Sunteți pe pagina 1din 5

Curs 8 (14.04.

2016)

Regimul comunitatii legale

Sotii nu se pot sustrage aplicarii unor reguli care sa guverneze rap matrim. Este nula clauza conform careia nu se
aplica intre soti pe parcursul existentei casatoriei niciun regim matrim, nici cel legal, nici cele conventionale.
Nu exista casatorie fara regim matrim!

Temeiul aplicarii regimului matrim legal -> 2 solutii:


1. aplicarea regimului matrim legal este alegerea tacita, o vointa prezumata a sotilor;
2. acest regim matrim legal se aplica in puterea legii.
Daca conventia dintre soti este nula => se aplica regimul matrim legal => regimul matrim se aplica in puterea legii.

Se conserva comunitatea de bunuri ca regim matrim legal? (in Codul familiei era comunitatea de bunuri)
Sub imperiul VCC exista separatia de bunuri.
Solutia din NCC este pragmatica, judicioasa.
Se reglem acum si solutia aporturilor de bunuri comune.
In Codul familiei, partajul bunurilor comune avea exclusiv caracter judiciar si trebuia facuta dovada motivelor
temeinice, lasate la aprecierea judecatorului; acum partajul poate avea si caracter voluntar, amiabil, in fata notarului
public si nici macar in partajul judiciar nu mai trebuie facuta dovada motivelor temeinice.

Caracterele regimului comunitatii legale


Regim de comunitate partiala. Patrim fiecarui sot se divizeaza in 2 mase: masa bunurilor comune si masa bunurilor
proprii.
Nu se mai conserva trasatura unicitatii (cum era in Codul familiei, cand sotii nu aveau alta optiune).
Daca viitorii soti doresc sa adopte comunit legala nu este nev sa incheie o conv marim. Daca opt pt comunit legala
intervine in timpul casat, este necesara incheierea unei conv matrim in fata notarului, pt ca doar asa se poate abandona
vechiul regim matrim si suntem in prezenta unei modificari a regimului matrim in timpul casat – art 369 NCC.
Anterior, se retinea caracterul imperativ, toate normele erau imperative, nu se putea deroga prin conv. Desi prin
NCC s-a mentinut acest caracter, a aparut o atenuare, fiind posibila incheierea unei conv matrim prin care sotii pot deroga
in legatura cu anumite aspecte de la regimul matrim legal. => Se mentine totusi caracterul imperativ, dar acesta este
atenuat.

1. Structura/compozitia patrimoniului fiecarui sot

“bunuri proprii” si “bunuri comune” – in regimurile de comunitate


“bunuri proprietate exclusiva” – in regimul sep de bunuri

Activul patrimonial

Masa bunurilor comune este cea mai consistenta si precumpanitoare.


Instituirea prezumtiei de comunitate: orice bun dobandit in timpul regimului de comunitate este prezumat a fi
bun comun.
Sediul materiei: art 339 NCC – bunurile dobandite in timpul reg comunit legale sunt, de la data dobandirii lor,
bunuri comune in devalmasie ale sotilor.
Vechiul art 30 Codul familiei, care facea ref la bunurile dobandite in timpul casat.
1
Acum se prevede expres ca aceste bunuri sunt proprietate devalmasa, fata de Codul familiei.

Masa bunurilor comune si cea a bunurilor proprii nu sunt complet segregate. Este posibila migratia acestora dintr-
o masa in alta, de ex in situatia partajului bunurilor comune in timpul casatoriei.
Este posibil sa se foloseasca bunuri comune pt dobandirea unor bunuri proprii, de ex un sot foloseste economiile
sotilor pt dobandirea unui bun de uz personal.

Regulile privitoare la gestiunea bunurilor


In priv bunurilor proprii se aplica dreptul comun, mai putin in situatia in care ar fi vorba de o locuinta a familiei
sau bunuri care mobileaza sau decoreaza locuinta familiei.

Criterii generale de determinare a bunurilor comune

1. Notiunea de bunuri
Termenii care sunt folositi in ip art 339 NCC: “bunuri” se refera la sensul din art 535, 536 NCC, susceptibile de
apropriere.

