CURS EPIDEMIOLOGIE SI SANATATE PUBLICA

EPIDEMIOLOGIA BOLILOR CRONICE - BOLILE SOCIETĂŢII MODERNE

ASCENSIUNEA BOLILOR CRONICE

Bolile „vieţii moderne” sau bolile neinfecţioase, netransmisibile /cronice domină
în cadrul fenomenului de tranziţie a stării de sănătate, ele reprezentând o problemă
importantă de sănătate publică, fiind in prezent principala cauză de mortalitate şi
morbiditate în ţările dezvoltate.
• Schimbările în structura cauzelor majore ale mortalităţii premature cu trecerea
predominanţei de la bolile infecţioase la cele neinfecţioase au apărut pentru prima dată la
sfârşitul celui de-al IIlea Război Mondial.
• Descoperirea antibioticelor şi apariţia noilor vaccinuri, de rând cu
îmbunătăţirea standardelor de viaţă, sanitaţie, a nutriţiei, calităţii şi securităţii apei s-au
soldat cu o reducere considerabilă a mortalităţii de pe urma bolilor infecţioase şi cu o
majorare a duratei aşteptate a vieţii.
Bolile cronice sunt şi boli ale modului de viaţă.
Bolile cronice sunt afecţiuni care necesită o asistenţă medico-sanitară de lungă
durată şi costisitoare, pot cauza disabilităţi care împiedică funcţia optimă cotidiană a
persoanei afectate.
Predominarea bolilor cronice în structura cauzelor morbidităţii şi mortalităţii
este asociată cu un şir de factori demografici şi epidemiologici.
Bolile netransmisibile nu au o etiologie cunoscută (este complexa, rareori doar un
singur factor poate provoca boala ).
– Declinul morbidităţii şi mortalităţii de pe urma bolilor infecţioase s-a soldat
cu cresterea longevităţii vieţii şi a numărului de persoane care ating vârsta pentru care
sunt caracteristice cancerul şi bolile cardiace.
– Odată cu schimbarea modului de viaţă a crescut influenţa factorilor de risc
cum ar fumatul, modul sedentar de viaţă, dieta bogată în glucide şi grăsimi,
comportamentul de risc, ceea ce a determinat faptul că bolile cardiovasculare şi
cancerul au devenit principalele cauze de morbiditate, mortalitate şi disbilitate.

1
 – Traumatismele şi cancerul sunt patologii care necesită o asistenţă medico-
sanitară costisitoare fapt ce se reflectă negativ asupra economiei sistemului sanitar.
– In baza realizărilor recente sanitare publice şi ştiinţifice medicale sunt
elaborate noi metode de prevenţie şi tratament care reduc semnificativ impactul bolii şi
disabilitatea din cauza bolilor cronice.
- Perioada de latenţă este mare
- Debutul este greu de reperat în timp
- Necesită un management susţinut, pe o perioadă de mai mulţi ani, chiar decenii

1. BOLILE CARDIO ŞI CEREBROVASCULARE

Bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare reprezintă principala cauză de deces la

nivel mondial şi nu au graniţe geografice, economice sau sociale.
Anual apar în lume 32 milioane de cazuri noi de boli cardio şi cerebrovasculare,
din care 16,7 milioane sunt fatale. Din numărul total al deceselor, 7,2 milioane se
produc prin cardiopatie ischemică, 5,5 milioane prin boli cerebrovasculare şi
aproximativ 4 milioane prin HTA.
In Romania, bolile cardio şi cerebrovasculare reprezintă, de asemenea, principala
cauză de mortalitate.
Din această categorie de boli, cele mai importante pentru România sunt:
• hipertensiunea arterială
• cardiopatia ischemică
• bolile cerebrovasculare

1.1 Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arteriala este cea mai raspandita boala cronica.
HTA reprezintă afecţiunea cardiovasculară cea mai răspândită în populaţie şi una
din cele mai importante probleme de sănătate publică pe plan mondial si la noi in tara.
HTA este recunoscută ca un factor de risc major pentru ateroscleroza cu localizare
în special coronariană, cerebrală şi renală.

