Analiză articole de dicționar limba franceză

1. P. Richelet (1680)
Tratamentul est omonimic, cuvântul „soleil” apare cu scris înclinat, este
specificată categoria gramaticală a genului. Apoi, urmează definiția propriu-zisă,
articolul cuprinzând și trimiteri de natura bibliografică. Cuvântul „soleil” este, de
asemenea, prezentat în diferite contexte.
2. „Nouveau dictionnaire...” (1773)

Și în acest articol de dicționar, tratamentul cuvântului „soleil” este tot

omonimic și, de asemenea, este indicată categoria gramaticală a genului. Cuvântul este
scris cu majuscule, iar, apoi se trece la definiția propriu-zisă, fiind indicate diferite
contexte și expresii în care se folosește cuvântul. Spre deosebire de articolul din
dicționarul din 1680, aici nu există trimiteri bibliografice.

3. 1971
Din nou, tratamentul cuvântului „soleil” este omonimic. Cuvântul este scris
îngroșat, iar, față de celelalte dicționare apare transcrierea sa fonetică. Apoi, sunt
indicate clasa gramatică și categoria genului. În continuare, este data definiția
propriu-zisă, alături de exemple de contexte în care se folosește cuvântul, indicându-se
și registrul (de exemplu, registrul familiar). De asemenea, apar și derivate ale
cuvântului: „ensoleillement”.
4. „Le Petit Robert” (2004)

În acest articol de dicționar, tratamentul este polisemantic, cuvântul „soleil”

fiind scris cu majuscule. Observăm că în ambele dicționare mai recente se indică și
transcrierea fonetică a cuvântului. Apoi, apar clasa gramaticală și categoria genului,
după care, avem de-a face cu informații de natură etimologică, acest articol fiind
primul dintre cele patru care ne oferă așa ceva. Urmează definiția propriu-zisă, cu
apariția cuvântului în diferite contexte și cu trimiteri bibliografice.