Stoica PDF

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ

Catedra de Inginerie Economică şi Sisteme de Producţie
Ing. Victoria N. STOICA căs. TOMA
CERCETĂRI ÎN VEDEREA OPTIMIZĂRII

ACTIVITĂŢILOR DE MENTENANŢĂ
PENTRU EFICIENTIZAREA
SISTEMELOR DE PRODUCŢIE MICI ŞI MIJLOCII
RESEARCHES TO OPTIMIZE MAINTENANCE

ACTIVITIES FOR EFFICENCY OF SMALL AND
MEDIUM PRODUCTION SYSTEMS
Rezumatul tezei de doctorat

Summary of the PhD Thesis
Conducător ştiinţific: Prof. Dr. Ing. Vladimir MĂRĂSCU-KLEIN
Braşov
2010
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ
Catedra de Inginerie Economică şi Sisteme de Producţie
D-nei/lui……………………………………………………………………………………….
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov

Nr 4047 din 12.04.2008
PREŞEDINTE
Prof.Univ.dr.ing. Nouraş Barbu LUPULESCU

Decanul Facultăţii de Inginerie Tehnologică
Universitatea Transilvania din Braşov
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof.Univ.dr.ing. Vladimir MĂRĂSCU-KLEIN

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI
Prof.Univ.dr.ing. Eugen STRĂJESCU

Universitatea Politehnica din Bucureşti
Prof.Univ.dr.ing. Octavian BOLOGA

Universitatea Lucian Blaga Sibiu
Prof.Univ.dr.ing. Ionel MARTINESCU

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: ...................................... ora ............ Braşov,
Universitatea Transilvania din Braşov, corpul V (str. Mihai Viteazu nr 5), sala VPA
Eventualele aprecieri şi observaţii asupra lucrării vă rugăm să le transmiteţi, în timp util, pe

adresa Universităţii Transilvania din Braşov, catedra IESP, tel/fax: 0268-477113 sau pe e-mail:
vtoma@unitbv.ro
CUPRINS
Rezumat
Teză
1. Introducere.................................................................................................... 5 5
2. Obiectivele tezei..................................................................................................... 5 7
2.1. Tendinţe actuale ale cercetărilor în domeniul abordat .................................. - 7
2.2. Delimitarea domeniului de cercetare ............................................................. - 8
2.3. Obiectivele tezei ............................................................................................ 5 8
3. Stadiul actual al cercetărilor privind optimizarea activităţilor de mentenanţă
pentru eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii .................................. - 10
3.1. Fiabilitate, mentenabilitate, mentenanţă ........................................................ - 10
3.1.1. Fiabilitatea sistemelor tehnice ........................................................... - 10
3.1.2. Mentenabilitatea sistemelor tehnice................................................... - 16
3.1.3. Disponibilitatea sistemelor tehnice ……………………………....... - 20
3.1.4. Mentenanţa sistemelor tehnice .......................................................... - 24
3.2. Necesitatea activităţilor de mentenanţă în cadrul sistemelor de producţie
mici şi mijlocii ...................................................................................................... - 44
3.2.1. Sistemul şi concepţia sistemică. Sistemul de producţie ..................... - 44
3.2.2. Sistemele de producţie mici şi mijlocii ............................................. - 44
3.2.3. Funcţiunea de mentenanţă a sistemelor de producţie ........................ - 45
3.2.4. Obiectivele şi importanţa activităţilor de mentenanţă ....................... - 50
3.3. Managementul activităţilor de mentenanţă .................................................... - 52
3.3.1. Domenii şi trăsături specifice managementului activităţilor de
mentenanţă..................................................................................................... - 52
3.3.2. Concepte moderne de management al activităţilor de mentenanţă.... - 54
3.3.3. Managementul mentenanţei prin costuri ........................................... - 57
3.4. Eficienţa activităţilor de mentenanţă .............................................................. - 61
3.4.1. Indicatori tehnici ai activităţilor de mentenanţă ................................ - 61
3.4.2. Indicatori economici de eficienţă a activităţilor de mentenanţă - 63
3.5. Concluzii......................................................................................................... - 65
4. Contribuţii teoretice privind optimizarea activităţilor de mentenanţă pentru
eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii ....................................... 6 68
4.1. Echipamentele de producţie .......................................................................... 6 68
4.1.1. Modelarea funcţională, structurală şi comportamentală a
echipamentelor de producţie ........................................................................ 6 68
4.1.2. Metode de stabilire a echipamentelor de producţie critice pentru
sistemul de producţie ................................................................................... 8 72
4.1.3. Metode de identificare a componentelor critice ............................... - 76
4.2. Comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie ........................... 9 79
4.2.1. Factorii care influenţează defectarea echipamentelor de producţie ... 9 79
4.2.2. Cauze de defectare a echipamentelor de producţie ........................... - 81
4.2.3. Defecţiuni. Criterii de clasificare ...................................................... - 85
4.3. Culegerea şi prelucrarea datelor referitoare la comportarea în exploatare a
echipamentelor de producţie......................................................................... 10 87
4.3.1. Instrument de culegere şi prelucrare a datelor ................................... 10 87
Cercetări în vederea optimizării activităţilor de mentenanţă pentru eficientizarea
sistemelor de producţie mici şi mijlocii
4.3.2. Parametri tehnici şi economici ce caracterizează comportarea în

exploatare a echipamentulelor de producţie ...................................... - 90
4.3.3. Schema logică de utilizare a Fişei intervenţiei de mentenanţă.......... 13 91
4.3.4. Model pentru Fişa intervenţiei de mentenanţă .................................. 13 92
4.4. Modelarea comportării în exploatare a echipamentelor de producţie ............ 14 95
4.4.1. Schema logică de modelare a comportării în exploatare ................... 14 96
4.4.2. Ipotezele studiului.............................................................................. 15 98
4.4.3. Analiza cantitativă a datelor .............................................................. 17 99
4.4.4. Analiza statistică a datelor................................................................. 17 100
4.5. Optimizarea activităţilor de mentenanţă......................................................... 17 116
4.5.1. Criterii de selectare a tipului de mentenanţă...................................... 17 116
4.5.2. Strategii de mentenanţă...................................................................... 17 118
4.5.3. Eficientizarea sistemului de producţie prin activităţi optime de
mentenanţă .................................................................................................... 20 126
4.6. Configurarea teoretică a produsului informatic pentru managementul
activităţilor de mentenanţă .................................................................................... 23 129
4.6.1. Modulul I. Culegerea şi prelucrarea primară a datelor – ”Intervenţii
de mentenanţă”............................................................................................. 23 129
4.6.2. Modulul II. Modelarea comportării în exploatare a echipamentului,
subansamblului sau componentei critice – ”Modelare distribuţie”............. 26 138
4.6.3. Modulul III. Determinarea strategiei optime de mentenanţă la
nivelul componentei critice – ”Decizie optimizată”.................................... 26 140
4.7. Concluzii......................................................................................................... - 142
5. Cercetări experimentale privind optimizarea activităţilor de mentenanţă pentru
eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii ............................................. 27 147
5.1. Realizarea fizică a produsului informatic Optimizare Mentenanţă ............... 27 147
5.1.1. Modul I. Intervenţii de mentenanţă ................................................... 32 151
5.1.2. Modul II. Modelare distribuţie destinat modelării comportării în
exploatare a echipamentului, subansamblului sau componentei critice ...... 38 188
5.1.3. Modul III. Decizie optimizată destinat determinării strategiei
optime de mentenanţă la nivelul componentei critice.................................. 45 195
5.2. Studii de caz privind aplicarea produsului informatic Optimizare
Mentenanţă pentru managementul mentenanţei unor linii de fabricaţie............... 47 199
5.2.1. Studii de caz privind aplicarea modulului I. Intervenţii de
mentenanţă.................................................................................................... 47 200
5.2.2. Studii de caz privind aplicarea modulului II. Modelare distribuţie... 49 227
5.2.3. Studiu de caz privind aplicarea modulului III. Decizie optimizată ... 52 244
5.3. Concluzii......................................................................................................... - 247
6. Concluzii finale şi contribuţii originale ................................................................. 53 252
6.1. Concluzii ........................................................................................................ 53 252
6.1.1. Concluzii generale ............................................................................... 53 252
6.1.2. Concluzii privind cercetările teoretice şi experimentale ..................... 54 255
6.2. Contribuţii originale ...................................................................................... 57 261
6.2.1. Contribuţii teoretice ............................................................................ 57 261
6.2.2. Contribuţii experimentale .................................................................... 58 262
6.3. Valorificarea rezultatelor cercetării................................................................ 59 264
6.4. Direcţii viitoare de cercetare.......................................................................... 59 264
Bibliografie……........……………………………………………………….............. 60 266
4
1. INTRODUCERE
Cercetările realizate sunt cuprinse în şase capitole după cum urmează:
Capitolul 1 ”Introducere” realizează o prezentare succintă a conţinutului lucrării.
Capitolul 2.”Obiectivele tezei” având la bază tendinţele actuale ale cercetărilor în domeniul
optimizării activităţilor de mentenanţă, prezintă obiectivele cercetării, în vederea obţinerii unor
soluţii originale în plan teoretic, precum şi validarea lor experimentală.
Capitolul 3.”Stadiul actual al cercetărilor privind optimizarea activităţilor de mentenanţă
pentru eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii” prezintă o analiză critică a
realizărilor, a tendinţelor actuale şi a modalităţilor de implementare a activităţilor de mentenanţă
industrială în cadrul sistemelor de producţie.
Capitolul 4. ”Contribuţii teoretice privind optimizarea activităţilor de mentenanţă pentru
eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii” defineşte soluţii teoretice de optimizare a
activităţilor de mentenanţă din sistemele de producţie mici şi mijlocii.
Capitolul 5 ”Cercetări experimentale privind optimizarea activităţilor de mentenanţă pentru
eficientizarea sistemelor de productie mici şi mijlocii” prezintă produsul informatic şi ilustrează
aplicarea acestuia pentru a asigura culegerea şi prelucrarea primară a datelor furnizate de
comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie, prelucrarea statistică a datelor
reprezentate de timpii de bună funcţionare şi de reparare, analiza, modelarea comportării în
exploatare a echipamentelor precum şi determinarea strategiei optime de mentenanţă.
Capitolul 6.”Concluzii finale şi contribuţii originale” sunt prezentate concluziile generale
formulate pe baza studiilor elaborate, elementele de originalitate ale tezei de doctorat, direcţiile de
dezvoltare a cercetărilor viitoare şi o sinteză a modalităţilor de valorificare a rezultatelor cercetării.
2. OBIECTIVELE TEZEI
2.1. TENDINŢE ACTUALE ALE CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL ABORDAT
2.2. DELIMITAREA DOMENIULUI DE CERCETARE
2.3. OBIECTIVELE TEZEI
Obiectivele principale ale tezei de doctorat sunt:
- Analiză critică a realizărilor, a tendinţelor actuale şi a modalităţilor de implementare a
activităţilor de mentenanţă în cadrul sistemelor de producţie.
- Identificarea, analizarea şi ordonarea conceptelor, mărimilor, parametrilor tehnici şi
economici determinanţi pentru activităţile de mentenanţă specifice sistemelor de producţie mici şi
mijlocii.
- Elaborarea unei metodologii de stabilire a strategiei optime de mentenanţă pentru
eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii. Metodologia asigură culegerea, prelucrarea şi
analiza datelor, studiul curent al evoluţiei fiabilităţii şi mentenabilităţii echipamentelor de producţie,
modelarea predictivă a comportării în exploatare, determinarea strategiei optime de mentenanţă.
- Elaborarea unui produs informatic pe baza metodologiei concepute, care să faciliteze
adoptarea strategiei optime de mentenanţă în concordanţă cu condiţiile concrete din sistemul de
producţie.
Metodologia de urmărire a comportării în exploatare a echipamentelor de producţie în vederea
determinării strategiei optime de mentenanţă a fost elaborată şi validată printr-o serie de cercetări
teoretice şi experimentale realizate în cadrul tezei de doctorat, pe baza datelor colectate, prelucrate
şi analizate în acest scop. Produsul informatic creat şi utilizat în cadrul cercetării, gestionează,
prelucrează şi analizează datele, modelează statistic comportarea în exploatare şi indică strategia
optimă de mentenanţă în sprijinul eficientizării sistemului de producţie.
În vederea atingerii acestor obiective principale, cercetările vor fi orientate pe următoarele
obiective derivate:
 conceperea şi elaborarea metodologiei şi instrumentelor de culegere, analiză şi
prelucrare primară a datelor generate de comportarea în exploatare a echipamentelor
5
de producţie;
 conceperea metodologiei de modelare statistică a comportării în exploatare a
echipamentelor de producţie;
 cercetarea fiabilităţii şi mentenabilităţii operaţionale a echipamentelor de producţie;
 determinarea strategiei optime de mentenanţă;
 realizarea unui produs informatic modular care să asigure:
- gestionarea, prelucrarea şi analiza datelor generate de comportarea în exploatare a
echipamentelor de producţie;
- modelarea comportării în exploatare a echipamentelor de producţie;
- determinarea strategiei optime de mentenanţă.
3. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND OPTIMIZAREA

ACTIVITĂŢILOR DE MENTENANŢĂ PENTRU EFICIENTIZAREA
3.1. FIABILITATE, MENTENABILITATE, MENTENANŢĂ
3.2. NECESITATEA ACTIVITĂŢLOR DE MENTENANŢĂ ÎN CADRUL SISTEMELOR
DE PRODUCŢIE MICI ŞI MIJLOCII
3.3. MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE MENTENANŢĂ
3.4. EFICIENŢA ACTIVITĂŢILOR DE MENTENANŢĂ
3.5. CONCLUZII
4.CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND OPTIMIZAREA

4.1. ECHIPAMENTELE DE PRODUCŢIE

4.1.1. Modelare funcţională, structurală şi comportamentală a echipamentului de
producţie
În cadrul sistemului de producţie, echipamentele reprezintă mijloacele cu ajutorul cărora
sistemul îşi realizează funcţia de bază. Prin importanţa pe care o au pentru fluxul productiv, prin
efectele pe care le au asupra sănătăţii şi securităţii mediului ca şi prin valoarea financiară
substanţială, echipamentele reprezintă unul din elementele de bază ale sistemului de producţie.
Echipamentul de producţie, ca orice produs de altfel, poate fi caracterizat prin funcţiile pe
care le îndeplineşte, structura (ansambluri, subansambluri, piese componente) care asigură
realizarea funcţiilor şi comportarea în timpul utilizării.
Pentru a concepe şi a optimiza mentenanţa echipamentului de producţie este necesară
înţelegerea funcţionării, a structurii şi a caracteristicilor acestuia.
Modelarea funcţională a echipamentului de producţie permite identificarea funcţiilor
echipamentului (figura 4.2.), reprezentând descompunerea acestuia în funcţiile sale principale.
Figura 4.2. Modelarea funcţională a echipamentului

Schema funcţională poate fi [MAR 95] schema cinematică, electrică, hidraulică, sau chiar
schema bloc a sistemului.
6
Modelarea structurală a echipamentului de producţie [MON 05], [*** 92], [VER 99],
[BOU 98] ilustrează modalitatea de realizarea a funcţiilor acestuia prin intermediul
subansamblurilor şi al pieselor componente.
În reprezentarea din figura 4.3. echipamentul se descompune analitic pornind de la ansamblul
general până la nivel de elemente componente.
O dată cu descompunerea analitică a echipamentului în părţile sale componente: ansamblul
general, subansambluri, piese componente, acestea sunt codificate arborescent pentru identificare
(figura 4.3.)
Figura 4.3. Modelarea structurală arborescentă a echipamentului
Utilizarea, ca instrument de lucru, a schemei structurale şi a codurilor ansamblurilor,

subansamblurilor şi componentelor (figura 4.3) de toate compartimentele sistemului productiv
implicate în activităţile de mentenanţă (compartimentul de mentenanţă, de producţie, de
aprovizionare, compartimentul tehnic etc.), prezintă multiple avantaje. Astfel, identificarea
componentelor care provoacă defectarea pe baza schemei structurale şi a codurilor aferente şi
înregistrarea, prelucrarea, analiza permanentă a acestor date se facilitează:
- simplificarea şi eficientizarea relaţiilor de comunicare şi colaborare între operatorii de
producţie şi cei de mentenanţă;
- diminuarea duratei de staţionare în reparaţie a echipamentului ca urmare a identificării şi
transmiterii codului pieselor defecte simultan cu anunţarea defectării realizată de operatorii
de producţie;
- identificarea componentelor cu fiabilitate redusă şi a soluţiilor de ameliorare constructivă
pentru reproiectare a acestora;
- aprovizionarea cu piese de schimb pe baza înregistrării codului pieselor defecte;
- detectarea şi diagnosticarea defecţiunilor şi a cauzelor acestora;
- selectarea strategiilor de mentenanţă adecvate fiecărei componente;
- posibilitatea repartizării cheltuielilor directe asupra componentelor care le-au provocat;
7
- aplicarea mentenanţei de exploatare (nivel I) de către operatorii de producţie, prin indicarea

directă pe schema structurală a locului de intervenţie;
- îmbunătăţirea controlului şi urmăririi activităţilor de mentenanţă ca activităţi ale
managementului de mentenanţă;
- colaborarea dintre utilizatorii echipamentelor şi furnizorii acestora.
Modelarea comportamentală are la bază modelarea funcţională şi structurală a
echipamentului. Echipamentul de producţie constituie de fapt un sistem de tip cibernetic, alcătuit
dintr-un anumit număr de elemente, care interacţionează între ele şi care transformă mărimile de
intrare în mărimi de ieşire.
Din acest punct de vedere se deosebesc trei moduri fundamentale de conectare a elementelor
în sistem [MAR 02], [DEL 02], [MON 03], [LYO 07], [OPR 79]:
- conexiunea de bază (în serie - figura 4.4.a);
- conexiunea cu rezervă (în paralel - fig. 4.4.b);
- conexiunea mixtă (fig. 4.4c).
1
1 2 i n 1 1
n
2
2 2
i
k i
n
(a) (b) (c)
Figura 4.4 Modelarea comportamentală a echipamentului
4.1.2. Metode de stabilire a echipamentelor de producţie critice pentru sistemul de

