Sunteți pe pagina 1din 17

CURS POSTUNIVERSITAR

URBANISM ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI

DEZVOLTARE DURABILA

Conf dr. arh. Mariana Fartatescu.

Cursant: Sbîrciog Ion


Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

Chestionar - dezvoltare durabilă


Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Tulnici, județul Vrancea
Comuna Tulnici este situată în extremitatea nord-vestica a judetului Vrancea, la
limita cu judetele Covasna si Bacău, la poalele muntilor Vrancei, în valea Putnei.
Distanta dintre comuna Tulnici si municipiul Focsani este de 61 km, cel mai
apropiat oras din judet fiind Odobesti, la 51 km.
Comuna Tulnici are in componenta 4 sate: Tulnici (resedinta), Coza, Gresu si
Lepsa, si un numar de 3450 locuitori (recensamant 2011).
Suprafata totala a teritoriului administrativ este de 22728 ha din care 3595 ha
reprezinta suprafata agricola, iar 19133 ha, terenuri neagricole. Padurile si vegetatia
forestiera acopera ~82% din teritoriul administrativ.
În raport direct cu posibilităţile naturale ale zonei, potenţialul economic al comunei
se bazează pe cresterea animalelor, exploatarea forestiera si turism.
Reprezentativa pentru comuna Tulnici este concentratia mare de arii naturale
protejate.
Arii protejate
Diversitatea litologică şi morfologică dar şi caracterul complex al vegetaţiei şi
faunei determină existenţa în această regiune a unor obiective de mare interes ştiinţific şi
peisagistic, dintre care unele constituie arii protejate prin lege.
Parcul Natural Putna-Vrancea a fost înfiinţat în baza Hotărârii de Guvern nr.
2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
Parcurile naturale, corespund categoriei V IUCN - Peisaj Terestru: arie protejată
administrată în special pentru conservarea peisajului terestru şi recreere.
Aflat în prezent în administrarea R.N.P. Romsilva, Parcul Natural Putna-Vrancea
are drept scop protecţia şi conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacţiunea
activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare
semnificativă peisagistică şi/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică; de
asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile
ştiinţifice şi educaţionale. În cadrul parcului, axat pe bazinul superior al Putnei, au fost
incluse, cu regim de zone de conservare specială, o serie de rezervaţii preexistente
(pădurea Lepşa-Zboina, Tişiţa, Strâmtura Coza, Cascada Putnei, Izvoarele Putnei, Râpa
Roşie, Groapa cu Pini).

Încadrarea localitatilor in teritoriul administrativ


Comuna Tulnici are o suprafaţă totala de 23406,993 ha, conform Registrului
Electronic al Limitelor Unitatilor Administrativ-Teritoriale şi ocupă cca 4,5% din teritoriul
judetului Vrancea. In componenta comunei intra 4 sate: Tulnici (resedinta), Coza, Gresu
si Lepsa.

1
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

Satul Tulnici este amplasat in partea estica a comunei, in zona de terasa. Satul Coza
se afla in partea de sud a satului Tulnici, la ~2 km distanta de acesta, pe malul drept al
raului Putna.
Satele Lepsa si Gresu se afla la ~13, respectiv ~20 km vest de satul Tulnici, cu acces
direct pe DN2D.
Comuna Tulnici este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de
TârguSecuiesc. La Lepșa, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2L, care
leagăcomuna spre nord și est de Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Străoane, Panciu șiMărășești
(unde se termină în DN2). Tot din DN2D, la Tulnici se ramifică șoseaua județeană
DJ205L, care deservește comuna Păulești.

Încadrarea in reteaua de localitati


Vecinatatile conform planului de incadrare administrativa sunt:
Nord, nord-est – comunele Manastirea Casin (jud. Bacau), Soveja si Negrilesti
Est– comuna Barsesti
Sud – comuna Paulesti
Vest – comunele Ghelinta, Ojdula si Bretcu (jud. Covasna)

