Sunteți pe pagina 1din 12

CZB

Zidaria
Istoria
Problemele specifice zidariilor:
- alegerea materialelor de baza
o pietre naturale
o pietre artificale(caramizi, blocuri ceramice sau de beton)
- asocierea elementelor de baza => continuitatea zidariei
- Structurile orizontale ( acoperire sau planseu)
- Golurile (usi ferestre)
- La seism, preluarea act. Orizontale
- Protectia impotriva fact climatici; cerinte estetice
Zidaria are o SLABA REZISTENTA LA INTINDERE => restrictii – h etaj, distantele
intre pereti, dimensiunile golurilor

Relatia intre spatiu si constructie


a)constructii nediferentiate ( nu se deosebesc elem constructive cu functii distincte)
ex.piramidele
nuraghe(constructii tip tholos),
trulli(arh vernaculata agricola, Italia
crotti(arh veraculara agricola, Elvetia)
b) constructii diferentiate(se disting comp structurale : portante verticale si orizontale)
ex.Mesopotamia, Egipt ( plansee de lemn trestie si lut cu pereti de caramid nearsa)
Greci ( coloane – arhitrave(piatra) – sarpanta de lemn in 2 ape cu pane ce descarca pe
frontoane)
Etrusci, Romani ( bolti, arce=> compresiune)

Zidaria portanta
- pereti de inchidere structurali
- Celule
- Plan simetric => Traseu continuu al incarcarilor spre fundatie
- Controlul rap plin-gol
Ex. Palladio( vila Rotonda) , FL Wright ( Robie House), Gaudi, arh. Gotica

Functia structurala a zidariei


- slaba rez la intindere => incarcarile ext se distribuie in masa zidariei – nu trebuie
formate plane de lunecare si separare
- APAREIAJ= modeul de dispunere a elementelor legate intr-un zid
o asigura continuitatea zidariei
- MORTARUL=material de legatura
o Conlucrarea elementelor – aderenta
o Transmiterea si repartizarea solicitarilor intre elementele legate
- Continuitatea zidariei
o fiecare asiza (rand) descarca pe cea de dedesubt
o la goluri , zidaria se comporta ca o plasa; deviaza eforturile interioare catre
spaleti, distributia lor facandu-se dupa un fals arc (??)
o deasupra golului descarca o portiune redusa de zidarie ce trebuie sustinuta
de ARHITRAVA
o apar fisuri la baza zidului
- PARAMENT- suprafata peretelui netencuit
- Decalajul rosturilor, regularitatea paturilor de mortar, teserile la intersectii,
ranforsarile de la capetele libere, bordajele de goluri (apareiajul)

Functia de inchidere a zidariei


- Zidaria masiva ( pana in sec.19) = principalul element de control si reglare a
micro-climatului interior
- Acumuleaza caldura si o restinuie mediului cu un decalaj de timp (volan termic)
- Caracteristici ale constructiilor traditionale care pastreaza caldura :
o Forme compacte
o Goluri mici
o Amplasare adosata terenului
o Acoperisurri divers conformate (?)
o Acoreriri prin boltire ( circulatia aerului )
Ex. Trulli (Italia clima med) – pseudo-cupola cu grosime variabila , varf –gol
Contructii din piatra( la munte) – acoepris din piatra cu pante pana spre
pamant orietntate catre expuneri insorite
Constructii in regiuni insorite – logii, portice (L. Khan , Indian Institute of
management)
Constructii clima calda si uscata ( Asia) – fatadele expuse la soare sunt
blindate , portice spre curti int umbrite; curti inalte –ventilare naturala
(Baghdad –vantu NV- privnita- locuinta =>Climatizare naturala badgir-sirdab)
Constructii clime reci – peretele se deschide in supraf vitrate mari-
insorire, ferestrele mari – sistem de captare a energiei solare( FLW, Jacobs
House)
- Sec 19-20 – sisteme de incalzire centralizate
- Criza energetica 1973- Ameliorarea capacitatii de izolare termica prin pereti
multistrat, termoizolatie eficienta
- Astazi – reducerea consumurilor energetice – tehnologii eco-compatibile ( nu
irosesc resurselem nu polueaza)