producţie
O metodă de analiză multicriterială pentru determinarea criticităţii echipamentelor, cu
aplicabilitate generală, criteriile putând fi stabilite în funcţie de specificul sistemului de producţie,
presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. Identificarea echipamentelor de clasificat;
2. Stabilirea criteriilor: C1, C2 ,.., Ci ;
3. Ierarhizarea criteriilor în baza unor coeficienţi de pondere pi acordaţi în funcţie de importanţa
relativă a unuia faţă de celălalt utilizând diferite metode. O metodă simplă de ierarhizare constă în
acordarea coeficienţilor de pondere de către un grup de lucru în componenţa căruia se regăsesc
reprezentanţi ai tuturor compartimentelor implicate (producţie, mentenanţă, calitate, cercetare,
securitatea mediului şi a muncii), astfel încât:
i
 pk 1 (4.5)
k 1
O metodă mai precisă de comparare şi ierarhizare a criteriilor se poate realiza utilizând o grilă
cu trei valori 0, ½, 1. Criteriile se compară între ele (tabel 4.2.) şi se apreciază importanţa criteriului
aflat pe verticala tabelului în raport cu criteriul consemnat pe orizontală. În funcţie de importanţa
relativă se acordă notele:
- 0 - mai puţin important;
- ½ - la fel de important;
- 1 - mai important,
după care se calculează numărul de puncte obţinut de fiecare criteriu.
Ponderea criteriilor se poate calcula cu diferite relaţii, una dintre acestea fiind [BOB 05]:
8
k   k  m  0 .5
pi 
N
 k '  crt
(4.6)
2
unde:
- k reprezintă suma punctelor obţinute de criteriul luat în calcul;
- k - diferenţa dintre punctajul criteriului luat în calcul şi criteriul de la ultimul nivel;
- m - numărul criteriilor surclasate;
- Ncrt - numărul total de criterii;
- k ' - diferenţa dintre punctajul criteriului luat în calcul şi punctajul primului criteriu.
Tabelul 4.2. Aprecierea criteriilor
Criteriu C1 C2 C3 C4 Puncte Nivel Pondere
C1 1/2 1 1/2 0 2 3 p1
C2 0 1/2 0 0 0,5 4 p2
C3 1/2 1 1/2 1 3 1 p3
C4 1 1 0 1/2 2,5 2 p4
4. Acordarea notelor de importanţă sau de contribuţie (nnj) corespunzătoare fiecărui criteriu,
pentru toate echipamentele ce urmează a fi clasificate. Notele (numere întregi) se acordă de către
grupul de lucru pe baza datelor disponibile în sistemul de producţie sau pe baza experienţei;
5. Calcularea punctajelor parţiale ca produs între ponderea criteriului pi şi nota acordată (pi* nnj);
6. Calcularea punctajului final (Pn) ca suma a punctajelor parţiale;
Etapele 1- 6 ale analizei multicriteriale de apreciere a criticităţii echipamentelor sunt
prezentate în tabelul 4.3.
Tabelul 4.3. Apreciere multicriterială a criticităţii echipamentelor
Criterii Pondere pi Echipament 1 Echipament j Echipament n
C1 p1 n11 nj1 nn1
C2 p2 n12 nj2 nn2
C3 p3 n13 nj3 nn3
C4 p4 n14 nj4 nn4
Ci pi n1i nji nnj
Punctaj final P1= Σ (pi*n1j) Pj=Σ(pi* nji) Pn=Σ(pi* nnj)
7. Editarea listei cu echipamentele în ordinea punctajelor obţinute;
8. Stabilirea pragurilor de criticitate şi definirea claselor în funcţie de criticitate: 0, 1, 2....
sau A, B, ..,. În general, literele mari ale alfabetului se utilizează pentru codificarea categoriilor
de lucrări de mentenanţă preventivă sistematică care se efectuează pe parcursul anului, în funcţie de
frecvenţa lor (lunară, semestrială, anuală etc.). Din acest motiv este indicat ca nivelul de criticitate
sau prioritatea de executare a lucrărilor şi de acordare a resurselor să se aprecieze cu cifre, ţinând
cont şi de sugestivitatea lor.
Nivelul de criticitate a echipamentelor se consemnează în baza de date în care acestea sunt
înregistrate.
4.2. COMPORTAREA ÎN EXPLOATARE A ECHIPAMENTELOR DE PRODUCŢIE

4.2.1. Factorii care influenţează defectarea echipamentelor de producţie
În cadrul procesului de producţie, echipamentele sunt supuse acţiunilor directe, indirecte sau
combinate ale factorilor de producţie, interni sau externi sistemului (figura 4.8.) [MĂR 07a].
Aceste acţiuni determină pierderea capacităţii de funcţionare sau ieşirea din funcţionare. Din
această perspectivă, se poate spune că, factorii de producţie influenţează defectarea echipamentelor
de producţie.
9
Forţa de muncă
Mijloace de muncă Material
Echipamente
de producţie
Metode Mediu
Figura 4.8. Diagrama potenţialilor factori care influenţează ieşirea din funcţiune a echipamentelor
Neconformităţile pe care factorii de producţie le prezintă pe durata desfăşurării activităţii
sistemului influenţează ieşirea din funcţiune a echipamentelor de producţie (figura 4.9.) [MĂR
07a].
Mâna demuncă
Forţa de lucru Mijloacele de muncă Materialele
Oboseală fizică Structură

Vibraţii necorespunzătoare
Uzură Defecte
Formare
Complexitate ascunse
Calitatea
Eroare umană suprafeţei
Defectarea
Procesul
Condiţii
de exploatare de fabricaţie
Temperatura Mentenanţă
Umiditatea inadecvată
Mediul Metode
Figura 4.9. Identificare parţială a factorilor generatori de cauze de defectare
4.3. CULEGEREA ŞI PRELUCRAREA DATELOR FURNIZATE DE

COMPORTAREA ÎN EXPLOATARE A ECHIPAMENTELOR DE PRODUCŢIE
4.3.1. Instrument de culegere şi prelucrare a datelor

Urmărirea comportării în exploatare a echipamentelor de producţie constituie una din sursele
de informaţii pentru estimarea indicatorilor de fiabilitate şi mentenabilitate operaţională [OPR 79],
[DEL 02], [MAR 95] şi pentru optimizarea mentenanţei acestora. Înregistrarea şi prelucrarea
informaţiilor generate de ieşirea accidentală din funcţiune a echipamentelor presupune crearea
istoricului defectărilor. La prima vedere, procesul de creare a istoricului defectărilor poate fi
considerat costisitor şi consumator de timp, întrucât presupune culegerea unei cantităţi de date care
să permită o prelucrare satistică. Cu toate acestea, istoricul defectărilor poate constitui un
instrument de lucru necesar şi util sistemului de producţie.
10
În cele ce urmează se propune crearea unui instrument de culegere a datelor generate de

comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie scopul creării istoricului de mentenanţă
care să fie utilizat şi ca mijloc de lucru în cadrul sistemului de producţie [TOM 07a]. Întrucât orice
defectare implică o acţiune (intervenţie) de mentenanţă menită să repună echipamentul în stare de
funcţionare, instrumentul va purta denumire de Fişa intervenţiei de mentenanţă (FIM).
4.3.1.1. Rolul Fişei intervenţiei de mentenanţă [TOM 07a]
Repunerea în stare de funcţionare a echipamentelor, în urma unei defectări accidentale, poate
fi efectuată de operatorul de producţie sau de comparimentul de mentenanţă. Pentru monitorizare
eficientă a funcţionării echipamentelor, informaţiile generate în oricare din cele două cazuri e
necesar a fi înregistrate, analizate şi confirmate de către compartimentul care le asigură
mentenanţa. Relaţiile care se stabilesc între compartimentul de producţie care exploatează utilajul
şi compartimentul de mentenanţă, prin intermediul FIM, sunt ilustrate în figura 4.14. [TOM 07a].
Confirmare / infirmare intervenţie

Comunicare informaţii
specifice
Solicitare intervenţie
Informare sistem
Producţie FIM Mentenanţă
Înregistrare defectare
Înregistrare resurse
Consemnare date
tehnice infirmare cauză
Confirmare/
defectare
Figura 4.14. Fişa intervenţiei de mentenanţă - relaţii între compartimentele de
producţie şi mentenanţă
Utilizarea Fişei intervenţiei de mentenanţă (FIM) în procesul defectării echipamentelor de

producţie va permite:
 compartimentului de producţie, în calitate de solicitant, să realizeze:
- informarea factorilor implicaţi (fabricaţie, mentenanţă) privind defecţiunea apărută;
- solicitarea unei intervenţii de mentenanţă;
- comunicarea informaţiilor privind tipul şi descrierea defecţiunii, condiţiile de apariţie,
cauzele de defectare;
- confirmarea sau infirmarea eficacităţii intervenţiei.
 compartimentului de mentenanţă – în calitate de executant (furnizor) să efectueze:
- înregistrarea şi gestionarea defectărilor şi a intervenţiilor;
- înregistrarea datelor privind resursele umane, materiale consumate care să permită
calculul costului direct al intervenţiei;
- consemnarea datelor tehnice ale intervenţiei (durata efectivă, durata totală de staţionare)
necesare calculării parametrilor tehnici ai echipamentelor în vederea stabilirii planului de
ameliorare a activităţii de mentenanţă;
- confirmarea sau infirmarea cauzei de defectare.
11
4.3.1.2. Structura şi conţinutul de date al Fişei intervenţiei de mentenanţă

Fişa intervenţiei de mentenanţă se va completa manual sau informatic, în funcţie de metoda
de lucru adoptată în cadrul sistemului de producţie. Pentru atingerea obiectivelor propuse,
formularul va cuprinde date de identificare: a fişei de intervenţie, a echipamentului, a operatorilor
de producţie şi de mentenanţă, descrierea cauzelor de defectare, a tipului defecţiunii, a intervenţiei
(figura 4.15.) [TOM 07a].
PRODUCŢIE
Denumire şi tip Identificare

Data /ora Coduri specifice Operatori Descriere
Secţia Nivel prioritate producţie Reper în lucru Confirmare
FIM Echipament
Parametri
Echipament
- tehnici
Forţa de - economici
muncă
Cauze defectare Cauze de
Tip defecţiune defectare
Intervenţie
Număr Identificare Analiză Resurse utilizate

înregistrare Operatori Verificare Durată intervenţie
mentenanţă Confirmare Durată staţionare
Raport intervenţie
MENTENANŢĂ
Figura 4.15. Fişa intervenţiei de mentenanţă - conţinut informaţional
4.3.1.2.1. Identificarea fişei se va face prin alocarea unui număr de înregistrare, în

conformitate cu apariţia defectărilor. Acesta asigură înregistrarea cronologică a defectărilor, care
survin într-o anumită perioadă de timp (lună, trimestru, an etc.), permiţând o primă apreciere
cantitativă a numărului şi a frecvenţei acestora (număr de defectări într-o anumită perioadă).
La iniţializarea fişei, solicitantul va marca data calendaristică şi ora la care a survenit ieşirea
din funcţionare a echipamentului urmând ca, la finalul lucrării să confirme data şi ora repunerii în
funcţiune. Toate acestea vor permite calcularea duratei efective a intervenţiei şi duratei staţionării.
4.3.1.2.2. Identificarea echipamentului se face printr-un cod care reprezintă numărul de
inventar cu care acesta este înregistrat în contabilitatea sistemului de producţie. Se va completa
linia, sectorul, secţia, centrul de cost de care aparţine echipamentul. Aceste informaţii ajută la
localizarea şi identificarea cu uşurinţă a echipamentului defect de către personalul de intervenţie,
permiţând în acelaşi timp evidenţierea cheltuielilor pe echipament, linie, sector etc.
4.3.1.2.3. Identificarea forţei de muncă implicată -operatori de producţie şi de mentenanţă-
se realizează prin consemnarea identităţii celor implicaţi (nume, prenume, sau cod), informaţii
necesare pentru stabilirea manoperei în procesul de calculare a costului direct al intervenţiei. În
plus, evidenţa şi prelucrarea datelor se va realiza astfel încât să furnizeze aprecieri calitative şi
cantitative privitoare la pregătirea, abilităţile, motivarea şi eficienţa forţei de muncă.
4.3.1.2.5. Descrierea intervenţiei va conţine durata efectivă a intervenţiei (t’r), durata
staţionării (t’), materiale, piese de schimb înlocuite sau modificate şi raportul de activitate a
executanţilor.
12
4.3.3. Schema logică de utilizare a Fişei intervenţiei de mentenanţă

În figura 4.17. [TOM 07a]. se prezintă schema logică de tratare a unei defecţiuni utilizând
Fişa intervenţiei de mentenanţă.
Completarea şi lansarea Fişei
intervenţiei de mentenanţă este efectuată
de operatorul de producţie în momentul
apariţiei defecţiunii. În cazul în care starea
de bună funcţionare a echipamentului nu a
fost restabilită, operatorul de producţie
informează, prin intermediul FIM,
compartimentul de mentenanţă. Se
comunică informaţii privind echipamentul
defect, data şi ora defectării, tipul şi
descrierea defecţiunii, condiţiile de
apariţie, cauzele de defectare.
Completarea şi lansarea Fişei intervenţiei
de mentenanţă ţine loc de comandă de
lucru. În faza următoare, operatorii de
mentenanţă care efectuează intervenţia,
consemnează în FIM date referitoare la
intervenţia efectuată. În final,
responsabilul de producţie confirmă sau
infirmă intervenţia efectuată, consemnând
ora şi data repunerii în funcţiune şi durata
totală a intervenţiei, după care Fişa
intervenţiei de mentenanţă se înregistrează
în baza de date a mentenanţei.
În situaţia în care intervenţia este
infirmată, intervenţia se transformă într-o
reparaţie mai amplă.
Figura 4.17. Schema logică de utilizare a Fişei intervenţiei de mentenanţă
4.3.4. Model pentru Fişa intervenţiei de mentenanţă

În figura 4.18. [TOM 07a]. se prezintă un model de fişă de intervenţie de mentenanţă. Pentru
a facilita exploatarea istoricului de mentenanţă elementele care descriu procesul de defectare sunt
codificate iar pe măsura utilizării FIM ca instrument de lucru în tratarea defectărilor, se creează
istoricul intervenţiilor de mentenanţă.
13
Figura 4.18. Fişa intervenţiei de mentenanţă
4.4. MODELAREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A ECHIPAMENTELOR DE

PRODUCŢIE
4.4.1. Schema logică de modelare a comportării în exploatare a echipamentelor de
producţie
Comportarea în exploatare a unui echipament, vizând fiabilitatea şi mentenabilitatea
operaţională, poate fi modelată pe baza timpilor de bună funcţionare (TBF) şi a timpilor de reparare
(TTR) furnizaţi de istoricul de mentenanţă.
Prelucrarea datelor furnizate de comportarea în exploatare a echipamentelor se realizează în
scopul de a face previziuni utile pentru activităţile de mentenanţă. Se obţin astfel predicţii ale
indicatorilor de fiabilitate - funcţia de fiabilitate R(t), funcţia de nonfiabilitate F(t), densitatea de
probabilitate a timpului de funcţionare fără defecţiuni f(t), rata de defectare z(t), media timpului de
bună funcţionare (MTBF )- şi de mentenabilitate – media timpilor de reparare (MTTR), rata de
reparare (t), mentenabilitatea M(t).
Schema logică de modelare a comportării în exploatare a echipamentelor de producţie este
prezentată în figura 4.20.
O primă etapă în procesul de modelare a comportării în exploatare a echipamentelor o
constituie culegerea datelor experimentale.
14
Sursele de date pot proveni de la:

- înregistratoarele automate ale timpului de funcţionare şi/sau de reparare ;
- rapoartele de producţie şi de mentenanţă;
- planificările de mentenanţă preventivă;
- sistemul informatizat al sistemului de producţie în ceea ce priveşte cantitatea, calitatea şi
costul pieselor de schimb şi al materialelor utilizate în cadrul intervenţiilor corective;
- bonuri de scoatere a pieselor de schimb din magazie;
- operatorii de producţie şi de mentenanţă;
- istoricul de producţie şi de funcţionare;
- date curente din producţie şi din funcţionare;
- rapoarte referitoare la producţia lunară realizată.
Datele tehnice cuprind informaţii referitoare la:
- începutul şi sfârşitul fiecărei perioade de observare a echipamentelor;
- tipul, familia, nivelul de descompunere structurală a echipamentelor observate;
- timpul de bună funcţionare, timpul de reparare, timpul de staţionare (t’);
- datele şi orele de mentenanţă preventivă;
- datele şi orele de mentenanţă corectivă.
Date economice cuprind informaţiile referitoare la:
- costul manoperei;
- costul pieselor de schimb şi al produselor consumabile (lubrifianţi);
- costul sculelor şi al echipamentelor de intervenţie;
- costul prestărilor de servicii;
- costul de formare a operatorilor de mentenanţă.
4.4.2. Ipotezele studiului
Ipotezele studiului privind comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie sunt
următoarele:
- defectările elementelor sunt evenimente independente, chiar dacă defecţiunea primară a unui
element poate determina deteriorarea altora. Acestea fiind defecţiuni secundare, nu se iau în
considerare, întrucât apar în sistemul ieşit deja din funcţiune [DEL 02], [DOY 05];
- intervenţiile de mentenanţă asupra echipamentelor sunt presupuse independente [DOY 05];
- intervenţia de mentenanţă corectivă se realizează în urma unei defectări a echipamentului;
- mai multe intervenţii de mentenanţă simultane se consideră ca fiind una singură;
- dacă se înregistrează simultan o intervenţie corectivă şi una preventivă se consideră că s-a
efectuat o singură intervenţie corectivă;
- se consideră că pierderea preciziei de prelucrare este rezultatul unei uzării progresive,
generată de deteriorarea unor piese, în acest caz defectarea reprezentând ieşirea din limitele uneia
din abaterile de precizie de lucru;
- intervenţiile programate (condiţionale) ca urmare a monitorizării stării de funcţionare a
componentelor sunt considerate ieşiri din funcţiune cauzate de defectări progresive. În procesul de
urmărire a comportării echipamentului, defectările progresive se monitorizează, după care se
efectuează programarea intervenţiilor pentru eliminarea lor;
- se iau în calcul toate defectările survenite în funcţionarea echipamentelor a căror durată de
repunere în funcţiune este mai mare de 5 minute;
- intervenţiile de mentenanţa preventivă sistematică nu reprezintă o pierdere a capacităţii de
funcţionare, ca urmare nu se iau în considerare la determinarea timpilor de bună funcţionare;
- operatorii care deservesc echipamentele şi cei care le asigură mentenanţa au o calificare
medie. Nu pot fi comparate două echipamente care sunt manipulate sau reparate de operatori ale
căror calificări sunt la cele două extreme;
- timpii de bună funcţionare între defecţiunile echipamentelor de producţie şi timpii de
reparare sunt corect modelaţi de repartiţia Weibull triparametrică.
15
START
Date din exploatare: TBF,TTR

