate se realizeazd ,,automat gi ex /egd'tl].
Tot astfel, ,,chiar gi in cazul in care pdrlile amAni prin vointa lor transferul
proprietilii la o altd datd decdt cea a incheierii contractului, acest transfer se va
r ealiza tot automat" (s. n. )ttl.
ln acelagi context, dar intr-o altd opinie, s-a afirmat cd ,,vAnzarea-cumpdrarea
este prin esenla sa un contract translativ de proprietate, astfel incdl transferul
proprietdlii vAndute se face de plin drept, prin incheierea contractululsl.
ln consecintd, vAnzdtorul nu are o obligalie de transfer a proprietdlii deoarece,
odatd cu incheierea contractului, proprietatea se transferd de drept, fdrd interventia
pd4ilolal.
Transferul proprietdlii se produce de drept, chiar dacd s-a convenit ca momen-
tul transferului si fie amdnat [art. 1683 alin. (3) C.civ.]. Pe scurt, diferenta dintre

t'] A se vedea L. Poe, Disculiiin


tegdturd cu unele ctarificdri ale obtigaliitor dupd obiectul
/or,in Dreptul nr. 8/2005, p. 56-57.
L't
. ;,Vdnzarea dd nagtere doar obligaliei de predare a lucrului vAndut, care este insi una
de a face, iar nu una de a da, subsecventd transferului proprietdlii"; a se vedea D. CnrnrcA,
op. cit., p.74-75.
lll l
lal in
r" vedea Fr. Mo1ru, op. cit. (2011), p. 59.
doctrina europehna consacratd, ie apreciaze unanim cd transferul lucrului vAndut
nu este ,,o obligalie ce cade in sarcina vAnzdtorului, deoarece el se realizeazi prin simplul
efect al contractului, adicd de manierd abstractd, fird nicio formalitate 9i, in principiu,
instantaneu" (s.n.); a se vedea PH. Mauunre, L. Avrues, p.y. Gnurren, Droit civil. Lei coniats
speciaux, Defrenois, Paris, 2007, p. 161; J. HuEr, Traitd de droit civit. Les principaux
contrats speciaux, L.G.D.J., Paris, 2001 , p. lzgi A. BeNnseNr, Droit civil, Les contrats
speciaux civils et comerciaux, Montchrestien, Paris, 2008, p. g4.
V. Contracte speciale

transferul proprietelii gi obligaliile pdrlilor esle diferenla dintre obligaliile de a da gi


de a facdlt.
Mai precizdm ci transferul dreptului de proprietate se face instantaneu (in
totalitate, s.n.), adicd este de neconceput a se inlelege un eventual ,,transfer in
rate" al dreptului de proprietatel2l.
Apreciem cd neinlelegerile nolui Cod civil, semnalate in materia mecanismului
de transfer al proprietdlii, trebuie puse pe seama diversitdlii situaliilor gi a necoor-
dondrii textelor de lege.
Opindm cd, in niciun caz, nu poate fi vorba despre un altfel contract de vAn-
zare-cumpdrare (decdt cel deja, cunoscut) gi deci, potrivit conceptului consacrat in
doctrina nalionald 9i europeani, transferul dreptului de proprietate in contractul de
vanzare-cumpdrare opereazd intotdeauna de drept (indiferent dacd momentul
ilransferului coincide cu incheierea contractului sau a fost amAnat prin vointa
cartilor sau a legii)t3].
ln concluzie, ,,stremutarea" proprietdlii este un efect legal al contractului, iar
oAnzdtorul are doud obligalii(personale) principale: predarea lucrului gi garantarea
:umpirdtorului.

B. Momentul transferului dreptului de proprietate

Sub aspectul desfdgurdrii sale in timp, impoftant este gi momentul transferului


:"oprietdlii (care trebuie delimitat gi, in niciun caz confundat cu sursa, resortul
:-ansferului dreptului).

o) Transferul dreptului de proprietate la momentulincheierii contractului

De reguld, transferul dreptului se reafizeazd in momentut incheierii contractului


fe'rAnzare-cumpdrare, Se vorbegte, astfel, despre transferul imediat al proprietdtii.
=rtnvit arl. 1674 C.civ., ,,proprietatea se strdmutd de drept cumpirdtorului din
-,:qr€ntul incheierii contractului, chiar dacd bunul nu a fost predat ori preful nu a
rs cldtit incd".

:,) Amdnorea tronsferului dreptului de proprietate dupd incheierea contractului,


r : lstd ulterioard incheierii vdnzdrii, poate fi opera legii.
-:t astfel, 9i parlile pot amAna momentul transferului la o datd ulterioard acor-
alL de voinle, Ele sunt in drept sd amAne momentul transferului proprietdtii
s?:,arece ,,momentul nu este de ordine publicd"lal.

I
se vedea Fn. Counr Durrueul, PH. DelEeecouE, op. cit (2001), p. 176; G. Bonor,
1 ..!r- r,",3rELEScu,
op. cit. (2A11), p. 156.
'
.r se vedea D. CurnrcA, op. cit., p.40.
:r- conditiile in care Oreftut de proprietate este o noliune abstractd, ne punem intre-
tmr*: 3um ar intelege legiuitorul transferul efectiv al dreptului de proprietate prin acliunea
srflari: vAnzdtoruluft
'- Coctrina
- trancezl se vorbegte 9i despre devansarea momentului transferului pro-
$llrmlr :nor bunuri imobiliare ce urmeazd a fi cumpdrate ulterior; a se vedea A. BENnerNrr,
nm r:2308), p.95-97.
lnstitulii de drept civil

in cazul vAnzdrii de bunuri viitoar:e, transferul dreptului de proprietate opereazd


numai din momentul in care acestea au fost executate (este cazul lucrurilor ce
urmeazd a fi confeclionate, al recoltelor viitoare etc.).
De asemenea, ,,atunci cdnd vdnzarea are ca obiect bunuri de gen, inclusiv
bunuri dintr-un gen limitat, proprietatea se transferd cumpdrdtorului la data indivi-
dualizdrii acestora prin predare, numirare, cAntdrire, mdsurare ori prin orice alt
mod convenit sau impus de natura bunului" (art. 1678 C.civ.).
Atunci cdnd la incheierea contractului vAnzdtorul nu este proprietarul lucrului,
proprietatea se strhmutd de drept cumpdrdtorului din momentul dobAndirii bunului
de cdtre vdnzdtor [art. 1683 alin. (3)C.civ.].
Tot astfel, in cazul vAnzdrii in rate, ,,cumpirdtorul dobAndegte dreptul de
proprietate la data achitdrii ultimei rate din pre!", chiar dacd lucrul a fost predat la
incheierea contractului (art. 1684 gi art. 1755 C.civ.). $i in acest caz, transferul
proprietdtii igi menline caracterul automatic ai abstracttll.
Potrivit art. 119 din Legea nr.7112011, formalit5lile de publicitate necesare
pentru opozabilitatea rezervei proprietdliise aplicd 9i contractelor incheiate inainte
de intrarea in vigoare a noului Cod civil, ,,dacd rezerva proprietdlii nu devenise opo-
zab^il6 potrivit legii anterioare". s!
in sfArgit, prin voinla legii, ,,drepturile reaie asupra imobilelor cuprinse in cartea
funciard se dobAndesc, atdt intre pdrli, cAt gi fala de te(i" numai din momentul
inscrierii in cartea funciard (art. 885 C,civ.). Astfel, in contractul de vAnzare-cum-
pdrare intabularea marcheazd numai momentul transferului proprietdlii imobiliare
(nu gitransferulin sine, care are loc prin acordul de voinle).
in concluzie, potrivit noului Cod civil, in vdnzarea imobiliard, momentul transfe-
rului proprietdlii de la vdnzitor la cumpdrdtor este ulterior incheierii contractului gi
se suprapune momentului realizdrii opozabilitdliifali de te(i,

C. Riscul pieiriifortuite a lucrului gi al contractului

Potrivit art. 558 C,civ.: ,,Proprietarul suportd riscul pieirii bunului, dacd acesta
n-a fost asumat de alti persoand sau dacd prin lege nu se dispune altfel" (s,n.).
Articolul 558 C,civ. consfinlegte principiul res perit domino, potrivit ciruia
proprietarul (vAnzdtorul sau cumpdrdtorul, dupd caz) va suporta paguba pricinuitd
de pieirea fortuiti a bunului.
Principiul res perit domino, potrivit cdruia riscul pieirii lucrului este suportat de
proprietar, nu are caracter imperativ. Astfel, pd(ile pot conveni ca vAnzdtorul sd
suporte riscurile dupi ce a operat transferul proprietdlii sau cumpdrdtorul sd igi
asume riscurile inainte de momentul transferirii dreptului de proprietate (de
exemplu, in cursul executdrii lucrului viitor)t2l.
intr-o opinie separatd s-a suslinut cd, in cazul contractului de vAnzare-cum-
pdrare, dacd este vorba despre un bun individual determinat, ,,chiar dacd odatd cu
incheierea contractului, in principiu, se transmite 9i proprietatea asupra lucrului

t]l n se vedea D. MnrNGUy, Contrats speciaux, Dalloz, Paris, 2008, p. 123.


t'l A se vedea Fn. DEAK, op. clf., p. 19.
V. Contracte speciale
377

vandut' nu din acest. moment trec asupra


cumparetorului riscurile pieirii fortuite,,.
Astfel, transmiterea riscurilor pieirii fortuite
este ,,conditionatd de predarea efectivd
a bunului de la vAnzitor la cumpdrdto/,t11.
Riscur contracturui.este suportat, in principiu,
de debitorurobrigafiei imposibir de
executat (res perit debitor|.
Potrivit art. 1274 arin, (1) c,civ., riscur
,,rdmane in sarcina debitorurui obrigatiei
de predare (a vanzdtorului, s.n.), chiar
dacd proprietatea a tosi transteratd doban-
Citorului".
in cazur pieirii fortuite a bunurui, debitorur
obrigaliei de predare pierde dreptur
contraprestalie (preful vanzirii), iar dacd ra
a primit-o,'este ootigaisd o restituie.
ca exceplie, ,,creditorul pus in intarziere (pentru luarea"
creia riscur pieirii fortuite a bunurui". cumpdrdibrur
in primire a lucrului)
de mai sus) chiar dacd ar dovedi cd
."
,,nu po"i" ribera (in situalia
bunur ar fi pierit 9i oaca oniigalia de predare
fi fost executatd la timp', ar
[art. 1274 alin. (2) C,civ.].
Potrivit art. 1oB din Legea nr.71r2oil"
oispoziliite art. 1274c.civ. referitoare
transferur riscuriror in contractere transrative ra
de proprietate se apricd numai con_
tractelor incheiate dupd intrarea in
vigoare.