2
 Exista mai multi factori de risc care contribuie la hipertensiune, dar nu exista o
cauza singulară, şi toţi aceşti factori joacă un rol important:
 vârsta
 modul de viaţă (aportul crescut de sare, sedentarismul, fumatul, abuzul de alcool,
cantităţi crescute de grăsimi saturate în dietă, stresul, obezitatea)
 predispoziţia genetica
 rasa.
Masuri de preventive
 modificarea obiceiurilor alimentare defectuoase
 reducerea cantităţii de sare din alimentele consummate
 normalizarea greutăţii corporale
 activitatea fizică zilnică
 oprirea fumatului, consumului abuziv de alcool.

1.2 Cardiopatia ischemică

Reprezintă una din cele mai comune boli cerebrovasculare şi se clasifică, după
OMS, în:
- dureroasă (angina pectorală, IM, angina instabilă)
- nedureroasă (moartea subită coronariană, tulburări de ritm şi de conducere şi
IC de origine ischemică).
Cardiopatia ischemică a determinat 7,2 milioane de decese în lume, în anul 2001.
In Europa, aproximativ o jumătate din decesele prin boli cardiovasculare sunt
determinate de cardiopatia ischemică, responsabilă de aproape 2 milioane decese anual.
In România, în 2004 s-au înregistrat 53820 decese prin cardiopatie ischemică, iar
in 2008 31025 decese.
Factorii prcdispozanti:
- ereditatea (predispunere genetica);
- sexul: barbatii (preponderent cei tineri) se afecteaza mai frecvent;
- vârsta: maximum de frecventa între 50-60 ani;
- alimentatia bogata în grasimi animale si glucide;
- profesia: cea care favorizeaza sedentarismul si stresul

3
- nivelul crescut al colestrolului in sange
- hipertensiunea arteriala
- diabetul
Factorii precipitanti ce declanseaza criza anginoasa:
- efortul fizic;
- stresul;
- interventiile chirurgicale;
- noxele: alcoolul si fumatul;
- unele droguri: simpatomimeticele.
Masuri de preventie
- un regim care sa urmareasca o reducere a grasimilor de origine animala si a
colesterolului din alimentatie (carne de porc, untul, smantana, untura)
- reducerea greutatii corporale in caz de obezitate
- imbunatatirea regimului de viata: evitarea sedentarismului (gimnastica usoara, mersul
pe jos), renuntarea la fumat, consum moderat de bauturi alcoolice, corectare a reactiilor
impulsive psihice sau emotive

1.3 Bolile cerebrovasculare

Bolile cerebrovasculare reprezintă o cauză importantă de morbiditate şi
mortalitate. Conform OMS la nivel mondial in anul 2001 s-au înregistrat 5,5 milioane
decese prin AVC şi anual circa 15 milioane de persoane supravieţuiesc unui accident
vascular minor.
In Europa, cele mai mari rate standardizate de mortalitate prin boli
cerebrovasculare se întâlnesc în Rusia, unele state din fosta URSS, Moldova, Letonia,
România (pe locul 7).
In România s-au înregistrat in 2008 - 48582 decese prin boli cerebrovasculare.
Factori de risc pentru producerea AVC-ului sunt: creşterea tensiunii arteriale,
diabetul, obezitatea, alcoolismul, droguri, sedentarismul fumatul, inclusiv fumatul pasiv,
lipsa activitatii fizice, folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale.
Profilaxie:
- controale medicale regulate

4
 - tinerea sub control a tensiunii arteriale crescute,
- activitatea fizica zilnica
- controlul nivelului crescut de colesterol, a afectiunilor cardiace (in special
fibrilatia atriala), a diabetului si a afectiunilor care afecteaza vasele de sange, cum ar fi
boala arterelor coronare
- renuntarea la fumat
- mentinerea unei greutati optime
- consumarea unei diete sanatoase, echilibrate, care are un continut scazut in
colesterol, in grasimi saturate si sare, cresterea consumului de fructe si de vegetale
- limitarea consumului de alcool
- evitarea consumului de cocaina si de alte droguri ilegale
- evitarea administrarii de pilule anticonceptionale daca exista si alti factori de
risc- evitarea terapiei de substitutie hormonala la femeile care sunt la menopauza.

