Sunteți pe pagina 1din 8

MATERIALE OPTOELECTRONICE

LUCRAREA NR. 4

DIANU MIHAELA-DIANA
NEAGU HORATIU-FLORIN
VOICU ANDRA-MIHAELA

GRUPA 422 G

DATA EFECTUARII LUCRARII: 31.10.2008


SCOPUL LUCRARII

Scopul acestei lucrari de laborator este acela de a masura caracteristicile unor dispozitive
optoelectronice: diode luminiscente (LED) si fototranzitoare, precum si cunoasterea unor materiale
folosite in optoelectronica.

1. Diode luminiscente:
a. Caracteristica curent-tensiune:
- Mod de lucru:
Pentru a determina caracteristica curent-tensiune i a =f(u a ) pentru cele trei diode vom folosi
aparatele de masura. Conectam succesiv iesirea a a GT la LR, LV, L1, cu G1 pus in regim de
vizualizare. Semnalul pentru axa X a oscilocopului se ia de la anodul diodelor, iar cel pentru axa Y
de pe borna B. Se trece GI in regim de masura si cu ajutorul VE se masoara pe rand tensiunile in
punctele LR,LV,L1 si in B. Aceste masuratori se repeta pentru toate cele 16 puncte ale iesirii a.
Aceasta masuratoare cu multimetrul se face in paralel cu masuratoarea caracteristicii curent-
tensiune (care se executa cu osciloscopul).

Tabelul 1:

R1=100Ω
10

11

12

13

14

15

16
Treapta
1

9
0.008

0,869

2,151

2,212

2,269

2,328
0,44

1,31

1,59

1,64

1,76

1,96

2,02

2,09
1,8

1,9

Ux[mV]
-0,0016

-0,0016

-0,0015

0,209

0,058

0,351

0,401

0,497

0,547
0,11

0,08

0,25

0,45
0,2

0,2

0,3

Uy[mV]
Dioda
LR
-0,000016

-0,000016

-0,000015

0,00209

0,00058

0,00351

0,00401

0,00497

0,00547
0,0011

0,0008

0,0025

0,0045

ID=Uy/
0,002

0,002

0,003

R1 [mA]
0,0064

0,4416

0,8705

UD=Ux-
1,101

1,532

1,739

1,762

1,772

1,781
1,53

1,68

1,71

1,72

1,75
1,6

1,7

Uy[mV]

Dioda LV
-0,000015

-0,000015

0,000015

0,000015

0,000067

0,00048

0,00092

0,0014

0,0018

0,0023

0,0028

0,0033

0,0038

0,0043

0,0048

0,0053

ID=Uy/
R1 [mA]
-0,0018

0,44

0,86

1,31

1,82

1,97

2,04

2,16

2,22

2,28

2,34

2,39

2,45
1,7

1,9

2,1

Ux[mV]

Uy[mV]
-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

0,0067

0,048

0,092

0,14

0,18

0,23

0,28

0,33

0,38

0,43

0,48

0,53

2
UD=uU

-0,0003

0,4415

0,8615

1,3115

1,7067

1,868

1,992

2,11

2,22

2,33

2,44

2,55

2,66

2,77

2,87

2,98
x-
Uy[mV]

0,0018

0,44

0,85

1,04

1,12

1,19

1,24

1,42

1,47

1,52

1,58

1,63

1,68

1,74

1,82
1,3
Ux[mV] -0,0015

-0,0016

-0,001

0,039

0,08

0,12

0,17

0,22

0,32

0,37

0,42

0,47

0,52

0,57

0,62

0,76
Uy[mV]
Dioda L1
0,00001

0,00001

0,00001

0,00039

0,0008

0,0012

0,0017

0,0022

0,0032

0,0037

0,0042

0,0047

0,0052

0,0057

0,0062

0,0076
ID=Uy/
6
-

R1[mA]
0,0033

0,4416

UD=Ux-
0,851

1,001

1,04

1,07

1,07

1,08

1,08

1,11

1,11

1,11

1,12

1,06
1,1

1,1
Uy[mV]