2. Obligaliile v6nzdtorului

Pe rdngd transferur drepturui de proprietate


(care opereazdde drept), contractur
de vAnzare-cumpdrare mai creeazi gi'
otbtiga;ii(personale) in sarcina vdnzdtorului
;i a cumpdrdtoruluit2l.
Principarere obrigafii are vdnzdtorurui
sunt: obrigalia de predare a rucrurui gi
cblr^galia de garanfie (contra evicliunii
gi viciito4.
lntrucdt arr. 1672 din nouj
Qoo civit prezinid ,,transmiterea proprietdtii bunurui,,
:rept prima obligalie principal5 a vanzdtorului
(pe ranga ce;"dJue.onr..rate),
arpun a fifdcute cAteva precizdri. se
Dupd cum am mai ardtat, transferur
drepturui de proprietate se reariz
zrept ca efect ar acordurui, de voinfe (gi eazd de
nu prin int"renlia !f";;; a vanzdtorurui).
Potrivit nourui cod civir, in uneie
situalii particurare,'uan."toirr
asigure transmiterea drepturui de proprietate,,[art, ,,este obrigat: sd
deascd bunur sau s.E 'cumpaiatorurui 16g3 arin, (1) c.civ.], sd dobdn-
'art'
1683 alin' (2) c'civ'1.-procure
,,propri"t"t." asupra bunurui,,
Apreciem ca'aceste obligalii'ntr au
iemniticalia transfe-
"'tlui dreptului de proprietate in sine (ci creeaza n,i"i"onoi1iir,
:pinia noastri, ere ar putea fi incruse i!"rizdrii sale gi, in
obrigariei principare de predare).

Fr_,J\4oTru, op. cit. (2011), p.


;;A:.:,y,:0":
' ' rolrlvlt art' 1672 5e.
c'civ', vanzdtorul
:'oprietarea bunurui; sd predea ounrisl are urmdtoarele obligalii principale: sd transmitd
sa;r ;;',';#;;"'lrrrbala,oi [ontL-l"iiiu"nii si
'iciilor bunului' Precizdm numaica dispiziliire a"rt.id, c.;;.;
3 civ'' potrivit cdrora: obligalii oL . .]iJrrt" ntrazicpe cere ate ari. t+es
proprietatealirpri.a,
arterioard) gi pe aceea de a'preda rucrur. gi fio cuprinde,,in varianta
atunci, de ce sunt distincte?
372
lnstitulii de drept civil

A. Obligalia de predare a lucrutuivindut


Vdnzdtorur are doud obrigalii principarerlr:
sd predea tucrur vlndur gi sd it garan_
t ez pe u m pd rdto r contr a evicliunii
9 .c gi contra viciilor.
rn afara obrigatiiror de. mai sus, pdrtire,
mai pot stipura gi arte obrigalii (con_
ut"'uui timp, ele sunt in drept .ni", ,i- roo=iri."
;j]ff;fl,uinll oorisriiiil ,.esr;-

o) Semnificafia materiald o obtigaliei


de predare
Predarea lucrului vandut inseamnd punerea
efectivd a bunutui vandut ta dis-
pozilia cumpdrdtorului
,,impreund cu toi ceea ce este necesar,
pentru exercitarea tib3re dupd imprejurdri,
Si neingrdditd a posesiei,,(art. 16g5 C.civ.y.
obligalia de predare este i-mportanti, deoar"t"
rdtorul devenit proprietar al lucrului
prin ei, cumpd-
inJiuiorar oeterminlip "*"cutarea
,a-Ei iiJ
sia de fapt a bunului, poate percepe exercite pose-
truct"te gi poate folosi bunul dobandit.
obrigafia de a preda un rucru inoiviouat
determinat o cuprinde gi pe aceea
conserua pand ra predare (art.
1483 qi art. 1485 C.civ.). obrigafia
de a-l
bunului este accesorie obiigaliei de conservare a
oe gi existd in .u1ur in care rucrur
predd dupd incheierea contractului. ireoare se
Precizdm insd cd ,,predarea nu
are semnificafia transferurui drepturui
nici chiar a
posesiei(in sine, s.n.), ci numai de pro_
l::::;;.,3, a Jiteryier mabriate a
Lucrur vandut se predd,
,,impreuni cu tot ceea ce este necesar,
jurdri, pentru exercitarea dupS impre-
tioea si a posesi"i uri"r, obrigatia de a
preda bunur se intinde gi ra "J"gr"oiti
fotosinfeisate perperue"
,,accesoriid ,ut", precum gi ra tot ce este destinat
[art. 1686;ti;: iD C,civ.].
VAnzdtorur este, de aseT"l"u,
toare la proprietatea sau forosin{" "oiijJt
ra qrlo"." titturire gi documentete privi
nr.i,rri. Tot astfer, in luirr bunuriror
vanz'torur nu este riberat de obriialia de gen,
oe preoare cniar oacJloiur oin
parte bunurire respective pieriiin care fdceau
a toiutiiut", afard numai dacd rotur
prevdzut in conventie era anume
t1t r oao arin. tzl ii ig) C.civ.l.
Dacd nu s-a convenit artter,
ti.,cieil'o"rnrrui vandut se cuvin
ziua dobAndiriiproprietd;ii (art. cumpdrdtorurui din
rOSi C;i.
Predarea imobirurui ia"" prin pri,ii""^12e:tuk ta dispoziria cumpdrdtorurui,
""
,,liber de orice bunuri ale.vAnzitorrf
ri"l"n.i oB7 C.civ.).
Predarea bunurui mobir se poate
tace iie prin remiierea materiard,fie
terea titlurui reprezentativ ori prin remi_
a ,nui oo.ument sau rucru care ii permite
pdrdtorului preluarea in cum-
orice moment."rt
De regurd, predarea rucrurui pr".rprn"
rului' ln unere cazuri, predarea
o atitudine activi din partea vdnzato_
d".rd;;neori o atitudine pasivi din partea v6n_
t1]
in afara acestor dr
:HS":f, ui
;?1!igf;nffi
cit., p.282.
121
':i{i3il,3l'i,ii',X3i"ffJil',?,3i""tJ:i,
A se vedea Fn. Denx, op. cit., p.72.
lX"":lig1i:,ffin ::;
V. Contracte speciale 373

zdtorului (de exemplu, cAnd imobilul se afle deja in posesia cumpdrdtorului). ln alte
cazuri, este necesard sdvArgirea unor fapte pozitive pentru ca respectivul cum-
pirdtor sd intre in stipAnirea efectivd a imobilului cumpirat (de exemplu, predarea
cheilor, eliberarea clddirii etc.)t11.
Predarea lucrului individual determinat se face la locul unde bunul se afla in
momentulincheieriicontractului(art. 1689 C.civ.). Rezultd, deci, cd predarea lucru-
lui vAndut este poftabild.
in cazul in care, la momentul incheierii contractului, lucrul vAndut nu poate fi lo-
calizat (de exemplu, bunurile de gen), predarea trebuie sd se facd potrivit regulilor
generale (la domiciliul debitorului-vAnzdtor), fiind, in acest caz, cherabild [art. 1494
alin. (1) lit. c.)1.
Dispozitiile Codului civil, privind locul preddrii, sunt supletive (parlile putAnd
convenialtfel).
Predarea lucrului vAndut se face Ia momentul incheierii contractului sau la
termenul convenit de pdrli. Ca exceplie, incheierea contractului poate consfinli 9i
predarea lucrului; de exemplu, in cazul in care acesta se afla deja la dispozilia
cumpdrdtorului cu alt titlu (depozit, localiune, comodat etc').
in lipsa unui termen, cumpdrdtorul poate cere predarea bunului ,,de indatd ce
prelul este pldtit" (art. 1693 C.civ.). Deci, cumpdrdtorul nu poate cere de lavAnzd-
ior predarea bunului vAndut decAt dacd gi-a indeptinit obligalia de ptatd a pre;ului.tzl
Lucrul vAndut trebuie, nu numai predat, ci predat in ,,starea in care se afla in
momentul incheierii contractului" (s.n.).
Cumpdrdtorul are obligalia ca ,,imediat dupd preluare sd verif ice starea bunului"
(s.n). Dacd, in urma verificdrii, se constate existenla unor vicii aparente, cumpdrd-
torul trebuie sd il informeze pe vAnzdtor despre acestea fdrd intArziere. in lipsa
informdrii, se prezumd cd predarea luC?uluia fost conformd (art. 1690).
Din dispoziliile de mai sus, rezultd cd receplia lucrului vAndut (,,verificarea stdrii
bunului") poate fi fdcuti gi ulterior preddrii gi respectiv ludrii in primire, adicd ,,ime-
diat dupd preluare".
Dacd cu ocazia verificirii, ,,cumpdrdtorul contestd calitatea sau starea bunului
pe care vAnzdtorul i l-a pus la dispozilie, pregedintele judecdtoriei de la locul
prevdzut pentru executarea obligaliei de predare, la cererea oricdreia dintre pd(i,
va desemna de indati un expefi in vederea constatdrii" [art. 1691 alin, (1) C.civ.].t'r
in condiliile art. 1691 C.civ., instanla poate,,dispune sechestrarea Sau depozi-
tarea bunului" (iar dacd pdstrarea bunului ar putea aduce mari pagube Sau ar

ttlPotrivit art. 1604 C.civ. francez, obligalia de predare presupune transportul lucrului
vAndut 9i punerea in posesie a cumpdrdtorului; in acest sens, a se vedea J. Gnrsl, Les
contrats spdciaux, Armand Colin, Paris, 1998, p. 41 .
ttl Daca insa, ,,ca urmare a unor imprejurdri cunoscute cumpdrdtorului la momentul
vAnzdrii, predarea bunului nu se poate face decAt dupd trecerea unui termen, pdrlile sunt
prezumate ci au convenit ca predarea si aibd loc la expirarea acelui termen" (art. 1693
C.civ.).
ttl be remarcat ca legiuitorul distinge intre ,,calitatea" gi ,,starea bunului" (fdrd a ne sugera
insd, care este deosebirea).
374 lnstitutii de drept civil

ocaziona cheltuieli insemnate, se va putea dispune chiar vAnzarea pe chettuiala


proprietarulul'[art. 1691 atin. (2) gi'(3) C.civ.]t1l.
Din cele de maisus, rezultd cd, prin dispoziliile art. 1690 giart. 1691, legiuitorul
a instituit o procedurd speciald a recepliei lucrului in etapa preddrii-primirii aces-
tuiat2l.
cheltuielile de predare a bunului vandut, respectiv cantdrirea, numdrarea, md-
surarea, etc., sunt in sarcina vAnzdtorului (iar cele de ridicare a lucrului de la locul
preddriisunt in sarcina cumpirtorului), dac6 nu s-a convenit altfel.