2. TUMORI
Cancerul este pe locul doi în şirul cauzelor de deces în ţările industrializate şi
mortalitatea prin cancer avansează rapid în ţările în curs de dezvoltare.
Cancerul înregistrează o răspândire din ce în ce mai mare la nivel mondial, anual
fiind înregistrate peste 10 milioane de cazuri noi şi 7,1 milioane de decese, respectiv
12,5% din numărul total al deceselor. Se estimează că in anul 2020, vor exista circa 15
milioane de cazuri noi de cancer anual.
In România tumorile constituie a doua cauză de deces, fiind răspunzătoare de
circa 15% din totalul deceselor.
Principalele cauze de morbiditate şi mortalitate prin tumori sunt:
 cancerul de sân
 cancerul de col uterin
 cancerul bronhopulmonar
 cancerul de colon şi rect
2.1 Cancerul de sân - reprezintă cea mai frecventă formă de tumoră la femei şi prima
cauză de mortalitate prin cancer. De asemenea,cancerul mamar apare si la barbati, insa
numarul de cazuri este foarte mic.

5
 Boala este prevenibilă şi potenţial curabilă, atunci când e diagnosticată în stadii
precoce. In Europa, incidenţa cancerului de sân este în creştere în ultimii ani la toate
vârstele. In România în anul 2010 s-au înregistrat 3153 decese, respectiv 17% din
totalul deceselor prin cancer la femei, fiind prima cauză de mortalitate prin tumori la
femei.
Factorii de risc ai cancerlui de sân sunt:
 istoric familial (prezenta cancerului de san sau a tumorilor benigne
(necanceroase) in familie , rude de gradul I
 menarha precoce, menopauza tardivă, nuliparitatea, prima naştere peste 35 de
ani (risc comparativ cu nuliparele)
 boala fibrochistică
 terapia hormonală de substituţie
 asimetria sânilor
 densitate crescută la mamografie
 greutate crescută la naştere
 obezitatea – dupa menopauza
 radiaţiile ionozante: bomba atomica, radiatiile x
 radioterapia realizata la nivelul toracelui/sanului
 contraceptivele- rezultate neconcludente, uzul îndelungat posibil să crească
riscul
 creşterea rapidă în copilărie şi adolescenţă, talia inalta
 alcoolul- risc moderat
 deficit de vitamina D
 fumatul
 varsta inaintata, etc.
Factori de protectie
• vârsta tânără la prima sarcină, paritatea înaltă
• alăptarea la san perioade îndelungate
• activitatea fizică, mai ales la vârsta tânără
• dieta saraca in grasimi (vitamina A, vegetale, fructe, ulei de măsline)
• mastectomia profilactică, ooforectomia

6
 • chimioprofilaxia cu Tamoxifen (medicament pentru tratamentul cancerului
mamar )
• menopauza precoce naturală
• renuntarea la fumat, alcool
• evitarea expunerii la agenti carcinogeni.
Reducerea factorilor de risc comportamentali : renunţarea la fumat, alimentaţia
sănătoasă, evitarea expunerii la agenţi carcinogeni, reduce incidenţa cancerului de sân.
Testele screening prin care pot fi detectate tumori în stadiu clinic nedetectabil:
- autoexaminarea sanilor: prin aceasta metoda femeia isi examineaza toate
portiunile sanilor, pentru a depista prezenta oricarei umflaturi sau a altei formatiuni
neobisnuite;
- examen mamografic: detectează tumori în stadiu clinic nedetectabil, femei 40-
69 ani, interval la 2-3 ani;
- ecografie mamara pana la varsta de 40 ani;
- RMN mamar.
2.2. Cancerul de col uterin
In lume se înregistrează anual aproximativ 500.000 de cazuri noi de cancer de col
uterin ( 5% din toate cazurile noi de cancer) şi aproximativ 250000 de decese ( 3,9% din
toate decesele produse de toate cancerele).
Cea mai mare mortalitate din Europa- este în România.
In anul 2009, România se află pe locul 1 în Europa din punct de vedere al
incidenţei şi al ratei de mortalitate, fapt ce demonstrează necesitatea îmbunătăţirii atât a
modalităţilor de prevenţie, cât şi a managementului acestei boli.
In anul 2010, s-au înregistrat în România 1739 de decese prin cancer de col uterin,
fiind a 3-a cauză de mortalitate, după cancerul de sân şi cel colorectal.
FACTORII DE RISC
• debut precoce al vieţii sexuale (sub 16 ani)
• infectia cu HPV (papilomavirus uman)
• număr crescut de parteneri sexuali
• asocierea de boli cu transmitere sexuala
• paritatea înaltă

