Sunteți pe pagina 1din 14
PERIODIC AL FUNDATIEI CULTURALE BUNA VESTIRE/anXI, nr, 54-55, lan.— feb. , 2002; 14 pat DATORII NE{MPLNITE - 65 de ani de la Majadahonda — Sunt tulburat ~ scria, in septembrie, prietenul iui Mircea Eliade, filosoful Paul Ricoeur — din pricina nelinistitorului spectacol pe care-| d8 prea-plinul de memorie aici, prea mult’ uitare dincolo ca sé nu spun nimic despre influenta comemorarilor si abuzurilor memoriei si uit&rii. Ideea unei politici drepte - In ce priveste memoria, este, in aceast privinté, una din temele mele marturisite”. Sub semnul acestei tulburéri si a lecturii cSrtii sale — La memoire, | ‘histoire, | ‘oublie (Paris, Le Seull, 2000 = Memoria istoria, vitarea) s-ar. putea inscrie si aceste pagini care tintesc mai putin o comemorare — moartea, pe frontul spaniol, in |upta impotriva comunismului a celor doi legionari romani (Mota si Marin) ct mai ales rememorarea unor datorii pe care, noi cef de atunci, nu fe-am indeplinit. $i pe care am dori s& le transmitem urmasilor nostri care vor fi poate mai vrednici de cat noi sivor beneficia de ragazul ce nu ne-a fost acordat nous la vremea cuvenité ca s& ne cinstim, cum se cuvine, eroii. Noi intelegem mult mai bine punctul de vedere al filosofului cand se intreaba: ce ar insemna adevarul far& fidelitate sau, mai ales o fidelitate FARA ADEVAR precum, s8 zicem, repetarea comemorérii unor victime care nu au existat Este inevitabila — scrie P. R. — implicarea dintre istorie si memorie si, dac’, memoria, poate fi alteraté patologic — cum araté Freud jntre altii - ea poate fi si PRADA MANIPULARILOR, comandamentelor aga cum, cu prisosinta, se poate vedea din actiunea ,anti-legionara” declansat8 de ,gasca internationalista’ i slugile ei Dar memoria poate atinge in momentele , fericite” ale recunoasterii ~ lucru inaccesibil istoriculul al c&rui mod de cunoastere este totdeauna mediat prin urma textual’ care face ca munca lui s& fie un santier deschis pentru totdeauna” — afirmatie care demonstreazé (dacé mai era nevoie) c& legile antirevizioniste, prin care se cere s& recunoastem fr s8 mai cercetém, altfel putem fi dusi in fata justitiei (mai corect spus a politiei politice) sunt cel putin o aberatie. Logasu! grecilor ne ofer’ punctul de placare pentru a raspunde enigmei reprezent&rii trecutului in memoria GGruia ~ Platon a gésit solutia: EIKON, adic’ ,LCOANA” din bisericile noastre care este o imagine a amintiri. $i, sustine Ricoeur ,paradoxul icoanei este prezenta in spirit a unui lucru absent - aceasté prezenta a ABSENTELOR. 13/01. 2002. (continuare in pag. 8) Fundatia BUNA VESTIRE Ionel I. MOTA Vasile MARIN CEI DOI PENTRU SPANIA SI PENTRU HRISTOS! ___ Articolele numarului 54 - 55 / 2002: %* Cuibul — Unitatea de baza a Migcarii Legionare (Faust BRADESCU): pag. 2; * Globalizarea... (G. UR.): pag. 3; %* Cu Eminescu despre idealul istoric al Rusiei (Tacitus jr.): pag. 3, 6, 7; * Calvarul roménilor stramutati din Cadrilater (prof. Ion STEFAN); pag. 5, 12, 13. pagina 2 (oxmare dn ne, 52-53 2001) Este vorba de o regulé trapisté care interzice _ legionarilor pan’ si folosirea cu- vantului? S&— nu c&dem in aceeasi exagerare casi cei care ne acuzi c3 suntem sect’. Tacerea legionara are cu totul un alt sens. Este simbolul contrastului care trebuie s aparé intre comportamen- tul trupelor legionare si vorbaria care face ravagii in viata politic’ si sociala a lumii noastre. Mai bine zis, aceasta nu este 0 interzicere de a vorbi. Este 0 linie de conduit’ care trebuie s& modifice pe timp indelungat un mod de a gandi si de a actiona, Aceasté lege subliniazé orientarea antidemagogi c& a Legiunii. Demagogia este arta de a face cunoscut prin cuvinte pompoase, iminenta__realizarii aspiratillor populare, stiind perfect c& ele nu se vor realiza niciodata De cAnd votul universal a aruncat ‘n arena politicii nu numai pe barbat, dar si pe femeie si chiar pe copil abia ajunsi la pubertate, demagogia flecarului a devenit — suportul numéru’ unu al tuturor partidelor de pe glob. ToatS lumea vorbeste de toate, mai ales lucruri care nu se ‘inteleg sau care sunt de domeniul utopiei. Ba, mai mult: nimeni nu poate pretinde 0 carier& politic’ dacé nu este capabil s& vorbeasci fri si spun’ nimic si 8 promit& orice, cu surdsul pe buze. Astfel conditionati, politicienii din toate provinciile au pierdut cu des&varsire contactul