Relatia comunei cu zona de influenta


Datorita concentrarii celor 5 centre urbane ale judetului Vrancea pe cca 1/5 din
suprafata judetului, comuna Tulnici face parte dintr-o zona profund rurala, cel mai
apropiat oras fiind la peste 50 km distanta. Revitalizarea acestei zone este posibila prin
ridicarea la statut urban a unor localitati rurale pe baza dezvoltarii industriei agro-
alimentare si a serviciilor publice si de sustinere a activitatilor agricole.
PATJ Vrancea propune ca directie de interventie formarea si distributia echilibrata a unor
poli de dezvoltare, printre care comuna Tulnici este propusa a deveni oras de rangul III, de
importanta zonala cu rol de servire in spatiul rural, pana in 2015.
Caracterul si rolul relatiilor dintre municipiul resedinta de judet Focsani si comuna
Tulnici se poate defini prin:
- relatii economice
- relatii sociale
- relatii ocazionale: cele orientate spre oras in mod stabil, dar cu o frecventa ce are caracter
ocazional (procurarea unor produse si servicii din oras sau din zona).
- relatii exceptionale: cele neregulate (spitalizare, voiaj comercial, inspre si dinspre
Focsani).

Evoluția localităților după 1990


La începutul anilor ’90 comuna Tulnici avea in componenta sa satele Tulnici, Coza,
Gresu, Lepsa, Paulesti si Haulisca si o suprafata totala de 40072 ha.

2
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

Ultima delimitare teritorială a comunei Tulnici a fost stabilită prin Legea nr.
208/2003 pentru înfiinţarea comunei Paulesti, prin reorganizarea comunei Tulnici, judeţul
Vrancea.
Principalele activități ale populației au fost și sunt în continuare creșterea
animalelor, silvicultura, exploatarea și prelucrarea lemnului.
Principala ramură economică în comuna Tulnici, care atrage cea mai mare parte a
populaţiei, deşi ca venituri realizate nu deţine ponderea, este agro-zootehnia. Majoritatea
locuitorilor deţin suprafeţe de păşuni şi fâneţe, ceea ce le permite creşterea animalelor, a
căror bază furajeră o asigură din surse proprii. Agricultura propriu-zisă (legume, cereale)
nu este însă propice zonei.
Localitatea a avut şi are în continuare caracter silvic. În perioada medievală
principala ocupaţie a locuitorilor din Vrancea a fost silvicultura, Tulnici având un rol
important în întreținerea pădurilor vrâncene. Ulterior ocupaţiile populaţiei s-au diversificat
ușor dar principala funcţiune a comunei a rămas cea silvică.
După 1990, activitățile economico-sociale s-au dezvoltat în următoarele direcții:
- industrie/exploatații forestiere
- prestări servicii și comerț
- turism
- agricultură și creșterea animalelor
Poziția geografică a comunei a favorizat dezvoltarea turismului, element de
importanță deosebită pentru economia locală. Conform indicatorilor calculați pe baza
datelor statistice, circulația turistică în localitate este în creștere, precum şi numărul
populaţiei ocupate în acest sector. Numeroase pensiuni și gospodării oferă soluții de cazare
pe termen scurt, însă exploatarea potențialului turistic necesită un management coerent și
investiții către strategii de marketing, îmbunătățirea infrastructurii și diversificarea gamei
de servicii oferite.

Activitati economice
Functiile economice si sociale din teritoriul comunei Tulnici sunt date de:
o Pozitia fata de municipiu/centre urbane - zona în care este amplasată comuna este
lipsită total de oraşe, situaţie ce se poate regla prin înfiinţarea de oraşe de
importanţă zonală cu rol de servire în spaţiul rural, respectiv comuna Tulnici
o Cadrul natural - relief si biodiversitate complexe, favorabile dezvoltarii turismului
o Resursele solului - fond forestier bogat
o Resurse ale subsolului - depozite de sare
- ape minerale
Profilul economic al comunei este unul mixt: agricol, industrial si turistic. Cea mai
mare parte a populatiei salariate este ocupata in economia forestiera (silvicultura si

3
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

industrie prelucratoare), 33,66% din aceasta fiind angajata in industria prelucratoare in


2012.
Potentialul localitatii, utilizat corect, poate fi un accelerator al afacerilor în domenii
conexe, in combinatie cu existenţa unor finantari - în derulare sau în perspectivă - care să
asigure toate utilitătile necesare unui standard de viaţă de calitate, o viaţă culturala intensă
şi alte elemente care confera o identitate puternică localităţii.

