PLANTELE MODIFICATE GENETIC

Plantele modificate genetic (PMG) sunt create prin tehnicile de inginerie genetică
moderne, care permit transferul de material genetic între organisme în scopul modificării
caracteristicilor lor. Prin inginerie genetică este aşadar posibilă depăşirea barierelor de specie,
ceea ce înseamnă că într-o anumită plantă pot fi introduse gene (şi implicit caracterele codificate
de aceste gene) de la specii sau genuri cu care există incompatibilitate sexuală, de la bacterii,
virusuri, sau chiar animale.

Aplicarea tehnologiei de transfer de gene permite reducerea la jumătate a timpului necesar

pentru crearea unui soi nou, prezentând caracteristica dorită de ameliorator. Ameliorarea
tradiţională se bazează pe selecţia unui soi (sau a unei specii) care prezintă caracteristica dorită,
de exemplu coacere timpurie, şi încrucişarea cu un alt soi (specie), având un fond genetic bun,
concretizat într-o valoare biologică şi comercială ridicată. Obiectivele ameliorării prin aplicarea
tehnologiei de transfer de gene nu sunt diferite de cele ale ameliorării convenţionale, ci doar
calea folosită pentru a leatinge este diferită, fiind mult mai precisă. In timp ce ameliorarea
convenţională permite transferul prin hibridare a sute sau mii de gene într-o manieră relativ
randomizată, abordarea transgenică permite transferul în plante a unei gene izolate prin tehnicile
de biologie moleculară (separată de genele cu care formează o grupă linkage), codificând
caracteristica dorită.

Prin urmare, spre deosebire de plantele obţinute prin metoda clasică a hibridării controlate,
în care alături de caracterul dorit pot fi transferate în mod nedorit unul sau mai multe caractere
nefavorabile, plantele transgenice vor prezenta modificări bine definite şi minime, ansamblul
genotipic rămânând nemodificat.

Plantele modificate genetic au interesat până recent doar agricultura şiindustria alimentară,
dar la începutul noului mileniu este deja evidentă tendinţa utilizării lor în multe alte domenii:
industria lemnului şi hârtiei, textilă, farmaceutică etc. Prin modificare genetică, pot fi obţinute nu
numai plante care cresc mai bine, ci şi produse vegetale cu însuşiri ameliorate. Se anticipează că
maximul de valoare potenţială adăugată plantelor de cultură transgenice rezidă în modificările
produselor finite. Exemple pentru astfel de modificări sunt: conţinutul de amidon, proteine,
uleiuri şi zaharuri; modificarea însuşirilor de panificaţie (la grâu); sporirea conţinutului de -
caroten pentru corectarea deficitului de vitamina A la consumator; creşterea duratei de păstrare a
fructelor sau legumelor.

Unele dintre aplicaţiile curente ale transferului de gene la plante au ca scop deopotrivă
reducerea pierderilor de recoltă cauzate de patogeni şi atacul unor dăunători, şi protecţia
mediului, prin eliminarea necesităţii folosirii de pesticide şi fungicide pentru controlul lor.

Aşa cum reiese dintr-un raport recent, folosirea plantelor transgenice cu rezistenţă la
dăunători reprezintă peste un sfert din totalul cererilor pentru testarea în câmp. Cele mai
importante gene candidat pentru crearea de plante modificate genetic rezistente la atacul de

1
insecte sunt genele ce codifică proteinele cristaline insecticide de la Bacillus thuringiensis (gene
cunoscute sub denumirea Bt) şi cele ce codifică sinteza de inhibitori ai proteazelor (prezenţi în
numeroase specii de plante).

Roşiile modificate genetic - tratament pentru prevenirea bolilor de inimă

Plantele de tomate modificate produc o substanţă care acţionează la fel ca şi colesterolul

„bun” şi reduce ateroscleroza - acumularea depunerilor care astupă arterele.