- Culegere;
- Sortare;
- Clasificare;
Analiza cantitativă a datelor

- Diagrama Pareto n
- Diagrama Pareto t
- Diagrama Pareto nt
NU
Componentă
critică?
STOP
DA
Verificarea omogenităţii statistice a datelor

- Verificarea caracterului aleator
- Eliminarea valorilor aberante
Adoptarea repartiţiei teoretice

Weibull
Estimarea parametrilor repartiţiei

teoretice Weibull
- Metoda modificată a momentelor
- Metoda celor mai mici pătrate
- Metoda momentelor
- Metoda verosimilităţii maxime
Validare repartiţiei teoretice

- Testul coeficientului de corelaţie
NU
Ccor>0.9 ?
STOP
DA
Estimarea indicatorilor de:

- fiabilitate operaţională
- mentenabilitate operaţională
STOP
Figura 4.20. Schema logică de modelare a comportării în exploatare a echipamentelor de

producţie
16
4.4.3. Analiza cantitativă a datelor

Defectările echipamentelor pot prezenta caracter repetitiv sau întâmplător. De aceea, în etapa
de analiză cantitativă a datelor se urmăreşte identificarea acelor elemente care afectează în mod
decisiv frecvenţa de defectare şi distribuţia cumulată de apariţie a defectării. De asemenea, de cele
mai multe ori un mare număr de defectări se datorează unui număr mic de cauze. În acest caz se
poate folosi o metodă limitativă de studiu, cum este metoda Pareto în scopul identificării „celor
puţini şi semnificativi şi celor mulţi şi nesemnificativi”.
Pentru perioada dată se calculează:
- numărul de defecţiuni N;
- media timpului de reparare, MTTR, pentru eliminarea acestor defecţiuni;
- timpul total de reparare ΣTTR, obţinut prin cumulul timpilor de reparare TTR aferenţi celor
N defecţiuni sau efectuând produsul dintre numărul de defecţiuni şi media timpului de reparare
(N*MTTR). Toate aceste mărimi pot caracteriza echipamentele, subansamblurile, elementele critice
sau cauzele repetitive după cum urmează:
a. Pentru elementele care prezintă un număr mare de defecţiuni:
- N - numărul de defecţiuni într-o perioadă de timp;
- MTTR - media timpului de reparare;
- ΣTTR - timpul total de reparare.
b. Pentru cauzele de defectare sau defecţiunile repetitive:
- N - numărul de defecţiuni provocate de un grup de cauze de defectare;
- MTTR - media timpului de reparare pentru eliminarea defecţiunilor generate de
grupul de cauze de defectare;
- ΣTTR - timpul total de reparare a echipamentului pentru eliminarea defecţiunilor
cauzate de grupul de cauze de defectare.
4.4.4.3. Adoptarea legii de repartiţie a timpului de bună funcţionare (timp de
funcţionare fără defecţiuni, timp de funcţionare între defecţiuni succesive)
Datorită faptului că legea de repartiţie Weibull asigură o bună concordanţă cu rezultatele
experimentale, având un domeniu de aplicare vast care acoperă procesele de natură aleatoare, de
îmbătrânire, de uzură fizică, pentru prelucrarea statistică a timpilor de bună funcţionare şi a timpilor
de reparare a echipamentelor de producţie se adoptă modelul Weibull triparametric.
4.5. OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE MENTENANŢĂ

4.5.1. Criterii de selectare a tipului de mentenanţă
Figura 4.25. furnizează un exemplu de algoritm de selectare a tipului de mentenanţă pentru
echipamentele de producţie [BOU 98], [TAN 98], [MON 05].
Se observă că printre criteriile de alegere a metodei de mentenanţă se numără [TAN 98]:
- impactul defectărilor asupra producţiei sau securităţii mediului;
- costul defectării;
- posibilitatea utilizării tehnicilor de supraveghere bazate pe faptul că defectarea nu
apare instantaneu, ci este progresivă putând fi detectată;
- costul tehnicilor de supraveghere a echipamentului.
4.5.2. Strategii de mentenanţă
Eficienţa activităţii de mentenanţă depinde de adoptarea tipului de mentenanţă şi a strategiei
de efectuare a înlocuirilor în cazul mentenanţei preventive sistematice.
Se vor cerceta următoarele tipuri de mentenanţă (figura 4.27):
 mentenanţă corectivă care presupune înlocuirea componentei critice numai la
defectarea acesteia. Această modalitate de asigurare a mentenanţei echipamentelor va fi denumită în
cele ce urmează şi strategia A.
 mentenanţă preventivă sistematică.
17
Dacă în cazul mentenanţei corective componenta se înlocuieşte numai la defectare, atunci

când se aplică mentenanţa preventivă sistematică se deosebesc următoarele posibilităţi:
- înlocuirea componentei critice când aceasta împlineşte o anumită vârstă v sau atunci când se
defectează înainte de atingerea vârstei v. Această strategie de mentenanţă preventivă de tip vârstă,
va fi denumită în cele ce urmează şi strategia B;
- înlocuirea componentei critice la momentele de timp planificate 1d, 2d, 3d..., sau ori de câte
ori se defectează în cadrul acestor intervale. În cele ce urmează se va utiliza şi denumirea de
strategia C.
Figura 4.25. Algoritm de selectare a tipului de mentenanţă
4.5.2.1. Analiza strategiilor de mentenanţă A, B, C, din punct de vedere al costurilor

 Strategia de mentenanţă corectivă – strategia A
 Determinarea costului mediu pe unitatea de timp
În cazul mentenanţei corective A, costul mediu pe unitatea de timp este dat de relaţia [MON
05], [VER 99], [BOU 98],[CĂT 91]:
cn
CA  (4.62)
MTBF
Relaţia (4.62) indică faptul că la fiecare interval de timp de durată MTBF, egală cu media
timpului de bună funcţionare, se produce o defectare care necesită înlocuirea neplanificată a
componentei defecte.
 Strategia de mentenanţa preventivă sistematică de tip vârstă – strategia B
În cazul mentenanţei preventive sistematice de tip B, costul total pe intervalul de timp dintre
două înlocuiri succesive va fi cp dacă elementul împlineşte vârsta v sau va fi egal cu cn dacă apare o
defectare înainte ca elementul să împlinească vârsta v.
Costul mediu pe unitatea de timp în strategia B va fi [MON 05], [CĂT 91]:
c n  c n  c p Rv 
CB  v
(4.66)
 Rx dx
0
 Determinarea vârstei optime de înlocuire

v*
cn
 
z v  R x dx  R v * 
*
  cn  c p
(4.80)
0
18
Relaţia (4.80) exprimă vârsta optimă la care trebuie făcute înlocuirile preventive.
Figura 4.27. Strategii de mentenanţă

a. mentenanţă corectivă, A; b. mentenanţă preventivă, B; c. mentenanţă preventivă, C
 Determinarea valorii medii minime a costului pe unitatea de timp

În strategia B, dacă există vârsta optimă, v*, valoarea medie minimă a costului pe unitatea de
timp este:
   
C B*  C B v *  c n  c p z v * , (4.84)
Unde v* se determină din ecuaţia (4.80).
 Strategia de mentenanţă preventivă sistematică de tip C

În mentenanţa preventivă sistematică de tip C cheltuielile medii totale pe un interval de durată
d, având originea la momentele 0, d, 2d, 3d,... sunt date de relaţia:
CTC  c n H d   c p (4.94)
unde H(d) reprezintă funcţia de reînnoire, adică numărul mediu de defectări, respectiv înlocuiri care
au avut loc în intervalul de timp d. Ca urmare, costul mediu pe unitatea de timp va fi:
c n H d   c p
Cc  (4.95)
d
19
 Determinarea perioadei optime de înlocuire a componentei critice

Notând cu d* valoarea optimă a lui d (perioada optimă a înlocuirilor preventive) care asigură
cheltuieli minime, şi anulând derivata funcţiei CC(d) rezultă că d* (ca şi orice alt punct de extrem al
funcţiei) satisface ecuaţia:
cp
 
d *h d *  H d *    cn
(4.100)
O condiţie suficientă de existenţă a perioadei optime d este ca densitatea de reînnoire h(t) să

fie o funcţie crescătoare. Valoarea medie minimă a costului pe unitatea de timp în strategia C, se
obţine din relaţia (4.95) ţinând cont de relaţia (4.100). Rezultă:
 
CC*  CC d *  cn h d *   (4.101)
Unde d este acea soluţie a ecuaţiei (4.100) pentru care derivata lui CC(d) trece de la valori
negative la valori pozitive.
 Determinarea valorii medii minime a costului pe unitatea de timp
În cazul repartiţiei Weibull calculul funcţiilor h(t) şi H(t) fiind dificil, există o metodă
aproximativă de determinare a perioadei optime d*. În cazul unei rate de defectare crescătoare,
sunt valabile inegalităţile [CĂT 91]:
CC 0 d   CC d   CC 2 d  (4.103)
unde:
cn F d   c p
CC 0 d   (4.104)
d
reprezintă costul mediu pe unitatea de timp într-o strategie de perioadă d, în care se face o singură
reînnoire corectivă între două reînnoiri preventive;
d
c n  z t dt  c p
(4.105)
C C 2 d   0
d
reprezintă costul mediu pe unitatea de timp într-o strategie de perioadă d, în care reparările efectuate
între două reînnoiri preventive nu schimbă fiabilitatea sistemului. Minimizând pe CC0(d), rezultă
valoarea optimă d 0* din relaţia:
cp
   
d 0* f d 0*  F d 0* 
cn
(4.106)
Minimizând C C 2 d  , rezultă valoarea optimă d 2* din relaţia:

d 2* cp
*
2  
d z d   z t dt 
*
2
cn
(4.107)
0
* *
Valorile d , d se pot calcula, iar valoarea optimă d* se alege prin două trei încercări între aceste
0 2
valori.
4.5.3. Eficientizarea sistemelor de producţie prin activităţi optime de mentenanţă

Eficientizarea sistemelor de producţie se poate realiza prin activităţi optime de fabricaţie, de
aprovizionare, de mentenanţă etc. Activităţile optime de mentenanţă contribuie la eficientizarea
sistemelor de producţie prin folosirea optimă a resurselor umane, materiale, financiare etc. Acest
lucru poate fi realizat numai dacă activităţile de mentenanţă sunt planificate şi organizate în aceeaşi
măsură ca şi activitatea de producţie, ceea ce presupune constituirea şi menţinerea stocurilor de
20
piese de schimb, stabilirea standardelor privind calitatea, aplicarea de programe de pregătire a

personalului de mentenanţă.
Prin aplicarea metodelor şi soluţiilor teoretice redate în cadrul prezentului capitol se
configurează căi de eficientizare a sistemelor de producţie datorate optimizării activităţilor de
mentenanţă.
Schema logică a eficientizării sistemului de producţie prin activităţi optime de mentenanţă
este redată în fig. 4.31.
 Utilizarea în cadrul activităţilor de mentenanţă a instrumentelor de lucru (FIM etc.)
concepute pe baza modelării funcţionale, structurale şi comportamentale a echipamentelor conduce
la:
- simplificarea şi eficientizarea relaţiilor de colaborare şi comunicare între operatorii de
producţie şi cei de mentenanţă;
- diminuarea duratei de staţionare în reparaţie a echipamentului ca urmare a transmiterii
codului pieselor defecte simultan cu anunţarea defectării realizată de operatorii de producţie;
- identificarea componentelor cu fiabilitate redusă şi a soluţiilor de ameliorare constructivă
pentru reproiectare a acestora;
- aprovizionarea cu piese de schimb pe baza înregistrării codului pieselor defecte;
- detectarea şi diagnosticarea defecţiunilor şi a cauzelor acestora;
- selectarea strategiilor de mentenanţă adecvate fiecărei componente;
- posibilitatea repartizării cheltuielilor directe asupra componentelor care le-au provocat;
- facilitarea aplicării mentenanţei de exploatare (nivel I) de către operatorii de producţie, prin
indicarea directă pe schema structurală a locului de intervenţie;
- îmbunătăţirea controlului şi urmăririi activităţilor de mentenanţă ca activităţi ale
managementului de mentenanţă.
Identificarea echipamentelor critice şi ierarhizarea lor utilizând criterii, metode sau analiza
multicriterială facilitează:
- selectarea tipului de mentenanţă (corectiv, preventiv, condiţional sau predictiv) adecvat;
- planificarea intervenţiilor, a resurselor umane şi materiale în funcţie de priorităţi atunci când
mai multe echipamente se defectează simultan, iar resursele sunt limitate.
 Utilizarea ca metodă de lucru a analizei comportării în exploatare a echipamentelor pe
baza istoricului de mentenanţă şi crearea instrumentelor pe suport hârtie (FIM) sau informatice au
ca rezultat:
- identificarea componentelor critice care contribuie aproape în totalitate la probabilitatea de
defectare a unui ansamblu;
- documentarea defectărilor intervenite în funcţionarea echipamentului (localizarea şi natura
defecţiunii, informaţii despre defectare, detectare, mod de manifestare, simptoame,
consecinţe, cauze, mod de remediere) determină realizarea unor activităţi de mentenanţă de
calitate superioară, reducerea costurilor şi implicit creşterea eficienţei sistemului de
producţie;
- gestionarea optimă şi cunoaşterea elementelor definitorii ale intervenţiei de mentenanţă
(operaţii tehnologice, resurse umane şi materiale utilizate, timp de execuţie, costuri);
reducerea la minimum a timpului de accesare a informaţiilor specifice mentenanţei şi prin
urmare optimizarea utilizării resurselor umane şi materiale etc.
- gestionarea în timp real a intervenţiilor, diminuarea numărului de deplasări ale operatorilor
de producţie şi de mentenanţă pentru anunţarea şi remedierea defecţiunilor ceea ce
determină reducerea costurilor;
- accesarea rapidă şi cu efort minim a informaţiei datorită faptului că produsul informatic
oferă timpi optimi de execuţie a proceselor de căutare;
- reducerea costurilor mentenanţei, printr-un control total al activităţii. Prin activitatea de
control bine realizată se pot atinge două obiective deopotrivă de importante: compararea
21
rezultatelor cu standardele şi corectarea abaterilor, pe de o parte şi antrenarea – motivarea

angajaţilor pentru o mai bună implicare;
Figura 4.31. Schema logică a eficientizării sistemului de producţie prin activităţi optime de
mentenanţă
22
- cunoaşterea şi valorificarea experienţei personalului de specialitate;

- implementarea unei strategii optime de mentenanţă care presupune respectarea următoarelor
trei reguli, de care trebuie să ţină seama un bun manager şi o gestiune eficientă:
 existenţa informaţiilor necesare şi suficiente;
 efectuarea selecţiei cantitativă şi calitativă;
 adaptarea mijloacelor la nevoi. Utilizarea metodei Paretto în cadrul activităţilor de
mentenanţă permite orientarea efortului managerului în direcţiile mai sus-
menţionate.
4.6. CONFIGURAREA TEORETICĂ A PRODUSULUI INFORMATIC PENTRU

MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE MENTENANŢĂ
Spre deosebire de alte produse comerciale destinate informatizării activităţilor de mentenanţă,

existente pe piaţă, care tratează aspecte privind planificarea activităţilor de mentenanţă, gestionarea
pieselor de schimb, a resurselor umane etc., produsul informatic dezvoltat în această lucrare îşi
propune optimizarea activităţilor de mentenanţă. Necesitatea produsului informatic derivă din
necesitatea de a rafina multitudinea şi diversitatea datelor care caracterizează activităţile de
mentenanţă precum şi din dificultăţile de rezolvare a relaţiilor matematice care modelează
comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie şi care definesc strategiile de mentenanţă.
Produsul informatic cuprinde următoarele module:
1. Modulul 1. Culegerea şi prelucrarea primară a datelor – ”Intervenţii de mentenanţă”;
2. Modulul II. Modelarea comportării în exploatare a echipamentului, subansamblului sau
componentei critice - ”Modelare distribuţie”;
3. Modulul III. Determinarea strategiei optime de mentenanţă la nivelul componentei critice
– ”Decizie optimizată”.
4.6.1. Modulul I. Culegerea şi prelucrarea primară a datelor – ”Intervenţii de
mentenanţă”.
Produsul informatic realizează:
 culegerea datelor referitoare la defectarea echipamentelor şi la intervenţiile de
mentenanţă aferente;
 analiza, prelucrarea matematică şi statistică a acestor date;
 generarea de rapoarte cuprinzând statistici, diagrame, histograme privind
comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie.
4.6.1.2. Date de intrare pentru modulul I
Datele de intrare pentru modulul I sunt introduse în sistemul informatic prin completarea FIM
aferentă fiecărei defectări.
4.6.1.3. Modelul matematic şi schema logică a Modulului I
Comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie poate fi definită prin parametri
tehnici şi economici.
 Relaţii matematice pentru calculul parametrilor tehnici ce descriu comportarea în exploatare a
echipamentului de producţie:
 timpul de bună funcţionare (TBF), ti se calculează cu relaţia:
ti = t ieşire din funcţiune (i) – t repunere în funcţiune (i-1) (4.108)
în care: t ieşire din funcţiune(i) - reprezintă timpul de ieşire din funcţiune a echipamentului
corespunzător intervenţiei i;
- t repunere în funcţiune ( i-1), - timpul de repunere în funcţiune a echipamentului aferent
intervenţiei i-1.
 timpul de reparare tr’i este consemnat în fişa i de intervenţiede mentenanţă;
23
 timpul de staţionare în reparaţie care cuprinde timpul de reparare şi timpul auxiliar

rezultă ca diferenţă dintre timpul repunerii în funcţiune şi timpul ieşirii din funcţiune corespunzători
fiecărei intervenţii (fig. 1.31.), fiind dat de relaţia:
t’i = t repunere în funcţiune ( i) – t ieşire din funcţiune( i) (4.109)
în care:
- t repunere în funcţiune ( i) şi t ieşire din funcţiune(i) - constituie timpul de repunere în funcţiune,
respectiv timpul de ieşire din funcţiune a echipamentului care definesc intervenţia i; timpul mediu
de bună funcţionare (MTBF), reprezintă raportul între cumulul timpilor de bună funcţionare (t) şi
numărul defectărilor (N) survenite în funcţionarea echipamentului [LYO 07], [MON 03], [EFF 04]:
N
 ti
MTBF  i 1 (4.110)
N
 timpul mediu de reparare(MTTR) reprezintă raportul dintre cumulul timpilor de reparare şi
numărul de defectări intervenite:
N
 t r 'i
MTTR  i 1 (4.111)
N
 disponibilitatea echipamentului este definită ca fiind raportul dintre media timpului de
bună funcţionare (MTBF) şi suma dintre timpul mediu de bună funcţionare
Costul defectării este suma dintre costul direct şi costul indirect. Costul direct cuprinde:
- costul manoperei aferent intervenţiei i:
k
C m i  t i'   X j S bh j (4.112)
j 1
în care: Cmi – costul manoperei aferent intervenţiei i;

t’i - durata efectivă a intervenţiei i;
k - numărul de calificări existente în sistemul productiv;
Xj - numărul de operatori de mentenanţă cu o anumită calificare, în acest caz este vorba despre
calificarea j, implicaţi în realizarea intervenţiei i;
Sbhj – salariul brut orar corespunzător unei anumite calificări, respectiv calificarea j.
- costul pieselor de schimb şi al materialelor aferent intervenţiei i:
n
C M i   nc k  p m k (4.113)
k 1
unde: CMi - costul pieselor de schimb şi al materialelor aferent intervenţiei i;
n - reprezintă numărul de piese înlocuite în cadrul intervenţiei i;
nc k - reprezintă numărul de piese de un anumit tip înlocuite în cadrul intervenţiei i;
pm k - reprezintă preţul piesei k.
Costul direct al intervenţiei de mentenanţă este dat de următoarea relaţie:
Cd  Cm  CM (4.114)
Costul indirect este dat de relaţia:
Ci  t i'  C h (4.115)
'
unde: t - reprezintă timpul de staţionare;
i
Schema logică a modulului I este prezentată în figura 4.34.
4.6.1.4. Date de ieşire din modulul I
Printre datele de ieşire din Modulul I se numără: timpii de bună funcţionare, TBF, timpii de
reparare, TTR, timpii de staţionare în reparaţii, TSR, timpul mediu de bună funcţionare, MTBF,
timpul mediu de reparare, MTTR, costuri directe şi indirecte etc.
24
START
Date iniţiale
Date de intrare
- Codul echipamentului de producţie;
- Codul operatorului de producţie;
- Codul elementului defect;
- Descrierea defecţiunii;
- Natura defectării;
- Codul cauzei de defectare;
- Codul defecţiunii;
- Codul operatorului de mentenanţă;
- Ora, data şi luna ieşirii din funcţiune;
- Ora, data şi luna repunerii în funcţiune;
- Durata efectivă a intervenţiei;
- Descrierea intervenţiei;
- Piese de schimb: denumire, cod, cantitate;
Calculează
- Numărul de defecţiuni N;
- Timpii de bună funcţionare TBF;
- Timpii de reparare TTR;
- Timpii de staţionare în reparaţie TSR;
- Timpul mediu de bună funcţionare MTBF;
- Timpul mediu de reparare MTTR;
- Timpul disponibil al echipamentului;
- Încărcarea operatorilor de mentenanţă; Modul II
- Costuri directe ale intervenţiei;
Afişează
- Număr defecţiuni N;
- Şirul timpilor de bună funcţionare TBF;
- Şirul timpilor de reparare TTR;
- Timpul mediu de bună funcţionare MTBF;
- Timpul mediu de reparare MTTR;
- Timpul disponibil;
Reprezintă grafic
- Număr de defecţiuni N;
- Timp de reparare TTR;
- Timp mediu de reparare MTTR.
STOP
Figura 4.34. Schema logică a modulului I – ”Intervenţii de mentenanţă”
25
Datele obţinute pe baza utilizării relaţiilor care alcătuiesc modelul matematic al comportării în
exploatare permite şi:
- realizarea unor statistici care să evidenţieze stări, frecvenţe, date, histograme, rapoarte,
diagrame;
- analiză cantitativă a datelor colectate pentru:
 identificarea subansamblurilor, a pieselor critice, a tipurilor de defectări;
 analiza funcţionării fiecărei componente sau subansamblu critic din punct de vedere
al numărului de defectări n, al timpului mediu de reparare t şi al timpului total de reparare pentru a
se decide ce măsuri urmează a fi luate.
4.6.2. Modulul II. Modelarea comportării în exploatare a echipamentului,
subansamblului sau componentei critice – ”Modelare distribuţie”
4.6.2.1. Date de intrare pentru modulul II
 Datele de intrare pentru Modulul II se numără printre datele de ieşire din Modulul I, fiind
reprezentate de:
 şirul timpilor de bună funcţionare, TBF;
 şirul timpilor de reparare, TTR.
4.6.2.2. Modelul matematic şi schema logică de determinare a legilor de comportare în
exploatare a echipamentelor
(Vezi capitolul 5.)
4.6.2.3. Date de ieşire din modulul II
În urma prelucrării datelor în cadrul Modulului II, se obţin parametrii repartiţiei Weibull, β, γ,
η, care modelează fiabilitatea şi/sau mentenabilitatea operaţională a echipamentelor de producţie.
Legea de repartiţie a timpului de funcţionare fără defecţiuni a componentei critice în
condiţiile de funcţionare date va sta la baza stabilirii strategiei de mentenanţă astfel încât costul
mediu de mentenanţă în unitatea de timp să fie minim. În acelaşi timp, legea de repartiţie a timpului
de reparare va constitui suport de decizie managerială referitor la activităţile de mentenanţă
destinate repunerii în funcţiune a echipamentelor.
4.6.3. Modulul III. Determinarea strategiei optime de mentenanţă la nivelul
componentei critice – ”Decizie optimizată”
În cazul în care defectarea componentei critice nu pune în pericol securitatea persoanelor sau a
bunurilor, selectarea tipului de mentenanţă adecvat se face astfel încât să se minimizeze costul
mediu de mentenanţă în unitatea de timp.
Schema logică de selectare a strategiei de mentenanţă este prezentată în figura 4.36.
4.6.3.1. Date de intrare pentru modulul III
Dintre datele de ieşire din Modulul II, parametrii β, γ, η ai legii Weibull de repartiţie a
timpului de funcţionare fără defecţiuni se constituie în date de intrare pentru Modulul III. La
acestea se adaugă costurile directe de mentenanţă, costurile de defectare şi durata studiului.
4.6.3.2. Modelul matematic şi schema logică de determinare a strategiei de mentenanţă
Relaţiile de calcul al parametrilor specifici fiecărei strategii sunt: (4.11), (4.14 - 4.16), (4.62),
(4.25), (4.73), (4.84),(4.106 – 4.110).
4.6.3.3. Date de ieşire din modulul III:
- tipul strategiei de mentenanţă: corectivă A, preventivă de tip B sau de tip C pentru
componenta critică;
- intervalul de timp pentru efectuarea mentenanţei preventive.
26
START
Date de intrare
- Parametrii repartiţiei Weibull β, η, γ;
- Costul direct al intervenţiei;
- Costul defectării;
- Durata de studiu;
Calculează şi afişează:
Strategia A:
- Media timpului de bună funcţionare, MTBF;
- Costul mediu în unitatea de timp CA;
Strategia B:
- Vârsta optimă de înlocuire v;
- Costul mediu pe unitatea de timp, CB;
Strategia C:
- Intervalul de înlocuire;
- Costul mediu pe unitatea de timp CC.
Determină minim:
m=min(CA, CB, CC);
DA
Strategia optimă A m=CA?
Afişează: NU
Strategia optimă A DA
m=CB? Strategia optimă B
STOP
NU Afişează:
Strategia optimă B
m=CC?
STOP
DA
Strategia optimă C
Afişează:
Strategia optimă C
STOP
Figura 4.36. Schema logică a modulului III. ”Decizie optimizată”
5. CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND OPTIMIZAREA

SISTEMELOR DE PRODUCTIE MICI ŞI MIJLOCII
5.1. REALIZAREA FIZICĂ A PRODUSULUI INFORMATIC ”OPTIMIZARE
MENTENANŢĂ” DESTINAT MANAGEMENTULUI MENTENANŢEI UNOR LINII
DE FABRICAŢIE
Produsul informatic ”Optimizare Mentenanţă” (figura 5.1. – meniul principal) are în

componenţă următoarele module informatice:
27
Figura 5.1. Meniul principal al produsului informatic ”Optimizare Mentenanţă”
 Modulul I. Intervenţii de mentenanţă, aplicaţie Microsoft Access de tip bază de date

(figura 5.2 - meniul modulului I) utilizată ca instrument de lucru în sistemul productiv, care asigură
şi culegerea datelor furnizate de comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie.
Prelucrarea primară şi analiza cantitativă a datelor colectate în baza de date este realizată prin
intermediul submodulului ”Istoric de mentenanţă” (figura 5.3 – meniul submodulului) scris în
limbajul de programare Visual Basic.
Figura 5.2. – Meniul modulului I -”Intervenţii de mentenanţă”

Aplicaţiile ”Intervenţii de mentenanţă” şi ”Istoric de mentenanţă” se accesează prin
acţionarea butoanelor ”Culegere date” respectiv ”Prelucrare date”, situate în meniul principal al
produsului informatic ”Optimizare Mentenanţă”.
28
Figura 5.3. Meniul submodulului - ”Istoric de mentenanţă”
 Modulul II. Modelare distribuţie este o aplicaţie MathCAD alcătuită din două
submodule: Modelare distribuţie 1 (MD 1) şi Modelare distribuţie 2 (MD 2). Submodulul MD 1
(figura 5.4) asigură verificarea caracterului aleator al datelor, eliminarea valorilor aberante, testarea
concordanţei cu modelul repartiţiei Weibull în timp ce submodulul MD 2 (figura 5.5) estimează
parametri repartiţiei Weibull.
Submodulul Modelare distribuţie 1 (figura 5.4.) se accesează prin acţionarea butonului
”Verificare date” amplasat în meniul principal al produsului informatic ”Optimizare Mentenanţă”.
Figura 5.4. Submodulul Modelare Distribuţie 1 – (Verificare date)
Submodulul Modelare distribuţie 2 (figura 5.5.) se accesează prin acţionarea butonului

”Modelare” amplasat în meniul principal al produsului informatic ”Optimizare Mentenanţă”.
29
Figura 5.5. Submodulul Modelare Distribuţie 2 – (Modelare)
 Modulul III. Decizie optimizată (figura 5.6), aplicaţie Visual Basic, determină strategia
optimă de mentenanţă la nivelul componentei critice. Modulul III se accesează prin acţionarea
butonului ”Decizie” amplasat în meniul principal al produsului informatic ”Optimizare
Mentenanţă”.
30
Figura 5.6. Decizie – Modulul III -“Decizie optimizată”

Schema bloc a produsului informatic ”Optimizare Mentenanţă” este ilustrată în figura 5.7.
Figura 5.7. Produs informatic ”Optimizare Mentenanţă” - schema bloc

31
5.1.1. Modul I. Intervenţii de mentenanţă

Aplicaţia „Intervenţii mentenanţă”(IM), reprezintă realizarea fizică a Modulului I. Culegerea
şi prelucrarea primară a datelor, descris în subcapitolul 4.6.1. Aplicaţia este alcătuită din:
- o bază de date de tip Microsoft Access destinată culegerii datelor furnizate de comportarea
în exploatare a echipamentelor de producţie;
- programul informatic “Istoric de mentenanţă”, scris în limbajul de programare Visual
Basic care realizează prelucrarea primară a acestora (figura 5.8).
Figura 5.8. Organizarea Modulului I. Intervenţii de mentenanţă
5.1.1.1. Baza de date „Intervenţii de mentenanţă”

5.1.1.1.1. Tabelele bazei de date
În cadrul bazei de date a fost realizat un număr de şaisprezece tabele care constituie sursa de
date pentru celelalte tipuri de obiecte (interogări, rapoarte etc.). Tabelele care intră în componenţa
bazei de date „Intervenţii de mentenanţă” sunt următoarele: Sistem de producţie, Secţia de
fabricaţie, Sector de fabricaţie, Linia de fabricaţie, Centru de cost, Echipamente de producţie,
Piese critice, FIC – Defectare, FIC – Intervenţie, Operatori de mentenanţă, Operatori de producţie,
Prestatori de servicii, Materiale, Factor de defectare, Cauza de defectare, Defecţiuni repetitive.
5.1.1.1.2. Relaţiile între tabelele bazei de date
În figura 5.19. sunt prezentate relaţiile între tabelele bazei de date.
Figura 5.19. Relaţiile de asociere între tabelele bazei de date
32
Regăsirea datelor în cadrul tabelelor şi buna funcţionare a bazei de date „Intervenţii de

mentenanţă” necesită existenţa relaţiilor de asociere între acestea. Relaţiile create sunt:
- 13 relaţii de tipul 1:N;
- 1 relaţie de tipul 1:1;
- 1 relaţie de tip nedeterminat N:N.
5.1.1.1.4. Formularele bazei de date
 Formularul Fişa intervenţiei de mentenanţă (FIC – Defectare) se accesează prin acţionarea
butonului cu acelaşi nume amplasat în meniul principal al aplicaţiei. Formularul Fişa intervenţiei de
mentenanţă (FIC – Defectare), ilustrat în figura 5.24, permite introducerea datelor aferente
defectărilor în tabelul FIC – Defectare.
Datele aferente intervenţiilor de mentenanţă se introduc în tabelul FIC –Intervenţie utilizând
formularul cu acelaşi nume care se accesează prin acţionarea butonului FIC-Afişare (figura 5.23).
Figura 5.23. Formular de introducere a datelor în tabelul FIC_Defectare
 Formularul Grafice/Statistici (figura 5.40.) facilitează navigarea în cadrul aplicaţiei în

scopul de a vizualiza graficele şi statisticile anuale respectiv lunare. Rezultatele prezentate prin
intermediul formularelor grafice şi al tabelelor numerice ilustrează comportarea echipamentelor de
producţie în funcţie de numărul defecţiunilor intervenite în funcţionarea acestora, de timpul de
reparare necesar restabilirii stării de funcţionare şi de timpul mediu de reparare.
5.1.1.2.1. Calculul timpilor de funcţionare între defecţiunile succesive şi al timpilor de

reparare
Fişierele Access intitulate „Istoric defectări” conţin următoarele date temporale ce
caracterizează intervenţia de mentenanţă:
a. anul, luna, ziua, ora şi minutul ieşirii din funcţiune a echipamentului;
b. anul, luna, ziua, ora şi minutul repunerii în funcţiune a echipamentului;
c. durata efectivă, în minute, a reparaţiei.
În figura 5.41. sunt redaţi timpii de bună funcţionare între defecţiunile succesive şi timpii de
reparare mecanică, electrică, programată pentru echipamentul E7, aparţinând întreprinderii A, pe
parcursul ciclului de funcţionare 2008, calculaţi şi afişaţi de submodul informatic “Istoric de
Mentenanţă”.
33
Figura 5.40. – Formular Grafice/Statistici

Din figura 5.41. se observă că submodulul informatic “Istoric de mentenanţă” de prelucrare a
bazei de date Intervenţii de mentenanţă calculează şi afişează timpii de funcţionare (coloanele 40,
41, 42, 43), respectiv reparare (coloanele 50, 51, 52, 53), după cum urmează:
A. timpii de bună funcţionare;
B. timpii de reparare;
C. timpii de staţionare.
Figura 5.41. IDE 5 – Program informatic “Intervenţii de mentenanţă” IM (parţial)

În figura 5.42. este prezentată schema logică utilizată de submodulul ”Istoric de mentenanţă”
pentru determinarea timpului de bună funcţionare TBF a echipamentelor.
34
Figura 5.42. Submodul informatic “Istoric de Mentenanţă”- schema logică

de calcul a timpului de bună funcţionare
5.1.1.2.2. Analiza cantitativă a datelor