Turism
Turismul care se practica in localitatea Tulnici imbraca forme diverse care se
completeaza reciproc in cadrul diferitelor categorii de destinatii specifice: turism montan,
turism rural si agroturism, turism sportiv de vanatoare si pescuit, ecoturism.
Turismul montan
Comuna Tulnici este unul dintre principalele puncte de acces spre Muntii Vrancei.
Traseele turistice amenajate in zona sunt:
- comuna Tulnici-Stâna Hăuleştenilor-Mt. Coza-Şaua Geamăna-Dealul Negru-Şaua
Tişiţei-Poiana Şindriliţa-Culmea Paisele-Vf. Pietrosu-Golu Pietrosu-Poiana
Căşăriei-Mt Zboina Frumoasă-Vf. Lapoşu-Vf. Lapoşu de Jos-Comuna Nereju;
- comuna Nereju-Vf. Lapoşu de Jos-Vf. Ţigănuşa-Dealul Secăturii-satul Vetreşti-
Herăstrău-Podul Şchiopului-satul Valea Neagră-satul Ploştina-satul Hăulica-Cabana
de Vânătoare Tulnici-comuna Tulnici;
- Botul Misinei-Culmea Misina-Vf. Lapoşu-Mt. Zboina Frumoasă-Culmea
Frumoasele-Căldările Zăbalei;
- Cabana Cascada Putnei-Valea Tişiţa Mare-Pârâul Cristianul-Golul Muntelui Roibul-
Mt Coza-Şaua Geamăna;

Turismul agricol si etnografic


Specificul locuinţelor rurale tradiţionale din comuna Tulnici (caracterizate de
dimensiuni relativ reduse, comparativ cu alte zone montane ale tarii) si menţinerea
activităţilor agricole, respectiv producerea unor alimente tradiţionale, recomanda agro-
turismul (caracterizat prin unitari de cazare mai reduse, buna integrare a turiştilor in viata
satului/gospodăriei tradiţionale si oferta de alimente produse in gospodărie) ca deosebit de
adecvat. Orientarea către agro-turism se confrunta insa, alături de necesitatea unei mai
bune diseminări a standardelor specifice si a unei promovări clare a ofertei specifice, cu o
serie de provocări ridicate de cadrul legal incoerent si/sau excesiv de birocratic referitor la
acest tip de turism (in special referitor la securitatea alimentara).
Comuna Tulnici pastreaza traditii care pot contribui la formarea unei viitoare oferte
turistice rurale: tesaturile populare, lucraturile in lemn, confectionarea de costume
populare.

4
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

Turismul sportiv si de vanatoare.


Biodiversitatea ridicata din zona poate oferi pasionaţilor de vânătoare un fond cinegetic
bogat. Acest tip de resursa poate atrage turişti cu venituri ridicate, principala provocare
fiind reprezentata de capacitatea oferirii de atracţii turistice si/sau infrastructuri turistice
adecvate, pentru a determina extinderea duratei sejurului turistic.
Din comuna Tulnici, satul Lepşa, se organizează foto-safari. Pe teritoriul judeţului
Vrancea există 8 case de vânătoare.
Capacitati de cazare
Majoritatea unitatilor de cazare ale judetului Vrancea se gasesc la Tulnici,
41,18% (PATJ).
Nr. locuri in
Nr. unitati unitati de Sosiri Innoptari
cazare
2010 2017 2010 2017 2010 2017 2010 2017
Unitati de
21 19 717 812 7056 9626 20102 14320
cazare, din care:
Hoteluri 2 1 80 53 1582 946 2027 1482
Moteluri/Cabane 1 1 7 36 356 2828 803 3525
Tabere de elevi
1 1 390 390 2403 1023 11979 2897
si prescolari
Pensiuni agro-
17 16 240 333 2715 4829 5293 6416
turistice

Evolutia unitatilor/locurilor de cazare si a indicatorilor furnizati de Directia de


statistica judeteana Vrancea, intre anii 2004 si 2012, ne releva urmatoarele concluzii
privitoare la circulatia turistica in comuna Tulnici:
- unitatile de cazare scad sau se restructureaza, fara a afecta numarul de locuri de cazare,
care cresc in 2012 cu 13%.
- numarul de sosiri creste cu 36%
- durata medie a sejurului scade de la 2,84 zile in 2004 la 1,49 zile in 2012
- interes crescut pentru pensiunile agroturistice unde numarul de sosiri raportat la locurile
de cazare este in crestere
Oferta de cazare in comuna este chiar mai bogata, prin facilitatile de cazare pe
perioade scurte in numeroase vile (peste 40), cu o concentratie covarsitoare in satul Lepsa.