Studiul a fost realizat pe şoareci, care au fost hrăniţi cu un produs realizat din roşii
modificate genetic (o pulbere obţinută din roşiile congelate şi deshidratate, apoi măcinate).
Cercetătorii au constatat că şoarecii alimentaţi astfel erau mai puţin afectaţi de inflamaţie şi de
ateroscleroză.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea California - Los Angeles au obţinut aceste rezultate

modificând genetic roşiile astfel încât acestea să producă o peptidă (o substanţă alcătuită dintr-un
număr mic de aminoacizi) numită 6F, care imită în organism activitatea unei substanţe numite
ApoA-1, proteina principală din componenţa lipoproteinei de înaltă densitate, cunoscută şi sub
numele de HDL sau colesterolul „bun”.Roşiile astfel modificate au fost administrate unor şoareci
care aveau o incapacitate genetică de a îndepărta de pe pereţii interiori ai arterelor LDL sau
colesterolul „rău” şi care, din această cauză, dezvoltau rapid inflamaţie şi ateroscleroză când
consumau o dietă bogată în grăsimi.

După ce acestei diete i s-au adăugat roşii modificate genetic în proporţie de 2,2%, nivelul
inflamaţiei a scăzut semnificativ, iar şoarecii respectivi au prezentat şi alte îmbunătăţiri ale
funcţiilor organismului:

 un nivel mai crescut al activităţii paraoxonazei, o enzimă cu acţiune antioxidantă,

asociată cu colesterolul bun şi cu un risc mai mic de boli cardiovasculare.

 un nivel mai scăzut de acid lizofosfatidic, substanţă care accelerează creşterea tumorilor
şi depunerea plăcii de aterom în artere, la animale de laborator.

 un nivel mai scăzut al depunerilor aterosclerotice.

După afirmaţiile cercetătorilor, roşia modificată genetic reprezintă primul exemplu de produs
comestibil care conţine o substanţă medicamentoasă cu asemenea proprietăţi, substanţă ce poate
fi administrată direct, ca parte a consumului alimentar, fără a trebui să fie izolată şi purificată în
laborator.

2
Orezulauriu
Deficienţa de vitamina A (VAD) provoacă orbirea a aproximativ o jumătate de milion de
oameni, mai ales copii, în fiecare an. Jumătate dintre ei mor în primele 12 luni de când au orbit
şi alţii mor din cauza unor boli precum malaria pentru că VAD afectează grav sistemul imunitar.
Este răspândită în comunităţile sărace care se bazează pe orez ca sursă principală de hrană din
cauză că dietele lor nu conţin beta-carotenul pe care corpul trebuie să îl convertească în vitamina
A.

Tehnologia modificării genetice a fost folosită pentru crearea unei varietăţi numite ‘orez
auriu’ care produce beta-caroten pentru că are gene din porumb şi dintr-o bacterie din sol. A
fost creată în comun cu sectorul public şi cu finanţare comercială, iar produsul final va fi oferit
guvernelor naţionale pentru a fi distribuit gratuit agricultorilor lipsiţi de resurse.

Orezul auriu nu este destinat să asigure întreaga doză zilnică recomandată de vitamina A, ci
să ajute la trecerea pragului de malnutriţie pentru eliminarea VAD. Unele versiuni iniţiale de
orez auriu au atras criticile militanţilor anti-modificare genetică, care au spus că oamenii ar
trebui să consume “de 12 ori mai mult orez decât în mod normal pentru a satisface nevoile
minime de vitamina A pentru un adult.” Criticile se refereau la un prototip de orez auriu
modificat cu o genă de narcisă, care nu era la fel de bun ca versiunea curentă de orez auriu care
acum este testată în câmp înainte de lansare. Aceasta conţine o genă de porumb şi are de 23 de
ori mai mult beta-caroten .

Aplicaţiile pentru testările în câmp ale orezului auriu au fost întârziate de către procesul de
reglementare, conceput mai degrabă pentru marile companii decât pentru micile proiecte
umanitare. Întârzierile i-au deranjat pe cercetătorii din acest proiect, însă acum ei speră că orezul
auriu şi plantele similare cu conţinut mărit de beta-caroten precum sorgul şi cartofii dulci .