Valoare semantica a zidariei


- Stratificarea peretilor – paramentul cortina de termoizolatie
- Zidaria aparenta ..
Zidaria in arh sec. 20 si acum
Caramida
- Sf. Sec.19 – scheletul portant din otel/beton armat
- Reinterpretarea caramizii aparente (modernism) – Daniel Burnham, Monadnock
Bulding
- Fatada de caramida neportanta cu sugerarea scheletului de otel ( Wainwright
Building, Sullivan)
- FLW – elemente de beton/otel ascunse
- Fabrici din zidarie portanta ( sec 19)
- Arh. Expresionista ( se foloseste de apareiaj)
- Mies, Haus Lange ( caramida + beton/otel)
- Cel mai frecvent la modernisti – zidarie tencuita
- Caramida folosita ca inchidere neportanta a scheletului ( SUA , Crysler Buiding)
- Estetica brutalista – revitalizarea caramizii
- Postmodernism –inchideri neportante
- Acum – inchideri neportante
Piatra
- Arh monumentala – piatra = bunastare, forta; arh. Domestica- piatra= modest,
natural, acceisibl => in fucntie de asta este tratata diferit la punerea in opera
- Inc. Sec.20 – piatra=neoclasic, neogotic + metal/sticla
- Arts and Crafts o promoveaza
- Este folosita de modernisti fara decoratii
- Otto Wagner, Adolf Loos – paramentul de piatra
- AT&T Philip Johnson – parament din granit roz
- Acum- parament sau placaj