5
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

Evolutie posibila, prioritati


Acest tablou furnizeaza reperele dezvoltarii comunei Tulnici. Intre acestea, exista o
serie de directii majore sau prioritati, asupra carora administratia locala sau alti factori este
necesar sa se concentreze in viitorul apropiat:
DOMENII PRIORITATI
Fondul construit si Masuri de eliminare a riscurilor naturale – ziduri de sprijin sau
utilizarea banchete de pamant, lucrari de sustinere, plantari de pomi,
terenurilor. impaduriri.
Interzicerea definitiva a contructiilor in zonele cu alunecari de teren
active si realizarea de studii geotehnice in zonele cu potential de
instabilitate
Recomandari de amenajare peisagera a zonelor cu alunecari de
teren active
Utilizarea suprafetelor de teren din administrarea comunei atat
pentru atragerea de capital economic, cat si pentru
pastrarea/atragerea fortei de munca
Dezvoltarea prioritara a zonelor neconstruite din intravilan
Crearea de conditii propice diversificarii functionale in nucleele
centrale si dezvoltarii de servicii si activitati comerciale
Reabilitarea dotarilor culturale
Dezvoltarea structurilor turistice
Spatii plantate, Crearea de spatii verzi si locuri de joc pentru copii
agrement si sport Utilizarea potentialului natural intravilan si extravilan (paduri, ape)
pentru agrement, sport, turism; rezervarea de terenuri pentru
activitati destinate agrementului
Cai de comunicatie Îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri rutiere din comună
si transport Sistematizarea intersectiilor cu disfunctionalitati
Amenajarea de parcaje aferente principalelor dotari ale comunei, a
zonelor de interes social si comercial
Echipare edilitară Extinderea si modernizarea retelelor edilitare
Protejarea zonelor Protectia, conservarea si valorificarea monumentelor istorice
cu valoare de Cercetarea si clasarea altor obiective istorice si de arhitectura
patrimoniu
Probleme de mediu Lucrari de amenajare a albiilor si vailor torentiale
Managementul durabil al deseurilor menajere.
Dezvoltare Incurajarea dezvoltarii industriei, serviciilor si activitatilor
economică comerciale
Valorificarea potenţialului turistic
Dezvoltarea agriculturii ecologice

6
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

Evolutie Incurajarea stabilirii familiilor de tineri


demografica Cresterea ofertei de locuri de munca prin diversificarea activitatilor
economice existente

În concluzie, pentru dezvoltarea comunei din punct de vedere economic, cu impact


social important, este necesara crearea unei dezvoltari durabile prin demararea unor lucrari
care sa creeze in toate satele comunei un standard de locuire si dotare tehnico-edilitara
apropiate de cele existente la nivel urban.
Realizarea acestora se va putea face numai in functie de fondurile de care dispune comuna,
fonduri proprii sau alocate de la bugetul statului. Ordinea acestor prioritati se va stabili de
consiliul local, pe baza consultarii populatiei.

ANALIZA S.W.O.T. A COMUNEI TULNICI

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


• situarea comunei în zonă montană, • managementul defectuos si
acoperită cu pădure, cu potenţial nesustenabil al zonelor forestiere de stat
turistic ridicat si private;
• biodiversitate ridicata • capacitate redusa de control si
• existenţa ariilor protejate în răspuns privind aplicarea regimului
comună forestier
• situarea directa pe DN 2D arii protejate ameninţate cu
constituind un punct de tranzit între degradarea
partea de est a ţării şi partea de vest • staţii de epurare puţine si
• reţeaua rutieră modernizată în mare ineficiente
parte în anul 2008, permiţând • grad avansat de uzura si reţele
deschiderea spre regiunile de vest ale ţării insuficient extinse pentu distribuţia apei
• existenta drumurilor practicabile potabile
pentru turism • absenţa reţelei de canalizare
• comună de graniţă cu judeţul • serviciu de salubrizare insuficient
Covasna dezvoltat
• transport auto de marfa si pasageri • inutilizarea surselor regenerabile de
intensiv energie
• experienţa in proiecte cu finanţare • structura economica a comunei
externa reprezentata predominant de industria
• evoluţii demografice pozitive pe lemnului
termen mediu, care conduc la creşterea sectorul de servicii slab dezvoltat
fortei de munca număr redus de întreprinzători
• structura economica flexibila, • suprafaţă agricolă redusă, faţă de