Plantele din generaţia a treia de culturi modificate genetic sunt analizate din perspectiva
folosirii lor ca fabrici pentru obţinerea produselor farmaceutice şi compuşilor industriali
regenerabili. Este cercetată, de exemplu, producerea de vaccinuri care pot fi consumate sub
formă de plante ca mod de facilitare a accesului la vaccinuri în ţările unde distribuţia sau
refrigerarea medicamentelor este deficitară.

Cercetarea pentru următoarele culturi destinate comerţului se axează pe introducerea mai multor
trăsături agronomice într-o plantă. De exemplu:

Trăsăturile MG introduse în porumb:

• deasupra pământului: sfredelitorul porumbului (CB – corn borer)
• controlul buruienilor: toleranţă la glifosat (GT)

3
• sub pământ: viermele vestic al rădăcinilor de porumb (RW – rootworm)

Mere Bramley în Kent

Modificarea genetică a culturilor de fructe a fost folosită de către East Malling Research din
1985 pentru a completa programele de ameliorare convenţională. Modificarea genetică este un
alt instrument al amelioratorilor de plante pentru îmbunătăţirea performanţei plantelor
comerciale. Uneori, îmbunătăţirile unui fruct nu pot fi obţinute prin ameliorarea convenţională,
dar pot fi realizate cu ajutorul modificării genetice.

Cultivarea fructelor în Kent face parte din patrimoniul cultural, dar este nevoie de noi tehnologii
pentru îmbunătăţirea competitivităţii varietăţilor locale precum Queen Cox şi Bramley. Unul
dintre obiectivele pentru aceste varietăţi este perioada mai lungă de păstrare, care le-ar permite să
fie disponibile mai mult în timpul iernii, să se reducă importul, să se reducă folosirea de
chimicale pentru păstrare, să ajute la atenuarea petelor şi la îmbunătăţirea texturii (asigurând
viitorul industriei în cazul Bramley).

Merele Bramley sunt un candidat ideal pentru modificarea genetică, fiindcă polenul lor este steril
(deci nu poate avea loc polenizarea încrucişată), aşa că nu se pot folosi metode convenţionale
pentru a se induce variaţii.
Prof. David James, membru emerit al East Malling Research

Pierderi de banane în Uganda din cauza ciupercii Black Sigatoka

Black Sigatoka este o ciupercă ce cauzează o boală a frunzelor de bananier şi reduce

randamentul plantei cu 50% sau mai mult. Afecţiunea a fost observată pentru prima dată în Fiji,
în urmă cu 50 de ani, dar acum s-a răspândit în toată lumea. Atacă varietăţi precum Cavendish,
East African Highland bananas (EAHB) şi altele asemănătoare. Răspândirea bolii în ţări precum
Uganda, care depinde de banane ca hrană de bază, este o ameninţare majoră pentru siguranţa
alimentară.

De-a lungul timpului, ciuperca a dezvoltat rezistenţă faţă de multe fungicide aşa că,
pentru un control eficient, este nevoie de mai multe aplicări ale mai multor chimicale mai
puternice şi, în afară de problemele legate de sănătate şi mediu, aceasta ar însemna un cost
suplimentar de 1000$ pe hectar, mult mai mult decât îşi pot permite micii producători africani.
Pe termen lung, programele convenţionale de încrucişare ar putea produce varietăţi cu rezistenţă
mărită. Totuşi, pentru fermierul ugandez de azi, MG este singura cale rapidă către un soi EAHB
rezistent şi, pentru producătorul comercial, MG este singurul mod de a obţine banane Cavendish
rezistente la Black Sigatoka.

4
 Bananele pe care le consumăm sunt sterile şi nu au seminţe. Pentru a produce noi plante,
se iau lăstari din jurul bazei plantei şi se transplantează. Atunci când aceştia prind rădăcină
produc plante identice cu fructe identice. Botaniştii cred că în urmă cu 10000 de ani hibrizii
apăruţi în mod natural au dat naştere unor varietăţi comestibile, dar sterile care au fost clonate de
către fermieri în sud-estul Asiei. Reproducerea lor asexuată face ca toate bananele Cavendish, de
exemplu, să fie identice cu planta adusă în Caraibe în urmă cu 100 de ani.

