PRIZONIERII DE RAZBOI

Dreptul umanitar reprezinta ansamblul de reguli de drept conventionale si

cutumiare, aplicabil conflictelor armate interne si internationale si care urmareste din
motive umanitare sa limiteze efectele negative ale acestora.

In speta data, se vor aplica regulile dreptului umanitar, intrucat ne aflam in

prezenta unui conflict armat international intre Simdan si Limton, care a avut ca urmare
capturarea a sute de mii de prizonieri de razboi. Reglementarea modului in care acestia
vor fi tratati se va face pe baza Conventiei de la Geneva III ( 1949 ) si a Protocolului
aditional I.

Articolul al 4-lea al Convenției protejează membrii fortelor armate care au cazut

sub puterea inamicului. Prevederile acesteia se aplică din momentul în care prizonierul
este capturat până în momentul în care este eliberat sau este repatriat. Una dintre cele
mai importante prevederi este aceea de a scoate în afara legii torturarea prizonierilor,
stabilind că prizonierului nu i se poate cere decât să-și declare numele, data nașterii,
gradul și numărul de identificare (dacă există). În principal, pentru a fi îndreptățit să fie
prizonier de război, persoana capturată trebuie să se conformeze anumitor conditii si
anume :

a) să aibă în fruntea lor o persoană care răspunde pentru subordonaţii

săi;

b) să aibă un semn distinctiv fix şi care se poate recunoaşte de la

distanţă;

c) să poarte armele în mod deschis;

d) să se conformeze, în operaţiunile lor, legilor şi obiceiurilor

 Pentru a sublinia mai bine aceasta definitie aducem in lumina si dispozitiile
Protocolului I conform caruia orice combatant ( membru al fortelor armate ale unei parti
din conflict ) care cade in mainile partii adverse, este prizonier de razboi.

Statutul prizonierilor de razboi a aparut si s-a dezvoltat initial pe cale cutumiara.

In Antichitate prizonierii de razboi erau fie ucisi fie destinati unei vieti de sclavie.
Gladiatorii din Roma antica erau prizonieri de razboi. Ulteriori, acestia urmau sa fie
transformati, dupa capturare, in sclavi.

In epoca moderna apara o schimbare cu privire la tratamentul prizonierilor de

razboi. Acestia nu mai sunt sanctionati pentru ca au participat la razboi, ci sunt doar
inlaturati din conflictul armat.

Modul în care sunt tratați prizonierii de război poate depinde de resurse,

atitudinile sociale și politicile guvernului și a militarilor implicați în această problemă. De
exemplu, în al doilea război mondial, prizonierii sovietici din Germania Nazistă, erau
tratati de multe ori cu nepăsare și brutalitate. Regimul nazist îi considera pe prizonierii
sovietici ca aparținând unei rase inferioare, și mulți dintre acești prizonieri au fost
obligați să presteze muncă forțată, sau au fost uciși în conformitate cu politica celui de-
al treilea Reich de "purificare rasială". Justificarea oficială, folosită de autoritățile
germane pentru atitudinea lor față de prizonierii sovietici, era aceea că URSS-ul nu
semnase Convenția de la Geneva. Pentru a pune capat acestor probleme de nivel
international, dorim ca in conflictul ce are loc intre Simdan si Limton sa punem in
aplicare prezenta Conventie, iar prizonierii de razboi sa fie tratati omeneste oriunde ar
avea loc un conflict armat.

Un bun exemplu in ceea ce priveste tratamentul aplicat prizonieriilor de razboi o

dau națiunile aliate – SUA, Regatuil Unit și Canada – care se conformau în totalitate
Convențiilor de la Geneva, creeand condiții de viață pe care prizonierii le găseau uneori
mai confortabile decât în propriile lor armate. Această abordare a fost hotărâtă pentru a
face rost de forță de muncă sănătoasă și cooperantă în activitatea din agricultură,
activitate permisă de sus numitele convenții. Acești "agricultori" erau răsplătiți pentru
munca lor, așa cum cereau aceleași convenții. În plus, astfel se reduceau evadările și
revoltele prizonierilor și, de asemenea, se spera ca zvonurile despre condițiile omenești
din lagărele aliate să-i indemne pe combatanți să se predea mai ușor.

Drept urmare dorim ca si statul Simdan sa urmeze acest exemplu in ceea ce priveste
tratamentul militariilor Limtonieni. Simdanii sunt obligati, prin prezenta Conventie sa
respecte drepturile prizonieriilor in timpul captivitatii. Conform art. 12 al Conventiei III de
la Geneva : Puterea detinatoare va fi raspunzatoare de tratamentul aplicat acetora. In
caz contrar se vor lua masuri eficace pentru remedierea situatiei.