7
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

reprezentata predominant de IMM-uri restul comunelor


economie cu o buna capacitate de • prezenţa predominantă a exploataţiilor
absorbţie a forţei de munca, inclusiv a agricole de subzistenţă si semisubzistenţă
forţei de munca feminine • reticenta micilor producători
existenta unor industrii competitive la agricoli la procesul de asociere
export, care valorifica potenţialul natural • structura demografica mai puţin
si uman al comunei favorabila dezvoltării economice decât in
creşterea medie a numărului de imm-uri mediul urban, cu o pondere mai scăzuta a
din turism, care pot valorifica potenţialul populaţiei in vârsta de munca
specific remarcabil al comunei inexistenţa unui punct de informare
bune practici in invatamantul profesional turistic; inexistenţa unui efort coordonat
si tehnic de promovare a zonei turistice Lepşa
• grad satisfăcător de calificare al serviciu de salvamont inexistent
cadrelor didactice din invatamantul formele alternative de servicii pentru
profesional si tehnic persoanele cu handicap insuficiente sau
performanta ridicata a invatamantului limitate ca răspândire
liceal din comună distanţă relativ mare faţă de cel mai
acoperirirea într-o proporţie ridicată a apropiat punct de ambulanţă
suprafeţei comunei de către reţelele de asistenţă sanitară nu este asigurată printr-
telefonie mobila un dispensar uman.

existenta unei forte de munca


semnificative si relativ ieftine
(comparativ cu comunele vecine si cu
celelate commune din judeţ)
existenţa unor produse alimentare
tradiţionale deosebite, in special in
domeniul branzeturilor, produselor din
peste
nu exista poli de poluare sau probleme
majore in degradarea mediului si se
păstrează tradiţia utilizării
ingrasamintelor naturale, creând
premisele pentru dezvoltarea agriculturii
ecologice
• diversitate etnoculturală bine
conservata in mediul rural
infrastructura de utilităţi publice si
infrastructura sociala dezvoltate relativ

8
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

echilibrat, cu excepţia infrastructurii de


management al apei uzate (canalizare,
epurare)
existenţa zonei Lepşa ca atractivitate
turistica, cunoscută la nivel naţional

învecinarea zonei Lepşa cu zona turistica


Soveja recunoscută pentru calitatea
aerului
existenţa unor trasee de turism şi a
Cascadei Puma ca obiectiv turistic
natura de o frumuseţe deosebita
•majoritatea indicatorilor privind
dezvoltare sociala releva o situaţie relativ
buna:
rata scăzuta a şomajului
păstrarea unor tradiţii cu potenţial de
atracţie turistica
• capacitatea instituţionala
demonstrata a autorităţilor locale de
implementare a proiectelor pentru
grupurile defavorizate:
protecţia copilului;
persoanele cu handicap.
• stoc educaţional bun
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
• Accesarea Fondurilor Structurale: • cadru legislativ si instrumente
o POS Mediu regulatorii instabile
o POR; • alocaţii bugetare insuficiente
o PNDR - Oportunităţi de finanţare din • Reducerea forţei de munca (in
FEADR, având in vedere specificul special a celei calificate) datorita
judeţului emigrării temporare pentru munca
o Gestionarea deşeurilor lemnoase si a • Lipsa interesului proprietarilor de
rumeguşului provenite de la pământ de a accepta restructurarea
exploatările forestiere o Reciclarea fermelor de dimensiuni mici
deşeurilor de ambalaje din mase plastice • Insuficienţa forţei calificate de
• programele integrate in pregătire la muncă in mediul rural
nivel judeţean si regional • Nivel scăzut al informaţiei privind
• modernizarea si extinderea fondurile structurale