Produsul informatic „Optimizare Mentenanţă” prin intermediul submodulului “Istoric de
mentenanţă” realizează analiza comportării în exploatare a grupei de echipamente de producţie, a
echipamentelor şi subansamblurilor, conform subcapitolului 4.4.3.
În foile de calcul de tip Cent X, sunt afişate tabelar datele cantitative care caracterizează
comportarea în exploatare a echipamentului de producţie în funcţie de tipul staţionării acestuia:
defectare mecanică, electrică sau intervenţie programată (figura 5.43.). Foile de calcul sunt
prevăzute cu un buton, denumit “Cent X” care asigură actualizarea calculelor mai întâi în foaia de
calcul aferentă echipamentului IDE X şi ulterior în foaia de lucru Cent X.
35
Figura 5.43. – Submodul informatic “Istoric de Mentenanţă”- Cent 5 (parţial)
5.1.1.2.2.1. Analiza în funcţie de numărul de defecţiuni
Figura 5.44. Submodul informatic Istoric mentenanţă - Schema logică de analiză a datelor de
mentenanţă în funcţie de numărul de defecţiuni
36
5.1.1.2.2.2. Analiza în funcţie de timpul de reparare
START
Date de intrare
- Ieşirile din funcţiune a echipamentelor: E5, E7, E9, E11, E13;
- Natura ieşirii din funcţiune a echipamentelor: defectare electrică,
defectare mecanică, intervenţie programată (mecanică şi electrică);
- Ora, minutul, data, luna, anul ieşirii din funcţiune;
- Ora, minutul, data, luna, anul repunerii în funcţiune;
- Durata efectivă a reparaţiei;
- Durata perioadei de studiu.
Calculează şi afişează numeric şi grafic pentru grupa de

echipamente:
- Timpul de reparare TTRg ;
- Timpul de reparare aferent intervenţiilor programate TTRPg ;
Calculează şi afişează numeric şi grafic pentru grupa de Grupa defecţiunilor critice

echipamente: din punct de vedere al
- Timpul de reparare electrică: TTREg; disponibilităţii grupei de
- Timpul de reparare mecanică: TTRMg; echipamente
Calculează şi afişează numeric şi grafic pentru fiecare

echipament: Echipamentul critic din punct
- Timpul de reparare TTRi ; de vedere al fiabilităţii
- Timpul de reparare aferent intervenţiilor programate TTRPi;

echipament: Subansamblul/componenta
- Timpul de reparare mecanică TTRMi; critică din punct de vedere al
- Timpul de reparare electrică TTREi; disponibilităţii echipamentului
- Timpul de reparare programată TTRPl.
STOP
mentenanţă în funcţie de timpul de reparare
37
5.1.1.2.2.3. Analiza în funcţie de timpul mediu de reparare
START
Date de intrare
- Ieşirile din funcţiune a echipamentelor: E5, E7, E9, E11, E13;
- Natura ieşirii din funcţiune a echipamentelor: defectare electrică,
defectare mecanică, intervenţie programată (mecanică şi electrică);
- Ora, minutul, data, luna, anul ieşirii din funcţiune;
- Ora, minutul, data, luna, anul repunerii în funcţiune;
- Durata efectivă a reparaţiei;
- Durata perioadei de studiu.

echipamente:
- Timpul mediu de reparare MTTRg;
- Timpul mediu de reparare aferent intervenţiilor programate
MTTRpg ;

Grupa defecţiunilor critice din
echipamente:
punct de vedere al mentenabilităţii
- Timpul mediu de reparare electrică: MTTReg;
grupei de echipamente
- Timpul mediu de reparare mecanică: MTTRmg;

echipament:
- Timpul mediu de reparare MTTRi ; Echipamentul critic din punct de
- Timpul mediu de reparare aferent intervenţiilor vedere al mentenabilităţii
programate MTTRpi;

echipament: Subansamblul/componenta critică
- Timpul mediu de reparare mecanică MTTRmi; din punct de vedere al
- Timpul mediu de reparare electrică MTTRei; mentenabilităţii echipamentului
- Timpul mediu de reparare programată MTTRpl.
STOP
mentenanţă în funcţie de timpul mediu de reparare
5.1.2. Modul II. „Modelare distribuţie” destinat modelării comportării în exploatare a

echipamentului, subansamblului sau componentei critice
5.1.2.1. Submodul „Modelare Distribuţie 1” pentru pentru verificarea caracterului
aleator al datelor experimentale, eliminarea valorilor aberante şi testarea concordanţei cu
modelul repartiţiei Weibull
Schema logică a submodulului MD 1 este prezentată în figura 5.47 [TOM 08].
38
  0.43429 N 
log  
 log(1   ) 
Km  1
log 2
39
2.1. Şirul statisticilor de ordine

T=sort(x)
2.2. Probabilitatea de deterioare

i=0,...N-1
1
Fni :
N 1
1  qF 0.5,2   N  i ,2  i  1
i 1
2.3. Expresia coeficientului de corelaţie Ccor(γ)
Soluţia iniţială
g:=0, G<T1
Afişare: estimaţia
2.4. Valoarea maximă a coeficientului de corelaţie
parametrului de
γ :=Maximize (Ccor, g)
poziţionare γ
2.5. Formarea eşantionului biparametric
Tbj:=Tj-γ
2.6.Estimarea parametrilor prin metoda celor mai mici pătrate
Z:=ln(Tb)
2.7. Estimaţia parametrilor B, A

A
 Afişare: β, η
 : B  : e B
40
Partea 3. Eliminarea valorilor aberante
  s    
  
Ft (s ) : 1  e      100

 
 
if [( rows(D )  1)  (D " OK " )]

Testarea concordanţei
Partea 4.
Figura 5.47. MD 1- Schema logică

Programul MD 1 permite verificarea caracterului aleator al şirului de timpi de funcţionare
între defecţiuni a echipamentelor de producţie, eliminarea valorilor aberante şi testarea concordanţei
cu modelul repartiţiei Weibull într-o manieră rapidă şi facilă, deşi metodele utilizate sunt
laborioase.
5.1.2.2. Submodul “Modelare distribuţie 2” pentru estimarea parametrilor repartiţiei

Weibull
Submodulul MD 2 realizează estimarea succesivă a parametrilor repartiţiei Weibull utilizând:
metoda modificată a momentelor (MMM), metoda coeficientului de corelaţie pentru estimarea
parametrului de localizare, metoda celor mai mici pătrate (MCMMP), metoda verosimilităţii
maxime (MVM) şi metoda momentelor (MM) [MOA 08]. S-a recurs la estimarea comparativă a
parametrilor de fiabilitate prin toate metodele enumerate mai sus, având în vedere avantajele pe care
le prezintă metoda verosimilităţii maxime dar şi dificultatea rezolvării ecuaţiei de verosimilitate.
Schema logică a submodulului MD 2 pentru estimarea parametrilor repartiţiei Weibull este
prezentată în figura 5.48. [MOA 08].
41
s2
 MMM 
2

 2  1    1  1 
  
  MMM   MMM 
 MMM  m  MMM  

1
1 

  MMM 
1
Fni :
N 1
1  qF 0.5,2  N  i ,2  i  1
i 1
42
2.2. Expresia coeficientului de corelaţie Ccor(γ)

Estimare γ prin metoda coeficientului de corelaţie
 ln Ti      ln  ln  1  Fn i

1 
 
 
 ln T    ln  ln  1     
  i    1  Fn   
i i
    i 
n
i
Ccor (  ) 
1
2
   
2 
ln  ln 
2 1   

    
Partea 2.
 ln T  
i
  
    2   
1  Fn
i    
2     
ln  ln 
1
ln  T    
i i


 i n 

 
1  Fn   n


 i  i   i 

Soluţia iniţială
g:=0; G<T1
Afişare: estimaţia
2.3. Valoarea maximă a coeficientului de corelaţie
parametrului de
γ :=Maximize (Ccor, g)
poziţionare γMMM
2.4. Formarea eşantionului biparametric
T b j : T j  
3.1.Estimarea parametrilor prin metoda celor mai mici pătrate

Metoda celor mai mici pătrate
  1 
Yi  ln ln   Z : ln(Tb )
 1  Fn 
  i 
Partea 3.
3.2. Estimaţia parametrului de formă:

 CMMP  B Afişare: βCMMP
3.3. Estimaţia parametrului de scală:

A
 Afişare: ηCMMP
 CMMP  e B
3.4. Intervalele de încredere

Afişare: reţea de
-nivelul de semnificaţie, α;
probabilitate
-limita inferioară LRj;
Weibull
-limita superioară Urj.
Precizia de rezolvare a ecuaţiei:TOL:=10-10

Soluţia iniţială: β:=0,6
4.1.Estimarea parametrului de formă:

Afişare: βMVM
 MVM : root (h(  2 ),  2 )
4.2.Estimarea parametrului de scală
Afişare: ηMVM
43
Logaritmul funcţiei de verosimilitate

 t  

n1   t  1   i  
 i
 e   
 (  ) 
 ln   
    
i0
- informatia Fisher:
Informaţia Fisher
 d2    
    ,      ,  Afişare:
d 2    
Fs(  , ) :  Fs(βMVM,ηMVM)
     d2 

     ,   2
  ,  
   d 
Dispersia parametrului de formă

Vβ:=Fs(βMVM,ηMVM)0,0 Afişare: βL, βU
Limitele de încredere : βL, βU
Dispersia parametrului de scală:

Vη:=Fs(βMVM,ηMVM)1,1 Afişare: ηL, ηU
Limitele de încredere: ηL, ηU
5.1. Calculul mediei aritmetice de esantionaj:

5.1. Calculul mediei aritmetice de eşantionaj:
n1
1 Afişare: m2
m2 
n
  Tb
i
i0
5.2.Calculul abaterii medii pătratice

n1
1 Afişare: s2
 Tb i  m
2
s  
n1
i0
5.3. Calculul coeficientului de variaţie

s Afişare: Cv
Cv 
m
Precizia de rezolvare a ecuaţiei: TOL=10-10

Soluţia iniţială: βi:=0.8
5.4. Estimaţia parametrului de formă:

Afişare: βMM
F1(β):=0
5.4. Estimaţia parametrului de scală:

m
MM  Afişare: ηMM
 1 1 
 
  MM 
STOP
Figura 5.48. MD 2 - Schema logică pentru estimarea parametrilor repartiţiei Weibull
44
5.1.3. Modul III. “Decizie optimizată”

5.1.3.1. Criterii tehnice şi economice de determinare a strategiei de mentenanţă
Evoluţia în timp a fiabilităţii operaţionale şi a ratei de defectare a echipamentului constituie
unul din principalele criterii de selectare a strategiei de mentenanţă.
5.1.3.2. Determinarea strategiei optime de mentenanţă
Modulul informatic “Decizie optimizată” scris în Visual Basic, calculează şi afişează
parametrii celor trei strategii prezentate recomandând utilizatorului strategia optimă. Secţiunile
modulului “Decizie optimizată” sunt:
 Date de intrare (figura 5.49) destinată introducerii parametrilor repartiţiei Weibull, γ, β, η --
determinaţi în urma culegerii, analizei, prelucrării matematice şi statistice a datelor referitoare la
comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie -- şi a costurilor de înlocuire preventivă şi
corectivă.
Figura 5.49. Date de intrare – modul informatic “Decizie optimizată”

Condiţiile pe care trebuie să le respecte datele de intrare sunt: 0    6 ,9 , η>0, costul direct
şi costul defectării trebuie să fie pozitive, cp >0, cn>0, costul defectării să fie mai mare decât costul
direct, cn>cp, iar durata analizei trebuie să fie pozitivă.
 Date de ieşire (figura 5.50), secţiune în cadul căreia sunt afişate valorile numerice ale
parametrilor care definesc fiecare dintre cele trei strategii de mentenanţă, respectiv:
- strategia A - intervalul de timp egal cu media timpului de bună funcţionare, MTBF şi costul de
mentenanţă mediu minim pe unitatea de timp, Ca ;
- strategia B - intervalul de timp V0 şi costul de mentenanţă mediu minim pe unitatea de timp, Cb;
- strategia C - intervalul de timp T şi costul de mentenanţă mediu minim pe unitatea de timp, Cc;
- propunerea de strategie optimă identificată de program: „Decizia de strategie optimă este....”
Figura 5.50. Date de ieşire – modul informatic “Decizie optimizată”

Modulul “Decizie optimizată” realizează şi reprezentarea grafică a variaţiei în timp a costului de
mentenanţă mediu minim pe unitatea de timp Cb, aferent strategiei B (figura 5.52.);
Figura 5.52. - Variaţie cost strategie B – modul informatic “Decizie optimizată”

45
- costului de mentenanţă mediu minim pe unitatea de timp Cc, aferent strategiei C (figura
5.53.);
Produsul informatic calculează şi afişează parametrii celor trei strategii în dialog direct cu
utilizatorul, prin intermediul modulului III “Decizie optimizată”. Acest modul conţine două
butoane de comandă. Prin acţionarea butonului intitulat “RulNouă” se asigură ştergerea datelor
afişate anterior, după care utilizatorul introduce noile date de intrare. La acţionarea butonului
“Decizie”, modulul III verifică mai întâi corectitudinea datelor introduse. Atunci când datele de
intrare respectă condiţiile impuse şi afişate în cadrul meniului, mesajul comunicat este: “Datele
introduse sunt corecte. Rularea poate avea loc”. Dacă datele de intrare nu respectă condiţiile
modulul informatic afişează următorul mesaj: “Nu ati introdus corect datele. Rularea nu va avea
loc!".
Atunci când valoarea parametrului de formă al distribuţiei Weibull este subunitară (   1),
mesajul programului este "Strategia optimă este cea de mentenanţă corectivă ( be <= 1 ). Rularea
nu avea loc !".
Figura 5.53. Variaţie cost strategie C - modul informatic “Decizie optimizată”

Când datele de intrare respectă condiţiile impuse, modulul III - “Decizie optimizată”
calculează mai întâi parametrii strategiei A şi trasează graficul costului Ca, afişând următorul mesaj
pentru utilizator (figura 5.54):
Figura 5.54. Mesaj modul III - “Decizie optimizată”

Urmează apoi calcularea succesivă a parametrilor strategiilor de mentenanţă B şi C, anunţarea
utilizatorului cu privire la parametrii calculaţi şi afişarea numerică şi grafică a acestor parametri. La
final, modulul III – ”Decizie optimizată” comunică denumirea strategiei optime (figura 5.55.),
selectată în funcţie de costul mediu minim în unitatea de timp.
Figura 5.55. Mesaj modul III - “Decizie optimizată”
46
5.2. STUDII DE CAZ PRIVIND APLICAREA PRODUSULUI INFORMATIC

„OPTIMIZARE MENTENANŢĂ” PENTRU MANAGEMENTUL MENTENANŢEI
UNOR LINII DE FABRICAŢIE
Datele utilizate în studiile de caz provin din trei sisteme de producţie diferite, dintre care
sistemul de producţie A este specializat în prelucrarea lemnului în plăci subţiri, sistemul de
producţie B produce componente pentru domeniile: automobile, industrie etc., în timp ce sistemul
de producţie C este producător de componente pentru industria auto.
Echipamentele a căror comportare în exploatare a fost studiată utilizând produsul
informatic”Optimizare mentenanţă” au fost următoarele:
 Pentru sistemul de producţie A:
- o grupă de cinci echipamente conducătoare (critice) a cinci linii de fabricaţie care
alcătuiesc un sector de fabricaţie. Echipamentele de producţie lucrează în regim continuu, douăzeci
şi patru de ore din douăzeci şi patru, şapte zile din şapte. Studiul prezentat s-a desfăşurat în
intervalul ianuarie – decembrie 2008, având durata egală cu durata ciclului de funcţionare (Studiu
de caz A);
 Pentru sistemul de producţie B:
- o grupă de cinci echipamente conducătoare (critice) a cinci linii de fabricaţie care
alcătuiesc un sector de fabricaţie. Cele cinci echipamente de producţie sunt maşini unelte de
prelucrare prin aşchiere CNC similare din punct de vedere tehnologic. Echipamentele de producţie
lucrează în regim continuu, douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru, şapte zile din şapte.
Studiul prezentat s-a desfăşurat în intervalul ianuarie – decembrie 2008 (Studiu de caz B);
 Pentru sistemul de producţie C:
- o grupă de maşini unelte cu comandă numerică, similare din punct de vedere
tehnologic, care lucrează în regim continuu, douăzeci şi patru de ore din douăzeci şi patru, şapte zile
din şapte. Studiul prezentat s-a desfăşurat în intervalul ianuarie – decembrie 2008 (Studiu de caz C).
5.2.1. Studii de caz privind aplicarea Modulului I.„Intervenţii de mentenanţă”

5.2.1.1. Studiu de caz A
5.2.1.1.1. Analiza în funcţie de numărul de defecţiuni
 Identificarea echipamentului/subansamblului critic din punct de vedere al fiabilităţii
Graficul din figura 5.60. pune în evidenţă faptul că subansamblul mecanic al echipamentului
E5, a înregistrat cel mai mare număr de defecţiuni.
Număr defecţiuni mecanice, electrice şi intervenţii programate la nivel de

echipament
70
63
60
51
50 44
Defecţiuni mecanice
40
30 29 29 Defecţiuni electrice
N
30 26 26
I. programate
19 17 17
20
11 12
10 6
0
E5 E7 E9 E11 E13
Figura 5.60. Numărul defecţiunilor mecanice şi electrice ale echipamentului
47
5.2.1.1.2. Analiza în funcţie de timpul de reparare

 Identificarea echipamentului/subansamblului critic pe criteriul timpului de reparare
În figura 5.65. este prezentată natura şi durata intervenţiilor care compun timpii de reparare
pentru fiecare echipament.
Timp de reparare mecanică, electrică, programată a echipamentului
35000
30587
30000
25000
21680
TTR mecanic
20000
TTR
TTR electric
15000
TTR programat
10000 8094
5513
5000 3200
0
E5 E7 E9 E11 E13
Figura 5.65. Timpul de reparare mecanică, electrică, programată a echipamentului

Se observă că cea mai mare valoare o înregistrează timpul de reparare mecanică a
subansamblului mecanic al echipamentului E5, care reprezintă subansamblul critic din punct de
vedere al disponibilităţii. De asemenea, durata reparaţiilor mecanice în cazul utilajului E13 şi durata
reparaţiilor electrice ale echipamentului E11 prezintă valori ridicate, mult mai mari decât timpii de
reparare aferenţi celorlalte subansambluri. Valoarea minimă a timpului de reparare a fost
înregistrată în cazul subansamblului mecanic al echipamentului E9. Submodulul informatic“Istoric
mentenanţă” ilustrează astfel pe de o parte ordinea de prioritate a acţiunilor ce trebuie întreprinse
pentru îmbunătăţirea disponibilităţii, iar pe de cealaltă parte evidenţiază problemele a căror
rezolvare poate fi amânată.
5.2.1.1.3. Analiza în funcţie de timpul mediu de reparare
 Determinarea echipamentului/subansamblului critic în funcţie de MTTR
Figura 5.69. prezintă timpul mediu de reparare mecanică, MTTRmi, respectiv electrică,
MTTRei aferent echipamentelor.
Timp mediu de reparare mecanică, electrică, programată a echipamentului
1400 1275
1200
1000
802
MT T R mecanic
800
MTTR
656,4
MT T R electric
600 485,5 MT T R-programat
400
200
0
E5 E7 E9 E11 E13
Figura 5.69. Timpul mediu de reparare mecanică, electrică, programată

