PORIECT FINANTE PUBLICE

Analiza masurii de eliminarea a plafonului la CAS si

CASS prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2017
Prezentare:

Prevederea inclusă în Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2017 şi publicată în Monitorul Oficial nr.
16/2017, ce a intrat în vigoare de la 1 februarie 2017 fiind in concordanta cu STRATEGIA
FISCAL-BUGETARĂ PENTRU PERIOADA 2017-2019 conform extrasului de mai jos, elimina
plafonul de 5 salarii medii brute peste care nu se mai impunea CAS (contributiile sociale) si
CASS (contributiile de sanatate).

„În domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice şi al contribuţiilor sociale

obligatorii, prin Programul de Guvernare 2017 – 2020 publicat în Monitorul Oficial al României
nr. 5 din 4 ianuarie 2017 au fost prevăzute măsuri care vizează crearea de noi locuri de muncă
și, implicit, reducerea migrației forței de muncă în străinatate, asigurarea condițiilor ca toți
cetăţenii să aibă oportunităţi egale în societate, susţinerea în parteneriat public-privat a şcolilor
profesionale şi de meserii, care să susţină creșterea economcă, cum ar fi domeniul IT sau
cercetarea și inovarea.

De asemenea vor fi luate măsuri referitoare la eliminarea inechităților privind plata contribuţiilor
sociale obligatorii în procente egale, pentru toţi salariaţii din România, prin renunţarea la
actualele plafoane maxime privind contribuţiile sociale obligatorii. Pentru anul 2017, au fost
adoptate măsuri, după cum urmează:

 eliminarea plafonului reprezentând valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut,

aferent bazei lunare de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale, în cazul persoanelor
care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor.
 eliminarea plafonului maxim al bazei lunare de calcul a contribuției de asigurări sociale
de sănătate, reprezentând contravaloarea a 5 câştiguri salariale medii brute, pentru
veniturile din salarii şi asimilate salariilor, investiţii și din alte surse. Astfel, contribuția de
asigurări sociale de sănătate se datorează asupra venitului realizat.
 exceptarea de la plata CASS a persoanele care realizează venituri din investiţii şi/sau
din alte surse pentru aceste venituri dacă, în cursul anului fiscal realizează venituri din
salarii şi asimilate salariilor, venituri din pensii, venituri din activităţi independente,
venituri din asocierea cu o persoană juridică sau venituri din activităţi agricole,
silvicultură şi piscicultură

…“

(Extras: „GUVERNUL ROMANIEI - STRATEGIA FISCAL-BUGETARĂ PENTRU PERIOADA

2017-2019”)
Masura in urma careia Gurvernul a calculat ca eliminarea plafonului la CAS va aduce venituri
suplimentare anuale la bugetul public de pensii de 1,5 miliarde de lei, în timp ce neaplicarea
eliminării plafonării CASS va mai aduce suplimentar încă 500 milioane de lei la buget.

Calculul fiind eronat intrucat masura scutirii pensiilor de CASS va avea un impact bugetar anual
de 745 milioane lei, cat si masura scutirii salariatilor si PFA-urilor de plata CASS pentru
veniturile din dividende, investitii, drepturi de autor si chirii care va avea un impact anual
neprecizat.

Masura plafonarii a fost introdusă la cererea mediului de afaceri pentru a atenua din impactul
costului cu forţa de muncă. Impunerea muncii în România este peste media din Uniunea
Europeană.

Consiliul Investitorilor Străini avea în programul său de negocieri cu autorităţile chiar scăderea
mai departe a plafonului de cinci salarii medii brute la trei salarii medii brute.

Majoritatea statelor membre ale UE aplică plafoane pentru contribuţiile de asigurări de sănătate
şi cele de pensie. Spre exemplu, Bulgaria aplică un plafon de aproximativ 1.300 de euro (2.600
de leva) pentru ambele tipuri de contribuţii. Polonia aplică un plafon anual de aproximativ
27.800 euro pentru contribuţiile sociale ale angajatului şi angajatorului, adică de 2.316 de euro
lunar. În Franţa, atat contribuţia datorată de angajat pentru pensie cat şi cea datorată de
angajator sunt plafonate la nivelul de 3.218 euro/lună, respectiv 3.170 euro/lună.

Sectoare economice afectate preponderent:

Cel mai afectat sector este cel IT cu peste 20% dintre salariati fiind afectati de eliminarea
plafonului

Cu o rata de crestere record, cifra de afaceri a sectorului aproape ca s-a dublat fata de 2012, de
la 1,87 miliarde de euro, la 3,61 miliarde de euro in 2016, depasind astfel 6% din PIB, conform
estimarilor ANIS (Asociatia patronala a industriei de software si servicii).

