CURS 2 Dan Lupașcu

15.02.2016

Conflictele de legi

Conclictele de legi în spațiu este determinat de legile cu caracter național, având conținut diferit.
Acest tip de conflict îmbracă două forme: o formă pozitivă și o formă negativă.

Forma pozitivă – apare atunci când fiecare dintre normele conflictuale susceptibile a fi aplicabile
unui raport cu elemente de extraneitate revendică reglementarea acelui raport.

Forma negativă - apare atunci când fiecare dintre normele conflctuale susceptibile de a fi aplicate
unui raport cu elemente de extraneitate se declară necompetent să reglementeze acel raport și
trimite fie la sistemul de drept al celuilalt stat, fie la sistemul de drept al unui stat terț.

Conflictul în spațiu apare atât în cazul normelor conflictuale cât și în cel al normelor materiale. În
conflictele materiale se ține cont de norma conflictuală a forului.

Conflictele de legi în timp și spațiu:

-fără scimbarea punctului de legătură

Apare atunci când un raport juridic se naște, se modifică sau se stinge sub incidența unui sistem de
drept iar efectele sale sunt invocate ulterior într-un alt stat.

-cu schimbarea punctului de legătură (conflictul mobil).

Teoria drepturilor dobândite în străinătate (îmbracă două forme)

*când raportul juridic se naște, modifică sau stinge în dreptul intern al unei țări și este invocat în țara
forului.

*când raportul juridic se naște, modifică sau stinge în dreptul internațional privat al unei țări și se
invocă într-o altă țară.

Acest conflict de legi în timp și spațiu apare în domeniul dreptului material cât și în domeniul
dreptului procesual.

Condițiile recunoașterii în România al unui drept dobândit într-o țară străină:

-drepul subiectiv să fie să fie născut, modificat sau stins în conformitate cu legea străină competentă;

-identitatea dreptului subiectiv invocat cu cel născut, modificat sau stins în străinptate;

-dreptul subiectiv invocat să nu fie contrar ordinii publice de drept internațional privat ... .

Dreptul subiectiv dobândit în străinătate poate produce în țara forului toate efectele pe care i le
conferă legea străină. Excepția apare în situația în care țara forului limitează dreptul dobândit în
străinătate.

Conflictul mobil de legi (cu schimbarea punctului de legătură) – presupune scimbarea punctului de
legătură a normei conflictuale și, pe cale de consecință, supunerea raportului juridic, succesiv, la
două sisteme de drept diferite.

Codul Civil prevede că soluția conflictului mobil diferă:

 a) Se dă prioritate legii anterioare (2596 C.Civ.);
b) Se aplică fie legea veche, fie legea nouă (2600 C.Civ.);
c) Se aplică legea mai favorabilă (2605 (1) C.Civ.).

Când legea nu prevede, se aplică dispozițiile tranzitorii de drept intern.

Conflictul de legi în situații speciale:

*Succesiunea de state:

-dacă este vorba despre o operațiune voluntară, cconflictul se soluționează prin reglementarea din
tratatul respectiv;

-dacă este subiectul unei constrângeri, se aplică legea statului sidpărut (constrângerea este
considerată sau nu în funcție de poziția statului forului).

*Statul nerecunoscut:

-contează poziția statului forului.

*Coexistența mai multor sisteme egislative:

-statele federații;

-statele unde legea diferă de la o provincie/ regiune la alta.

Se aplică dreptul statului la care se trimite ori al sistemului statului care prezintă cele mai puternice
legături.

Conflictul interetnic: norma conflictuală a forului trimite la legea unui stat unde se ține cont de
religie, rasă, etnie.

Calificarea și conflictul de calificări

Operațiunea logico-juridică de determinare a sensului exact și complet al noțiunilor din norma

conflictuală:

*Instituțiile care au aplicare numai în anumite sisteme de drept

*Sistemele de drept folosesc metode diferite pentru a rezolva aceleași situații

Clasificare:

1.După natură

-primară – determină legea competentă de reglementare

-secundară – determină semnificația noțiunilor folosite de legea competentă

2.După structură

-calificarea conținutului

.... legăturii normei conflictuale

3.După caracter:

-calificare legală – legea face calificarea termenilor

-calificare jurisdicțională – instanța face calificarea

Conflictul de calificări

Situația în care noțiunile juridice din conținutul și legătura normei conflictuale au înțelesuri diferite în
sistemele de drept susceptibile să se aplice unor norme (spețe: ”testamentul olandezului” și
”căsătoria grecului ortodox”).

Regula: calificarea se face după legea forului (lex forii)

Excepții:

-calificarea legală (legea stabilește termenul);

-calificarea părților (părțile aleg legea aplicabilă și definesc și noțiunile);

-calificarea secundară (se face ăn dreptul intern).îăed