48
Se remarcă faptul că valorea maximă a timpului mediu de reparare mecanică caracterizează

reparaţiile mecanice ale echipamentului E13 iar valoarea maximă a timpului mediu de reparare
electrică este aferentă reparaţiilor electrice ale echipamentului E11.
Submodulul informatic“Istoric mentenanţă” pune în evidenţă variaţiile mari ale valorilor
timpului mediu de reparare mecanică, MTTRmi, de la 1275 minute (E13), la 110 minute în cazul
echipamentului E9.
Valorile timpului mediu de reparare electrică a echipamentelor, MTTRmi, nu prezintă variaţii
atât de mari, cu excepţia valorii aferente echipamentului E11.
Echipamentul E5 a înregistrat cel mai mare număr de defecţiuni mecanice şi cel mai mare
număr de defecţiuni electrice comparativ cu celelalte echipamente din grupă. În aceste condiţii, E5,
a înregistrat cel mai mare timp de reparare mecanică şi cel mai redus timp de reparare electrică.
Echipamentul E5 deţine a treia medie a timpului de reparare mecanică.
Se remarcă variaţia semnificativă a numărului defecţiunilor mecanice înregistrate de fiecare
echipament, lipsa de omogenitate între valorile cumulate ale timpilor de reparare mecanică a
echipamentelor, între valorile cumulate ale timpilor de reparare electrică cât şi între timpii medii
aferenţi reparaţiilor respective.
5.2.2. Studii de caz privind aplicarea Modulului II. Modelare distribuţie în cazul
elementelor critice
5.2.2.1. Estimarea indicatorilor de fiabilitate operaţională a subansamblului mecanic al
echipamentului E5
Determinarea parametrilor legii de comportare în exploatare are la bază timpii de funcţionare
între defecţiunile succesive furnizaţi de subprogramul „Istoric de mentenanţă” .
5.2.2.1.1. Verificarea caracterului aleator al şirului timpilor de funcţionare, eliminarea
valorilor aberante şi testarea concordanţei cu modelul repartiţiei Weibull
Verificarea caracterului aleator al şirului timpilor de funcţionare are ca scop de a stabili că
funcţionarea echipamentelor se desfăşoară normal, prin urmare defectarea acestora este rezultatul
acţiunii cauzelor întâmplătoare. Pentru început submodulul MD 1 testează caracterul aleator al
valorilor timpului de funcţionare între defecţiunile mecanice succesive, prin metoda iteraţiilor
(conform pasului 1.5 din schema logică prezentată în figura 5.47.). Decizia statistică privind
caracterul aleator luată pe baza lungimii maxime a iteraţiilor este (figura 5.97.): Decizia1 = “se
acceptă ipoteza H0, privind caracterul aleator”.
Figura 5.97. Decizia privind caracterul aleator

Submodulul informatic MD 1 realizează reprezentarea grafică a variaţiei coeficientului de
corelaţie în funcţie de parametrul de localizare al repartiţiei Weibull (figura 5.98.) şi afişează
valoarea maximă a coeficientului de corelaţie Ccor(γ) = 0.98627 corespunzătoare unei valori
estimate a parametrului de poziţionare γ = 272.13809.
49
Figura 5.98. Variaţia coeficientului de corelaţie în funcţie de parametrul de localizare
În aceste condiţii, se aplică metoda celor mai mici pătrate eşantionului Weibull biparametric
rezultat, pentru estimarea parametrului de formă β şi a parametrului de scală η.
Identificarea valorilor aberante (figura 5.99.) se realizează aplicând metoda şirului limită.
Avantajul major al metodei constă în testarea tuturor valorilor aparţinând şirului de observaţii nu
numai a valorilor extreme. Decizia luată de submodulul MD 1 (conform pasului 3.3 din schema
logică prezentată în figura 5.47.) este de acceptare a tuturor datelor întrucât “Valorile de eşantionaj
nu conţin valori aberante” (figura 5.99.).
Figura 5.99. Identificarea valorilor aberante
În final, se verifică dacă datele respectă ipoteza formulată asupra modelului teoretic adoptat şi
pe baza valorii calculate a coeficientului de corelaţie Ccor(γ) =0.98627, submodulul MD 1 afişează
(figura 5.100): Decizia 3 = ”se acceptă decizia H0, privind concordanţa datelor de eşantionaj”
(conform părţii 4 din schema logică prezentată în figura 5.47.).
Se observă că, valoarea calculată a coeficientului de corelaţie: Ccor(γ) = 0.98627 confirmă
ipoteza privind concordanţa dintre repartiţia Weibull şi repartiţia timpilor de funcţionare între
defecţiunile mecanice ale echipamentului E5. Prin urmare, se acceptă ipoteza privind concordanţa
dintre modelul repartiţiei Weibull şi repartiţia timpilor de funcţionare între defecţiunile de natură
mecanică ale echipamentului E5.
50
Figura 5.100. Decizia privind concordanţa
5.2.2.1.2. Estimarea parametrilor repartiţiei Weibull a timpului de funcţionare între

defecţiunile mecanice, TBFM
Estimaţiile parametrilor repartiţiei Weibull care modelează timpul de funcţionare între
defecţiunile mecanice ale echipamentului E5, furnizate de submodulul MD 2 prin metoda
verosimilităţii maxime se regăsesc în tabelul 5.7.
Tabelul 5.7. Estimarea parametrilor repartiţiei Weibull a TBFM

Parametrul Valoarea
γ 272.13809
β 1.27461
η 7164.58
C( γ) 0.98627
Interval de încredere: β [1.05484; 1.54017]
Interval de încredere: η [5810.33; 8834.47]
 Determinarea fiabilităţii operaţionale globale a echipamentului E5
Tabelul 5.10. Fiabilitatea operaţională a subsistemelor şi a echipamentului E5
Fiabilitate subsistem Fiabilitate

Timp Fiabilitate subsistem
mecanic echipament
[minute] electric
Rm(t) R(t)
Re(t)
272 1 1 1
1034 0.917976 1 0.917976
2000 0.820521 0.894626 0.734059
3000 0.718168 0.815648 0.585772
4000 0.620608 0.748965 0.464814
5000 0.53081 0.690694 0.366628
5.2.2.3. Estimarea indicatorilor de mentenabilitate operaţională a echipamentului E5

Graficele din figura 5.121. permit o comparaţie facilă a distribuţiilor timpului de reparare
mecanică, electrică şi programată.
51
Funcţia de repartiţie a timpului de reparare
1
0.9
0.8
0.7
0.6 F(t) - P
0.5 F(t) - E
0.4 F(t) - M
0.3
0.2
0.1
0
0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600
Timpul de reparare (minute)
Figura 5.121. Graficele funcţiei de repartiţie a timpului de reparare mecanică, electrică şi

programată
Figura 5.122. prezintă variaţia în timp a funcţiei rata de reparare aferentă reparaţiilor
mecanice, electrice, respectiv programate.
Rata de reparare
0.041
0.036
0.031 Rata de reparare
mecanică
0.026
Rata de reparare
0.021 electrică
0.016 Rata de reparare
0.011 programată
0.006
0.001
0 200 400 600
Timp (minute)
Figura 5.122. Graficele funcţiei rata de reparare mecanică, electrică, programată
5.2.3. Studiu de caz privind aplicarea modulului III. ”Decizie optimizată” pentru
determinarea strategiei optime de mentenanţă
În cazul echipamentului E5 din cadrul sistemului de producţie A, parametrul de formă al

modelului Weibull, β, este mai mare decât 1 (β = 1,27) numai în cazul componentei mecanice, în
timp ce pentru componenta electrică, parametrul de formă al modelului Weibull, β, este subunitar
(β = 0,85). Figura 5.122. redă variaţia funcţiei rata de defectare a componentei mecanice şi a
componentei electrice.
Se observă (figura 5.122.) că rata de defectare a componentei electrice este descrescătoare,
ceea ce conduce la alegerea mentenanţei corective. Componenta mecanică prezintă însă o rată de
defectare crescătoare. În acest caz, în funcţie de mărimea costului direct şi a costului defectării
aferente sistemului de producţie care exploatează echipamentele, produsul informatic identifică
strategia de mentenanţă optimă.
52
0.000251
0.000201
(1/minut)
0.000151 z(t) - mecanică
z(t) - electrică
0.000101
0.000051
0.000001
0 10000 20000 30000
Timp (minute)
Figura 5.123. Funcţia ratei de defectare mecanică şi electrică
6. CONCLUZII. CONTRIBUŢII ORIGINALE

6.1. CONCLUZII
6.1.1. Concluzii generale
 Mentenanţa reprezintă ansamblul activităţilor tehnice, administrative şi de management
desfăşurate pe durata ciclului de viaţă a unui sistem, destinate să-l menţină sau să-l restabilească într-o
stare în care să-şi îndeplinească funcţia cerută.
 Cuvintele cheie: menţinerea şi restabilirea stării de funcţionare a echipamentului,
desemnează cele două tipuri principale de mentenanţă. Diferenţa esenţială dintre tipurile de
mentenanţă este dată de momentul în care se efectuează intervenţia în raport cu momentul apariţiei
defecţiunii. Astfel se identifică:
 mentenanţa corectivă, realizată după apariţia defecţiunii, echipamentul fiind în stare
defectă şi care are ca scop restabilirea stării de funcţionare;
 mentenanţa preventivă, efectuată înainte de apariţia defecţiunii în scopul de a
preveni apariţia defectărilor.
 Mentenanţa corectivă este considerată ca fiind cea mai simplă formă de mentenanţă.
Mentenanţa corectivă exclude cheltuieli de planificare dar este costisitoare. Poate fi realizată printr-
o reparaţie sau prin înlocuirea componentei şi cel puţin până la apariţia defecţiunii impune cele mai
mici resurse din partea producţiei şi a mentenanţei.
 Mentenanţa preventivă poate fi sistematică sau condiţională şi se realizează conform unui
program, orar, grafic de lucrări etc. Diferenţa dintre aceste două subtipuri uneori poate fi dificil de
sesizat, atât timp cât de cele mai multe ori ambele sunt planificate. Principala diferenţă este aceea că în
mentenanţa preventivă sistematică componenta este fie înlocuită fie reparată, în conformitate cu un plan
de mentenanţă predeterminat, în timp ce mentenanţa condiţională constă în inspecţii planificate care au
ca efect stabilirea momentului intervenţiei şi a activităţii (înlocuire sau reparaţie).
 Caracteristicile tipurilor de mentenanţa sunt aceleaşi, indiferent de sistemul de producţie în care
se aplică. Combinarea acestora sub o anumită formă, alocarea resurselor materiale şi umane, stabilirea
obiectivelor, determină strategia de mentenanţă proprie sistemului de producţie.
 Eficientizarea sistemelor de producţie necesită activităţi de mentenanţă flexibile,
determinarea tipului de mentenanţă adecvat fiecărei componente, în funcţie de incidenţa
defecţiunilor, de condiţiile concrete de exploatare, de starea fizică, de importanţa echipamentului în
procesul de producţie.
 În definirea unei strategii de mentenanţă trebuie avut în vedere că nu există o „mentenanţă
bună” prin ea însăşi, fiind necesar să se adopte o strategie de mentenanţă particulară pentru fiecare
echipament, realizându-se un compromis tehnico-economic de optimizare în funcţie de obiectivele
53
ce revin mentenanţei.
 În sistemele de producţie din România s-au practicat până în 1990 activităţi de mentenanţă
obligatorii, bazate pe planificări riguroase, lipsite de flexibilitate, iar după 1990 în majoritatea
unităţilor industriale româneşti, fie ele cu capital de stat sau privat, a existat o stare de confuzie în
ceea ce priveşte necesitatea desfăşurării activităţilor de mentenanţă, modalităţile de organizare ale
acesteia şi căile de creştere a eficientei economice.
 Se constată lipsa unor metode şi instrumente de urmărire rafinată a comportării în
funcţionare a echipamentelor de producţie care să asigure documentarea defectării componentelor
(localizarea şi natura defecţiunii, informaţii despre defectare, detectare, mod de manifestare,
simptoame, consecinţe, cauze, mod de remediere) şi a activităţilor de mentenanţă (resure umane,
materiale, timpi etc.), în vederea implementării unor strategii de mentenanţă optime.
 Nu există baze informatice de date specifice activităţilor de mentenanţă pentru a determina
mărimile ce caracterizează comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie: funcţia de
fiabilitate R(t), funcţia de repartiţie a timpului de funcţionare F(t), densitatea de probabilitate a
timpului de funcţionare fără defecţiuni, f(t), rata de defectare.
6.1.2. Concluzii privind cercetările teoretice şi experimentale

 Echipamentele de producţie reprezintă componentele de bază ale sistemului de producţie.
 Schema structurală a echipamentelor de producţie şi codurile aferente vor sta la baza
metodei de urmărire a comportării acestora în funcţionare, în vederea optimizării activităţilor de
mentenanţă.
 Datorită faptului că nu toate echipamentele prezintă aceeaşi importanţă pentru procesul de
fabricaţie iar resursele de care dispune sistemul de producţie sunt limitate se impune definirea unor
modalităţi de stabilire a echipamentelor critice pentru alocarea adecvată a resurselor.
 Determinarea legii de defectare a echipamentului de producţie, necesită identificarea
componentelor critice, acele elemente care influenţează, aproape în totalitate, probabilitatea de
defectare a unui echipament de producţie.
 Se impune analiza defecţiunilor prin prisma identificării cauzelor de defectare, a naturii şi a
consecinţelor lor pentru a se evita reapariţia acestora. La fel de important este şi aspectul cantitativ
al analizei care constă în stabilirea frecvenţei şi ponderii apariţiei defecţiunilor.
 Utilizarea formularului Fişa intervenţiei de mentenanţă asigură urmărirea comportării în
funcţionare, crearea istoricului defectărilor, descrierea detaliată a defecţiunii, a intervenţiei,
culegerea datelor etc.
 Necesitatea cunoaşterii şi modelării comportării în exploatare a echipamentelor de producţie
impune abordarea activităţilor de mentenanţă prin prisma cercetării fiabilităţii şi mentenabilităţii
operaţionale.
 Pentru un echipament/subansamblu/componentă, cunoaşterea legii de fiabilitate operaţională
R(t), dedusă dintr-un eşantion finit de valori ale timpilor de bună funcţionare provenite din
comportarea în exploatare a acestuia permite o exploatare predictivă în organizarea mentenanţei.
Aplicaţia prezentată în cadrul acestei lucrări are la bază o analiză a fiabilităţii sistemului bazată pe
abordări la nivel de component, având ca finalitate:
 optimizarea perioadelor de mentenanţă sistematică plecând de la cunoaşterea
comportamentului componentei;
 optimizarea gestiunii pieselor de schimb pe baza legilor de consum al pieselor de schimb
care coincid în mare măsură cu legile de defectare;
 evaluarea momentului de sfârşit al perioadei defectărilor aleatoare, care marchează
debutul unui mod de defectare predominant, care, la rândul său, va trebui identificat şi
prevenit;
 evaluarea corectă a timpului mediu de bună funcţionare, MTBF, şi a timpului mediu de
reparare, MTTR, şi gestionarea eficientă a indicatorului disponibilitate;
54
 implementarea mentenanţei bazate pe fiabilitate care, aşa cum şi numele o indică, nu se

poate realiza decât plecând de la cunoaşterea comportamentului componentei.
 Produsul informatic „Optimizare Mentenanţă” este alcătuit din:
 Modulul I - ”Intervenţii de mentenanţă”;
 Modulul II - ”Modelare distribuţie” ;
 Modulul III - ”Decizie optimizată”.
 În centrul produsului informatic ”Optimizare Mentenanţă” se situează echipamentul de
producţie, defecţiunile apărute în funcţionarea acestuia precum şi intervenţiile de mentenanţă
menite să-l repună în starea de funcţionare.
 Produsul informatic „Optimizare Mentenanţă” (”OptimM”):
 facilitează cunoaşterea stării tehnice a echipamentelor, subansamblurilor,
componentelor, stare care este esenţială pentru luarea deciziilor privitoare la
activităţile de mentenanţă;
 efectuează analiza comportării în exploatare până la nivel de componentă a
echipamentului, în funcţie de numărul de defecţiuni, timpul total de reparare,
media timpului de reparare, pe orice intervale de timp (anual, lunar etc.)
rezultatele fiind prezentate numeric şi grafic;
 facilitează identificarea elementelor critice şi a activităţilor de mentenanţă
corespunzătoare;
 efectuează verificarea caracterului aleator al datelor, elimină valorile aberante şi
testează concordanţa cu modelul repartiţiei Weibull;
 estimează parametrii repartiţiei Weibull într-o manieră rapidă şi facilă, deşi
metodele utilizate sunt laborioase;
 determină strategia optimă de mentenanţă la nivelul componentei critice;
 asigură evaluarea corectă a timpului mediu de bună funcţionare, MTBF, şi a
timpului mediu de reparare, MTTR, ceea ce permite gestionarea optimă a
indicatorului disponibilitate;
 realizează gestionarea intervenţiilor de mentenanţă la nivel de componentă,
echipament, linie, sector, secţie de fabricaţie, centru de cost, sistem de producţie;
 asigură caracterizarea unei defectări prin intermediul următoarelor elemente:
localizarea defecţiunii, informaţii despre defectare, detectare şi mod de
manifestare, simptoame, consecinţe, cauze;
 contribuie la dezvoltarea unei mentenanţe proactive în scopul anticipării,
diminuării numărului şi gravităţii defectărilor şi reducerea costurilor;
 asigură rigoare în ceea ce priveşte datele, terminologia utilizată, precizia
modalităţilor de calcul a parametrilor tehnici şi economici, a indicatorilor etc.;
 prezintă avantajul accesării şi cunoaşterii informaţiilor, uşor şi rapid, de către toţi
utilizatorii care au nevoie de ele;
 determină reducerea unui mare număr de documente tip hârtie prin capacitatea de
înregistrare, posibilităţile de exploatare, vizualizare şi prelucrare a datelor.
 Prin intermediul produsului informatic elaborat de autoare, în cazul cercetărilor
experimentale efectuate sub forma studiilor de caz s-a ajuns la următoarele rezultate:
 pentru studiul de caz A:
- s-a identificat echipamentul critic E5. Subansamblul mecanic al
echipamentului E5 a înregistrat cel mai mare număr de defecţiuni, cea mai mare
valoarea a timpului de reparare şi cea mai mare valoare a timpului mediu de
reparare;
- s-a determinat că rata de defectare a subansamblului mecanic al
echipamentului E5 este crescătoare, strategia optimă de mentenanţă propusă fiind
55
strategia preventivă sistematică de tip B, pentru care s-a determinat periodicitatea