O banană ugandeză EAHB a fost transformată cu gene care ar trebui să-i confere rezistenţă
atât la Black Sigatoka, cât şi la ofilirea bacteriană. Plantele MG au fost importate în Uganda în
2007 şi acum sunt testate în câmp. Rezultatele vor fi obţinute în 5-10 ani, dar sperăm că după
testarea în câmp cele mai bune banane vor fi multiplicate şi că NARO, instituţia publică de
agricultură din Uganda va oferi tehnologia Africii.

Alimentele modificate genetic şi cercetarea alergiilor

Unii cercetători speră că într-o zi va fi posibil să se reducă alergenii din alimente folosindu-se
MG. Activitatea este într-un stadiu incipient de încercare de reducere a proprietăţilor alergenice
ale unei proteine fără a se schimba funcţia acesteia. În prezent, cercetătorii ştiu foarte multe
despre caracteristicile genetice ale alergenilor, dar mai puţin despre diferenţele genetice dintre
oameni care i-ar putea predispune la alergii.

Avantaje şi dezavantaje ale organismelor modificate genetic

În rândul oamenilor de ştiinţă nu există un consens privind siguranţa sau riscul consumului de
organisme modificate genetic asupra sănătăţii oamenilor sau a mediului înconjurător.

Avantaje:

- Este necesară utilizarea a mai puţine substanţe pesticide graţie culturilor rezistente la insectele
dăunătoare.

- Reducerea costurilor în agricultură, prin utilizarea redusă de pesticide.

- Scăderea preţurilor la produsele alimentare.

- Excluderea anumitor gene din produsele alimentare (de exemplu a cofeinei din boabele de
cafea).

- Reducerea încălzirii globale.

5
- Reducerea timpului de maturare a plantelor, astfel încât pot fi recoltate mai devreme şi mai des
în timpul anului.

- Se măreşte rezistenţa plantelor la diverse boli.

- Prelucrarea alimentelor şi adăugarea de aditivi nu va mai fi necesară.

Dezavantaje:

- Sunt toxice pentru alte organisme (de exemplu pentru insecte).

- Gustul alimentelor modificate genetic nu mai este acelaşi.

- Posibile prejudicii aduse mediului înconjurător.

- Pot apărea diverse alegii sau cele deja existente se pot agrava.

- Pot apărea dezechilibre ecologice.

- Diverse prejudicii aduse organismului uman.

Nu se cunosc în realitate toate riscurile şi pericolele care ar putea apărea o dată cu introducerea
produselor modificate genetic.

Impactul consumului organismelor modificate gentic asupra organismului uman

Un studiu realizat de Institutul Ştiinţific Francez privind porumbul modificat genetic a

arătat că şoarecii de laborator hrăniţi cu acest porumb au suferit modificări în ceea ce privește
greutatea, însă şi modificări ale unor organe majore precum: creier, inimă, rinichi sau ficat.

Un alt studiu a fost realizat de către cercetătorii ruşi privind soia modificată genetic. În
cadrul unei conferinţe de presă, coordonatoarea studiului, Maria Konovalova, a afirmat că la
cobaii hrăniţi cu proteine de soia modificată genetic, s-au observat schimbări majore privind
ficatul, rinichii şi testiculele. Aceasta a adăugat că la femele s-a observat o creştere a agresivităţii
faţă de pui, identificându-se în acelaşi timp anomalii la puii de cobai ai căror mame au fost
hrănite cu soia modificată genetic

Influenţa acestor alimente modificate genetic asupra organismului uman includ posibilitatea de
expunere la noi alergeni, cât şi la transferul de gene rezistente la antibiotice.

Organismele modificate genetic au fost interzise în ţări precum Franţa, Austria, Ungaria
pentru efectele pe care le au asupra organismului uman. În România, cultivarea de soia
modificată genetic a fost interzisă în 2007, iar în prezent este legală cultivarea unui soi de
porumb modificat genetic.

6
7