b) Soncliunea nepredd rii lucrului

in caz de neexecutare totald sau partiald a obligaliei de predare (datorati culpei


v6nzdtorului), cumpirdtorulare de ales intre trei posibilitili.
- Cumpdrdtorul poate invoca exceplia de neexecutaie (exceptio non adimpteti
contractus), in sensulcd poate,,sd refuze executarea propriei obligatii', (de platd a
prelului) deoarece nu a predat lucrul (degi trebuia si o facd)t3l.
Dreptul cumpdrdtorului de a opune exceplia de neexecutare se justificd prin
aceea cd, in contractele sinalagmatice, obligaliile pdrlilor sunt reciproce gi inter-
dependente. *)

- Cumpdrdtorul poate cere executarea in naturd a contractului. potrivit arl 1527


alin' (1) C.civ.,,,creditorul poate cere intotdeauna ca debitorul sd fie constrAns si
execute obligalia in natur6" (cu exceptia cazului cAnd executarea in naturd este
imposibild).
Dreptul cumpdrdtorului la executarea in naturd a obligaliei de predare cuprinde
gi dreptul la repararea sau inlocuirea bunului,,,precum gi 6rice ait miltoc pentru
a
remedia o executare defectuoas6', [art. 1527 alin. (2) C.civ.].
De precizat cd, potrivit art. 1539 c.civ., cumpdrdtorul ,,nu poate cere atat
executarea in naturd a obligaliei principale, cAt gi ptata penalitdfii, afard de
cazul in
care penalitatea a fost stipulatd pentru neexecutarea obligaliilol la timp sau
in locul
stabilit" (s.n.).

^- Cumpdrdtorul poate cere rezoluliunea vAnzdrii. Potrivit art. 1549 alin. (1)
C.civ., daci nu cere executarea siliti a obligaliilor contractuale, cumpdrdtorut
dreptul la rezoluliunea sau, dupd caz, rezilierea contractului,,,precum gi la
ai
daune-
interese, dacd i se cuvin".
Cumpirdtorul are dreptul gi la daune-interese pentru repararea prejudiciuluipe
care vanzdtorul ,,i l-a cauzat gi care este consecinla direclb gi necesari a neexe-
cutdrii fdrd justificare sau, dupd caz, culpabile a obligaliei"
1art. tsso c.civ,).
t1l Potrivit
art. 1691 alin. (4) C.civ., hotdrarea de vanzare va trebui comunicatd inainte de
punerea ei in executare celeilalte pdrli sau reprezentantului
sdu, dacd unul dintre acestia se
aflS intr-o tocatitate situatd in circlm6criplia jirdecdtoriei care i'pro.r.t"i
conlrar, hotdrarea va fi comunicatd in ternien de 3 zile de la executarea'ei.
ndiiEr;;:ffi;;
art...1690 alin.. (2) gi (3) - 1691 C.civ. se aplicd
.-_,'_iP,.,po:ifiile 9i contractetor incheiate
lnalnte de data intrarii sal€-in.vigoare, ,,dacd preluarea bunului are loc dupd aceastd
(art.^120 din Legea nr.71/2011).-
daii'
pr
cu exceplia cazului in care prin lege, ,,din voinfa pdrlilor sau din uzanle rezufta ca
cealattd parte esie obrigatd sd execute maiint6i'
lart. i6soriiih,-irl c.*i.].
V. Contracte speciale 375

Dacd plata prelului nu a fost afectatd de un termen suspensiv, vAnzdtorul are


insi un drept de retenlie, putAnd reluza predarea bunului pdnd la plata de cdtre
cumpdrdtor a pre1uluit1l.
Dacd obligalia de platd a prelului este afectatd de un termen gi, dupd vAnzare,
cumpdrdtorul a devenit insolvabil ori garanliile acordate vAnzitorului s-au diminuat,
vAnzdtorulpoate suspenda executarea obligalieide predare cAt timp cumpdrdtorul
nu acordd garanlii indestuldtoare cd va pldti prelul la termenul stabilit [art. 1694
alin. (1) C.civ.l.t2r

c) Pa rti cu I a ritd;i I e p red d ri i te re n u ri lo r vd nd ute

Potrivit noilor dispozilii ale Codului civil, obligalia de predare a terenurilor se


r ealizeazd cu respectarea u nor reg uli specif ice.
Atunci cAnd se vinde un imobil determinat, fdrd indicarea suprafefei, pentru un
pre! total, nici cumpdrdtorul gi nici vAnzdtorul nu pot cere rezolutiunea ori modi-
ficarea prelului pe motiv cd suprafala este mai micd ori mai mare decAt au crezut
(ar1.. 1741 C.civ.).
Atunci cAnd se vinde, cu un anumit pre! pe unitatea de mdsuri, o anumitd
suprafald dintr-un teren mai mare, a cdrei intindere sau amplasare nu este deter-
minatd, cumpdrdtorul poate cere strdmutarea proprietilii numai dupi mdsurarea gi
delimitarea suprafelei vAndute (arl. 1742C.civ.)t31.
Dacd, in vdnzarea unui imobil cu indicarea suprafelei gi a pretului pe unitatea
de mdsurd, suprafala reald este mai micd decAt cea indicatd in contract, cumpi-
rdtorul poate cere vAnzdtorului sd ii dea suprafala convenitd larl. 1743 alin. (1)
C.civ.l.
Dacd cumpdrdtorul nu cefB sau vAnzdtorul nu poate sd transmitd aceastd
suprafatd, cumpdrdtorul poate obline fie reducerea corespunzdtoare a prelului, fie
rezolutiunea contractului daci, din cauza diferenlei de suprafatd, bunul nu mai
poate fifolosit in scopul pentru care a fost cumpdrat.
Dacd insd suprafala reald se dovedegte a fi mai mare decAt cea stipulatd, iar
excedentul depdgegte a doudzecea parte din suprafala convenit6, cumpdrdtorul va
pldti suplimentul de pre! corespunzdtor sau va putea obline rezolutiunea con-
tractuluital,
Cdnd prin acelagi contract s-au vAndut doud fonduri cu precizarea intinderii
fiecdruia gi pentru un singur pre!, dacd intinderea unuia este mai mare, iar a celui-

ttl Dreptul de retenlie este o garanlie pur pasivd, deoarece nu conferd gi dreptul de
urmdrire asupra bunului, ci poate fi exercitat atAt timp cAt bunul nu a fost predat; a se vedea
J. Meruorru, $r, RAuscur, op. cit., p.25.
t'r Dacd insd, la data incheierii contractului, vdnzitorul cuno$tea insolvabilitatea cum-
pdrdtorului, atunci acesta din urmd pdstreaza beneficiul termenului, dacd starea sa de insol-
vabilitate nu s-a agravat in mod substanlial [art. 1694 alin, (2) C.civ.],
ror
Solulia se justificd mai mult din considerentele tehnice ale identificdrii terenului prin
numdrul cadastral unic.
tal Daca insd excedentul nu depdgegte a dou6zecea parte din suprafala convenitS,
cump6rdtorul nu poate obline rezoluliunea, dar nici nu este dator sd pldteascd prelul exce-
dentuluifarl. 1743 alin. (2) C.civ,l,
376 lnstitufii de drept civil

lalt mai mice, se va face compensalia intre valoarea surplusului gi valoarea lipsei.
in acest caz, actiunea, fie pentiu suplimentul de pre!, fie pentru scdderea sa, va fi
introdusi in conditiile ar1. 1743 gi arl.1744 C.civ., iar rezotuliunea contractutui va fi
supusd dreptului comun.
Termenul de intentare a acliuniivAnzdtorului pentru suplimentul de pret (ori a
cumpdrdtorului pentru reducerea prelului) sau pentru rezolutiunea contractului,
este de un an (gi curge de la momentul incheierii contractului). Face exceplie cazul
in care pa(ile au fixat o datd pentru mdsurarea imobilului, in care termenul de un
an curge de la data respectivd (art.1744 C.civ.)

d) Obligolia de conformitate, olerentd livrdrii produsului

in contractul de vAnzare-cumpdrare conformitatea reprezintd deplina concor-


dantd intre identitatea sau caracteristicile gi condiliile pe care bunul sau bunurile
vdndute trebuie sd le indeplinescd potrivit clauzelor contractuale, respectiv, natura
sau identitatea bunului, cantitatea, calitatea, locul gi termenul de predare, gi exe-
cutarea efectivd a acestei obligalii.t11
Cadrul legal in materie este asigurat de Directiva 1999/44lCE privind anumite
aspecte ale vanzdrii gi garantiilor bundrilor de consum gi Legea nr. 44g/2o08
privind vAnzarea produselor gi garantiile asociate acestora.
Potrivit art. 5 alin. (1) din lege, vAnzdtorul este obligat sd livreze consumatorului
produse care sunt in conformitate cu contractul de vAnzare-cumpdrare. produsut
vAndut reprezintd orice ,,bun material mobil a cdrui destinatie este consumul sau
utilizarea individuald ori colectivd" lart.2lit. b) teza ll.
Potrivit legii, din categoria produselor sunt excluse bunuriprecum gi
,,apa
gazele care nu sunt ambalate intr-un volum limitat sau intr-o cantitate fixi 9i
9i
energia electricd" [art. 2 lit. b) teza a ll-a]t21.
Produsele sunt in conformitate cu contractul dac6: corespund descrierii fdcute
de vdnzdtor, scopului urmdrit de consumator, utilizdrii normaie potrivit parametrilor
de calitate gi performantelor rezonabile.
Din dispoziliile art. 2 din directivd se deduc cele doud criterii fundamentale de
definire ale conformitdli i.
- criteriul corespondenfei (dintre lucrul promis contractual gi cel efectiv predat)
9i
- criteriul agteptdrii rezonabile, legitime (lucrul posedi calitdlile obignuite ale unui
bunde acelagitip gi la care,,consumatorul se poate agtepta in mod rezonabil',).
Caracteristicile pe care marfa trebuie si le indeplineascd se referd la culoare,
dimensiuni, formd, origine, compunere, cantitate etc. Astfel, in principiu, confor-
mitatea existd numai dacd produsul predat cumpdrdtorului-consumator prezintd
toate caracteristicile cuprinse in contract (sub aspectul cantitdtii gi calitdlii produ-