2. Notiunea de dobandire
Nu are importanta daca este vorba de un mod originar sau derivat de dobandire.
Uzucapiune – cand incepe sa curga termenul, pers nu era casatorita, dar, cand se implineste termenul, pers era
casatorita => bun comun, proprietate devalmasa sau avand in vedere ef retroactiv, consideram ca bunul e propriu, pt ca
la inceput persoana nu era casatorita => solutia a 2-a: ne intereseaza mom cand a inceput sa curga termenul.
In sist NCC trebuie sa distingem dupa cum uzucap este tabulara sau extratabulara.

3. Data dobandirii bunului


Ne intereseaza limitele temporale ale comunitatii legale.
Mom de debut al regimului poate fi chiar mom incheierii casat sau un mom din timpul casat, daca de atunci se
activeaza regimul matrim legal (prin conv matrim).

Separatia in fapt a sotilor


Probl: Bunurile dobandite in aceasta perioada de separatie in fapt vor fi considerate bunuri propr devalmasa sau
inceteaza sa se mai aplice prezumtia de comunitate si vor fi considerate bunuri proprii? => Ope legis, ei sunt casatoriti
sub regimul comunit legale; art 385 NCC - in rap dintre soti, regimul comunitatii legale inceteaza de la data introducerii
cererii de divort si in masura in care exista o cerere formulata expres se poate considera ca regimul inceteaza chiar de la
data separatiei in fapt a sotilor.
Daca s-ar admite ca, casatoria inceteaza la data introducerii cererii de divort si cererea de divort este respinsa =>
ce se intampla in perioada aceasta cu regimul matrim? Dar dupa? => SOLUTIA: regimul matrim nu inceteaza la cererea de
divort; ci este afectata de o cond suspensiva; odata pronuntat divortul se considera ca regimul matrim a ainceteta cu ef
retroact; se pune porbl recalificarii unor bunuri.
=>Si in timpul procesului de divort si in timpul sep de fapt se aplica prezumtia de comunitate, dar odata dobandit
divortul, intervine efectul retroactiv, chiar si “supraretroactiv” (de la data sep in fapt)

Veniturile din munca – art 341 NCC


Bunuri comune = venituri din munca si din dr de propr intelectuala.
Intereseaza data la care a devenit scadenta creanta! Nu intererseaza cand au fost incasate aceste venituri!
Ex: unul din soti este angajat, societatea este in urma cu plata salariilor si 6 luni nu isi mai primeste salariul =>
creanta este scadenta in timpul casatoriei, luna de luna; daca intervine divortul si salariile sunt incasate dupa ramanerea
definitiva a hot de divort, vom tine seama ca aceasta creanta a devenit scadenta in timpul casat si aceste venituri sunt
totusi considerate bunuri comune.
2
Natura juridica a bunurilor dobandite cu plata pretului in rate
Dr de propr se dobandeste la data incheierii contr de vanz (daca nu avem un term suspensiv) sau de la data platii
ultimei rate? => Are importanta data la care se incheie contr, chiar daca 90% din rate sunt platite in timpul casatoriei;
bunul va fi considerat bun propriu al sotului dobanditor, daca contr s-a incheiat inainte de incheierea casatoriei.

4. Calitatea dobanditorului
Este esential ca, la mom in care se dobandeste bunul, dobanditorul sa aiba calitatea de sot.
Bunul devine comun in temeiul legii, al prezumtiei de comunitate, iar nu in temeiul actului juridic de dobandire!
Este posibil ca doar unul din soti sa semneze efectiv contr, dar daca are calitatea de sot la mom incheierii actului, indif de
ce se stipuleaza in contr, bunul devine bun comun.
Prezumtia de comunitate este relativa.

