ANCHETE EPIDEMIOLOGICE

 Epidemiologia
 “Studiul distributiei si al determinantilor starilor si evenimentelor legate de
boala si sanatate in populatii specifice si aplicarea acestui studiu pentru a tine
sub control problemele de sanatate” (Last, 1988)
 Analizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat si
aspectele pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.
 Orice fenomen morbid care se manifesta la nivelul unei colectivitati (niciodata la
un singur individ!!!): o populatie tinta aleasa sau grupuri specifice de bolnavi
(epidemiologia clinica)

Nivelele si etapele cercetarii epidemiologice

 A. Nivelul cunoasterii (explicatiei)- cercetarea
fundamentala.
 B. Nivelul interventiei (actiunii) - cercetarea
aplicativa.
Etape :
A. 1. Initierea procesului etiologic;
2. Initierea procesului patologic, ca urmare a
factorilor etiologici;
3. Depistarea clinica a bolii;
4. Supravegherea bolii.
B. 1. Profilaxia primara – evitarea initierii si
declansarii procesului patologic
2. Profilaxia secundara – evitarea depistarii
tardive a bolilor
3. Profilaxia tertiara – evitarea urmarilor nefaste
ale bolilor

 Domeniile de studiu ale epidemiologiei

 Etiologia bolilor - identificarea unor metode preventive
(impactul factorilor genetici, de mediu, comportament si stil de viata in
multifactorialitatea etiologiei bolilor).
 Istoricul (evolutia) bolilor - epidemiologia clinica
(aplicarea metodelor epidemiologice in practica medicala)
  Descrierea starii de sanatate a grupurilor populationale – utila
pentru identificarea unor programe de sanatate prioritare pentru
prevenirea si urmarirea evolutiei bolilor.
 Evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor de sanatate
publica, a masurilor preventive si de promovare a sanatatii.

Tipuri de studii epidemiologice

 A. Studii observationale ( masoara si analizeaza dimensiunile unei probleme
de sanatate, fara a interveni in evolutia bolii.
1. Studii descriptive
2. Studii analitice
 B. Studii experimentale (interventie) – tentative de schimbare a unui element
al bolii (expunerea sau progresul) prin tratament.

Studiile descriptive
 nu isi propun sa testeze o ipoteza etiologica, sa analizeze relatia dintre
expunere si efect sau prezenta inferentelor de tip cauzal
 descriu caracteristicile decelabile ale starii de sanatate si / boala ale comunitatilor
(caracteristici personale, temporale si spatiale a bolilor si factorilor de risc)

Aplicaţiile anchetelor descriptive

 Descrierea istoriei naturale a bolilor;
 Descrierea spectrului bolilor pentru a anumita afectiune.;
 Evaluarea si monitorizarea starii de sanatate a populatiei;
 Planificarea resurselor necesare in domeniul sanatatii publice;
 Elaborarea unor programe;
 Formularea unor ipoteze epidemiologice;

Tipuri de studii descriptive

 Seriile de cazuri
 Studii ecologice (corelationale)
 Studii in sectiune (transversale)

Studiile transversale (în secţiune)

 determină prevalenţa unei boli, masurand in acelasi timp si expunerea si
efectul, problema principala fiind determinarea cronologiei expunere-efect;
 se realizeaza pe esantioane reprezentative de populatie, cercetand expunerile ce
reprezinta caracteristici fixe ale persoanelor (varsta, etnicitatea, situatia socio-
economica ) - evaluarea nevoilor de sanatate a populatiilor;
  recomandari de standardizare internationala a metodelor de ancheta, alegerea
corespunzatoare a esantionului, conceperea corecta a instrumentelor de
ancheta (chestionarul, interviul).

Tipuri de studii epidemiologice analitice

 STUDIILE CAZ-CONTROL (ANAMNESTICE)
 STUDIILE DE COHORTA

 Studiile analitice – caută argumente in

favoarea existenţei unei asociaţii de tip cauzal
FR -- BOALĂ
 Efectul apare numai in prezenta unui/ unor anumiti factori;
 Asocierea este prezenta in momente diferite la aceleasi/ diferite populatii;
 Factorul de risc presupus precede intotdeauna boala si are o perioada de
actiune (latenta);
 Forta asocierii FR/boala se masoara prin RR;

 1. STUDII CAZ- CONTROL

 Compară expunerea la un FR a unei serii de cazuri ce prezintă boala (CAZ)
cu un grup neafectat de boala (CONTROL)
(expunere mai mare la FR al cazurilor, comparativ cu grupul control răspunde
la întrebarea dacă factorul de risc a contribuit la apariţia bolii)
• Retrospective - Orientat catre antecedente
 FR: eveniment/fapt ce a survenit in antecedente, de presupus inaintea
declansarii bolii (ex: fumat, un anumit medicament sau caract personale
fiziologice- grupa sangvina)
 Surse: documente medicale (fise, etc)
 Studii tip caz-control
 cercetarea cauzelor bolilor, in special a celor rare si multifactoriale, cu
latenta mare.