111
lar atunci cdnd clauzele contractuale sunt lacunare gi dac6 pd(ile nu au stabilit
altfel,
se vor aplica dispoziliile supletive ale reglementdrilor in vigoare, vi:zi L. pop, op. cit. qZOnSl',
p. 507.
in.principiu, nu sunt excluse bunurile de ocazie(folosite) din domeniu (decdt dacd
. .t2l
fost achizilionate la o ticitalie publicd).
au
V. Contracte speciale

atunci cand, degi au fost predate toate


sului)t1]. De exemplu, existd neconformitate
componenteleunuimobilierdedormitorconvenite,uneledintreelenucorespund
nuantei de culoare convenite in contract'
Nuseconsiderdutirip"adeconformitatecazulincareconsumatorul-cum-
pdrdtor,,acunoscutr"rnu'putea,inmodrezonabil'sdnucunoascdaceastdlipsd
o".a iipi" de conformitate igi are originea in materialele
furni-
de conformitate ori
zate de consumatof'(art. 6 din lege)'
'orice profesionistului'
in concluzie, nu neconformitate atrage rdspunderea
indeplinesci cele trei condilii(impu'
Astfel, neconformit"tea proorrului trebuie s5
Se,dealtfel,gig"'"n,ti"ipentruvicii):neconformitateasdfiexistatinmomentuls5
cumpdrdrii; neconformitatea
livrdrii; neconformitatea sd'fie ascunsa in momentul
fie gravdt2l,

B. Obligalia de garanlie contra evicliunii

prin contractul de vAnzare-cumpdrare, cumpdrbtorul dobAndegte dreptul


de

proprietatecutoateatributelesale:,,deaposeda'folosigidispunedeunbunin
mod exclusiv, absolut 9i perpetuu" (art' 555 C'civ')' garan-
pe tAngd pr"O"r.aLtectivd (maieriald) a lucrului, vAnzdtorul trebuie sd-i
incheierea
teze cumpdrdtorutui\i ir"r"ilr"a deplind a dreptutui dobAndit dup6este cazul)'
publicitate imobiliara, dacd
contractului (gi inoeptinirea formalitalilor de
infdtigare: pe de o parte, acesta
obtigatia o" g"ru;fi; a vanzdtorutui are o dubt6
trebuie sd il garanteze pe cumpiritor de linigtita folosinld a lucrului (garanlia
a lucrului(garanlia contra
contra evictiunii) gi, pe OL alti parte, de utila folosinld
viciilor).
(in t:lult"u in parte)' fie in
Evictiuneaconstd fie in pierderea proprietdlii lucrului
de proprietar'
tulburaiea cumpardtorului in exercitarea pErogativeror
sare
potrivit art. rogs aiin- (1) c.civ., ,,vanzdtorul este de drept obligat si il
garanteze
total sau partial in stipAnirea
pe cumpdrdtor impoiriva evicliunii care l-ar impiedica
netulburatd a bunului vAndut"'
GarantiacontraevicliuniiopereazddacSsuntintrunitedoudcondilii:
_pretentiilete4uluisuntintemeiatepeundreptnbscutanteriorincheieriivAn-
zdrii care nu a fost adus la cunogtinla cumpbritorului;
9i
-evictiuneaprovinedintr-ofaptaimputabilivAnzdtoruluichiardacdacestea
s-au ivit ulterior vAnzdrii.
Rezultdc6vAnzStorulestededreptobligatsdilgarantezepecumpdratorde
evictiuneatotaldsaupartialaalucruluivAndut,precumgidesarcinilecarenuau
fost declarate la incheierea contractului'

a tdsdturilor lucruluipe-c{e pdrlile l-au avut in vedere


'Conformitatea lucrului
incheind contractul de vhnzare-cumpdrare;-a t"-u"0""'l'F'
Popn,
gz'
iiniiii,-ta. universul Juridic, Bucuregti, ?910' p' sd solicite
trrpotrivit art. 14 Oi" ieg;"i. i+S]ZOOS,,,consumatorul nu este indreptdlit
este minord''
,"rofu1iun"" .ontt""trtui, Oaia tipsa conformitdtii
378 lnstitulii de drept civil

Obligalia de garantie contra evicliunii exista gi tuld de subdobdnditori, chiar


dacd acegtia sunt cu titlu particular 9i cu titlu gratuittll. Astfel, vAnzdtorul este obli-
gat sd garanteze contra evicliunii fald de orice dobAnditori subsecvenli ai lucrului
(art. 1706 C.civ.).
Obligalia de garantie a vAnzdtorului este o obligalie patrimoniatd. ceea ce face
ca, 9i dupd moartea acestuia, obligalia sd se transmitd succesorilor universali sau
cu titlu universal.
Obligalia de garanlie contra evlctiunii esle aplicabild oricdrui tip de vAnzare,
inclusiv celei prin-ticitatie publicdl2l. '
Potrivit art. 1697 C.civ., obligalia de garanlie contra evictiunii este indivizibild in
cazul pluralitdlii de debitori (vAnzdtori).
Evicliunea poate proveni din fapta unui tert, dar ea poate rezulta chiar gi din
,,fapte personale" (ale vAnzdtorului).

a) Goran;ia contra evicliunii provenind de la vdnzdtor

Potrivit art. 1695 alin. (3) C.civ., garanlia impotriva evictiunii este datoratd gi
atunci cAnd,,provine din fapte imputabile vAnzdtorului, chiar dacd acestea s-au ivit
ulterior vAnzdrii". $
Faptul personat at vAnzdtorutuieste un i"apt ori act, anterior sau ulterior vAnzdrii,
dar tdinuit de cdtre vAnzdtor sau succesorii sdi universali ori cu titlu universal, de
naturd a-l tulbura pe cumpdrdtor in linigtita folosinti a lucrului, indiferent daci este
o tulburare de fapt sau o tulburare de drept.
Nu orice tulburare a linigtitei stdpAniri a bunului cumpdrat atrage obligalia de
garantie.a vAnzdtorului pentru evictiune, ci numai tulburdrile care se intemeiazd pe
un dreptt3l. in acest caz, cumpdrdtorul se poate apdra prin invocarea unei exceptii
personale, numitd exceplie de garanlie.
De precizat cd vAnzdtorul nu poate sd evingd nici dacd a dobdndit o noud cali-
tate dupd momentul incheierii contractului de vAnzare-cumpdrare.
in general, pdrlile pot conveni s5-l exonereze pe vanzdtor de orice garantie
contra evictiunii (art. 1698 C.civ.).
ca exceptie, obligatia negativd a vanzdtorului de a nu-l tulbura pe cumpdrdtor
,,ulterior vanzdrii prin faptul sdu personal ori de cea provenitd din cauze pe care,
cunoscandu-le in momentul vanzdrii, le-a ascuns cumpdritorului", nu poate fi
inldturatd conventional (orice conventie contrard fiind ,,consideratd nescrisd;').
Mentiondm cd evictiunea rezulti mai ales din fapta terfului, insd este evident cd
obligalia subzistd cu atdt mai mult, atunci cAnd provine de la cel care trebuie sd-l
garanteze pe cumpdrdtor (cel ,,care este obligat sd garanteze contra evictiunii nu
poate sd evingS" - art. 1696 C.civ.).

t]r n se vedea Fn. Deax, op. cit., p.77.


t'?].19ntru amdnunte,
a se veoea b. TonoeR, Evicliunea in contractele civile gi comerciale,
-Ed.,All Beck, Bucuregti,
.
1998, p. 7.
t"i lmpotriva simplelor tulburdri
de fapt, cumpdrdtorul se poate apdra singur, p1n inten-
tarea acliunllor posesorii; a se vedea M. Munegnru, contracte civie, ed. coioiat Lex, cluj-
Napoca, 1996, p.78.
V. Contracte speciale

b) Garanlio contra evicliunii rezultdnd din fapto terlului

Dacd tulburarea provine din fapta unei terle persoane, vAnzdtorul este obligat
sd il apere pe cumpdritor, iar dacd nu reugegte sd il apere, va fi obligat s6 suporte
consecintele evictiunii.
Potrivit art. 1695 alin. (2) C.civ.,,,garantia este datoratd impotriva evicliunii ce
rezultd din pretentiile unui ter! numai dacd acestea sunt intemeiate pe un drept
ndscut anterior datei vAnzdrii 9i care nu a fost adus la cunogtinta cumpdrdtorului"
(la incheierea contractului).
in acest caz, obligatia de garantie contra evicliunii existi dacd sunt intrunite trei
condi!ii.
- sd fie vorba despre o tulburare de drept.
VAnzdtorul este garant numai dacd tulburarea terlului este de drept; atunci cdnd
tulburarea din partea tertului este de fapt, el nu rdspunde, intrucAt nu are un temei
juridic.
Dreptul invocat de tertul evingdtor poate fi un drept real imobiliar, cum ar fi
dreptul de proprietate sau un drept de uzufruct. Dacd imobilul a fost vAndut ca fond
dominant, vAnzdtorul rdspunde dacd servitutea nu existd, intrucAt micaoreazd
valoarea imobilului,
in cazul ipotecilor gi al privilegiilor, obligatia de garantie se declangeazd numai
dacd debitorul principal nu igi pldtegte datoria gi creditorul trece la realizarea
crean!ei.
Evictiunea poate exista giin cazul invocdrii de cdtre tert a unui drept de creantd
asupra unui imobil (de exemplu, existenla unui contract de locatiune).
- cauza evicliunii sd fie anterioard vAnzdrii.
VAnzdtorul este garant numai datd tulburarea din partea tertului are o cauzd
anterioard momentului incheierii contractului de vdnzare-cumpdrare.
VAnzitorul nu rdspunde, in principiu, de imprejurdrile ivite dupd momentul
incheierii contractului, adicd dupd transmiterea dreptului de proprietate asupra
cumpdrdtorului (cu conditia ca tulburarea sd nu fi provenit dintr-un fapt personalj.
- cauza evicliunii sd nu fifost cunoscutd de cumpdrdtor.
ln cazul in care cumpdrdtorul a avut cunogtintd de pericolul evictiunii, el a
acceptat risculgi problema raspunderiivanzdtorului nu se mai pune.
ln aceastd situatie, vAnzdtorului ii revine sarcina de a proba cunoagterea cauzei
evictiunii de cdtre cumpdrdtorltl.

c) Efectele obligaliei de garanlie contra evicliunii

Atunci cAnd cumpdrdtorul a fost evins, drepturile sale impotriva vAnzdtorului


diferd, dupd cum evicfiunea este totald sau partiald.
in caz de evicliune totald, potrivit art. tzoO c.civ., cumpdrdtorul poate cere
rezoluliunea vAnzdrii gi daune-interese. Astfel, vAnzdtorul are urmdtoarele obligatii.