Bunuri proprii – art 340 NCC (enumerare limitativa)

Lit a) – bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie, afara daca dispunatorul nu a prevazut expres
ca acestea vor fi bunuri comune
Nu se mai poate deduce intentia neindoielnica a dispunatorului de a ii gratifica pe ambii soti – se prevede expres.
Donatii – natura juridica a bunurilor dobandite in cond art 1091 NCC? (fostul 805 VCC) => prezumtia de donatie
sau alta interpretare?
Darurile manuale - darurile de nunta: bunuri comune sau bunuri proprii cf art 340? => daca sunt daruri uzuale, de
nunta, se considera bunuri comune (bazele patrim comun); daca sunt daruri de o valoare foarte mare (de la parinti, pers
foarte apropiate), in masura in care nu se prevede expres, se considera bun propriu al sotului care a fost gratificat.

Lit b) – bunurile de uz personal


Nu ne intereseaza natura bunului in sine, ci destinatia primita efectiv.
Uzul poate fi material sau intelectual. De ex, cartile scrisa intr-o lb straina care doar unul dintre soti o cunoaste
sunt bunuri proprii.
Calificarea obiectelor de lux – ne raportam la intentia sotilor si starea patrimoniala => daca intentia a fost de
economisire, acel bun va fi bun comun, data fiind intentia sotilor de dezaurizare, in cazul colierului de aur; daca sunt soti
cu dare de mana, bunul poate fi considerat bun ordinar.
Speta: proteza de aur a sotului => bun propriu al sotului care o poarta.
O opinie: Tratamentul diferentiat ar trebui considerat de domeniul trecutului. Profa spune ca in continuare trebuie
sa tinem seama de intentia sotilor!!

Lit c) – bunurile de uz profesional


Sunt bunurile afectate exercitiului profesiei unuia dintre soti: instrumentarul medicului etc.
Daca sotii exercita aceeasi profesie, acele bunuri vor fi tot bunuri proprii, dar copropr pe cote-parti!!
Este necesar ca profesia sa nu fie vremelnica.
In situatia pensionarii, se pune problema daca bunurile isi conserva caracterul de bun propriu sau vor fi
recalificate? => calificarea se mentine si dupa incetarea profesiei.
Nu conteaza din ce sume de bani au fost achizitionate aceste bunuri.
Ex: imobil comun al sotilor, afectat exercitarii profesiei => imobilul face parte dintr-un fond profesional, care face
parte din masa bunurilor comune; isi pastreaza natura juridica; patrim va fi divizat in 3 mase patrim (si cea a bunurilor
afectate exercitarii profesiei)

Lit d) – drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala


Art 12 si 13 din Legea 8/1996 privind dr de autor si dr conexe -> Sotul autor detine monopolul exploatarii operei
sale.
3
Dr strans legate de pers autorului: dr de a decide daca opera sa va fi adusa la cunostinta publicului, cand, cu ce
editura se incheie contr etc.
DAR, cf art 341 NCC, veniturile vor fi considerate bunuri comune (creanta sa fie scadenta in timpul regimului
comunitatii legale).

Lit e)
 premiile si recompensele
Nu intra sub incidenta art 340 premiile ca un derivat al contr de munca, ci acele premii obtinute pt merite
deosebite!
S-a considerat ca si bursele de studiu sunt bunuri proprii, daca au fost obtinuta in urma unei selectii, intr-un mod
competitiv.
Premiile obtinute de sportivi – asimilate unor venituri din munca; poate doar niste premii exceptionale ar putea fi
considerate bunuri proprii.
Recompensa pt descoperirea intamplatoare a unor bunuri arheologice, numismatice etc. intra sub incidenta art
340.
 manuscrisele stiintifice, literare -> suportul material in care se incorporeaza opera

Lit f) – indemnizatiile sau despaguburile daca se produce un prejudiciu unuia dintre soti

Lit g) – bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in
schimbul acestora
Ex: unul dintre soti are un apartament inainte de casatoriei si il vinde, banii vor fi bun propriu => mecanismul
subrogatiei reale cu titlu particular.
Este vorba de o inlocuire juridica!!
Probl: La plata pretului contribuie ambii soti -> Se tine seama de intentia sotilor!! Daca au vrut sa dobandeasca
bunul in copropr => mecanismul subrog reale cu titlu universal: 80% comun si 20% propriu => natura juridica mixta, dar
regimul aplicabil ar trebui sa fie cel al comunitatii legale!
Subrog reala cu titlu univ functioneaza si in cazul bunurilor comune.

