Sunteți pe pagina 1din 2

Iluzia controlului asupra deciziei antreprenoriale

Modificarea cursului de schimb

Influenţa cursului de schimb valutar asupra exporturilor,


importurilor şi economiei unei ţări

Variaţia cursului de schimb valutar a monedei naţionale are efecte asupra exporturilor, importurilor şi, pe
cale de consecinţă, asupra întregii economii (producţie, ocuparea forţei de muncă, inflaţie etc.).

1. Devalorizarea
Devalorizarea înseamnă ieftinirea, oficială, stabilită de banca naţională/centrală, a monedei naţionale
faţă de moneda altei ţări (faţă de o valută).
Exemplul 1. La data t1. 1 dolar ($) = 4 lei; 1 leu = 0,25 dolari, sau 1 leu = 25 cenţi,
Pornind de la raportul dolar/leu de 1 $ = 4 lei, vom ajunge la raportul leu/dolar după cum urmează: 1 $ = 4
lei; 4 lei = 1 $; 1 leu = 1 $ : 4 lei = 0,25 $ sau 1 leu = 25 cenţi, având în vedere că 1 dolar = 100 cenţi.

La data t2. Banca Naţională a României (BNR) a comunicat, oficial, că, datorită devalorizării leului, cursul
de schimb valutar este: 1 dolar = 5 lei.
În acest caz vom avea 1 $= 5 lei; 5 lei = 1 $; 1 leu = 1 $: 5 lei = 0, 20 $, sau 1 leu = 20 cenţi.

După devalorizare, „preţul” unui leu nu mai este de 25 cenţi, ci de 20 cenţi, ceea ce exprimă o „ieftinire” a
leului faţă de dolar, o scădere a puterii de cumpărare a leului faţă de dolar, o devalorizare a acestuia: cu un
leu nu se mai cumpără 25 cenţi, ci 20 cenţi, deci mai puţin cu 25 – 20 = 5 cenţi, cea ce înseamnă o
“ieftinire” a leului faţă de dolar cu 20%.
În termeni monetari se spune că leul s-a devalorizat, s-a ieftinit, ia scăzut “preţul” faţă de dolar.
2. Revalorizarea
Revalorizarea înseamnă o scumpire, oficială, stabilită de banca naţională/centrală, a monedei
naţionale faţă de moneda altei ţări (faţă de o valută).
Revalorizarea este inversul devalorizării.

În raportul dintre două monede, în timp ce una se devalorizează (îi scade “preţul”, valoarea, puterea de
cumpărare), cealaltă se revalorizează (îi creşte “preţul”, valoarea, puterea de cumpărare).

Revalorizarea leului = devalorizarea dolarului.

Revalorizarea leului faţă de dolar înseamnă creşterea, oficială, a „preţului” leului faţă de dolar: trebuie
plătiţi mai mulţi cenţi pentru un leu.

Exemplul 2. La data t1. 1 dolar ($) = 4 lei; 1 leu = 0,25 dolari, sau 1 leu = 25 cenţi,
La data t3. Banca Naţională a României a comunicat, oficial, că, datorită revalorizăriileului, cursul de
schimb valutar, pentru un dolar, este de 2,00 lei.
În acest caz, vom avea: 1 $= 2,00 lei; 2,00 lei = 1 $; 1 leu = 1 $ : 2,00 lei = 0,50 $, sau 1 leu = 50 cenţi.

Plătindu-se mai puţini lei pentru un dolar, înseamnă că leul s-a întărit, a crescut în putere.

După revalorizare, „preţul” unui leu nu mai este de 25 cenţi, ci de 50 cenţi, ceea ce exprimă o „scumpire”,
o creştere a puterii de cumpărare a leului faţă de dolar: cu un leu nu mai cumpărăm 25 de cenţi, ci 50 de
cenţi, deci mai mult cu 50 – 25 = 25 cenţi, cea ce înseamnă o creştere a “preţului” leului faţă de dolar cu
100%.

3. Deprecierea
Deprecierea înseamnă scăderea, pe piaţa liberă, adică la casele de schimb valutar şi la băncile
comerciale, a „preţului” monedei naţionale faţă de moneda altei ţări (faţă de o valută).
Deprecierea leului faţă de dolar înseamnă scăderea „preţului”, a valorii, a puterii de cumpărare a leului faţă
de dolar, dar nu “la oficial”, nu la cursul stabilit de BNR, ci pe piaţa liberă, la casele de schimb valutar şi la
băncile comerciale.
4. Reprecierea
Reprecierea înseamnă creştere, pe piaţa liberă, adică la casele de schimb valutar şi la băncile
comerciale, a „preţului” monedei naţionale faţă de moneda altei ţări (faţă de o valută).
Reprecierea este inversul deprecierii.

Reprecierea leului = deprecierea dolarului.

În raportul dintre două monede, în timp ce una se depreciază (îi scade “preţul”, valoarea, puterea de
cumpărare, la casele de schimb valutar şi la băncile comerciale), cealaltă se repreciază (îi creşte “preţul”,
valoarea, puterea de cumpărare, la casele de schimb valutar şi la băncile comerciale).
Concret, reprecierea leului faţă de dolar, pe piaţa liberă (la casele de schimb valutar şi la băncile
comerciale), înseamnă creşterea „preţului”, a valorii, a puterii de cumpărare a leului faţă de dolar.
Reprecierea leului faţă de dolar înseamnă creşterea „preţului”, a valorii, a puterii de cumpărare a leului faţă
de dolar, dar nu “la oficial”, nu la cursul stabilit de BNR, ci pe piaţa liberă, la casele de schimb valutar şi la
băncile comerciale.
În timp ce devalorizarea şi revalorizarea sunt stabilite oficial, prin intervenţia băncii centrale/naţionale a
fiecărei ţări, deprecierea şi reprecierea sunt stabilite pe piaţa valutară liberă, adică de casele de schimb
valutar şi de băncile comerciale.

"Ne uităm în balanţă şi vedem că avem creştere de servicii, investiţii de servicii şi mişcarea serviciilor, cu
patru sau chiar cinci miliarde de euro. E foarte important aceasta. Dar vine deficitul de balanţă de bunuri şi
mănâncă acest excedent şi mai lasă un deficit de cont curent de patru miliarde de euro. Deci, mănâncă
tot excedentul care vine din balanţa serviciilor şi mai lasă un deficit de cont curent de patru miliarde de
euro. Fondurile europene sunt mai puţine şi nu pot să acopere, investiţiile străine sunt mai puţine şi nu pot
să acopere şi problema pentru noi la această oră este: acest deficit cine îl acoperă? Îl acoperă cursul de
schimb, că întotdeauna există un plătitor de serviciu şi, la ora aceasta, plătitorul de serviciu este cursul de
schimb, care s-a dus la peste 4,6 lei pentru un euro şi acoperă ROBOR-ul, care urcă spectaculos", a spus
Adrian Vasilescu, la o conferinţă de specialitate.

Acesta a subliniat că în momentul în care apar deficite în balanţa de plăţi întotdeauna trebuie să ne uităm
la cursul de schimb, pentru că de obicei reacţionează la deficitele din balanţa de plăţi şi încearcă, prin
deprecierea monedei naţionale, să acopere deficitul.

"Banca Naţională stă şi ea aici pe piaţă şi încearcă să calmeze piaţa. Să calmeze, acesta este cuvântul,
nu să o răstoarne, pentru că nicio bancă centrală din lume nu împinge cursul, folosind instrumentele pe
care le are la dispoziţie, până acolo încât să joace împotriva naturii evenimentelor din economie", a
precizat reprezentantul BNR, relatează Agerpre