intervenţiilor;
- s-a stabilit că numărul defecţiunilor mecanice survenite în funcţionarea
fiecărui echipament este cu mult mai mare decât numărul defecţiunilor electrice,
timpii de reparare mecanică şi electrică prezintă valori mari şi variaţii semnificative
de la un echipament la altul, iar timpul mediu de reparare mecanică şi electrică a
înregistrat valori ridicate caracteristice reparaţiilor de lungă durată.
 pentru studiul de caz B:
- s-a stabilit că subansamblul mecanic al echipamentului E9 este critic,
înregistrând cel mai mare număr de defecţiuni, subansamblul mecanic al
echipamentului E13 a înregistrat cea mai mare valoare a timpului de reparare şi cea
mai mare valoare a timpului mediu de reparare;
- rata de defectare pentru subansamblul mecanic al echipamentului E9 este
descrescătoare în timp, strategia optimă de mentenanţă este de tip A, strategie
corectivă, dublată de mentenanţa de nivel I (de exploatare);
- echipamentele aparţinând cazului B prezintă rate de defectare descrescătoare
în timp strategia optimă de mentenanţă este strategia corectivă dublată de mentenanţa
de nivel I;
- s-a stabilit că numărul defecţiunilor mecanice este mult mai mare decât
numărul defecţiunilor electrice, timpii de reparare mecanică şi electrică prezintă
valori mari şi variaţii semnificative de la un echipament la altul iar timpul mediu de
reparare mecanică a înregistrat valori ridicate, caracteristice reparaţiilor de lungă
durată.
 pentru studiul de caz C:
- s-a stabilit că subansamblul mecanic al echipamentului E9 este critic,
înregistrând cel mai mare număr de defecţiuni, cea mai mare valoare a timpului de
reparare şi cea mai mare valoare a timpului mediu de reparare;
- rata de defectare pentru subansamblul mecanic al echipamentului E9 este
descrescătoare în timp, strategia optimă de mentenanţă este cea corectivă, dublată de
mentenanţa de nivel I;
- echipamentele aparţinând cazului C prezintă rate de defectare descrescătoare
în timp, strategia optimă de mentenanţă este strategia corectivă dublată de
mentenanţa de nivel I;
- s-a stabilit că numărul defecţiunilor mecanice este cu mult mai ridicat decât
numărul defecţiunilor electrice, timpii de reparare mecanică şi electrică prezintă
valori mari şi variaţii semnificative de la un echipament la altul iar timpul mediu de
reparare mecanică a înregistrat valori ridicate, caracteristice reparaţiilor de lungă
durată.
 Produsul informatic permite un spor de operativitate, de precizie în evaluare şi de încredere
în rezultate, absolut necesare în condiţiile actuale de perisabilitate ridicată a condiţiilor iniţiale.
Utilizarea lui în cadrul activităţilor de mentenanţă permite eficientizarea acestora prin scăderea
duratei de procesare a informaţiilor, eliminarea erorilor de calcul, transferul rapid şi stocarea
datelor, sistematizarea lucrărilor şi stipularea unor corelaţii optime între diferiţi indicatori.
 Produsul informatic „Optimizare Mentenanţă” reprezintă un suport pentru a dezvolta în
continuare noi aplicaţii utile compartimentului de mentenanţă.
56
6.2. CONTRIBUŢII ORIGINALE

6.2.1. Contribuţii teoretice
 Realizarea unui amplu studiu şi unei sinteze documentare, ca urmare a consultării unei
bogate bibliografii, în problematica tezei. Astfel, documentarea a cuprins mai multe domenii,
accentul fiind pus pe fiabilitate, mentenanţă, managementul mentenanţei, sisteme de producţie mici
şi mijlocii. Sinteza realizată este prezentată în capitolul trei al lucrării.
 Elaborarea şi pilotarea unei metodologii de stabilire a strategiei optime de mentenanţă
pentru eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii. Metodologia asigură culegerea,
prelucrarea şi analiza datelor, studiul curent al evoluţiei fiabilităţii şi mentenabilităţii
echipamentelor de producţie, modelarea predictivă a comportării în exploatare, determinarea
strategiei optime de mentenanţă.
 Stabilirea unei modalităţi eficiente de culegere şi prelucrare primară a datelor furnizate de
comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie, integrată în procesul de anunţare şi
remediere a defecţiunilor. Aceasta permite:
- culegerea şi prelucrarea primară a datelor;
- identificarea echipamentelor/subansamblurilor/componentelor critice din punct de
vedere al fiabilităţii, disponibilităţii, mentenabilităţii.
 Realizarea unei metode concrete de analiză şi prelucrare statistică a datelor referitoare la
comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie.
 Dezvoltarea unui model de determinare a strategiei optime de mentenanţă în funcţie de
evoluţia ratei de defectare şi de costul mediu minim de mentenanţă în unitatea de timp.
 Introducerea schemei structurale a echipamentului şi a codurilor aferente ansamblurilor,
subansamblurilor şi componentelor ca instrument de lucru pentru compartimentele sistemului de
producţie implicate în activităţile de mentenanţă.
 Dezvoltarea unei metode de analiză multicriterială, cu aplicabilitate generală, pentru
determinarea echipamentelor critice, criteriile putând fi stabilite în funcţie de specificul sistemului
de producţie.
 Analiza şi gruparea neconformităţilor factorilor de producţie, care generează cauze de
defectare a echipamentelor de producţie.
 Argumentarea necesităţii introducerii mentenanţei echipamentelor ca grupă distinctă de
cauze de defectare a echipamentelor de producţie.
 Conceperea şi proiectarea Fişei intervenţiei de mentenanţă ca instrument de lucru şi de
culegere a datelor generate de defectarea echipamentelor de producţie.
 Ilustrarea utilităţii analizei cantitative a datelor de defectare combinată cu tehnicile
statistice pentru a identifica şi a prioritiza zonele activităţilor de mentenanţă unde îmbunătăţirea
poate fi realizată.
 Analiza legilor de comportare (fiabilitate şi mentenabilitate operaţională) în exploatare a
echipamentelor de producţie şi stabilirea ipotezelor de lucru.
 Analiza şi sinteza criteriilor de stabilire a strategiei adecvate de mentenanţă pentru
echipamentele de producţie.
 Configurarea teoretică a produsului informatic pentru managementul activităţilor de
mentenanţă având la baza metodologia de culegere, analiză şi prelucrare a datelor generate de
comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie:
 conceperea şi elaborarea modelului matematic şi a schemei logice pentru Modulul I.
Culegerea şi prelucrarea primară a datelor referitoare la comportarea în exploatare a
echipamentelor de producţie – ”Intervenţii de mentenanţă”;
 conceperea şi elaborarea modelului matematic şi a schemei logice pentru Modulul II.
Modelarea comportării în exploatare a echipamentului, subansamblului sau elementului
critic –”Modelare distribuţie”;
57
 conceperea şi elaborarea modelului matematic şi a schemei logice pentru Modulul

III. Determinarea strategiei optime de mentenanţă la nivelul componentei critice -
”Decizie optimizată”.
6.2.2. Contribuţii experimentale

 Realizarea fizică a produsului informatic „Optimizare Mentenanţă” (”OptimM”), plecând de
la necesităţile întâlnite în activitatea productivă, destinat optimizării activităţilor de mentenanţă
bazată pe fiabilitatea operaţională a echipamentelor de producţie. Produsul îndeplineşte cerinţele
privind colectarea, analizarea, verificarea şi prelucrarea datelor generate de comportarea în exploatare a
echipamentelor de producţie.
 Realizarea fizică a modulului informatic „Intervenţii de mentenanţă. (Modul I), aplicaţie
Microsoft Access de tip bază de date utilizată ca instrument de lucru în sistemul productiv, care
asigură şi culegerea datelor furnizate de comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie.
 Realizarea fizică a submodulului informatic, ”Istoric de mentenanţă”, scris în limbajul de
programare Visual Basic, aferent bazei de date care realizează prelucrarea primară şi analiza
cantitativă a datelor furnizate de comportarea în exploatare a echipamentelor de producţie.
 Realizarea fizică a modulului informatic“Modelare distribuţie” (Modulul II), aplicaţie
MathCAD, versiunea +6.0, alcătuit din două submodule:
 Modelare distribuţie 1 (MD 1) pentru verificarea caracterului aleator al datelor,
eliminarea valorilor aberante, testarea concordanţei cu modelul repartiţiei Weibull;
 Modelare distribuţie 2 (MD 2) pentru estimarea parametrilor repartiţiei Weibull
utilizând: metoda modificată a momentelor, metoda momentelor, metoda celor mai mici pătrate şi
metoda verosimilităţii maxime.
 Elaborarea modulului informatic „Decizie optimizată” (Modul III), integrat în produsul
informatic ”Optimizare Mentenanţă”, care calculează costurile de mentenanţă corectivă şi
preventivă în funcţie de valorile determinate ale parametrilor modelului Weibull şi de efectele
economice ale defectării. Modulul determină strategia optimă de mentenanţă şi periodicitatea
activităţilor de mentenanţă preventivă.
 Aplicarea produsului informatic ”Optimizare Mentenanţă” pentru echipamentele
conducătoare ale unor linii de fabricaţie din trei întreprinderi diferite după cum urmează:
- Studiu de caz A – a fost studiată comportarea în exploatare a unei grupe de cinci
echipamente conducătoare a cinci linii de fabricaţie specializate în decuparea lemnului
în plăci subţiri cu grosimea de 0,6 mm;
- Studiu de caz B – a fost studiată comportarea în exploatare a unei grupe de cinci maşini
unelte CNC similare din punct de vedere tehnologic, conducătoare a cinci linii de
fabricaţie;
- Studiu de caz C – a fost studiată comportarea în exploatare a unei grupe de cinci maşini
unelte CNC similare din punct de vedere tehnologic, conducătoare a cinci linii de
fabricaţie;
 Realizarea analizei cantitative a comportării în funcţionare a subansamblurilor, a
echipamentelor şi a grupei de echipamente din cazurile A, B şi C.
 Determinarea legilor teoretice ce modelează indicatorii de fiabilitate şi mentenabilitate a
echipamentului/subansamblului/elementului critic din cazul A şi a legilor teoretice ce modelează
indicatorii de fiabilitate ai echipamentului/subansamblului/elementului critic din cazurile B şi C
prin utilizarea submodulelor MD 1 şi MD 2.
 Aplicarea modulului ”Decizie optimizată”, pentru determinarea strategiei de mentenanţă în
cazul elementelor critice studiate.
58
6.3 VALORIFICAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

Rezultatele cercetărilor efectuate pe parcursul întregii pregătiri doctorale s-au materializat
până în acest moment astfel:
 Rapoarte din planul individual de pregătire
Pe durata programului de doctorat, autoarea a elaborat următoarele 4 rapoarte ştiinţifice:
- Raportul I – Stadiul actual al realizărilor şi cercetărilor în domeniul mentenanţei
preventive;
- Raportul II - Cercetări în vederea optimizării activităţilor de mentenanţă pentru
eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii;
- Raportul III – Studii şi cercectări teoretice în vederea optimizării activităţilor de
mentenanţă din sistemele de producţie;
- Raportul IV – Contribuţii experimentale în în vederea optimizării activităţilor de
mentenanţă din sistemele de producţie mici şi mijlocii.
 Lucrări ştiinţifice publicate în reviste şi conferinţe
Autoarea a publicat un număr de 25 lucrări ştiinţifice de tip articol. În domeniul tezei de
doctorat au fost publicate 22 articole după cum urmează:
- 3 articole cotate ISI publicate în volumele conferinţei internaţionale DAAAM 2009,
respectiv DAAAM 2008, ISBN 978-3-901509-68-1, ISSN 1726-9679;
- 2 articole cotate ISI publicate în DAAAM International Scientific Book, Published by
DAAAM International, 2008, ISBN 978-3-901509-69-0, ISSN 1726-9687;
- 10 articole în volumele unor conferinţe internaţionale;
- 1 articol în volumul unei conferinţe internaţionale indexată în baze de date;
- 4 articole în reviste de specialitate cotate de CNCSIS, categoria B+;
- 2 articole în reviste de specialitate cotate CNCSIS, categoria B.
Dintre cele 22 articole publicate, un număr de 13 lucrări au fost publicate ca prim autor:
[TOM 05], [TOM 05a], [TOM 06], [TOM 06a], [TOM 07], [TOM 07a], [TOM 07b], [TOM 07c],
[TOM 07d], [TOM 07e], [TOM 07f], [TOM 07g], [TOM 08].
 Cărţi publicate în edituri recunoscute
Rezultatele cercetării s-au materializat şi în monografia: Mărăscu-Klein, V., Toma, V.:
Managementul mentenanţei, Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2007, ISBN 978-973-
598-093-1, 156 pagini.
6.4. DIRECŢII DE DEZVOLTARE VIITOARE
Plecând de la ceea ce s-a realizat până acum, autoarea îşi propune să extindă cercetarea în
următoarele direcţii:
 Dezvoltarea produsului informatic ”OptimM”, prin integrarea unui modul care va asigura
ordonanţarea activităţilor;
 Investigarea factorilor care determină timpul de reparare în studiul de caz A;
 Realizarea prelucrării datelor cu caracter economic;
 Dezvoltarea unui modul informatic care să asigure gestiunea pieselor de schimb aferente
activităţilor de mentenanţă.
59
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
[ALS 07] Alsyouf, I.: The role of maintenance in improving companies’productivity
and profitability, International Journal of Production Economics, Volume
105, Issue 1, pg 70-78, 2007
[BĂR 00] Bărbulescu, C.: Managementul producţiei industriale. Organizarea şi
conducerea activităţii unităţilor structurii de producţie şi concepţie ale
întreprinderii, Volumul I, II, Editura Sylvi, Bucureşti, 2000
[BOU 98] Boucly, F.: Le management de la maintenance, AFNOR, Paris, 1998, ISBN
2-12-466 721-1
[BS 3811] * * * BS 3811:1993, Glossary of terms used in terotechnology, ISBN: 058
022 484 8
[BUD 06] Budai, G., Dekker, R., Nicolai, R.: A review of planning models for
Maintenance & Product, The Nederlander, 2006
[CAG 08a] Calefariu, G., Toma, V., Sârbu, F.: Sizing in dynamic running, by simulation
of the logistic and control sub-system, Annals of the Oradea University,
Fascicle of Management and Technological Engineering, Volume VII
(XVII), pp 1619- 1628, 2008
[CAG 08b] Calefariu, G., Toma, V., Popescu, C.: Assignment method of technological
equipment in flexible manufacturing systems, Annals of the Oradea
University, Fascicle of Management and Technological Engineering,
Volume VII (XVII), pp 1619 - 1628, 2008
[CAG 08c] Calefariu, G., Popescu, R., Toma, V, Sarbu, F: Statistic researching
methods applied to the implementation of TPM in the automotive industry
of Romania, DAAAM International Scientific Book, Published by DAAAM
International, 2008, ISBN 978-3-901509-69-0, ISSN 1726-9687- lucrare
cotată ISI
[CAG 08d] Calefariu, G., Toma, V: Simulation of clearances and frictions within
cinematic couplers, International Conference – TCMR – Buletinul
Institutului Politehnic din Iasi, tomul LIV (LVIII), FascI, pg 315-320,
Iasi, 2008
[CAG 09] Calefariu,G., Toma, V. et al.: Manufacturing systems design by the method
of standard product, Annals of DAAAM for 2009 & Proceedings of the 20th
International DAAAM Symposium, ISBN 978-3-901509-68-1, ISSN 1726-
9679, Published by DAAAM International, Vienna, Austria 2009 –
Conferinţă cotată ISI
[CAG 09a] Calefariu, G., Toma, V., Sarbu, F., Popescu, R., Boian, N., Barbu, M.:
Manufacturing systems design by the method of standard product, Annals of
DAAAM for 2009 & Proceedings of the 20th International DAAM
Symposium, pag. 1249-1250, ISSN 1726-9679, ISBN 978-3-901509-70-
4,Vienna, Austria, 2009 , Conferinţă cotată ISI
[CHA 04] Chapouille, P.: Maintenabilité. Maintenance, Techniques de
l’Ingenieur, Vol. T 4 305, France, 2004
[COE 04] Coetzee, J.L.: Maintenance, Trafford Publishing, Victoria, 2004
[COT 00] Cotaina, D. et al.: Study of existing Reliability Centred Maintenance (RCM)
used in different industries, Universidad Politecnica de Madrid, 2000
[DEK 06] Dekker, R. et al: Optimal Maintenance of Multi - Component Systems:a
Review, Econometric Institute Report 2006 – 29, Rotterdam, The
Nederlands, 2006
[DEL 02] Deliu, M.: Fiabilitatea maşinilor-unelte, Editura Universităţii Transilvania
din Braşov, 2002
60
[DELX 08] Deloux, E.: Politiques de maintenance conditionnelle pour un systeme a