9
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

armonioasa a DN 2D • Disponibilitate inadecvată a


traversarea comunei de către drumul capitalului pentru investiţiile necesare
naţional DN 2D care face legătura între pentru conformarea la standardele UE/
partea de est a ţării şi interiorul îndeplinirea cerinţelor de piaţă
Caipaţilor, cu mare potenţial de • Poluarea apei datorită lipsei
dezvoltare economică infrastructurii de colectare si epurare a
Dezvoltarea economiei rurale apelor reziduale
• Reintroducerea in exploatare a • vizitatorii vad zona turistică Lepşa ca pe
terenurilor ale căror caracteristici permit o destinaţie pentru vacante de scurta
acest lucru, prin irigaţii, împăduriri durata
Promovarea, prin măsuri PNDR, a tradiţiile satului vor dispărea la un
dezvoltării fermelor de semisubzistenţă, moment dat
către producţie si vânzări
Promovarea, prin măsuri PNDR, a fenomene meteo extreme care pot
formării profesionale a fermierilor produce alunecări de teren, eroziuni ale
Promovarea, prin PNDR, a integrării solurilor, degradări de locuinţe,
tinerilor in viaţa rurală, atat prin coroborate cu lipsa fondurilor care să
acordarea unor stimulente pentru tinerii susţină programele în domeniu
fermieri, cât si pentru retragerea efecte negative ale migratiei externe -
bătrânilor fermieri (proprietari) din spre exemplu, asupra copiilor de vârsta
activitate. şcolara ramaşi in grija rudelor;
Promovarea prin finanţări PNDR a pierderea de forţa de munca prin
agriculturii ecologice emigraţie in domenii cheie pentru
Oportunităţi de afaceri considerabile in dezvoltarea judeţului - ex. construcţii;
domeniul branzeturilor si a alimentelor • trendul descendent al potenţialului
ecologice, in condiţiile existentei unei agricol al comunei
cereri crescânde pentru aceste produse

finanţări prin Fonduri Structurale pentru


dezvoltarea turismului
întoarcerea migrantilor cu bani si idei,
uneori cu o noua mentalitate
Tendinţa de dezvoltare a turismului de
afaceri si natural
comuna este recunoscută pentru zona
impadurita si pentru munţii sai
Existenta a noi surse de finanţare pentru
proiecte in domeniul dezvoltării sociale:
POS DRU, POR, PNDR

10
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

• acţiuni si programe ale unor


organizaţii (inter)nationale in favoarea
minorităţii rrome
Noi surse de venit pentru cetăţeni si
comunităţi ca urmare a investiţiilor si/sau
revenirea in tara a persoanelor care au
muncit in străinătate si si-au imbunatatit
astfel situaţia materiala
creşterea atractivitatii României ca
destinaţie turistica si creşterea cererii
pentru turism rural
extinderea Internet-ului care ar putea
potenţa posibilităţile de comunicare în
special cu cetăţenii din categoriile de
vârstă 15-35 ani;

Unitatea Administrativ Teritorială Tulnici a obținut finanțare pentru proiectul


”CONSTRUIRE ȘCOALĂ CU CLASELE I-VIII, COMUNA TULNICI, JUDEȚUL
VRANCEA” investiţie finanţată prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).
Valoarea totală a investiției este de 3487256 lei.

Necesitatea si oportunitatea:
Cu ani in urma a început o campanie pentru cresterea infrastructurii educationale în
mediul rural. Acesta a fost un motiv de bucurie pentu elevi, dar mai ales pentru părinții
care se asteptau ca dezvoltarea procesului educational la nivelul satelor să aducă numai
evenimente plăcute și să îi scuteasca oarecum de drumurile lungi și costisitoare pe care ar
fi trebuit să le facă pentru a avea încredere că copiilor lor li se va oferi o educație
adecvata.
Dacă de-a lungul timpului s-au oferit fonduri guvernamentale pentru construirea,
reabilitarea, sau modernizarea unor institutii de invatamant în mare măsură destinate
învîțământului prescolar, dar nu la fel de multe investitii au fost pentru clezvoltarea si
modernizarea invatamantului scolar primar si gimnazial.
Daca vorbim despre modernizarea sistemului educational in mediul rural, trebuie sa
ne orientam privirea in egala masura atât catre ciclul scolar primar, catre cel gimnazial dar
si catre sistemul prescolar.
Motivatia acestei actiuni este aceea de a oferi o educatie de o mai buna calitate.