In continuare reprezentam grafic I=f(U D ) pentru cele trei diode masurate:

- Concluzii:
Din graficul de mai sus se poate observa ca cele trei diode raspund la valori diferite ale
tensiunii. Cea mai sensibila dioda este L1 care pentru o valoare de aproximativ 1mV prezinta o
crestere exponentiala a curentului prin ea. Acest lucru o face potrivita pentru aplicatii care necesita
masuratori de finete.
Prin dioda LR curentul incepe sa creasca exponential pe la aproximativ 1,75 mV. Portiunea
din grafic care reprezinta comportamentul diodei pe intervalul [0.5;1.5] mV este nereala datorita
unor erori, cum ar fi cele cauzate de rotunjirea valorilor marimilor masurate, de imprecizia
masuratorilor efectuate sau de efectele parazite care nu au fost luate in consideratie. Cauzele erorilor
enumerate precedent afecteaza si masuratorile pentru celelalte 2 diode.
Dioda LV necesita o valoare aproximativ egala a tensiunii cu dioda LR pentru a inregistra un
raspuns in curent. Diferenta dintre cele 2 este insa modul in care creste curentul prin ele. Prin dioda
LV cresterea curentului este mai lina decat prin LR.

3
b.Fluxul emis:
- Mod de lucru:
Pentru a ridica caracteristica ϕ emis =f(i) in unghi solid φ 1, 2 pentru dioda luminiscenta cu
emisie in infrarosu modificam unghiul solid prin modificarea distantei intre dioda si fotodetector. Cu
cat marim distanta , cu atat unghiul solid este mai mic.
Se realizeaza conexiunile necesare efectuarii masuratorilor. Pe osciloscop vom vizualiza
raspunsul fototranzistorului conectat la fluxul emis de dioda. Pe baza masuratorilor de curent
colector si a caracteristicii ϕ=f(I C ) vom calcula fluxul emis de dioda.
Simultan masuratorii executate cu osciloscopul vom realiza si o masuratoare cu multimetrul.

Tabelul 2:
R1=100Ω, R2=1,6kΩ
Treapta 1 2 3 4 5 6 7 8
-0,0015

-0,0015

0,0747

0,1713

0,5594
UB[mV]

0,261

0,459
0,36
-0,0015

-0,0015

0,0244

UA[V]
0,146

0,344

0,628

0,967

1,342
0,000015

0,000015

0,000747

0,001713

0,005594
0,00261

0,00459
IL1=UB/R1
0,0036

[mA]
-

-
-0,00093

-0,00093

0,01525

IF1=UA/R2
0,0925

0,3925

0,6043

0,8387
0,215

[mA]

ϕ1 [lx]
210

390

600

830
85
0

8
-0,0015

-0,0015

UA[V]
0,039

0,192

0,396

0,661

1,292
0,96
-0,00093

-0,00093

0,02437

IF2=UA/R2
0,2475

0,4131

0,8075

[mA]
0,12

0,6

ϕ2 [lx]
120

240

410

600

800
12
0

0,00004668
-9,375E-07

-9,375E-07

0,0000107

0,0001631

0,0002868

IL2=UB/R2
0,000225

0,00035

[mA]

4
- Concluzii
Graficul de mai sus reprezinta o comparatie intre caracteristicile ϕ=f(I L ) obtinute pentru
aceeasi dioda, dar avand distanta intre ea si fotodetector modificata. Se poate observa clar ca graficul
fi1(IL1) corespunde distantei mai mici intre dioda si fotodetector, iar fi2(IL2) corespunde distantei
mai mari. Astfel, fluxul inregistrat pentru aceeasi intensitate prin dioda variza considerabil in cele 2
situatii. In cazul distantei mai mici, variatia fluxului este apropiata de axa Oy (reprezentand o
crestere foarte puternica a fluxului cu intensitatea), pe cand distantei mai mari ii corespunde o
crestere mai atenuata a fluxului cu intensitatea.
Ca surse de erori poate fi mentionata influenta luminii din laborator care modifica fluxul pe
care il receptioneaza fotodetectorul.