7
 • igiena penisului deficitară la partener
• fumatul
• anticonceptionalele orale (utilizarea peste 5 ani) - posibil factor de confuzie
• standardul socioeconomic scăzut (factori alimentari, comportament sexual, acces
la asistenţa medicală)
• imunosupresia: transplant de organ, infecţia cu HIV, medicamentele imuno-
supresoase
• istoric in familie de cancer de col uterin.
Factori de protecţie:
• alimentaţie bogată în fructe, vegetale, beta- caroten, vit. C, E
• metodele contraceptive de barieră: condomul, diafragma
• renuntarea la fumat
• Vaccinarea reduce riscul de aparitie al cancerului de col uterin - vaccin care
protejeaza femeile de 2 tipuri frecvente de virus Papiloma, HPV 16 si 18, care determina
circa 2/3 din toate cancerele de col uterin.
Screening-ul cancerului de col uterin depisteaza celulele anormale in stadii incipiente,
cand pot fi indepartate usor, prevenind aparitia cancerului de col uterin. Screening-ul
cancerului de col uterin consta in efectuarea testului Papanicolau, la grupa de varsta 25-
65 ani.
2.3 Cancerul bronhopulmonar
Cancerul bronhopulmonar este cel mai frecvent cancer pe glob.
Grupele la risc: 55-74 ani, mari fumători prezenţi sau foşti (cu durată îndelungată, 30 de
ani).
Reprezentat în proporţie de peste 90% de neoplasmul bronşic, este o tumoră de
gravitate extremă, la care semnele clinice apar târziu şi media de supravieţuire este de
6-18 luni după diagnosticare.
Este cea mai frecventă formă de cancer la bărbaţi şi a 3 a ca frecvenţă la femei,
după cancerul de sân şi cel uterin. Femeile au risc mai mare decât bărbaţii,
susceptibilitate mai mare, dar prognosticul este mai bun.
Din punct de vedere al incidenţei România se situează sub media europeană
(incidenţă mare la grupe de vârstă tinere), iar din punct de vedere al mortalităţii, se

8
 constată că rata standardizată de deces prin cancer bronhopulmonar are o tendinţă de
creştere.
Principalii factori de risc:

 Fumatul, cu rol dovedit în carcinogeneză, ceea ce explică prevalenţa de trei ori

mai mare a cancerului bronhopulmonar la bărbaţi, asociată prevalenţei mai mari a
fumătorilor de sex masculin. Aceasta diferenţă tinde să se diminueze, datorită extinderii
îngrijorătoare a obiceiului fumatului, în special la femeile tinere şi în statele în curs de
dezvoltare sau tranziţie. Fumatul ţigărilor este cel mai mare factor de risc, folosirea altor
produse din tutun pot, de asemenea, să crească riscul de dezvoltare a cancerului pulmonar
şi a altor tipuri de cancer, precum cel esofagian sau bucal. Aceste produse
includ:tigările;tutunul de pipă; tutunul pentru prizat; tutun masticabil.
 Fumatul pasiv
 factori genetici
 factorii profesionali
 poluarea atmosferică
Factori de protectie:
- renuntarea la fumat (prevenirea atât a tabagismului activ, cât şi a celui pasiv)
- alimentatie sanatoasa: antioxidanţii (vit. A, C, E, seleniu) din legume şi fructe
- eliminarea noxelor atmosferice (greu de realizat)
Principalele metode de screening evaluate sunt radiografia toracica, examenul
sputei si tomografia computerizata. Screening-ul prin radiografie sau citologie pulmonară
nu este în prezent cost-eficient şi nu contribuie la îmbunătăţirea reducerea mortalitatii.
2.4 Cancerul colorectal este unul dintre cancerele prevenibile şi pentru care
există numeroase metode accesibile de screening. Apare cu precădere după vârsta de 50
de ani, la ambele sexe, în proporţii egale.
In România, reprezintă a doua cauză de deces prin cancer la femei, după cancerul
de sân, iar la bărbaţi a treia cauză de deces prin cancer, după cancerul bronhopulmonar
şi cel gastric. In Romania in 2010 – 1488 decese femei si 1845 decese barbati.
Principalii factori de risc:
 antecedentele heredo-colaterale 2× >risc sau personale de cancer de colon, sau
de polipi adenomatoşi