Produse pt zidarii
Produse ceramice
- Caramizi pline/semipline
o caramizi masive cu nr. Mic de goluri verticale
o taiere: trasare linie, taiere cu tarnacopul/dalta
o Realizarea zidului:
 Caramida se uda
 1 rand pe talpa de beton
 Se materializeaza fetele zidului prin sfori
 Urmatorul rand, decalat la rosturi
 INTAI COLTURILE/EXTREMIATILE, apoi mijlocul peretelui
 Nivela cu bula de aer, firul cu plum – verifica orizontala
 Planeitatea asizelor- sfoara cu ghidaj
 Mortarul umple si rosturile vericale si pe cele orizontale
 Rosturile se adancesc- mistria
 Surplusul de mortar trebuie indepartat
- Caramizi pt zidarii aparente
o Cramida plina cu fete netede – paramente ext TERCA
o Caramica cu goluri mari, fete netede – paramente ext TERCA
o Caramida cu goluri mici, fete netede sau rugoase pt cosuri de fum la ext
TERCA
- Blocuri ceramice cu goluri
o Reducerea greutatii specifice – goluri/porozitatea argilei
o Cresterea preciziei dimensiunilor si a formei=>reducerea dimensiunilor
rosturilor
o Blocuri ceramice cu goluri pt pereti ext. Struct/nestruct
 Bl. Ceramice cu locas pt mortar(struct,nestruct)
 Bl. Ceramice pt pereti struct, cu rez. Cresucte la seism
o Blocuri ceramice cu goluri pt pereti int. Struct si nestruct
 Bl.carmice cu locas pt mortar (struct, nestruct)
 Bl.ceramice pt pereti struct cu rez. Cresucte la seism
 Bl ceramice cu nut si feder pt pereti de compartimentare nestruct
o Elemente pt buiandrugi la zidarii din bl. Ceramice
 El. Din beton armat precomprimat in cofraj ceramic (int/ext)
 El. Pt buiandrugi din beton armat precomprimat in cofraj ceramic
(int/ext)
o Realizarea zidariilor din blocuri porotherm (poze pag.27)
 Asizele si apareiajul : rosturi vert. La ½ din dim blocului;locasurile
pt mortar treb umplute complet
 Zidaria confinata – stalpisorul este acoperit la ext cu elem de
protectie ceramice pt evitarea puntilor termice/polistiren
 Asiza din caramizi pline pt completarea zidariei la nivel cu
buiandrugii porotherm
 El de beton armat ( centuri in dreptul planseului) sunt acoperit ela
ext cu el de protectie ( corpuri ceramice /polistiren) pt evitarea
punctilor termice
 Buiandrugi pregabricati din BA precomprimat in cofraj ceramic
peste goluri de usi si ferestre
o Sortimente optimizate
 Bl ceramice cu prop termice ameliorate( fetele inf/sup plane si
mortar in rosturile oriz aplicat cu o rola; geomterie optimizata a
golurilor, comp optimizata a argilei, umplutura de perlit)
 Bl ceramice cu prop acustice ameliorate
o Blocuri cu goluri din ceramica alveolara
 Ceramica alveolara ( poroasa) – greutate redusa, iz termica
ameliorata )
 Mortar discontinuu in rosturile oriz si verticale
 Imbinari intre pereti ranforsate cu benzi de otel
Produse din beton
- Rez cautarii pietrei artificale
- Material economic
- Simuleaza calitatile estetice ale pietrei ( FLW Stoner House)
- Sietemul “textile block slab” – caramizi de beton patrate+mortar+bare de otel
- Aspetcul – natura si dimensiunile agregatelor, cant de apa; culoarea – materiilor
prime
- Forma ( inclusiv profilatura superficiala) – cicluri de amprentare sub presiune in
matrite
- Maturarea betonului infl coloratia blocului
- Odata intarite blocurile : sflefuire, buciardare, flamare
- In zidarii uscate: suprafete frezate sau rectificate mecanic
- Split( finisaj ce imita bosajul de piatra)
- Pt zidarii aparente : tratamente superificiale peliculoge ( rasini, email, glazurare)
- BCA ( greutate redusa , usor de prelucrat, fete regulate si netede)
- Tipuri de blocuri din beton: (pag 35)
o Blocuri pline
o Blocuri semipline
o Blocuri cu gol interior
o Blocuri pt parament aparent ( cu caneluri )
o Bloc cu gol interior format special pt colt
o Bloc special pt ziarii de umplutura la structuri in cadre
o Bloc special pt century si buiandrugi
- Montarea blocurilor din beton
o Cu mortar in rosturi oriz si verticale
o Cu mortar in rosturi oriz si profile de imbinare verticala
o Montaj uscat + miez turnat
o Blocuri VOBB ( goluri mari, zidite uscat cu miez turnat si armaturi)
o Blocuri DAC-ART(blocuri beton colorat; rez pietrei de calcar)
o Blocuri Trenwyth-Verastone ( material reciclat )
- Produce din BCA
o Inventat de Johan Axel Eicksson ca alternativa la produsele de lemn
o Se poate taia cu fierastraul
o Termoizolatia structurala ( este numit)
o Fete regulate si netede
o Se finiseaza cu o tencuiala la piele
o Se fol la zidarii de umplutura si comprtimentare sau portante dar cu
restrictii
o Blocuri YTONG(pag 38)
 El pt pereti despartitori
 Placi
o Cu fete lise – montate cu mortar in rosturile vert si
oriz
o Cu fete profilate – cu mortar numai in oriz
 Fasii armate
o Pt acoperisuri inclinate la mansarde
o Sistem constructiv din fasii de BCA(pt hale) –
sistemul YTONG HEBEL

Produse din silico-calcar


- Ytong-Silka(pereti)

Piatra naturala
- Tipuri istorice de zidarii din piatra
o Din piatra bruta – sparta/bolovani de rau
o Din piatra de cariera cioplita grosier ( moloane)
o Din piatra faltuita/ piatra de talie
- Zidarie din molaone+beton armat
- In zone seismice- zidarii din blocuri rectangulare, max. 2 nivele ; zidarii din piatra
bruta, max 1.60 ( ex. Aldo Rossi, casa Alessi )