2. Fototranzistorul:
- Mod de lucru:
Pentru a ridica caracteristica I C =f(U CE ) ϕ=ct pentru fototranzistorul F1 realizam urmatoarele
montaje: iesirea a a GT se conecteaza la intrarea F1 a ME, iesirea b a GT se conecteaza la intrarea
L1 a ME, intrarea Y a osciloscopului se conecteaza la iesirea a a ME si iesirea X a osciloscopului se
conecteaza la intrarea F1 a ME. Avand GI in regim de vizualizare se observa pe ecranul
osciloscopului setul de caracteristici I C =f(U CE ). Apoi trecem GI in regim de masura si masuram
punct cu punct tensiunea de la iesirea a a ME. Masuratoarea cu multimetrul e realizata in paralel cu
masuratoare cu osciloscopul.

Tabelul 3:

Treapta 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
IL1=- Uy [V]
0,000015[mA]
ΦIL1=0[lx]
-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

-0,0015

5
0,3385
-0,00094 6,377438 -0,0015 -0,00094 6,377438 0,0255 0,015938 6,333563 0,322 0,20125 5,85175
-0,00094 5,938438 -0,0015 -0,00094 5,938438 0,0246 0,015375 5,896025 0,319 0,199375 5,417625 0,3361
-0,00094 5,519438 -0,0015 -0,00094 5,519438 0,0244 0,01525 5,47735 0,26 0,1625 5,0945 0,333
-0,00094 5,062438 -0,0015 -0,00094 5,062438 0,0243 0,015188 5,020513 0,256 0,16 4,644 0,3306
-0,00094 4,627438 -0,0015 -0,00094 4,627438 0,024 0,015 4,586 0,258 0,16125 4,20575 0,3259
-0,00094 4,172438 -0,0015 -0,00094 4,172438 0,0236 0,01475 4,13165 0,24 0,15 3,78 0,3225
-0,00094 3,752438 -0,0015 -0,00094 3,752438 0,0232 0,0145 3,7123 0,1535 0,095938 3,500563 0,3192
0,3147
-0,00094 3,302438 -0,0015 -0,00094 3,302438 0,0229 0,014313 3,262788 0,1508 0,09425 3,05495
-0,00094 2,862438 -0,0015 -0,00094 2,862438 0,0225 0,014063 2,823438 0,15 0,09375 2,61625 0,3105
-0,00094 2,422438 -0,0015 -0,00094 2,422438 0,0223 0,013938 2,383763 0,1485 0,092813 2,178688 0,3047
-0,00094 1,992438 -0,0015 -0,00094 1,992438 0,0219 0,013688 1,954413 0,1466 0,091625 1,751775 0,2991

6
-0,00094 1,552438 -0,0015 -0,00094 1,552438 0,0213 0,013313 1,515388 0,1446 0,090375 1,315025 0,2917
-0,00094 1,109438 -0,0015 -0,00094 1,109438 0,0209 0,013063 1,073038 0,1445 0,090313 0,872188 0,2839
0,2729
-0,00094 0,696438 -0,0015 -0,00094 0,696438 0,0202 0,012625 0,661175 0,1426 0,089125 0,462275
0,1714
-0,0009375 0,3744375 -0,0015 -0,0009375 0,3744375 -0,0015 -0,0009375 0,3744375 0,099 0,061875 0,211125
-0,0016
-0,000938 0,0006375 -0,0015 -0,000938 0,0006375 -0,0015 -0,000938 0,0006375 -0,0015 -0,000938 0,0006375
IC=Uy/R2