.^^']' o:9 y9q9a gi A. BsrunarNr, Droit civit. Les contrats spilciaux, Montchrestien, paris,
1995, p.144-145.
lnstitulii de drept civil

- sd restituie ,,in intregime" prEulprimit de la cumpdrdtor la incheierea contrac-


tului, chiar dacd, la data evictiunii, valoarea bunului vandut a scazut sau dace
bunul a suferit deteriordri insemnate, fie din neglijenla cumpdritorului, fie prin fortd
majord.
Dacd cumpdrdtorul a oblinut un beneficiu in urma deteriordrilor cauzate bunului,
vAnzdtorul are dreptul sd scadd din pre! o sumd corespunzdtoare.
Dacd lucrul vAndut are, la data evictiunii, o valoare mai mare, din orice cauz6.,
vdnzdtorul este dator sd pldteascd cumpdrdtorului, pe langi prelul vanzdrii, sporul
de valoare acumulat pdnd la data evicliunii [art. 1701 alin. (3) C.civ.].
VAnzdtorul este obligat sd restituie pretul primit gi in ipoteza exercitirii acliunii
in garantie de citre un subdobAnditor, indiferent dacd a dobAndit bunul la un pret
mai mic sau mai mare oricu titlu gratuitlll.
- sd pldteascd cumpdrdtorului valoarea fructelor pe care a fost obligat sd le
inapoieze tertului evingdtor larl. 1702|it. a) C.civ.l. Textul vizeazAfructele pe care
cump5rdtorul le-a perceput dupd ce a devenit de rea-credinld; dar, fatd de van-
zdtor, el rdmane un cumpdrdtor de bund-credinld, ceea ce justificd dreptul lui la
valoarea fructelor restituite.
- sd achite cumpdrdtorului cheltuielile de judecatd ocazionate de procesul cu
tertul evingdtor, precum gi cheltuielile determi&ate de incheierea gi executarea con-
tractului larl. 1702lit. b) 9i c) C.civ.l.
- sd pldteascd sporul de valoare dobAndit de lucru intre momentul incheierii
contractului gi producerea evicliunii, precum gi cAgtigurile nerealizate de citre
cumpdrdtor din cauza evictiunii.
Potrivit arl. 1702 alin. (2) C.civ., vAnzdtorul mai este linut sd ramburseze cum-
pdrdtorului sau sd facd si i se ramburseze de cdtre acela care evinge toate
cheltuielile pentru lucrdrile efectuate in legdturd cu bunul vdndut, fie cd lucrdrile
sunt autonome, fie ci sunt addugate (dar, in acest din urmd caz, numai dacd sunt
necesare sau utile).
Cheltuielile voluptuarii(de simpld pldcere) fdcute de cumpdrdtor nu vor fi resti-
tuite acestuia, decAt dacd vAnzdtorul a fost de rea-credinld [a cunoscut cauza evic-
liunii la data incheierii contractului - art. 1702 alin. (3) C.civ.l.
Evicliunea pa$iald constd fie in pierderea in parte de cdtre cumpdrdtor a drep-
tului de proprietate asupra lucrului cumpdrat, fie in restrAngerea dreptului de folo-
sinti asupra acestuia, fie in orice alti restrAngere a drepturilor dobAndite (sau pre-
supuse a fi dobAndite) in temeiul vAnzdrii-cumpdrdrii.
ln caz de evictiune partiald, cumpdrdtorul are dreptul de a opta intre: a cere
rezoluliunea contractuluide vdnzare-cumpdrare gi a menline contractul incheiat
(eu despdgubiri pentru pierderea suferitd).
Rezoluliunea contractului pentru evictiune pa(iald nu poate fi cerutd in mod
ci numai in cazul in care demonstreazd cd, pierderea suferitd este
discre,tionar,

ttlAsevedea Fn. Denx, op. cit, p.85. Potrivitaltoropinii,


subdobdnditorul nu poatecere
mai mult decAt prelul plitit de el, diferenta putAnd fi cerutd vdnzdtorului de cumpdrdtorul
intermediar; a se vedea D. Auxenonesco, op. cit., p.2Zg.
V. Contracte speciale

,,indeajuns de insemnatd incAt, dacd ar fi cunoscut evicliunea, el nu ar mai fi


incheiat contractul" [art. 1700 alin. (1) C.civ.]r1].
$i in acest caz, dacd are loc rezolutiunea vAnzdrii, cumpdritorul poate cere
restitui rea prelu lui gi,,repararea prejudiciul ui suf erit".
CAnd vAnzarea este men,tinutd, cumpdritorul are dreptul la o despdgubire
echivalentd cu o parte din pre! proporlionald cu valoarea pdrlii de care a fost evins
gi, dacd este cazul, sd pldteasci daune-interese (art. 1703 C.civ.).
Actiunea in garanlie pentru evictiune a cumpdrdtorului impotriva vAnzdtorului se
prescrie in termenul general de prescriplie (care curge de la data producerii evic-
!iunii).

d) Garanfia convenlionald gi Iimitele sale

Garanlia datoratd de vAnzdtor (prin lege) pentru evicliune are caracter suptetiv.in
consecinld, pdrJile pot sd modifice regulile respective prin conventia lor, addugAnd,
micgorAnd sau chiar gtergAnd obligalia de garanlie pentru evicliune [art. 1698
alin. (1)C.civ.l.
Garanlia prevdzutd de pdrli (prin convenlia lor) poarti numele de garanlie
conventionald (de fapt). Aceasta are anumite /imife peste care pirlile nu pot sd
treacd, iar in cazul depdgirii acestora, stipulatiile respective vor fi lipsite de vala-
bilitate (nule). De exemplu, chiar daci s-a convenit cd vAnzdtorul nu va datora nicio
garanlie, el rispunde totugi de evicliunea cauzal6, ulterior vAnzdrii prin faptul sdu
personal ori de cea provenitd din cauze pe care, cunoscAndu-le in momentul vAn-
zdrii, le-a ascuns cumpirdtorului (orice stipulatie contrarS, in acest caz, este consi-
deratd nescrisd).
in caz de evicliune consumatd, t€nzdtorul trebuie sd restituie prelutprimil, chiar
dacd (prin convenlia parlilor) obligalia sa de garanlie contra evicliunii a fost
inldturatd [art. 1698 alin. (2) C.civ.].
De mentionat cd, in privinla clauzelor de agravare a rdspunderii vAnzdtorului
pentru faptele proprii sau chiar pentru evenimente fortuite, Iegea nu prevede
limitdri.

e)inldturarea obtigaliei de garanSie contrq evicliunii

Atunci cAnd cumpdrdtorul a pdstrat bunul cumpdrat plitind tertului evingdtor o


sumd de bani sau ddndu-i un alt bun, vAnzdtoruleste tiberat de urmdrite garanyielzl
prin:
- rambursarea cdtre cumpdrdtor a sumei pldtite cu dobdnda legald calculatd de
la data pldlii ori,

ltl Fiind o chestiune de fapt, rdmAne ca instanla de judecatd sd aprecieze importanla


'
pierderii suferite de cumpdrdtor.
t21
Degi arl. 1704 C.civ. poartd denumuirea marginald ,,inldturarea evicliuniide cdtre
cumpdrdto/' (s.n.), precizdm cd nu evicliunea este inldturatd de cumpirdtor, ci numai obli-
galia de garanlie aferentd (,,urmdrile garanliei", cum bine este menlionat in text).
lnstitutii de drept civil

- prin plata valorii bunului dat, precum gi, in ambele cazuri, a tuturor cheltuielilor
aferente.
Potrivit art. 1705 C.civ.,,,cump5retorul chemat in judecati de un te4 care
pretinde cd are drepturi asupra lucrului vAndut trebuie sd il cheme in cauzd pe
vAnzdtor''. in caz contrar, cumpdrdtorut,,fiind condamnat printr-o hotdrAre intratd in
puterea lucrului judecat, pierde dreptul de garanlie daci vAnzdtorul dovedegte cd
existau motive suficiente pentru a se respinge cererea" (s.n.).
Dacd nu existb o hotbrAre judecitoreascd in cauzd, cumpdrdtorul care ,,a
recunoscut dreptul terlului pierde dreptul de garanlie, alar6, de cazul in care
dovedegte cd nu existau motive suficiente pentru a impiedica evictiunea" [art. 1705
alin. (2) C.civ.l.