Alcaturiea modulara a zidariilor


- Caramida- primul el de constructie strandardizat
- Sistem de coordonare modulara
- Lxlxh( L<35, h<11)
- Lungimea=2*latimea+1rost
- Dimensiuni modulare = cele folosite in proiectare= dimensiunea reala+rosturile
- Dimensiuni nominale= cele care dau sortimentul= dimensiunea fara rosturi
- Tipuri de apareiaje(pag 57)
o Zidarie de ½ caramida
o Zidarie de o caramida
o Zidarie de o caramida jumate
o Zidarie de 2 caramizi
- La blocuri de beton/ceramice blocul ocupa toata grosimea zidului ( pt decalarea
rosturilor se fol elem de dim mai mici )
- H zidurilor la blocuri trebuie sa fie un multiplu al h modulare a blocului
- Coordonarea modulara
o Sistem de axe si plane de coordonare – masuri repetabile si cumulative –
modulul M
o Albert Farwell Bemis M=4 inci
o Neufert M=1.8 m =12.5cm ( baza sist. Octametric)
o Paquet M=10cm
o Bergwall M=10cm
o EPA M=10cm
- Proiectarea modulara
o Folosirea si integrarea unor componente standardizate
o Componentele pot si usor inlocuite
o Obligatorie la constructii prefabricate

Elemente constructive din zidarie


Pereti din zidarie (pag 64)
- Clasificare:
o Structural ( preia f vert si oriz care act in planul sau )
o De rigidizare ( de contravantuire) – nu este incarcat cu f vert, dar preia f
oriz in planul sau
o Nestructural – neportant – poate fi suprimat
o De umplutura – la struct in cadre ba, neportant dar contribuie l rigiditatea
laterala si disiparea energiei seismice ( poate fi suprimat doar cu masuri
speciale)
- Pereti din zidarie nearmata
o Zidarie simpla ( monostrat ) E6
 Din elem ce acopera integral grosimea zidului
 Din elem tesute in grosimea zidului cu rosturi vert decalate
 Din elem ce acopera gromiea zidului dar cu mortar disocnitnuu in
rosturi
 Dim elem tesute in grosimea zidului dar cu parament aparent din
elem sepciale amorsate in apareiajul zidului din elem obisnuite
o Zidarie dubla fara spatiu intermediar = 2 pereti paraleli asociati intre ei cu
mortar in rost long E6
 Conexiune ranforsata cu agrafe metalice transversale
 Conexiune ranforsata cu armaturi in rosturi orizontale
o Zidarie dubla cu spatiu intermediar E6
 Cu miez din mortar sau beton +agrafe metalice de asociere a
paramentelor
 Cu spatiu de aer sau umplutura din material termoizolant; peretii
pot fi asociati cu armaturi orizontale inglomate in mortarul din
rosturi ( ambii pereti sunt portanti/unul este portant si celalalt cu
rol de parament)
o Alte tipuri de zidarii cuble cu spatiu intermediar : zidariile articulate (NU
E6 nici ro )
 conexiuni din caramizi pe cant , golul nu este continuu pe nicio
directie
 conexiuni din caramizi asezate orizontal, gol continuu pe dir
orizontala
 conexiuni din elem de zidarie transversale la cateva asize, unul
dintre pereti este portant
 pereti cu grosime redusa, la distanta relativ mare, asociati cu zidarii
transversale (contraforti) – dist permite zidarii portante cu h mari ,
peretii sunt asociati sus is jos cu centuri de ba
- Pereti din zadire armata(pag 67)
o In trecut – lemn sau metal - intinderi
o Anatole de Baudot – biserica paris armature din bare 3mm in golurile
caramizilor si in rosturile orizontale
o Zidaria confinata – stalpisor ba, centura ba, placa ba sau fundatie perete
o Zidaria cu inima armata – umplutura beton/mortar + armatura orizontala in
mortarul din rosturi
o Alte tipuri E6
 Zidarie cu armatura orizontala difuza in rosturi orizontale
 Zidarie cu armatura oriz difuza, dispusa in elem tip U apte sa
formeze centuri continui din ba
 Zidarie cu armatura verticala difuza in blocuri cu goluri
 Zidarie cu arm vert si oriz difuza inglobata in mortar
 Zidarie cu arm difuza in goluri create prin modul de tesere a
caramizilor si umplute cu beton
- Pereti din zidarie precomprimata E6
o I-au fost induse in mod deliberat ef de compresiune prin cabluri inglobate
si tensionate => se anuleaza intinderile ce pot aparea la utilizare
o Stalpi din zidarie ( Gaudi , Palau Guell)
o Stalpi din zidarie simpla ( Basilica din Pompei)
o Stalpi din zidarie armata
o Ziduri de sprijin (pag 72)
 Probleme specifice
 Preluarea impingerilor pamantuui
 Colectarea apelor meteorice din pamant
 Pot fi realizate din :
 Zidarie simpla – grosime variabila
 Zidarie armata
o Zid de sprijin din blocuri de beton cu montaj uscat ( AB Retaining Walls)
o Pereti liberi autoportanti
 Zidarie simpla, nearmata
 Cu grosime constanta
 Cu contrafori
 Zidarie armata
 Zidarie autoportanta di blocuri de beton cu montaj uscat