11
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

Statisticile evidentiaza o crestere in ultimii ani a numarului de copii care


frecventeaza cursurile scolilor din comuna Tulnici. În prezent la scoala din Tulnici sunt
inscrisi un numar de 326 elevi si are 34 de cadre didactice. Desfasurarea cursurilor se
realizeaza dificil in mai multe schimburi din cauza spatiilor insuficiente acoperirii
numarului mare de elevi.
Avand in vedere toate aceste date, Consiliul local al comunei Tulnici a luat o
decizie care nu poate decat sa bucure intreaga comuna si anume construirea unei scoli
moderne care va dispune de toate utilitatile necesare desfasurarii activitatii social
educative in conditii optime. Constructia propusa va avea 12 sali de clasa, I laborator de
informatica, spatii administrative, spatii de depozitare, spatii tehnicosanitare si va adaposti
in spatiul util aproximativ 360 persoane.
Obiectivul specific:
Îmbunatatirea conditiilor de desfasurare a activitatilor educationale in invatamantul
gimnazial.
Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi
atinse:
Scenarii propuse:
Varianta I
Prima varianta luata in considerare de Consiliul local Tulnici pentru realizarea
obiectivului propus este extinderea, reabilitarea si modernizarea cladirii existente a scolii
din satul Tulnici pentru aducerea ei la conditiile prevazute de normele si legislatia in
vigoare.
Varianta Il
A doua varianta luata in calcul a fost de a construi o cladire noua, moderna care sa
corespunda normelor si legislatiei in vigoare.
Scenariul recomandat de către elaborator:
Dupa analizarea celor doua variante de atingere a obiectivului, tinand cont de
necesitatile institutiei scolare și al numarului de sali, dimensiunile acestora dar si de
costurile de realizare, elaboratorul proiectului a recomandat beneficiarului varianta a cloua
care reprezinta construirea unei clacliri noi, moderne, care sa respecte normele legislatiei
in vigoare privind siguranta in exploatare, sanatatea populatiei si siguranta impotriva
incendiilor.
Avantajele scenariului recomandat:
Costurile construirii unei constructii noi sunt comparabile cu costurile de lucrarilor
interventie necesare pentru aducerea claclirii existente la standardele impuse de normele si
legislatia in vigoare.
Dimensiunile spatiilor propuse sunt generoase si permit clesfasurarea activitatilor
educationale pentru un numar mai mare de elevi.

12
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

Spatiile functionale respecta necesitatile institutiei de invatamant si normele


legislatiei in vigoare.

Proiectul ”CONSTRUIRE 1 2 3 4 5 Observatii


ȘCOALĂ CU CLASELE I-
VIII, COMUNA TULNICI,
JUDEȚUL VRANCEA”
I. DIMENSIUNEA ETICĂ
a. Contribuie la reducerea + Dezvoltarea serviciilor
sărăciei, ocupându-se de cei educaționale adresate elevilor
defavorizați, pentru a răpunde
nevoilor unui număr cât mai
mare de oameni?
b. Contribuie la solidaritate, ++ - Urmărirea ameliorării
angajament și asistență mutuală autonomiei personelor.-
între personae sau grupuri? Dezvoltarea solidarităţii între
categoriile sociale şi a
solidarităţii intergeneraţionale
prin atragerea de voluntari.

c. Contribuie la restaurarea ++ Organizarea reţelei şcolare la


siturilor degradate și la justa nivelul comunei Tulnici.
compensare a persoanelor
afectate de impactul negativ al
acestui proiect?
d. Favorizează căutarea unor ++ Valorizarea creativității și
soluții originale stimularea imaginației
e. Favorizeaza identificarea de ++ Contribuie la dezvoltarea
valori comune și permite procesului educational la
orientarea actiunilor in nivelulcomunei Tulnici.
concordanță cu aceste valori?

II. DIMENSIUNEA ECOLOGICĂ


a. Contribuie la utilizarea + Adoptarea unor modalități de
resurselor regenerabile și gestiune prudente.
asigură condițiile pentru
aceasta?