C. Obligatia de garanlie contra viciilor lucrului v6ndut

VAnzdtorul trebuie sd asigure cumpirdtorului gi posesiunea utild (normald) a


lucrului vAndut. Astfel, bunul trebuie sd aibd calitdlile necesare.pentru a putea fi
folosit normal, potrivit naturii sale sau destinaliei date de pa4ittl. Tot astfel, pro-
dusele livrate de profesionist trebuie sd fie ,,in conformitate" cu contractul de
vAnzare-cumperaret2l. *
Descoperirea defectelor lucrului dupd incheierea vAnzirii atrage rdspunderea
vAnzdtorului larl. 1707 alin. (1)C.civ.l. Tot astfel, vAnzdtorul este rdspunzdtorfatd
de consumator pentru ,,orice lipsd a conformitdlii" produselor livrate.
DecivAnzitorul va rispunde in cazulin care bunul vdndut este ,,impropriu intre-
buinldrii la care este destinat sau care ii micgoreazd in asemenea mdsurd intre-
buinlarea sau valoarea incdt, daci le-ar fi cunoscut, cumpdrdtorul nu ar fi cumplrat
sau ar fi dat un pre! mai mic" [art, 1707 alin. (1) C.civ.].
De exemplu, in cazulin care s-a incheiat vAnzarea-cumpdrarea unui autoturism
gi, dupd un timp, cumpdrdtorul constatd cd motorul nu este cel original, ci unul
contrafdcut, imprejurarea constituie viciu ascuns.
Garanlia datoratd de vdnzitor opereazd in toate varietdlile de vAnzare, cu
exceplia vAnzdrilor s/rte in care ,,nu se datoreazi garantie contra viciilor ascunse"
fart.1707 alin. (s) C.civ.l.
Situalia lucrului vAndut afectat de vicii prezintd asemdndricu eroarea esenliatd
(viciu de consimtdmAnt) care.-.poartd asupra substanlei obiectului contractului
lart. 1207 alin. (2) pct, 1 C.civ.lt3],

l1l Dispoziliile privitoare la garanfia


contra viciilor ascunse se aplicd, nu numai atunci
cAnd lucrul prezintd defecte, dar ,,9i atunci cAnd bunul vAndut nu corespunde calitdlilor con-
venite de cdtre pdrfi" (aft.1714 C.civ,),
''r Se considerd cd produsele sunt in confonnitate dacb corespund descrierii fdcute de
vAnzitor, scopului specific solicitat de consumator, scopurilor pentru care sunt utilizate in
mod normal, prezintd parametrii de calitate gi performanle normale [art. s alin. (1) gi (2) din
Legea nr. 44912003 gi Legea nr.24012004 cu privire la rdspunderea civild pentru produsele
cu defectel.
t3l
A se'vedea Fn. Denx, op. cit., p. 88-g0,
V. Contracte speciale

intre cele doud situatii existd insd deoseb iri esenfiale, dupd cum urmeazd:
- in cazul erorii asupra substantei obiectului (error in substantiam), din cauza
acestui viciu de consimtdmAnt cumpdrdtorul nu a putut cumpdra, in substanta sa,
lucrul voit gi poate cere anularea contractului;
- in cazul viciilor vizate de art. 1707 C.civ., cumpdrdtorul a cumpdrat lucrulvoit,
numaicd acesta esle impropriu intrebuinldrii dupd destinatie sau, din cauzaviciilor,
se micgoreazd valoarea de intrebuinlare (deci, eroarea se referd numai la calitatea
lucrului gi cumpdrdtorul nu poate cere anularea contractului, ci are o actiune in
garantie contra vAnzitorului)t11.
Deosebirea semnalatd a fost subliniatd gi de practica judecdtoreascd, astfel;
,,intre eroare asupra substanlei gi viciile ascunse existd o distinctie netd; eroarea
asupra substanlei deschide calea actiunii in anulare, care poate fi exercitatd chiar
de vAnzdtor atunci cAnd ea privegte substanla prestatiei proprii, in vreme ce viciile
ascunse din materia vAnzdrii permit doar cumpdritorului op{iunea intre actiunea in
rezolutiunea contractului gi actiunea in micgorarea pretului',121,
Viciile vizate de art. 1707 C.civ. sunt cunoscute in doctrind 9i ca vicii redhibitorii,
intrucdt acliunea in garanlie prin care cumpdrdtorul poate cere rezoluliunea con-
tractului se numegte redhibitorie.

a) Condiliile garonliei contra viciilor

Nu orice viciu al lucrului vAndut atrage rdspunderea vAnzitorului. Astfel, viciile


(defectele) lucrului trebuie sd indeplineascd trei conditii.

- viciul trebuie sd fie ascuns.


Viciul este ascuns cand, ,,ladata preddrii, nu putea fi descoperit, fdrd asistenld
de specialitate, de catre un ciimpdrdtor prudent gi diligent" larl. 1707 alin. (2)
C,civ.l. Astfel, vAnzdtorul nu datoreazd garanlie pentru viciile aparenfe (cu privire la
care cumpdrdtorul a putut singur sd se convingd),
Nu poate fi considerat ascuns nici viciul pe care vdnzdtorul dovedegte cd l-a
adus la cunogtinta cumpirdtorului, in momentul incheierii contractuluit3l.
ln consecin!6,, viciul este ascuns cdnd nu a fost adus la cunogtinla cumpdrdto-
rului la incheierea contractuluigi nici nu putea fi descoperit de cumpdrdlorla mo-
mentul preddri lui [art. 1707 alin. (2)- (4) C,civ.].
- viciile sd fi existat in momentul preddrii lucrului.
Potrivit art. 1707 alin. (3) c.civ., garanlia vanzdtorului este datoratb,,dac6, viciul
sau cauza lui exista la data preddriibunului" (s.n,).
Rezultd cd vdnzdtorul datoreazd garantie gi pentru viciul care apare ulterior
predirii lucrului, dar care igi are cauza producerii anterior acestui moment.

l]l n se vedea C. HnMnruclu, l.


Roserrr-BALANEScu, Al. BArcornruu , op. cit., p. 923.
R r. vedea C.S.J., s. civ,, dec, nr. 160/1993, ?n Dreptul nr.ZllgSiq, p. g4-g5.
'11
I3l
A se vedea gi practica, t,s., s. civ., dec.-nr, 1 1g6/1bs7, in c.D. t ssz, p, g0, Tot astfel,
nu se considerd a fi lipsd de conformitate dacd, la incheierea vdnzdrii, consumatorul a
cunoscut-o ori dacd lipsa de conformitate igi are originea in materialele furnizate de consu-
mator (art. 6 din Legea nr.449/2003, repubticatb).
Asttel, potrlvlt concepliei noului Cod civil, nu este necesar ca viciul sd existe
anterior preddrii in toatd amploarea sa, fiind suficient sd existe doar un inceput al
acestuia (ori numai cauza).
Viciile intervenite ulterior preddrii vor fi suportate de cumpdrdtor (in calitate de
proprietar).
Ca exceplie, atunci cdnd dreptul de proprietate nu se transmite odatd cu
predarea lucrului (de exemplu, la vdnzarea in rate), v6nzdtorul rdspunde gi pentru
viciile ivite ulterior vAnzdrii (pAnd in momentul transferului proprietdlii).

- viciul sd fie grav.


Pentru a atrage rdspunderea vAnzdtorului, lucrulvdndut trebuie sd fie afectat de
vicii, in aga misurd incAt sd devind impropriu intrebuinldrii la care este destinat
dupd natura sa sau sd micgoreze intr-atAt valoarea de intrebuintare, incAt cum-
pdrdtorul, in cunogtintd de cauzd, nu ar fi cumpdrat sau ar fi cumpdrat la un pre!
mai mic. Agadar, nu orice deficienle ale lucrului vAndut sunt susceptibile de a
atrage rdspunderea pentru vicii, ci numai cele cu o anumitd gravitate.
Gravitatea viciuluifiind o situalie de fapt, rimAne sd fie apreciatd de instanld.
Dupi cum s-a retinut in practica judecdtoreascd, gravitatea viciilor nu reclami cu
necesitate ca lucrul si fie afectat in chiar esenp, in substanta luitl].

b) Efectele rdspunderii vdnzdtorului pentru vicii

Potrivit art. 1710 alin. (1) C.civ., in temeiul garantiei contra viciilor, cumpdrdtorul
poate cere instantei:
a) inldturarea viciilor de cdtre vAnz6tor sau pe cheltuiala acestuiat2l;
b) inlocuirea bunuluivAndut cu un bun de acelagifel, insd lipsit de vicii;
c) reducerea corespunzdtoare a prelului;
d) rezoluliunea vAnzdrii.
La cererea vanzdtorului, instanla, linand seama de gravitatea viciilor gi de
scopul pentru care contractul a fost incheiat, precum gi de alte imprejurdri, poate
dispune o altd mdsurd decAt cea solicitatd de cumpdrdtor(dintre cele de mai sus).
Cumpdritorul poate opta pentru una dintre variantele prevdzute de art. 1710
C.civ. giin caz de pierdere sau deteriorare a bunului (chiar prin fo4d majord)t3r.
Dacd obiectul contractului este divizibil gi ,,numai unele dintre bunurile vAndute
sunt afectate de vicii" gi acestea pot fi separate de celelalte firi
pagubd pentru
cumpdrdtor, iar instanta poate dispune rezoluliunea parliatd a vAnzdrii lut. 1711
alin. (1)C.civ.j.

t1l Pentru
angajarea rdspunderii vAnzdtorului, nu trebuie ca viciul sb ,,afecteze lucrul in
esenla lur; in acest sens, a se vedea T.s., s. civ., dec. nr. 885/1984, in c.D. 19g4, p. 78,
cital-q de Fn. Deex, op. cit., p. 91.
t21
in acord cu practica judiciard anterioar5, noul Cod civil a instituit posibilitatea inldturdrii
viciilor de cdtre cumpdrdtor (pe cheltuiala sa), cu condilia ca remedierea sd fie posibili, iar
cheltuielile sd nu fie dispropo4ionate in raport cu valoarea lucrului.
t"r Preciz5m c5, in
acest 6az, legiuitorul din 2009 a schimbat regula anterioari potrivit
cireia, atunci cAnd insi pieirea lucrului se datoreazd unui caz forluit (gi nu datoritd viciilor),
cumpdrdtorul trebuia sd suporte riscurile.
V. Contracte speciale

CAnd viciile privesc obiectul principal al vAnzdrii, rezoluliunea afecteazd intreg


:ontractul. Astfel, ,,rezolutiunea contractului, in ceea ce privegte bunul principal,
atrage rezolutiunea lui giin privinla bunului accesoriu" [arl.1711 alin, (2) C.civ.].
VAnzdtorul de bund-credinfd (care nu cunogtea viciile bunului vAndut la data
'ncheierii contractului) este obligat sd restituie cumpdrdtorului doar prelul gi chel-
luielile fdcute cu prilejulvAnzdrii(in cazulin care s-a produs reducerea pretuluisau
nezoluliunea vAnzdrii).
VAnzdtorul de rea-credinld (care cunogtea viciile bunului vAndut) este obligat gl
ia plata de daune-interese, in toate cazurile (arl.1712 C.civ.).
Ca exceplie de la regula legii aplicabile, potrivit arl.121din Legea nr.7112011,
dispozitiile de mai sus se aplicd gi in cazul viciilor ascunse descoperite dupd data
intrdrii in vigoare a Codului civil 2009, dar incheiate sub imperiul reglementdrilor
anterioare.