Prizonierii de razboi trebuie sa fie tratati tot timpul cu omenie, orice act sau
misiune ilicita din partea Puterii detinatoare, care ar putea cauza moartea sau ar pune
in pericol sanatatea unui prizonier de razboi de sub puterea sa, va fi considerata o
grava incalcare a prezentei conventii.

Prizonierii de razboi au dreptul, in toate imprejurarile, la respectul persoanei si

onoarei lor. Ei trebuiesc tratati de catre Puterea detinatoare fara nici o deosebire cu
caracter discriminatoriu, bazata pe rasa, nationalitate, religie, pareri politice sau orice alt
cristeriu analog.

Va ramane in posesia prizonierilor de razboi efectele si obiectele care servesc la

imbracarea si hranirea lor ( chiar daca acestea apartin echipamentului lor militar oficial).
Drept urmare, autoritatile simdane au adus atingere acestui drept al prizonierilor, carora
le-a asigurat costumatie sub forma unor pantaloni scurti si a unor tricouri. Faptul ca
simdanii sunt cunoscuti pentru rezistenta la frig , nu reprezinta o motivare solida cu
privire la conditiile puse la dispozitie acestora. (Conform art. 18)

Un alt element esential in asigurarea unei detineri normale de prizonieri este

pozitia geografica a lagarului. Este normal ca viata limtonienilor sa fie pusa in pericol
atata timp cat lagarul este situat intr-o zona rece, unde temperaturiile ating rareori 15
grade celsius, prizonierii fiind internati intr-o regiune nesanatoasa, a carei clima le este
daunatoare.
 In aceeasi masura, simdanii sunt obligati sa le ofere prizonierilor conditii de
cazare la fel de favorabile ca acelea destinate propriilor trupe, cantonate in aceeasi
regiune. Aceste conditii vor trebuie sa tina seama de moravurile si obiceiurile
prizonierilor. Limtonienii netraind intr-o zona rece, vor avea de suferit pe urma acestor
conditii incompatibile mediului lor favorabil.

Dorim sa fie luate masuri pentru asigurarea unor conditii mai bune ori ca acestia
sa fie transportati in cel mai scurt timp intr-o clima mai favorabila ( art.22).

Puterile detinatoare au posibilitatea de a-si comunica reciproc, prin intermediul

Puterilor protectoare, toate indicatiile utile asupra situatiei geografice a lagarelor de
prizonieri si dorim ca acest lucru sa se realizeze cat mai repede posibil.

Pe langa climatul nefavorabil in care sunt tinuti prizonierii , nu le este asigurata nici
imbracamintea,rufaria si incaltamintea, care vor trebuii date in cantitate suficienta
prizonierilor de razboi de catre Puterea detinatoare,care va tine seama de clima regiunii
in care se afla prizonierii.Tinanad cond ca in acea regiune temperatura atinge rareori 15
grade,consideram ca pantalonii scurti si tricourile nu reprezinta o costumatie potrivita
pentru aceste temperaturi. Mai mult chiar, conform Conventiei simdanii aveau
posibilitatea de a le permite sa ramana cu propriile uniforme militare si in ciuda acestui
fapt acestia au preferat sa le puna la dispozitie o costumatie neadecvata. (art.27)

Inlocuirea si repararea acestor efecte vor trebui asigurate cu regularitate de catre

Puterea detinatoare. Raspunzatori pentru conditiile neomenesti in care traiesc
limtonienii vor fi comandantii de lagare, care nu poate invoca faptul ca nu a stiut despre
aceste obligatii ce le revin, acestia beneficiind de o copie a prezentei conventii si avand
obligatia de a veghea ca dispozitiile acesteie sa fie cunoscute de personalul aflat in
subordinea sa. (art.39 )

Limtonienii vor avea dreptul sa prezinte autoritatilor militare sub puterea carora
se gasesc, dar si reprezentantiilor Puterii protectoare, reclamatii privitoare la regimul
captivitatii la care sunt supusi. ( art.78)
 Orice act sau omisiune voluntara care pune in mod grav in pericol sanatatea sau
integritatea fizica sau mentala a oricarei persoane aflata sub puterea unei parti
constituie o infractiune grava la prezentul Protocol. ( art.11)

Totusi, in cazul in care aceasta putere nu isi indeplineste obligatiile de a executa

dispozitiile conventiei asupra oricarui punct important, Puterea prin care prizonierii de
razboi au fost transferati trebuie in urma unei notificari facute puterii protectoare, sa ia
masuri eficace pentru remedierea situatiei sau sa ceara inapoierea prizonierilor de
razboi. (Art.12)