13
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

b. Favorizeaza o utilizare rațională ++ Reducerea consumurilor


și judicioasă a energiei specifice de combustibil si
minimizând impactul energie pe unitate se poate
producției, distribuției și obtine prin perfectionarea
consumului? tehnologiilor de fabricatie.
c. Limitează cantitatea de poluanți + Colectarea selectivă a deșeurilor.
și deșeuri aruncate în
ecosistem?
d. Ia în considerare impactul + Dezvoltarea cunoștințelor
asupra biodiversității? referitoare la biodiversitate.
e. Favorizează o utilizare optimă a + Optimizarea utilizării
teritoriului, funcție de teritoriului, limitând impactul
disponibilitatea suprafețelor și periculos.
a utilizărilor acestora? .
f. Limitează poluanții globali(gaz 0 Nu e cazul
cu efect de seră, substanțe care
afectează pătura de ozon,
poluanți organici
III. DIMENSIUNEA SOCIALĂ
a. Contribuie la ameliorarea stării + Doar o parte a populației
de sănătate generală a
populației?
b. Limitează factorii susceptibili 0 Nu e cazul
de a reprezenta pericole pentru
persone(criminalitate,
accidente, condiții de muncă,
mediu de viață, mobilitate,
alimentative,etc.)?
c. Facilitează accesul la diferite ++ Tipurile de activități și servicii
tipuri de informații și permite educaționale oferite se
indivizilor să atingă nivelul de proiectează în concordanță cu
formare și de competență pe nivelul și tipul nevoilor specifice
care îl doresc? diferitelor categorii de
beneficiari și nevoilor
comunității educaționale în
ansamblul ei.
d. Favorizează integrarea ++ Educația favorizeaza, integrarea
indivizilor în societate printr-o activa a indivizilor in societate.
formă de ocupație valorizantă?

14
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

e. Favorizeaza echilibrul intre Contribuie la dezvoltarea


libertatea individuala si încrederii de sine;
responsabilitatea individulului
fata de colectivitate?
f. Favorizează împlinirea ++ Sensibilizarea și creșterea
personală și colectivă? gradului de participare a
comunității pentru susținerea
preșcolarilor și școlarilor.
g. Consideră cultura și trasăturile ++ Conservarea și dezvoltarea
identitare ale colectivităților patrimoniului cultural , punerea
care sunt implicate sau in valoare și dezvoltarea
afectate? culturilor autohtone prin
activitățile desfășurate în școală;
IV. DIMENSIUNEA ECONOMICĂ
a. Asigură indivizilor și + Asigurarea accesibiliății unui
colectivităților posibilitatea de a număr cât mai mare la utilizarea
utiliza bunuri si capitaluri? de bunuri colective și
individuale;

b. Favorizeaza schimbările în + Adoptarea unor abordări de


modurile de producție și de ecoeficiență și ecodesign, bazate
consum cu scopul de a le face pe ciclul lor de viață.
mai viabile și mai responsabile
în plan social și în planul
mediului înconjurător?
c. Urmărește rentabilitatea în + Pomovarea unei bune cunoașteri
perspectiva viabilității a nevoilor, asigurarea
financiare? rentabilității și viabilității
economice.
d. Permite ameliorarea valorii + Asigurarea unei gestiuni
resurselor și bunurilor la a căror sanatoase a valorilor si a
transformare contribuie? oamenilor.
e. Permite o redistribuire justă a 0
creșterii economice,
avantajelor, beneficiilor pentru
majoritatea?
f. Oferă condiții de muncă + Ameliorarea condițiilor de
acceptabile și adecvate? muncă

15
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Facultatea de Arhitectură "G.M. Cantacuzino" Iași
Sbîrciog Ion Dezvoltare durabilă

V.DIMENSIUNEA GUVERNANTA (MODALITATE DE CONDUCERE)


a. Favorizează utilizarea ++ Optimizarea utilizării
instrumentelor și proceselor instrumentelor și proceselor de
care permit organizației să ia gestiune;
deciziile optime, să conceapă Ameliorarea proceselor de
cele mai bune proiecte și să decizie.
amelioreze practicile de
gestiune în materie de
dezvoltare durabilă?
b. Recunoaște și încurajează ++ Informare,consultare, concertare,
participarea unui număr tot mai mobilizare;
mare de actori sociali în
procesul decisional?
c. Prevede mecanisme de urmărire ++ Punerea în aplicare a măsurilor
și evaluare referitoare la luarea de urmărire și evaluare
în considerare a dezvoltării
durabile?
d. Se integrează corespunzător ++ Asigurarea realismului si
caracteristicilor colectivității adaptabilitatii proiectului.
unde se implică? Asigurarea acceptabilitatii
sociale a proiectului.

e. Implică în puterea de decizie și ++ Apropierea în luarea deciziilor a


acțiune persoanele și actorilor concernati.
colectivitățile concernate? S-au diseminat informații pe
diverse canale despre obiectivele
proiectului.
f. Favorizează o gestiune + O bună gestiune a riscurilor
responsabilă a riscurilor? permite reducerea
probabilităților și consecințelor
nefaste a activităților umane și a
calamităților naturale.

16