c) Prescriplia dreptului lo acfiune pentru vicii oscunse

Cumpdritorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului esle obligat sd le


aducd Ia cunogtinla vAnzdtorului intr-un termen rezonabil, stabilit potrivit cu impre-
jurdrile, sub sancliunea decdderii din dreptul de a cere rezolutlunea contractului
[art. 1709 alin. (1) C.civ.].
Rezultd cd noul Cod civil introduce ,,o procedurd prealabild" introducerii acliunii
in rezolutiunea contractului, a cilrei exercitare este obligatorie (in caz contrar fiind
sanclionatd cu decdderea).
Atunci cAnd cumpdrdtorul este profesionist, iar bunul vdndut este mobil corpo-
ral, termenul de aducere la cunogtinta vAnzdtorului este de doud zile lucrdtoare.
Termenele,,de aducere la cunogtinld" incep sd curgd de la data descoperirii lor.
CAnd viciul apare in mod gradual, termeffele de aducere la cunogtinla vAnzdtorului
incep sd curgd din ziua in care cumpdrdtorul igi da seama de gravitatea gi
intinderea viciului.
Cumpdrdtorul lucrului afectat de vicii, care nu au fost remediate prin aducerea
lor,,la cunogtinta vAnzdtorului", are de ales intre cele doud ac{iuni principale: acliu-
nea in rezolutiune (cunoscutd in acest caz sub denumirea specificd de actiune
redhibitorie) gi actiunea estimatorie (cunoscutd gi sub denumirea de actiune quanti
minoris).
Cele doud actiuni au caracter patrimonial, fiind acliuni personale, ndscute din
contract gi, in consecintd, sunt supuse prescriptiei extinctive.
Actiunea redhibitorie gi actiunea estimatorie nu se pot exercita concomitent,
cumpdrdtorul fiind obligal sd opteze ori pentru una ori pentru cealaltd (dar inten-
tarea uneia nu implicd renuntarea la cealaltd, atAt timp cAt nu a intervenit o
achiesare sau o hotdrAre judecdtoreascd de primd instanld).
Dreptul la actiune, fie redhibitorie sau estimatorie, se prescrie in termenul
general de prescriplie extinctivi (de trei ani)t11.

ttl Potrivit arl.2517 C.civ.,


,,Termenul prescriptiei este de trei ani, dacd legea nu prevede
un alt termen".
lnstitutii de drept civil

. .Prescripfia dreptului
la acliune pentru vicii incepe sd curgd diferit dupd cum
viciile sunt aparente sau ascunse
ln
.caz
de vicii aparente, prescriplia dreptului la actiune izvorAt din transmiterea
unor bunuri, gi legea sau contractui obligd ta garaniie gi pentru
asemenea vicii,
ilcepe sd curgd de ta data preddrii sau recepyieifinate a bunuluiori
a lucrdrii sau,
dupd caz, de la data implinirii termenului prevdzut
de lege ori stabilit p4n procesul-
verbal de constatare a viciilor, pentru inldturarea
de cdtre debitor a viciilor consta-
tate [art. 2530 atin. (1) C.civ.].
Dispoziliile de mai sus se aplicd gi in cazul lipsei
.
rilor cantitative, insd numai dacd oricare dintre aceste
calitdlilor convenite ori al lipsu-
lipsuri puteau fi descoperite,
fdri cunogtinfe speciale, printr-o verificare normali.
ln caz de vicii asc:rnse, prescriptia drepturui ra acliune incepe
implinirea unui an de la data prederii';, ?n afara cazuluiin
si curgd ,,de ra
care viciul a fost descoperit
mai inainte, cand p.rescriplia va incepe sd curgd de la
data descoperirii [art. 2531
alin. (1) lit. a) C.civ.1tl1.
Termenele prevdzute de art. 2531 c.civ. sunt fermen
e de
-'- garanlie,
s induntrul
cirora viciile trebuie, ?n toate cazurile, sd se iveasci.
d) Ga ranli i co nvenlio na le
VAnzdtorul este obrigat sd garanteze contra viciiror
ascunse, ,,chiar gi atunci
cAnd nu le-a cunoscuf'[art. 17OB atin. (1) C.civ.j.
Deoarece obligalia (legald) de garanlie a vanzdtorului
pentru vicii are caracter
supletiv, pdrlile sunt ribere si rimiteze sau chiar
sd inrdiure ori, dimpotrivd, sd
ag11ve:e convenlia ror aceastd obrigatie, printr-o crauzdexpresd.
lrin
I"l":::1"^l.l--l"1ilgi,,yl il;;;
;' oi#,,r," * uullff#nld si,
i iiia i" ; ;:; astrer,

"iii i' " a r ;d;,\:J


oe cht re acesta' t,
:?::o:,,?
orice : ::: de:,:probi).
mijloace
e,,
-!:! !", ra p'd

Limitarea garantiei poate fi stipulatd gi sub forma


scurtdrii termenului de trei ani
pentru viciile ascunse.
clauzele contractuale sau infelegerile dintre vdnzdtor gi
consumafor (inainte ca
lipsa de conformitate sd fie cunoscuta oe consumator
gi comunicatd vanzatorului),
care limiteazd sau inrdturi (direct sau indirect) drepiurire
consumatorurui, ,,sunt
nule de drept" [art. 22 alin. (1) din Legea nr. 44912003].
.. pa exceptie, dacd vanzdtorul a tost de rea-credinld, crauza care inrdturd sau
llmiteazd rdspunderea pentru vicii este nurd,
,,in privinia'vicirioi p" ."r" v6nzdtorur
le-a cunoscut ori trebuia sd le cunoascd la
data incheierii contractului,,[art. 170g
alin. (2) C.civ.l.
clauzele de agrava.re a obrigaliei de garanlie nu
.
(cu precizarea cd stipulatea unei ciauze
comportd rimitdri, in generar
oJ agravare pentru orice vicii, inclusiv cele
aparente sau de bund funclionare, rn cadrur
unui teimen mai scurt decat cer pre_
vizut pentru descoperirea viciiror ascunse, nu atrage
dupd sine, ra expirare, ince_

art. 253'l alin. (1) lit. a) c.civ. se aptbd giin cazut tipsei
---']] l:*t:!iile
produselor, insd numai dacd oiicare dintre aceste lipsuri nu puteau de conformitate a
cunogtinte speciale, printr-o verificare normald-
fi descoperite, fdrd
V, Contracte speciale 387

iarea garanliei pentru viciile. ascunse, dace termenul legal stabilit pentru
desco-
perirea acestora nu a expiratlll).

e) Rdspunderea profesionistului pentru neconformitatea produsului


vdndut: ,,o
treia goronlie"?

cod civil reglementeazd gi ,,garantia pentru buna function"r"" u produsului


vandut,
specificd domeniului consumatiei. Dispozitiile in cauzi le completeazd pe
cele ale
Legii nr. 44912003 privind vAnzarea produselor gi garantiile asociate
acestora gi ale
Legii nr' 240/2004 privind rdspunderea proouceioritor pentru pagubele
generaie de
produsele cu defecte.
Fiind evident cd dispoziliile de mai sus vizeazd vAnzdrite de consumatie,
ne
punem intrebarea: dreptul consumatiei a creat o noud (a
treia) obligatie de garanlie
pentru vAnzdlor?
incercAnd sd rdspundem la intrebarea de mai sus, facem o succintd
prezentare
a reglementirilor amintite.
garanlia pentru buna functionare,, (art. 1716_1718 C.civ.).
iD":pr3
ln afard de garanlia contra viciilor ascunse, vAnzdtorul care a garantat pentru
un timp determinat buna functionare a bunului vAndut este obligat,
in cazul oricdrei
defecliuni ivite induntrur termenurui de garanlie, sd repare ouni pe
chertuiara sa.
cind reparalia este imposibild sau dacd durata acesteia depdgegte timpul
stabilit prin contract sau prin legea speciald, vdnzdtorul este obligat
sd inlocuiascd
bunul vAndut.
Durata maximd a reparatiei este de 15 zile de la data cAnd cumpdrdtorul
a soli-
citat repararea bunului. .l
Dacd vAnzdtorul nu inlocuiegte bunul intr-un termen rezonabil, potrivit
cu impre-
jurdrile, el esfe obtigat, la cererea cumpdrdtorului,
sd ii restituie prelutprimit in
schimbulinapoierii bunutui [art. 1716 atin. (3) C.civ.].
ca exceptie, vanzdtorul nu datoreazd garantie pentru buna functionare a pro_
dusului, daci dovedegte ci defectiunea s-a produs din pricina modului
nepotrivit in
care cumpdrdtorul a folosit sau a pdstrat bunul.
La aprecierea comportamentului nepotrivit al cumpirdtorului se iau
in conside-
gr9 0i ,,instructiunile scrise care i-au fost comunicate de cdtre vanzdlof, (art. 1717
C.civ.).
sub sanc,frunea decdderii din dreptul de garanlr'e, cumpdrdtorul trebuie
sd co_
munice defectiunea inainte de implinirea termenului de garanlie.
Dacd, totugi din motive obiective, nu s-a putut comunica defecliunea
in ter_
menul de garantie, ,,cumpdrdtorul are obligafia (gi posibilitatea,
s.n.) sd comunice
defec{iunea intr-un termen rezonabilde la data expirdrii termenului
de garantie,,
[art. 1718 alin, (1) C.civ.]21,

l]l
t2l
I ." vedea Fn. Denx, op. cit., p. 67.
in mod corespunzdtor.se va pioceoa gi in cazul in care vAnzdtorul a garantat
^
vAndut va pdstra un timp determinat anumite catitdlil"rt. i7r-a ;ii".ll)
cd bunul
d.civ.1.
l
lnstitutii de drept civil

ln literatura de specialitate, s-a apreciat ce noua garanlie pentru buna funclio-