Lit h) – fructele bunurilor proprii


Nu era prevazuta expres in Codul familiei.

Dovada bunurilor
In priv bunurilor comune, pers interesata va invoca prezumtia de comunitate, dar aceasta este doar un mijloc de
proba, trebuie facuta dovada ca s-a incheiat un act jur.
Rasturnarea prezumtiei de comunitate presupune dovada ca avem una din situatiile de la art 340 NCC.
Nu trebuie dovedita natura juridica de bun comun!
Dovada caracterului de bun propriu se poate face cu orice mijloc de proba, mai putin in cazul actelor solemne!
*Art 343 alin (3) NCC

Pasivul matrimonial

Se prezuma ca orice datorie asumata de unul dintre soti este o datorie personala a acestuia si va fi considerata
datorie comuna numai daca se incadreaza in art 351 NCC.

Sotii raspund cu bunurile comune pt:

1. obligatiile nascute in leg cu conservarea, administrarea sau dobandirea bunurilor comune


Se au in vedere oblig asumate pt repararea, intretinerea bunului comun.
Inainte nu era prevazuta si ip pt dobandirea bunurilor comune.
4
2. obligatiile contractate de soti impreuna
Conditii:
- sa fie asumata de soti prin contr sau act unilateral;
- sa fie asumata de soti impreuna, inteles in sens larg: concomitent sau succesiv; oblig unuia poate fi pura si simpla,
iar a celuilalt afectata de modalitati; prin acelasi act sau acte separate;
- nu conteaza cauza asumarii oblig!!

3. obligatiile contractate de fiecare din soti pt indeplinirea nevoilor obisnuite ale casniciei
Scopul: indeplinirea nevoilor obisnuite ale casniciei

4. repararea prejudiciului cauzat prin insusirea, de catre unul dintre soti, a bunurilor apartinand unui tert, in
masura in care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale sotilor
Daca prin fapta ilicita a unuia din soti se produce un prejud unei terte persoane.
Fata de Codul familiei s-a extins ip – inainte doar daca era un prejud provocat statului sau unitatii admin-terit.

Regimul juridic al datoriilor

A. Datoriile personale

Art 353 NCC: Bunurile comune ale sotilor nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre ei!!
Ordinea de urmarire este imperativa! Celalalt sot poate invoca beneficiul de discutiune, daca nu au fost urmarite
intai bunurile proprii.
Daca creanta nu este satisfacuta integral din urmarirea bunurilor proprii ale debitorului => creditorul personal
poate cere in subsidiar partajul bunurilor comune, in masura creantei ramase.
Creditorul personal nu poate executa silit bunurile comune, dar se pot dispune masuri asiguratorii asupra
acestora!
In jurisprudenta ICCJ: masura sechestrului poate fi dispusa asupra imobilului detinut de catre soti, nefiind
exceptate expres bunurile comune de la luarea masurilor asiguratorii.

B. Datoriile comune

Art 352 NCC: In masura in care obligatiile comune nu au fost acoperite prin urmarirea bunurilor comune, sotii
raspund solidar cu bunurile proprii.

Intai creditorii comuni urmaresc bunurile comune, dar daca creanta nu e satisfacuta complet => se pot urmari
bunurile proprii ale sotilor.
Sotul se subroga in dr creditorului, daca a suportat peste cota parte ce i-ar reveni din comunitate.

Sotul care a platit datoria comuna, ca urmare a raspunderii subsidiare, are un dr de retentie asupra bunurilor
celuilalt sot pana la acoperirea integrala a creantei.
In acest caz, dr de retentie se extinde asupra tuturor lucrurilor celuilalt sot, fara a mai vorbi de conexitatea dintre
dr de retentie si lucru, existenta in dr comun.

Art 354 NCC: Veniturile din munca si cele asimilate nu pot fi urmarite pt datoriile comune, asumate de celalalt sot.
=> Se limiteaza gajul general al creditorilor chirografari.
Exceptie: doar in cazul in care este asumata pt acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei [art 351 lit c) NCC]