IC=Uy/R2

IC=Uy/R2

IC=Uy/R2
UCE [V]

UCE [V]

UCE [V]

UCE [V]
Uy [V]

Uy [V]

Uy [V]

Uy [V]
[mA]

[mA]

[mA]

[mA]
0,000015[mA]

IL1=0,000747

IL1=0,001713

IL1=0,00261[

ΦL1=210[lx]
ΦL1=85[lx]
ΦL1=0[lx]

ΦL1=8[lx]
IL1=-

[mA]

[mA]

mA]
0,211563 5,824938 0,6021 0,376313 5,396588 0,9241 0,577563 4,873338 1,2789 0,799313 4,296788 6,375
0,210063 5,389838 0,596 0,3725 4,9675 0,9161 0,572563 4,447338 1,265 0,790625 3,880375 5,936
0,208125 4,975875 0,5885 0,367813 4,560688 0,9038 0,564875 4,048325 1,2508 0,78175 3,48445 5,517
0,206625 4,522775 0,5865 0,366563 4,106938 0,8953 0,559563 3,605138 1,239 0,774375 3,046625 5,06
0,203688 4,095413 0,5797 0,362313 3,682988 0,8865 0,554063 3,184438 1,2253 0,765813 2,633888 4,625
0,201563 3,645938 0,5712 0,357 3,2418 0,8738 0,546125 2,750075 1,2079 0,754938 2,207163 4,17
0,1995 3,2313 0,5647 0,352938 2,832363 0,8664 0,5415 2,3421 1,1935 0,745938 1,810563 3,75
0,196688 2,788613 0,5602 0,350125 2,389675 0,8556 0,53475 1,90965 1,1687 0,730438 1,400863 3,3

In continuare reprezentam grafic setul de caracteristici i C =f(U CE )ϕ=ct:


0,194063 2,355438 0,5452 0,34075 1,97405 0,8384 0,524 1,4976 1,1535 0,720938 0,985563 2,86
0,190438 1,924863 0,543 0,339375 1,537625 0,8241 0,515063 1,080838 1,1315 0,707188 0,581313 2,42
0,186938 1,503963 0,5378 0,336125 1,116075 0,8079 0,504938 0,677163 1,1096 0,6935 0,1869 1,99

7
0,182313 1,075988 0,5215 0,325938 0,702563 0,7907 0,494188 0,265113 1,0426 0,651625 -0,14423 1,55
0,177438 0,645663 0,5123 0,320188 0,274513 0,7347 0,459188 -0,08689 0,7791 0,486938 -0,15904 1,107
0,170563 0,250538 0,4371 0,273188 -0,01629 0,4693 0,293313 -0,06861 0,4828 0,30175 -0,09055 0,694
0,107125 0,093475 0,1904 0,119 0,0626 0,2012 0,12575 0,04505 0,2086 0,130375 0,033025 0,372
-0,001 0,0008 -0,0017 -0,001063 0,0009625 -0,0018 -0,001125 0,001125 -0,0019 -0,001188 0,0012875 -0,0018
IC=Uy/R2

IC=Uy/R2

IC=Uy/R2

IC=Uy/R2
UCE [V]

UCE [V]

UCE [V]

UCE [V]
Uy [V]

Uy [V]

Uy [V]

Ua[V]
[mA]

[mA]

[mA]

[mA]
IL1=0,005594
IL1=0,0036[m

IL1=0,00459[
ΦL1=390[lx]

ΦL1=600[lx]

ΦL1=830[lx]
[mA]
mA]
A]
- Concluzii
Pe baza graficului se observa ca pentru aceleasi valori ale tensiunii intensitatea curentului
creste din ce in ce mai mult. Cele 8 functii asigneaza valori in curent din ce in ce mai mari valorilor
tensiunii. Erorile care afecteaza masuratorile facute pot proveni din rotunjirea calculelor, erori de
citire.