9
  boli inflamatorii intestinale (colită ulcerativă sau boală Crohn - inflamația
colonului)
 factori genetici (polipoză adenomatoasă familial, cancer colorectal nonpolipozic
ereditar)
 vârsta de peste 50-60 de ani
 sedentarismul
 obezitatea
 fumatul (25% mai multe şanse de a dezvolta cancer intestinal)
 cosumul de alcool
 cafea excesiv asociata cu tigarile, dimineata pe stomacul gol
 consum frecvent de alimente acre, picante
 stressul
 constipatia cronica
 dieta: consumul de carne roşie sau consumul în exces de vegetale
 utilizarea de contraceptive orale sau de terapie estrogenică post menopauză pe o
perioadă de 5 ani sau mai mult şi utilizarea de multivitamine ce conţin acid folic.
Factori de protectie
• activitatea fizică zilnica, regulata
• evitarea consumului caloric excesiv si a excesului ponderal
• alimentaţie adecvata: bogata in fibre, cereale integrale, fructe, vegetale;
substanţele antioxidante, calciul, vitamina D
• renuntarea la grasimi, mai ales cele de origine animala
• limitarea consumului de alcool
• renuntarea la fumat
• aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene –ibuprofen utilizate periodic.
Masuri de preventie
SCREENING
Decelarea sângelui ocult în materiile fecale - efectuat anual, la persoanele intre
50-74 ani, pune in evident prezenta urmelor de sange in scaun.
Sigmoidoscopia flexibilă - se efectueaza la 3 - 5 – 7 – 10 ani, 50-74 ani
Irigografia cu dublu contrast (bariu/aer)– o data la cinci ani;

10
 Colonoscopia – o data la zece ani;
În ultimul timp se încearcă introducerea printre metodele de screening colorectal a
unor metode moderne, neinvazive – colonoscopia virtuală şi testarea genetică a
scaunului pentru ADN neoplazic.

3. BOLILE CRONICE ALE APARATULUI RESPIRATOR

Sute de milioane de oameni in intreaga lume sufera zilnic de boli respiratorii
cronice. Cele mai recente evaluari ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (2008) arata ca
aproximativ 300 milioane de oameni au astm, 210 milioane au BPOC, iar alte milioane
de oameni au rinite alergice si alte boli cronice respiratorii nediagnosticate.
Bolile aparatului respirator reprezintă a patra cauză de deces în România, după
bolile aparatului circulator, tumori şi bolile digestive, cu o pondere de 5,6% din totalul
deceselor. In România cele mai importante cauze de morbiditate şi mortalitate prin boli
respiratorii cronice sunt considerate BPOC şi astmul bronşic.

3.1 BPOC
In condiţiile unei pandemii mondiale de tabagism in continuă creştere şi ale
scăderii drastice a vârstei fumătorilor, BPOC-ul devine o problemă de sănătate publică,
având implicaţii sociale de mare anvergură din cauza costurilor extrem de mari pe care le
generează. Pierderile se reflectă prin scaderea dramatică a calitatii vieţii si dezinserţia din
rândul populaţiei active la vârste de 45-50 de ani. Nu există tratament etiologic şi evoluţia
este invariabilă spre deces, supravieţuirea la 10 ani fiind de circa 50%.
Factorii de risc exogeni
Fumatul - reprezintã cel mai important factor de risc. El creste mortalitatea de 10-20 de
ori, morbiditatea de cca sase ori.
Poluarea atmosfericã - pulberi, gaze, fum.
Locul de muncã - noxe profesionale pentru multe unitãti industriale (mineri,
siderurgisti, pietrari
Conditiile de micro si macroclimat - frig, umezealã, ceatã
Infectiile virale, bacteriene, micotice.