Proiectarea constructiilor din zidarie


- Celule
- Pozitiile golurilor sunt restrictionate
- Organizari spatiale simetrice => trasee continui pt transportul incarcarilor spre
fundatie (vila rotonda)

Conceptia de ansamblu a cladirilor


- Forma in plan a cladirii
o Simetica in rap cu 2 dir ortogonale
o Compacta si contur regulat
o Retrageri si proeminente reduse ( sub10% din A planseului sau sub 1/5 din
dim laturii respective )
o Separarea cladirii in tronsoane este necesara daca:
 Forma in plan are neregularitati care depasesc limitele
 Lungime cladirii >50m
 Terenul pe care ese amplasata cladirea prezinta neregularitati( de
stratificatie, de consistenta etc)
- Dispunerea peretilor structurali in plan
o Regularitate mecanica=? Pereti pe 2 directii ortogonale; cat mai uniform
fara disimetrii importante
o Sumele ariilor nete de zidarie = pe ambele directii

o In functie de densitatea peretilor struct :


 Structuri cu pereti desi (fagure)
 Peretii struct separa principalele incaperi
 H nivel<3.20
 Dist max intre pereti pe clee 2 directii <5m
 Aria celului <25mp
 Se admite suprimarea locala a unui perete struct cu ond
suprimarii lui si la nivelele superioare
 Structuri cu pereti rari ( celular)
 Se dispun intre apartamente
 H max nivel <4m
 Dist max intre pereti pe cele 2 dir <9m
 Aria celulei <75mp
- Stabilirea materialelor si a tipului de zidarie
o Zidarii nearmate(ZNA)
o Zidarii armte(ZC, ZC+AR, ZIA)
- Numarul de nivele(se limit functie de):
o Zona seismica
o Regularitatea structurii
o Densitatea peretilor structurali
o Tipul zidariei ( ZNA din caramizi ceramice- P+2; ZC, ZC+AR, ZIA din
caramizi ceramice P+4 din blocuri ceramice cu goluri P+3; ZC din BCZ
P+1 )
o Materialele de zidari
o Importanta cladirii
- Regularitatea structurala in elevatie
o Inaltimile niv treb sa fie constante sau cu variatii de max 20%
o Dim peretilor struct la niv supraterane sa fie constante sau cu variatii
limitate
 Reducerea lungimii unui perete fata de niv inferior cu max 20%
 Reducerea ariilor nete totale de zidarie la niv superioare max 20%
din A zidariei de la parter
o Aria planseelor =ct la toate nivelurile; se accepta reduceri de cca 10-15%
fara ca traseul de scurgere a incarcarilor sa fie intrerupt
o Fara niveluri slabe ( cu rigiditate si rezmai mica) ( pag 78)
- Grosimea peretilor struct
o Siguranta struct
o Izolare termica si economie de enrgie ( p ext)
o Iz fonica
o Protectie la foc
o Min.25cm
o ZNA: hetaj/t(grosime perete)<=12
o ZC,ZIA: hetaj<=15