degradation continue soumis a un environnement stressant, Thèse de
Doctorat de l’Université de Nantes, France, 2008
[ETI 06a] Eti, M.C et al.: Development and implementation of preventive-maintenance
practices in Nigerian industries, Applied Energy, Elsevier Ltd., 2006
[GUL 09] Gulati, R., Smith, R.: Maintenance and reliability best practices, Industrial
Press, Inc., New York, 2009, ISBN 978-0-8311-3311-5
[HIL 08] Hilber, P.: Maintenance optimization for power distribution systems,
Doctoral thesis, Royal Institute of Technology, Sweden, 2008
[IEV 08] * * * International Electrotechnical Vocabulary (IEV),
http://www.electropedia.org/iev, 2008
[JAM 01] Jamali, A.M., Ait-Kadi, D., Artiba, A.: Maintenance: Concepts et stratégie
de mise en œuvre, Université Laval, Canada, 2001
[KAA 04] Kaabi-Harrath, J.: Contribution a l’ordonnancement des activites de
maintenance dans les systemes de production, These de Doctorat de
l’Université de Franche-Comté, 2004
[KAF 01] Kaffel, H.: La maintenance distribuée, Université Laval, 2001
[KAR 08] Karim, R.: A Service-Oriented Approach to eMaintenance of Complex
Technical Systems, Doctoral Dissertation, Lulea University of Technology,
Lulea, Sweden, 2008, ISBN 1402-1544
[KOC 05] Koc, M., Ni, J., Lee, J., Bandyopadhyay, P.: Introductiona to e-
manufacturing. CRC Press LLC, 2005
[KUM 08] Kumar, S.: Reliability analysis and cost - Modeling of degrading systems,
Doctoral Thesis, Lulea University of Technology, Sweden, 2008, ISBN
1402-1544
[LAV 05] Lavina, Y.: Amelioration continue en maintenance, Dunod, 2005
[LY 05] Ly, F., Simeu-Abazi, Z., Leger, J.B.: Terminologie Maintenance : bilan,
Groupe de Recherche S.P.S.F.: Groupe de travail Maintenance, 2005
[LYO 07] Lyonnet, P.: La Maintenance: Mathematiques et Methodes, Tec Et Doc,
Paris, 2007, ISBN 2-85206-745-5
[MAR 95] Martinescu, I., Popescu, I.: Fiabilitate, Editura Gryfon, Braşov, 1995
[MAR 02] Martinescu, I., Popescu, I.: Analiza fiabilităţii şi securităţii sistemelor,
Editura Universităţii Transilvania din Braşov, 2002
[MĂR 97] Mărăscu-Klein, V.: Modelarea şi simularea sistemelor de producţie,
Editura Lux-Libris, Braşov, 1997
[MĂR 07] Mărăscu-Klein, V., Toma, V.: Managementul mentenanţei, Editura
Universităţii Transilvania din Braşov, 2007
[MĂR 07a] Mărăscu-Klein, V., Toma, V.: Maintenance – an improvement factor of the
production systems’ performances, Revista de Management şi Inginerie
Economică, Volume 6, No. 1 (21), pp 107-118, Editura TODESCO Cluj
Napoca, 2007
[MĂR 09] Mărăscu-Klein, V., Boian, N., Calefariu, G., Toma, V.: Diagnosis of
turnover to small and middle size enterprises (SME), Annals of DAAAM for
2009 & Proceedings of the 20th International DAAAM Symposium, ISBN
978-3-901509-68-1, ISSN 1726-9679, pag. 1493-1494, Published by
DAAAM International, Vienna, Austria 2009 – Conferinţă cotată ISI
[MON 96] Monchy, F.: La fonction maintenance: Formation a la gestion de la
maintenance industrielle, Collection technologies de l’université à
l’industrie, Masson, 1996
[MON 03] Monchy, F.: Maintenance – Methodes et organisation, Edition Dunod, 2003,
61
ISBN 2-7430-0731-1
[MOA 08] Morariu, C., Toma, V., Mărăscu-Klein, V.: Mathcad program for estimating
the Weibull distribution parameters, Annals of the Oradea University,
(XVII), pag 1619-1628, Oradea, 2008
[MOA 99] Morariu, C.O.,: Optimizarea încercărilor de fiabilitate a rulmenţilor, Teză
de doctorat, Universitatea Transilvania din Braşov, 1999
[PIN 06] Pinjala, S.K., Pintelon, L., Vereecke, A.: An empirical investigation on the
relationship between business and maintenance strategies, International
Journal of Production Economics, Volume 104, Issue 1, pg 214-219, 2006
[PIN 00] Pintelon, L., et al.: Maintenance Management, Second edition, Acco
Belgium, Leuven, 2000.
[POP 08] Popescu, R., Calefariu, G., Toma, V., Sarbu, F: Results of statistic
researches of TPM applying stage within the romanian automotive industry,
DAAAM International Scientific Book, Published by DAAAM
International, 2008, ISBN 978-3-901509-69-0, ISSN 1726-9687- lucrare
cotată ISI
[SIM 01] Simeu-Abazi, Z., Sassine, C.: Maintenance integration in manufacturing
systems: from the modeling tool to evaluation, The International Journal of
Flexible Manufacturing Systems, 13: 267–285, Kluwer Academic
Publishers, The Netherlands, 2001
[SAR 08] Sarbu, F., Calefariu, G., Toma V.: Two axle orientation device, used in
positioning a motion picture camera, Annals of DAAAM for 2008 &
Proceedings of the 19th International DAAAM Symposium, ISBN 978-3-
901509-68-1, ISSN 1726-9679, pp 699, Published by DAAAM
International, Vienna, Austria 2008 – Conferinţă cotată ISI
[SOD 05] Soderholm, P.: Maintenance and Continuous Improvement of Complex
Systems - linking Stakeholder Requirements to the Use of Built-in Test
Systems, Doctoral Dissertation, Lulea University of Technology, Sweden,
2005
[SOD 07] Soderholm, P., et al: A process view of maintenance and its stakeholders,
Journal of Quality in Maintenance Engineering Vol. 13 No. 1, pp. 19-32,
Emerald Group Publishing Limited, 2007, ISSN 1355-2511
[SR 02] * * * SR EN 13306:2002 Terminologia mentenanţei
[SR 04] * * * SR EN 60300-3-14:2004 Managementul dependabilităţii. Partea 3-14:
Ghid de aplicare. Mentenanţă şi suport de mentenanţă, ISBN: 058 043 8791
[TAH 98] Tahan, A.: Maintenance Productive Totale, Paris, 1998
[TOM 05] Toma, V.: Mentenanţa industrială, Revista Recent, Nr.3, Vol. 6 (2005), pp
102-109, Universitatea Transilvania din Braşov, Braşov, 2005
[TOM 05a] Toma, V., Mărăscu-Klein, V.: Using reliability indexes in choosing
maintenance-type. Strategies, Buletinul Universităţii Transilvania din
Braşov, seria A, 2005
[TOM 06] Toma, V.: Dezvoltarea durabilă şi mentenanţa industrială, Buletinul
Ştiinţific al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, Nr. 7-2006, pp 336-
341, Editura Infomarket, Braşov, 2006
[TOM 06a] Toma, V.: Aspects Regarding the Management of the Industrial
Maintenance Revista Recent Vol. 7 (2006), Nr. 3 (18), pp 95-102, Braşov,
2006
[TOM 07] Toma, V.: Data processing tool concerning industrial equipment failure,
International Conference on Material Science and Engineering, BRAMAT
62
2007, Universitatea Transilvania din Braşov, 2007

[TOM 07a] Toma, V: Aspects concerning the choosing of maintenance system,
International Conference on Material Science and Engineering, BRAMAT
2007, Universitatea Transilvania din Braşov, 2007
[TOM 07b] Toma, V: Mentenanţa corectivă – elemente de referinţă, Sesiune
internaţională de comunicări ştiinţifice, Academia Forţelor Aeriene „Henri
Coandă”, Vol 12, pp 739-745, Braşov, 2007
[TOM 07c] Toma, V: Mentenanţa preventivă – elemente de referinţă, Sesiune
internaţională de comunicări ştiinţifice, Academia Forţelor Aeriene „Henri
Coandă”, Vol 12, pp 751-759, Braşov, 2007
[TOM 07d] Toma, V.: Consideraţii privind managementul activităţii de mentenanţă,
Buletinul Ştiinţific al Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, Nr. 8-
2007, Editura Infomarket, Braşov, 2007
[TOM 07e] Toma, V.: Corrective maintenance - multi criteria approach regarding the
maintenance system’s design, Academy of technical sciences of Romania,
Proceedings - the 5 th International Conference on advanced manufacturing
technologies, pp 229-235, Sibiu, 2007
[TOM 07f] Toma, V.: Preventive maintenance - multi-criteria approach regarding the
maintenance system’s design, Academy of technical sciences of Romania,
Proceedings - the 5 th International Conference on advanced manufacturing
technologies, pp 223-229, Sibiu, 2007
[TOM 07g] Toma, V., Mărăscu-Klein, V.: Analysis of maintenance practices adopted
by the romanian production sytems, OPROTEH 2007, MOCM 13-Vol 3,
Romanian Technical Sciences Academy, pp 326-331, Editura Alma Mater,
ISSN 1224-7480, Bacău, 2007
[TOM 08] Toma, V., Morariu, C., Klein-Mărăscu, V.: Mathcad program for checking
randomness of samples, eliminating outlier data and testing the
concordance with the Weibull distribution, Annals of the Oradea University,
(XVII), pp 2804- 2811, Oradea, 2008
[TOM 08a] Toma, V., Klein-Mărăscu, V.: Method of Setting Up Maintenance Strategy,
Annals of DAAAM for 2008 & Proceedings of the 19th International
DAAAM Symposium, ISBN 978-3-901509-68-1, ISSN 1726-9679, pp 699,
Published by DAAAM International, Vienna, Austria 2008 – Conferinţă
cotată ISI
[ŢUŢ 00] Ţuţurea M, Tureac. I.: Manual de inginerie economică. Planificarea şi
organizarea facilităţilor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000
[VER 99] Verzea, I., Gabriel, M.: Richet, D.: Managementul activităţii de mentenanţă,
Editura Polirom, Iaşi, 1999, ISBN 973-683-335-6
63
Rezumat
Competiţia economică globală a făcut ca întreprinderile să-şi dea seama că fabricarea
produselor de calitate, la costuri accesibile, respectând termenele de livrare, presupune menţinerea
echipamentelor de producţie într-o bună stare de funcţionare concomitent cu reducerea frecvenţei şi
a duratei întreruperilor accidentale.
Teza de doctorat cu titlul „Cercetări în vederea optimizării activităţilor de mentenanţă
pentru eficientizarea sistemelor de producţie mici şi mijlocii” se înscrie în sfera acestor preocupări,
având în vedere impactul pe care activităţile de mentenanţa îl au asupra competitivităţii sistemelor
de producţie mici şi mijlocii.
Optimizarea activităţilor de mentenanţă necesită determinarea strategiei de mentenanţă
adecvată condiţiilor concrete din sistemul de producţie. În acest context se concepe şi se elaborează
o metodologie de urmărire a comportării în exploatare a echipamentelor de producţie care asigură
culegerea şi prelucrarea primară a datelor, modelarea predictivă a comportării în exploatare,
identificarea strategiei optime de mentenanţă
Metodologia de urmărire a comportării în exploatare a echipamentelor de producţie se
materializează într-un produs informatic util managerilor de mentenanţă.
Rezultatele efectuate în cadrul cercetărilor teoretice şi experimentale, recomandă
continuarea studiilor în domeniu, în special în direcţia perfecţionării metodologiei şi a dezvoltării
produsului informatic.
Summary
The global economic competition led companies to be aware that manufacturing affordable
quality products, by observing delivery terms, supposes to keep production equipment in a good
operating state while reducing frequency and duration of failures.
The PhD thesis with title “Researches to optimize maintenance activities for efficiency of
small and medium production systems” falls within the scope of these concerns, having in view the
impact of maintenance activities on the competitiveness of small and medium production system.
Optimization of maintenance activities needs to determine the maintenance strategy
adequate to the real conditions of the production system. In this context a surveillance methodology
of the working behaviour of production equipment providing the primary data processing, forecast
modelling of operating behaviour, identification of optimal maintenance strategy have been
conceived and developed. The surveillance methodology of the working behaviour of production
equipment materializes in an useful informatic product for maintenance managers.
The results obtained during theoretical and experimental researches, recommend further studies in
this area, especially with regard to the improvement of the methodology and development of the
informatic product.
64
CURRICULUM VITAE
INFORMAŢII PERSONALE
Nume: TOMA
Prenume: Victoria
Data şi locul naşterii: 13.01.1956, Brazii, Ialomiţa
DATE DE CONTACT
Adresă: Braşov, Str. Lungă, nr. 35
Telefon: (0368) 457020; 0771687803
Email: victoria.toma@gmail.com
STUDII
2005- prezent Studii doctorale
Domeniul: Ştiinţe inginereşti – Inginerie industrială
2006- 2008 Studii de master „Management des Projects Industriels
Internationaux”
Universitatea Transilvania din Braşov&Universite de
Technologie de Belfort - Montbeliard
2006- 2008 Studii postuniversitate ”Informatică aplicată”
Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de
Inginerie Tehnologică
2007 - 2007 Studii postuniversitare de Pedagogie şi Psihologie
Universitatea Transilvania din Braşov, Departamentul
pentru Perfecţionarea Personalului Didactic
1975 - 1980 Studii inginereşti
Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea
Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Secţia Maşini-
Unelte
EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ
2008 – prezent Inspector de specialitate

CNDIPT – OI POSDRU, Bucureşti
2006 – 2008 Profesor inginer
Colegiul Tehnic „Sfinţii Voievozi”, Braşov
1991 - 2006 Inginer mentenanţă
SC IUS SA, Braşov
1980-1991 Inginer mentenanţă
Hidromecanica, Braşov
COMPETENŢE
Limbi străine Franceză, Engleză
65

Stoica PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stoica PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ

Ing. Victoria N. STOICA căs. TOMA

CERCETĂRI ÎN VEDEREA OPTIMIZĂRII

RESEARCHES TO OPTIMIZE MAINTENANCE

Rezumatul tezei de doctorat

Conducător ştiinţific: Prof. Dr. Ing. Vladimir MĂRĂSCU-KLEIN

Numită prin Ordinul Rectorului Universităţii Transilvania din Braşov

Prof.Univ.dr.ing. Nouraş Barbu LUPULESCU

Prof.Univ.dr.ing. Vladimir MĂRĂSCU-KLEIN

Prof.Univ.dr.ing. Eugen STRĂJESCU

Prof.Univ.dr.ing. Octavian BOLOGA

Prof.Univ.dr.ing. Ionel MARTINESCU

Eventualele aprecieri şi observaţii asupra lucrării vă rugăm să le transmiteţi, în timp util, pe

4.3.2. Parametri tehnici şi economici ce caracterizează comportarea în

3. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND OPTIMIZAREA

4.CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND OPTIMIZAREA

4.1. ECHIPAMENTELE DE PRODUCŢIE

Figura 4.2. Modelarea funcţională a echipamentului

Figura 4.3. Modelarea structurală arborescentă a echipamentului

Utilizarea, ca instrument de lucru, a schemei structurale şi a codurilor ansamblurilor,

- aplicarea mentenanţei de exploatare (nivel I) de către operatorii de producţie, prin indicarea

Figura 4.4 Modelarea comportamentală a echipamentului

4.1.2. Metode de stabilire a echipamentelor de producţie critice pentru sistemul de

4.2. COMPORTAREA ÎN EXPLOATARE A ECHIPAMENTELOR DE PRODUCŢIE

Mijloace de muncă Material

Oboseală fizică Structură

Figura 4.9. Identificare parţială a factorilor generatori de cauze de defectare

4.3. CULEGEREA ŞI PRELUCRAREA DATELOR FURNIZATE DE

4.3.1. Instrument de culegere şi prelucrare a datelor

În cele ce urmează se propune crearea unui instrument de culegere a datelor generate de

Confirmare / infirmare intervenţie

Producţie FIM Mentenanţă

Utilizarea Fişei intervenţiei de mentenanţă (FIM) în procesul defectării echipamentelor de

4.3.1.2. Structura şi conţinutul de date al Fişei intervenţiei de mentenanţă

Denumire şi tip Identificare

Număr Identificare Analiză Resurse utilizate

4.3.1.2.1. Identificarea fişei se va face prin alocarea unui număr de înregistrare, în

4.3.3. Schema logică de utilizare a Fişei intervenţiei de mentenanţă

Figura 4.17. Schema logică de utilizare a Fişei intervenţiei de mentenanţă

4.3.4. Model pentru Fişa intervenţiei de mentenanţă

Figura 4.18. Fişa intervenţiei de mentenanţă

4.4. MODELAREA COMPORTĂRII ÎN EXPLOATARE A ECHIPAMENTELOR DE

Sursele de date pot proveni de la:

Date din exploatare: TBF,TTR

Analiza cantitativă a datelor

Verificarea omogenităţii statistice a datelor

Adoptarea repartiţiei teoretice

Estimarea parametrilor repartiţiei

Validare repartiţiei teoretice

Estimarea indicatorilor de:

Figura 4.20. Schema logică de modelare a comportării în exploatare a echipamentelor de

4.4.3. Analiza cantitativă a datelor

4.5. OPTIMIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE MENTENANŢĂ

Dacă în cazul mentenanţei corective componenta se înlocuieşte numai la defectare, atunci

Figura 4.25. Algoritm de selectare a tipului de mentenanţă

4.5.2.1. Analiza strategiilor de mentenanţă A, B, C, din punct de vedere al costurilor

 Determinarea vârstei optime de înlocuire

Figura 4.27. Strategii de mentenanţă

 Determinarea valorii medii minime a costului pe unitatea de timp

 Strategia de mentenanţă preventivă sistematică de tip C

 Determinarea perioadei optime de înlocuire a componentei critice

O condiţie suficientă de existenţă a perioadei optime d este ca densitatea de reînnoire h(t) să