Proiectarea studiului:
1. Selectionarea loturilor
 a. alegerea cazurilor de boala (sau cu variabila studiata) -Toate cazurile
internate sau externate dintr-o anumita perioada de timp
 Cazurile diagnosticate anterioar in cazul unei anchete
 b. alegerea cazurilor de control (test) compus din -
 Persoane care nu prezintă boala, asemănătoare cazurilor, ce pot fi
expuse FR
  Un grup de pacienţi internaţi sau luaţi in evidenţă la aceleaşi
instituţii
 Eşantion din populaţie (comparativ cu grupul de cazuri din acea
populaţie)
 c. raportul grup test-martor – depinde de prevalenta expunerii in grupul
martor , marimea riscului relativ si de erori;
 in cazul bolilor foarte rare, raportul trebuie sa fie de 2-3 martori pentru un
caz (cresterea puterii testului de comparare).
 2. Culegerea informatiilor – determinarea situatiei expunerii dupa aparitia bolii
(efectului) prin interviuri (pot genera confuzii) sau cu ajutorul studiilor de
biochimie.
 3. Masurarea asociatiei FR- boala prin determinarea riscului relativ (RR) si
riscul atribuibil populatiei;

 Tabelul de contingenţă
EFECT (BOALA)

DA NU

FACTOR DE RISC DA a b

NU c d

a+c b+d

a+c sunt cazurile, iar b+d sunt martorii

a+b sunt expusi la FR, c+d nu sunt expusi

Se calculeaza Cotele (OR) Fact Risc la cazuri si la martori

OR =(a/c) : (b/d)=ad:bc

DEZAVANTAJE
 nu se poate calcula incidenţa
 succesiunea temporală nu ajută la solutionarea cauzalităţii expunere-afectare
 greutăţi in alegerea grupurilor
 in cazurile vechi – greutate in obtinerea informaţiilor
  nu sunt analizate toate consecinţele FR
 Studiile de cohorta ( de incidenta, de urmarire sau etiologice)
 Studiile incep cu un grup de persoane care nu sunt bolnave si sunt divizate intr-
un grup expus si unul neexpus la o cauza potentiala, urmarind ulterior aparitia
sau nu a starii de boala.

 Scopul :
- a dovedi existenta/ nu a unei asociatii epidemiologice de tip
cauzal:
- a efectua inferente de tip cauzal
- a verifica daca o ipoteza epidemiologica, formulata in urma unor
observatii clinice, a unor anchete descriptive sau a lecturii, este adevarata sau
falsa.

Anchetele de cohortă
 permit identificarea mai multor boli care se asociaza aceluiasi factor de risc.

 I. 1. Selectionarea lotului test: - in functie de susceptibilitatea de a face

boala (FR)
- in urma unui studiu de prevalenta
- populatii captive: scolari, militari, handicapati
- grupuri profesionale expuse unui risc profesional
 2. Alegerea lotului de comparare (martor):
- grup intern, ce s-a autoformat din interiorul aceluiasi esantion (model tip 1)
- grup extern, ce provine din alta populatie (model de tip 2)
II. Culegerea informatiilor
- direct, prin observare, examen clinic, paraclinic si interviu;
- indirect, din fisele de observatie sau alte documente ce se refera la expunerea
colectiva a unei populatii al un factor de risc
 III. Urmarirea subiectilor- aceleasi procedee pentru grupul expus ca si perntru
cel neexpus
IV. Masurarea si analiza datelor
 a+b este cohorta expusă la factorul de risc,
 c+d este cohorta neexpusă,
 𝑎(𝑎+𝑏) este incidenţ a evenimentului la expuşi (riscul la expuşi)
 𝑐(𝑐 + 𝑑) este incidenţ a( riscul la neexpuşi )
 • Riscul relativ ne arată de câte ori este mai mare riscul la expuşi faţ ă de
neexpuşi, şi este o măsură a forţ ei asocierii dintre factorul de risc (expunere) şi
efect (boală)
• RR este raportul dintre cele două riscuri:
RR= riscul la expuşi (Rexp) / riscul la neexpuşi (Rnexp)

- V. Interpretarea rezultatelor
Concluzie
 RR>1 RA>0 Factor de risc
 RR=1 RA=0 Factor indiferent
 RR<1 RA<0 Factor de protecţ ie
 Forţ a asocierii (redată prin rapoarte – risc relativ) reprezintă un argument cu
privire la etiologie
 Impactul expunerii (redat prin diferenţ e – risc atribuibil,) este un argument privind
latura de sănătate publică a asocierii respective
 Riscul atribuibil, în schimb, ne arată câţ i indivizi vom salva de la efectul urmărit
dacă eradicăm expunerea
 Riscul atribuibil este diferenţ a dintre riscul la expuşi şi riscul la neexpuşi, adică:


 Dezavantajele studiului cohortă
 Impun includerea unui număr cât mai mare de subiecți
 Nu sunt potrivite pentru studiul bolilor rare
 Atunci când sunt prospective, durează mult timp (cel puţ in zece ani), cu excepţ ia
cazurilor în care riscul este foarte mare, iar factorul de risc acţ ionează repede
 Sunt costisitoare
 Nu se pot repeta
 Atunci când sunt retrospective: necesită documente medicale de bună calitate
 Validitatea rezultatelor poate fi afectată serios de erori de selecție, factori de
confuzie, deficiențe de clasificare

 Anchete epidemiologice experimentale

 Implica tentativa de a schimba o variabila la un grup (comunitate), schimbarea
unei componente a stilului de viata sau incercarea unui nou tratament.
 Consideratiile etice sunt de o importanta capitala, fiind realizate strict prin
protocol.
 Experimente tip : -“simplu orb” – erori datorate cunoasterii de catre
experimentator a lotului caruia i se administreaza produsul activ
 - “dublu orb” – preferat, datorita obiectivitatii rezultatelor

 Etapele anchetei epidemiologice

1. Argumentarea pentru realizarea anchetei epidemiologice.
2. Stabilirea obiectivelor cercetarii proiectate
3. Realizarea planului operational al anchetei
Alegerea colectivitatilor de studiu
1. Realizarea monografiei colectivitatilor de studiu
2. Calculul esantioanelor din populatia de baza
3. Intocmirea fiselor de ancheta dentara
4. Elaborarea instructiunilor de completare a fiselor stomatologice Stabilirea
elementelor de apreciere si notare a afectiunilor dentare
5. Alegerea si aprecierea indicatorilor specializati pentru sanatatea/ morbiditatea
dentara
6. . Inregistrarea datelor din fise in calculator
7. Calcularea indicatorilor
8. Extrapolarea rezultatelor
9. Compararea rezultatelor obtinute
10. Concluziile anchetei epidemiologice
11. Autoritatea stiintifica in care s-a realizat ancheta epidemiologica dentara

.
 Metode de ancheta in caria dentara
 Descrierea tendintelor in sanatatea orala (modificari ale distributiei si tiparului
cariei dentare pe grupe de varsta) si in special decelarea factorilor de risc ai
cariei dentare in comunitati- adaptarea metodelor de determinare ale morbiditatii
si a etapelor anchetelor epidemiologice din bolile cronice.
Tipuri de anchete: anchete transversale (de prevalenta)
anchete caz- control
anchete de cohorta
anchete epidemiologice
experimentale
  Statistica aplicata in studiile epidemiologice
 Esantionarea - selectarea randomizata a indivizilor ce vor constitui esantionul
luat in studiu, utilizat pentru estimarea caracteristicilor populatiei de baza.
 Testarea ipotezei – metoda folosita de epidemiologi si statisticieni pentru a
determina probabilitatea (P) ca diferentele observate intre date sa fie datorate in
intregime erorilor de esantionaj, adica intamplarii.
 Acceptarea sau respingerea ipotezei zero depinde de situarea lui p in functie de
nivelul de semnificatie ales (0,01 sau 0,05).

 Teste de semnificatie statistica

 Testul statistic z: compararea valorilor unor indici intre loturi, se utilizeaza
atunci cand se cunoaste deviatia standard a populatiei studiate.
 Testul statistic t cand deviatia standard a populatiei nu este cunoscuta, ci doar
cea a esantionului (s).
 Testul chi-patrat se se utilizeaza in cazul variabilelor de tip categoric pentru a
testa ipoteza zero- faptul ca distributiile variabilelor sunt independente una fata
de alta.
 Corelatia - gradul in care doua variabiledepind una de alta, masurandu-se prin
coeficientul de corelaţia bivariată, respectiv coeficientul Pearson (r) si
coeficientul Spearman
 Regresia – model matematic pentru stabilirea ecuatiei dintre variabile.

 Erori posibile in studiile epidemiologice

 A. Erori intamplatoare - neconcordantele datorate exclusiv intamplarii dintre
observatiile facute la un esantion si valoarea reala de la nivelul populatiei.
- nu poate fi eliminate complet, deoarece nu putem studia decat un esantion din
populatie si nici o masuratoare nu este perfect exacta, dar pot fi reduse prin
masurarea atenta a expunerii si a rezultatului.
Erorile de esantionaj –pot fi reduse prin asigurarea unor dimensiuni
semnificative ale grupurilor luate in studiu si un raport corect intre grupul martor-
activ.
B. Erori sistematice
 1. Eroarea de selectare – diferenta sistematica intre caracteristicile persoanelor
luate in studiu si cele care nu sunt selectionate.
- auto-selectarii participantilor la studiu
2. Eroare de masurare - masuratorile individuale sau clasificarile bolilor si ale
expunerilor sunt inexacte
 - probele grupului expus si ale grupului martor sunt
analizate de laboratoare diferite care nu dispun de suficiente masuri de control
ale calitatii sau laboratoarele produc rezultate diferite cand se analizeaza
aceleasi probe.