11
Factori de risc endogeni
particularitãtile constitutionale si anatomice (anomalii anatomice rinofaringiene,
diverse leziuni bronhopulmonare, muco-viscidoza, cifoscolioza, greutatea mica la
nastere, etc.)
susceptibilitatea si hipersensibilitatea constitutionalã de tip alergic
caracterul familial (ereditar) al fragilitãtii tesutului conjunctiv-elastic
deficitul congenital de alfa 1 antitripsinã
lipsã de gamaglobuline si scãderea Ig A în sputã si în ser.
Factori de preventie
- renuntarea la fumat
- scădere în greutate
- dietă echilibrată
- activitate fizică susţinută
- evitarea răcelilor şi a gripei şi creşterea rezistenţei la infecţii prin vaccinări (vaccinul
antigripal, antipneumococic, etc.)
- evitarea/ reducerea expunerii noxelor profesionale şi a poluării atmosferice
- masuri de reducere a poluarii

3.2 Astmul bronşic

Este una din cele mai întâlnite boli cronice, mai frecventă în copilărie, dar
prevalenţa sa variază foarte mult în funcţie de vârstă, zona geografică, mediul de viaţă.
Astmul nu poate fi vindecat, dar poate fi controlat, prin diminuarea expunerii la
principalii factori de risc:
 urbanizarea şi extinderea industrializării
 factori genetici
 expunerea la alergeni domestici
 anumite medicamente (antiinflamatorii nesteroidiene)
 greutatea mică la naştere
 obezitatea
 infecţii respiratorii repetate în copilărie
 rinita alergică

12
  fumatul în timpul sarcinii
 fumatul pasiv
 noxe din interiorul locuintei
 anumiti iritanti (mirosurile parfumurilor, detergenti, etc)
 factori profesionali.
Profilaxie astm:
- oprirea fumatului (mai ales pe timpul sarcinii)
- evitarea expunerii la aer rece, umezeala
- controlul prafului, parului de la animalele de casa
- dieta sanatoasa
- alimentatie la san in primele 5 luni
- evitarea unor medicamente (aspirina si alte antiinflamatoare)
- desfintarea covoarelor in dormitorul persoanei cu risc
- curatenie frecventa la domicilu
- scaderea in greutate la persoanele obeze
- tratament corect al infectiilor respiratorii, etc.

4.BOLILE APARATULUI DIGESTIV

România se află pe locul patru în Europa la mortalitatea prin boli digestive, după
Moldova, Ungaria. La morbiditatea prin boli digestive, România se află pe locul doi în
Europa.
Cele mai imporante cauze de morbiditate şi mortalitate prin boli digestive sunt
hepatitele cronice şi cirozele.
4.1 Hepatitele cronice
Hepatitele cronice pot avea etiologie virală, toxică ( determinată de etilismul
cronic, noxe profesionale sau iatrogenă), reactivă sau autoimună. Cele mai frecvente
sunt cele de etiologie alcoolică şi virală, în special cu virusurile B şi C.
Se estimează că aproximativ 10% din cazurile cu infecţie cu virus hepatitic B se
cronicizează, iar 25% din infecţiile cronice evoluează cu ciriză sau carcinom hepatic
primitiv. La copii riscul de cronicizare este mai mare ( intre 25% şi 90% din cazuri).