De asemenea, productivitatea angajatilor a crescut cu 35% in aceeasi perioada, de la aproape

29.000 euro pe angajat in 2012, la 39.400 euro pe angajat, conform estimarii pentru 2016.

Conform unui sondaj derulat de ANIS in randul membrilor sai, procentul angajatilor care au
venituri afectate de eliminarea plafonului depaseste 20%. Cu alte cuvinte, toti cei care au
salariul brut de pese 2.900 de euro vor fi afectati de aceste modificari, platind 5,5% din intregul
venit, pentru CASS si 10,5% pentru CAS.

Efectul imediat se va resimtii la nivelul bugetelor planificate ale companiilor pentru anul in curs.

Astfel ca firmele de IT spre exemplu vor fi clar afectate, vor deveni mai puţin competitive.
În IT salariul mediu net a ajuns la 1.000 de euro, iar experţii câştigă de multe ori peste 4.000 -
5.000 de euro net lunar. Multinaţionalele din România au devenit o atracţie inclusiv pentru
oameni cu experienţă în IT din ţări precum Portugalia sau Germania.

Efecte resimtite de angajatori:

Pentru a păstra salariul mediu net neschimbat, companiile trebuie să majoreze brutul din
contracte.

Chiar dacă angajatorul decide să nu mărească brutul angajatului pentru a reveni la netul iniţial,
costul său va creşte pentru că plafonarea se aplica şI la fondul de salarii, prin înmulţirea
numărului de angajaţi cu cinci salarii medii brute. Dacă rezultatul de plată era mai mare decât
acest nivel, nu se mai plătea CASS-ul de 15,8% aferent angajatorului peste prag. Dacă sunt
puţine salarii brute de cinci ori mai mari decât cel mediu în cadrul organizaţiei, nu se va simţI,
dar dacă sunt multe, cum este cazul în bănci sau telecom, cheltuiala angajatorului va creşte
chiar dacă netul angajatului va scădea.

Efectele resimtite de angajati:

Pentru un salariu net lunar de 10.000 de euro (45.000 de lei), cât câştigă un director general de
companie în România, pierderea este de 3.976 de lei. Plafonarea CAS a fost introdusă în 2011

Sunt afectaţi toţi cei cu salarii de peste 14.230 de lei brut, adică multiplu de cinci salarii brute pe
economie, ceea ce înseamnă un salariu mediu net de 10.000 de lei.

Pentru a plăti un salariu net de 2.000 de lei, cât este salariul mediu net în România, costul
angajatorului si al angajatului este astăzi de 3.500 de lei, adică de 1,75 ori.

Plafonarea CAS la cinci salarii medii brute (2.846 de lei salariul brut este aferent unui salariu net
de aproape 2.000 de lei lunar) însemna că oricât ar fi fost salariul brut de peste 14.230 lei,
contribuţia aferentă salariatului pentru fondul de pensii publice era de 1.408 lei.

Cu alte cuvinte, şi pentru 13.409 de lei salariu brut, care corespunde unui salariu net lunar de
10.000 de lei, şi pentru 45.000 de lei sau 99.000 de lei salariu mediu net lunar, contribuţia la
CAS era de 1.408 lei, adică 10,5% din 13.409 lei.

Astfel, la un salariu net de 45.000 de lei, care corespunde unui salariu brut de 58.488 de lei,
contribuţia la CAS creşte de la 1.408 lei la 6.141 lei iar la salariul net de 99.000 de lei, care
corespunde unui salariu brut de 127.236 lei, contribuţia la CAS creşte de la 1.408 lei la 13.322
de lei.
Concluzii:

Mulţi angajatori vor renegocia brutul avand in vedere cresterea propriilor contributii, astfel ca
măsura îi va afecta direct pe salariaţi, pentru că la acelaşi brut vor câştiga mai puţin.

Eliminarea plafonului va impulsiona plata salariilor mari prin alte forme, ce le va duce în zona
gri.

Masura reduce competitivitatea companiilor ce activeaza in anumite sectoare economice cat si

descurajeaza investitiile.

Pe termen lung, problema este mult mai complicată: Bugetul de pensii înregistrează în prezent
un deficit de 3,2 miliarde euro. Odată cu plata ”liberalizată” a contribuțiilor la CAS, în viitor cei
care plătesc acum contribuții mari vor trebui să primească pensii raportatea la acestea.

Completând imaginea cu statistica INS privind natalitatea, analizând trendul clar de îmbătrânire
a populației, nesustenabilitatea pe termen lung a măsurilor prezentate mai sus devine evidentă.