- Caracterul spatial al constructiilor din zidarie (se asigura prin):


o Legaturile dintre peretii structurali de pe cele 2 directii, la coltui,
intersectii si ramificatii si se realizeaza prin:
 Teserea zidariei
 Armaturi asezate in rosturile orizontale
 Stalpisori din beton armat
o Legaturile intre plansee si pereti structurali – realizate cu centuri de bs
turnate pe toti peretii

Cerinte constructive
- Cerinte constructive pt zidarii nearmate (ZNA) (pag 79)
o Zidarii din caramida, corpuri ceramice, blocuri de beton
 pot fi fol zidarii nearmate monostrat P+2 cu urm restrictii:
 conformare regulata a cladirii
 pereti structurali desi ( fagure)
 functiuni curente de mica importanta
 hnivel<=3m
 fiecare planseu trebuie sa aiba centuri ba
o hmin centura: p ext si casa scarii = 2grosimeplaca
o hmin centura: p int = grosimeplaca planseu
o lcentura = grosime perete ( min.25cm);la p ext l
centura poate fi 2/3 din grosimea peretelui >25cm
o Zidarii din piatra
- Cerinte constructive pt zidarii armate
o ZC, ZC+AR, ZIA – p+4
 ZC
 Distribuirea stalpisorilor de bs
o La capetele libere ale fiecarui perete
o De ambele parti ale oricarui gol cu S<=2.5
o Pe conturul constructiei la toate colturile
o In lungul peretelui – la max 4m interax(5m fagure)
o La intersectiile peretilor(daca cel mai apropiat e la
<1.5m)
o In toti spaletii care nu au lungimea min normata
 Sectiunea transversala a stalpisorilor
o Min 25x25
o Lmin=25
 Dispunerea centurilor
o La niv fiecarui planseu indiferent de materailul din
care e facut
o Intre plansee
 La constructiile etajate cu sist celular
 La hale
o Centurile – continui ; formeaza contururi inchise
o Continuitatea poate fi intrerupta in dreptul casei
scarii
 Sectiunea transversala a centurilor
o min 25x20
o l min =25 si cel putin 2/3 din grosimea peretelui
o h min =20cm
 Stalpisorii si centurile din ba- realizate odata cu zidaria
 ZIA
 Grosime pereti caramida:min1/2caramidax2
 Grosime strat beton median :min.10cm
- Realizarea golurilor in pereti din zidarie
o Tipuri :
 Arc fals
 Arc
 Arhitrava in arc plat
 Buiandrug
o Goluri in arc
 Arce in caramida
 Dispunerea caramizilor:radiala, in 2 inele concentrice, 1 sg
inel din elem speciale in forma de pana
 Tipuri de arce: arc eliptic radial 1 caramida; Arc in plin
cintru radial, 1c; Arc plat(anse de panier) cu inele
concetrice, 2c
 Realziarea arcelor din caramida: pozitionarea cintrului,
asezarea caramizilor de la extremitati catre centru,
inchiderea arcului, dezaramarea cintrului
 Arce in piatra de talie (pag 86)
 Arc in plin cintru cu grosime const
 Arc plat
 Arc in plin cintru cu grosime variabila
 Arc frant cu gros variabila
 Conformarea pietrelor pt aliniere la asizele zidariei
o Arhitrave in arc plat
 Din caramida ( 1,1/2, 2c )
 Arhitrave in arc plat din piatra de talie
o Buiandrugi (pag 88)
 Din ba
 Din ba in cofraj ceramic
 Prefabricat din ba precomprimat in cofraj ceramic
 Din ba inglobat in zidarie
 2 profile laminte de otel+termoizolatie interpusa
 Elemente ceramice+armatura in mortar de ciment
 Profil metalic imbracat cu elem ceramice
- Prevederi constructive privind golurile in pereti structurali din zidarie
o Raportul plin/gol se lim fct de:
 Zona seismica
 Nr. De niveluri
 Poz peretelui in cladire