13
 Principalele grupuri populaţionale la risc:
 nou născuţii din mame infectate
 copiii din colectivităţi
 personalul din sănătate
 dializaţii
 consumatorii de drogurii i.v
 persoane care fac acupunctură sau tatuaje
 persoane care trăiesc sau călătoresc în zone endemice
 persoane cu mai mulţi parteneri sexuali
 homosexuali.
Infecţia cu virus hepatitic C este o cauză majoră de hepatită acută, cronică, ciroză
hepatică şi cancer hepatic primitiv. Circa 80% din cazurile de infecţii cu virus C se
cronicizează. Dintre cronici, 10-20% vor dezvolta ciroză hepatică, iar 5% cancer
hepatic primitiv.
Masuri de preventie:
- evitarea drogurilor injectabile, a acelor folosite
-evitarea folosirii de catre mai multe persoane a aparatelor de ras, periute de dinti,
epilator, etc
-evitarea efectuarii de tatuaje, piercing in locatii dubioase
-utilizarea prezervativului
- respectarea precautiunilor universale (echipament de protectie)
-vaccinare (hepatita B)
-imunglobuluine si vaccinarea nou nascutilor din mame infectate
4.2 Ciroza hepatică
Ciroza hepatică are ca principali factori de risc: etilismul cronic, hepatilele
cronice de etiologie virală sau autoimună, unele boli metabolice, afecţiuni ale ductelor
biliare, IC cronică, diverse substanţe toxice.
Principalele complicaţii ale cirozei constau în : HDS prin ruperea varicelor
esofagiene, encefalopatie hepatică, carcinom hepatic primitiv, infecţii asociate (
pneumonii, peritonită, TBC), sindrom hepato-renal.

14
 Ciroza se asociază cu morbiditate şi mortalitate crescută şi afecteză numeroase
persoane, în cei mai productivi ani ai vieţii.
Supravieţuirea la 10 ani după diagnosticul de ciroză hepatică compensată este de
circa 50%. Singurul tratament eficace pentru ciroza hepatică este transplantul hepatic.

5. BOLI DE METABOLISM ŞI NUTRIŢIE

5.1 Diabetul zaharat
Diabetul devine o problemă de sănătate publică din ce în ce mai importantă la
nivel mondial, prin costurile directe şi indirecte pe care la determină, prin prevalenţa şi
complicaţiile asociate, fiind o cauză majoră de mortalitate prematură (in cazul în care
boala nu este tratată, o persoană diagnosticată cu diabet trăieşte cu 10 ani mai puţin decât
una sănătoasă), de AVC, boli cardiace, suferinţe vasculare periferice, malformaţii
congenitale, de incapacitate pe termen lung şi de scădere a calităţii vieţii.
Conform OMS, costurile directe ale bolilor legate de diabet se situează între 2,5%
şi 15% din bugetul anual al ţării alocat sănătăţii.
In ţările dezvoltate, marea majoritate a diabeticilor sunt peste vârsta de
pensionare, iar în ţările în curs de dezvoltare diabetul afectează persoane de vârstă
medie ( 35-64ani).
Diabetul creşte de 2-4 ori riscul de boli cardiovasculare şi de AVC, determină
50% din cazurile de insuficienţă renală terminală, 2% orbesc şi 10% au handicap vizual.
Factori de risc
• Factori genetici
• Infectiile, mai ales virale
• Abuzul de alimente bogate in glucide
• Sarcina
• Obezitatea
• Unele medicamente
• Cresterea in varsta
• Scaderea activitatii fizice
• Sedentarismul
• Stressul

15
 Factori preventivi
• Alimentatie sanatoasa bogata in fructe, legume
• Exercitii fizice regulate
• Greutate corporala adecvata
• Evitarea unor medicamente
• Reducerea aportului caloric
• Evitarea stresului psihic,
• Determinarea periodica a glicemiei, etc.

6.2 OBEZITATEA
OMS estimează că în lume există circa 1 miliard de adulţi supraponderali (IMC
intre 25-30) şi 300 de milioane de adulţi obezi (IMC peste 30). Se observă o creştere
alarmantă a prevalenţei şi a incidenţei obezităţii.Conform unui studiu din 2010, 1 din 4
români este obez, endocrinologii afirmă că rata obezităţii în România este de circa 30%,
iar rata obezităţii infantile, atinge 6-8%.
Factori de risc
- Factori genetici
- Obiceiuri alimentare nesanatoase
- Supraalimentatia
- Sedentarismul
- Boli asociate (ovar polichistic, hipotiroidism, etc)
- Stress, anxietate
- Varsta
- Fumatul, alcoolul
- Sarcina
- Unele medicamente (antiepileptice, steroizi, antidepresive, etc)
Profilaxie
- Activitate fizica regulata
- Alimentatie sanatoasa
- Regim alimentar
- Renuntarea la fumat, alcool, etc.

16