nare instituie indatoriri gi in sarcina cumpdrdtorului. Aslfel, cumpdrdtorul poate
beneficia de garantie numai dacl: utilizeazd lucrulin conformitate cu instructiunile
producdtorutiigi comunicd defecliuneain termenul prevdzut de legetll. '
Precizdm cd, potrivit arl.122 din Legea nr.7112011, dispoziliile art.1717 Q.civ.
referitoare la defectiunea imputabild cumpdritorului derogd de la regula legii apli-
cabile gi, deci, se aplicd gi contractelor incheiate inaintede de data intrdrii in vigoa-
re a noului Cod civil,,,dacd comportamentul cumpdrdtorului care pricinuiegte defec-
liunea intervine dupd aceasti datd".
Garanlia pentru neconformitatea produsului vdndut prevdzutd de Legea
nr.449/2003.
VAnzdtorul este rdspunzdtor fald de consumator pentru orice lipsd a confor-
mitdliiexislentd la momentul cAnd au fost livrate produsele.
ln cazul lipsei conformitdlii, consumatorul are dreptul de a solicita vAnzitorului
sd I se aducd produsul Ia conformitate, fird platd, prin reparare sau inlocuire sau
sd beneficieze de reducerea corespunzdtoare a preluluiori de rezolutiunea con-
tractului privind acest produs.
Consumatorul are dreptul de a solicita vAnzdtorului, in primul rAnd, repararea
produsutuigi apoi are dreptul de a solicita inhcuirea produsului, in fiecare caztdrd
platd, cu exceplia situalieiin care mdsura este imposibild sau disproportionatd.
Repararea sau inlocuirea produselor trebuie fdcutd in cadrul unei perioade
rezonabile de timp, stabilitd de comun acord, in scris, intre vAnzdtor gi consumator,
gi fdrd niciun inconvenient semnificativ pentru consumator, luAndu-se in consi-
derare natura produselor gi scopul pentru care acesta a solicitat produselel2l.
ln cazul produselor neconforme, consumatorul poate solicita fie reducerea
corespunzdtoare a prelului, fie rezoluliunea contractului, dar numai dacd:
- nu beneficiazd nici de repararea, nici de inlocuirea produsului;
- vAnzdtorul nu a reparat produsul intr-un timp rezonabil;
- lipsa conformitdtii este minori (art. 14 din lege).
Pentru lipsa de conformitate rezultatd dintr-o actiune sau dintr-o omisiune a
producdtorului ori a unui operator economic din acelagi lant contractual, vAnzdtorul
are dreptul de a se indrepta impotriva celui responsabil de lipsa de conformitate, in
conditiile legii (acliune in regres).
Rdspunderea vAnzdtorului este angajatd dacd lipsa de conformitate apare
intr-un termen de 2 ani, calculat de la livrarea produsului (art. 16 din lege).
Lipsa de conformitate apdrutd in termen de 6 luni de la livrarea produsului se
prezumd cd a existat la momentul livrdrii acestuia, cu exceptia cazurilor ?n care
prezumtia este incompatibild cu natura produsului sau a lipsei de conformitate
(art. 18 din lege).

t]l R se vedea Fl. Mo1ru, op. cit. (2011), p. 87.


t21
Perioada de timp btaniiita nu'poate bepdgi 15 zile calendaristice de la data la care
cumpdrdtorul a adus la cunogtinld vdnzdtorului lipsa de conformitate a produsului [art. 11
alin. (4) din Legea nr. M9120031.
V. Contracte speciale

Garanlia profesionistului trebuie sd cuprindd menliuni cu privire la drepturile


conferite prin lege consumatorului gi sd ateste in mod clar ci aceste drepturi nu
sunt afectate prin garanlia oferitdtll.
Garanlia trebuie si precizeze elementele de identificare a produsului, termenul
de garanlie, durata medie de utilizare, modalitdtile de asigurare a garanliei - intre-
!inere, reparare, inlocuire gi termenul de realizare a acestora, inclusiv denumirea
gi
adresa v6nzdtorului gi ale unitSlii specializate de service.
Clauzele contractuale sau inlelegerile incheiate intre vAnzdtor gi consumator
inainte ca lipsa de conformitate sd fie cunoscutd de consumator gi comunicatd vAn-
zdtorului, care limiteazd sau inl6tur5, direct ori indirect, drepturile consumatorului
prevlzute de prezenta lege, sunf nule de drept (arl.22 din lege).
Rdspunderea producdtorilor pentru pagubele generate de produsele cu
defecte, in condiliile Legii nr. 240/2004.
Legea nr. 24012004 reglementeazd raporturile dintre producdtori gi persoanele
vdtdmate ori prejudiciate de produsele cu defecte puse in circulalie, rdspunderea
civild pentru pagubele generate de aceste produse, precum 9i dreptul la actiune
pentru repararea pagubelolzl.
Rdspunderea civild este antrenatd intre cele doud pdrli: producdtorul gi con-
sumatorul.
Potrivit art. 3 din lege, producdtorul rdspunde pentru preiudiciul actual gi pentru
celviitor, cauzate de defectut produsului sdu.t3l
Pentru angajarea rdspunderii civile a producdlorului, persoana preiudiciatd
trebuie sd facd dovada pagubei, a defectului gi a raportului de cauzalitate dintre
defect gi pagubd.
Ca exceplie, producitorul este exonerat de rdspundere, dacd. dovedegte unul
dintre urmdtoarele aspecte: +
- nu el este cel care a pus produsul in circulalie; defectul care a generat
paguba nu a existat la data la care produsul a fost pus in circulalie; produsul nu a
fost fabricat pentru a fi comercializat; defectul se datoreazd nerespectdrii de cdtre
consumator a instrucliunilor de utilizare etc.
Rdspunderea producdtorului poate ti limitatd sau inldturafd de instanla compe-
tentd, in cazul in care paguba este cauzati atdt de defectul produsului, cAt gi de

tll in sensul art.2lit. e), prin garan,tie seinlelege orice angajament asumat de vdnzdtor
sau producdtor fald de consumator, fdrd solicitarea unor costuri suplimentare, de restituire a
pretului pldtit de consumator, de reparare sau de inlocuire a produsului cumpdrat, dacd
acesta nu corespunde condiliilor enunlate in declaraliile referitoare la garanlie sau in publi-
citatea aferentd.
ttl Legea nr.24012004 transpune in plan nalional Directiva nr.851374/CEE din 25 iulie
1985 privind rdspunderea producdtorului, publicatd in JurnalulOficial al Comunitdlilor Euro-
pene (JOCE) nr. 1210 din 7 august 1985, modificatd gicompletata prin Directiva nr. 1.999/
34lCE a Parlamentului European gi a Consiliului, publicati in Jurnalul Oficial al Comu-
nitdflor Europene (JOCE), nr. 1141 din 4 iunie 1999.
131
Cand mai multe persoane sunt rdspunzitoare pentru pagubi, ele rdspund solidar.
lnstitulii de drept civil

culpa persoanei vetdmate ori prejudiciate sau a altei persoane pentru care aceasta
este tinute sd rdspunddtll,
Societdlile de asigurdri au drept de regres impotriva producdtorulur, pentru
sumele pl5tite persoanelor prejudiciate.
Orice clauze contractuale de limitare sau exonerare de rdspundere a produ-
cdtorului sunt prohibite (gi sanctionate cu nulitatea absolutd).
Dreptul la acliune pentru repararea pagubelor se prescrie in termen de 3 ani.
Termenul curge de la data la care reclamantul a avut sau ar fi trebuit sd aibi
cunogtinld de existenta pagubei, a defectului gi a identitdtii producdtorului, iar
acliunea pentru repararea pagubei nu poate fi introdusd dupd implinirea a 10 ani
de la data la care producdtorul a pus produsul respectiv in circulalie.
Acliunea pentru repararea pagubelor produse este de compeienla instantei de
judecatd in a cdrei razd teritoriald s-a produs paguba, se afld
sediul sau, dupi caz,
domiciliul pArAtului (art.12 din tege).
ln final, apreciem cd cele de mai sus sunt numai particutaritdli ate obtigaliei de
garanlie contra viciilor (dreptul comun), impuse in vanzdrile de consuiai," (gi,
deci, nu se poate vorbi despre,,o a treia obligatie de garan!ie',).

oi
3. Obligaliile cumpdrdtorului
Cumpirdtorul are doud obligalii principale: sd pldteascd prelutgi sd preia lucrul
vAndut (art. 1719 C.civ.).
il
. ?t3.ru obligaliitor de mai sus, cumpdrdtorut mai are obligalia de a suporta
cheltuielile vAnzdrii(dacd nu s-a prevdzut altfelin contract).
Pdrtile pot insd stipula gi atte obligaliipentru cumpdrdtor in afara celor prevd-
zute,,de drept". De exemplu, ele pot introduce in contract obligalia cumpdrdiorului
vAnzdtorului sau familiei acestuia (sau altor persoine; fotosinta tucru-
!?r?^".iguf3
lui'"jin continuare, dupd transferul dreptului de proprietate.

A. Obligagia de platd a prefului

. ^ Principala obligalie a cumpdrdtorului este de a pldti prelut dobAndirii lucrului


(vdnzitorului).
Daci pdrlile contractante nu au convenit altfel, ,,cumpdrdtorul trebuie sd pld_
teascd pretul /a locul in care bunul se afla in momentul incheierii contractului gi
de
indati ce proprietatea este transmisd', farl.1720 alin. (1) C.civ.]t31.

t11
Potrivit art' 9 din lege,. aplicarea dispoziliilor prezentei legi nu exclude posibilitatea
per-
soanei vdtdmate ori prejudiciate de a pretinde despdgubiri
tuale. sau extracontractuale.
ii
temeiul rdspunderii .ontl".-

'jljut,:p.lrdenla a admis cd acliunea in rezoluliunea contractutui nu poate fi admisd dacd


.vanzatorul
^ dispune de o acliune pentru valorificarea dreptului (abitalie) inbazacontractului;
a
r" y5d:? 9 s, ci^v., dec. nr. 1762/1ssz, in Deciziite
C.S..t. iggo_i s9z, p. zs_26.
'"'Daca 9.J.,,
Ia data incheierii contractului bunurile se afld in tranzit, in'lipsa unei stipulalii
contrare, plata prelului se face la locul care rezultd din uzante sau, in lipsa
acestora, la locul
destinatiei lart. 1720 atin. (2) C.civ.l.