cu realitatile si nu mai stiu sa foloseasc’ alt limbaj decat pe cel al vorbariei si al__—_promisiunilor amagitoare. Aceast’ mentalitate s-a rAsp&ndit in toate straturile societ8tii. A vorbi f8r8 SA spui nimic, a promite fer’ si faci nimic, a spune, toate acestea au devenit “moned3 curent. Viata social’ nu este decat o piatd de pacdleli, unde castiga, unde reugeste cel ce este mai mincinos, cel mai viclean, cel mai flecar. Tat& de ce Corneliu Codreanu a BUNA VESTIRE mi CUIBUL Unitatea de baza a Miscarii Legionare. X. Legile cuibului. introdus aceasté reguli a taceril printre legile fundamentale ale cuibului. El nu se gandea si reduci la técere pe legionarii vorbareti; el vroia s& “le insufle un nou comportament. Aceast_—_lege deranjeaz’ —intreaga_—_traditie inréd&cinat’, Dar, Miscarea Legiona- 13 in sine nu este oare, o sfidare a oricérei forme de existent’? »Norbeste putin. Vorbeste ce trebuie. Vorbeste cand trebuie”- acest precept pare sé fie extras dintr-o carte de invatatura antic’. Si, fntradevar este 0 regué de cumintenie, bineféctoare ca un balsam pentru viata moderna si pentru viitorul societiti, El smulge ‘omul din aceast’ tendintd de a se afla mereu alaturi de realitate, manat de jnclinarea sa spre exagerare si minciund. Daca Zelea Codreanu ar fi limitat mlegea” sa la aceste trei scurte propoziti, ar fi anuntat o regula de intelepciune care ar fi constituit pur si simplu un obstacol in fata vorbiiriel care ne imbati sau ne scarbeste. fnsi el a mers mai departe. Aceast& ——vorbirie debordant’ ascunde o incapacitate de a crea sau 0 dorinti de a nu infaptui. Tu faptuieste; las&-i pe alti si vorbeasci” - zice Corneliu Codreanu in ultima parte a legii. Acolo, el depaseste simpla. regul morald si o inaltf la regula de conduit’ social, Ti confer o nuant practicd ale c&rei repercusiuni influenteazs, _atat mentalitatea oamenilor cat si ordnduirea material a societatii phegea t3cerii”, in ciuda terminolo- giei sale, este una din cele mai elocventa prin activitatea pe care 0 impune membrilor cuibului. 4, LEGEA EDUCATIEI: ,,Tre- ule s& devil altul. Un erou. In cuib f-ti toat scoala. Cunoaste bine 4 Legiunea’ in multe — dintre cazurile care intereseaza problemele _lagionare, terminologia in sine sau sensul anumitor termeni nu corespund sensurilor curente. fn Legiune se foloseste o terminologie proprie sau se acorda cuvintelor un sens diferit, in general mai larg si mai profund. multime de intelegeri gresite care apasd greu asupra Miscarii se datoreaz’ necunoasterii_acestor diferente sau —_usurintei_— de interpretare 2 adversarilor s8i, Cazul educatiei este tipic. Cuvantul_,educatie” in accep- tiunea —burghez3——_inseamn& »procurare de cunostinte”, insuflate prin intermediul scolii, cettenilor care vor deveni intro zi electori. ‘Aceasté educatie nu are nimic politic; ea pune individul in situatia de a se putea informa cu mai mult usurint’. Pentru partidele stngii_revolu- tionare, educatia nu este decat stadiul de indoctrinare al indivizilor cu preceptele marxist ~ comuniste. Este vorba de o limitare a sensului primitiv redus la notfunile tnregistrate de cei care au luat cunostint cu clasici revolutionar’ si 2u aderat la Miscare. D. p. d. v. all partidului aceasta nu reprezint8 dec&t ~acumulare de Cunostinte referitoare la comunism. Pentru‘ Miscarea__Legionar8, educatia are alt sens, mult mai important si semnificativ. in afara sensului dat de catre sténaistl, adic’ yacumulare de cunostinte aprofun- date asupra misc&rit” si rezumat in ultima expresie a legil: ,cunoaste bine Legiunea” celelalte expresii au cu totul © alt& semnificatie, mult mai simplé: Trebuie s& devil un altul!” 1200: (va urma) dr. Faust BRADESCU * (Traducere, _din_limba francezé, de Eugen BALA$A, din lucrarea: Le Nid Unité de base du Mouvement —Legionare. Editions ,,CARPATII”, Madrid, 1973) BUNA _VESTIRE nr. 54 - 55/2002. pagina 3 Globalizarea” luptei contra ... Ce auzim pe la aparatele de radio in ultima vreme? GB lupta contra ~ adic3telea cum? ~ antisemitismului trebuie s& devin’ global. Dar, de ce nu galactic’, megagalacticS, sau extinsi la nivelul intregului univers. Dar, asa, in general iar a invins Israel! Asa cd: Axioma: Toate neamurile sunt animale nebune, demoni, au sindromul isteric al vacii nebune. Un singur_neam este normal pe pimédnt, Neamul. lui Israel. Restul sunt ceva viermi, acolo. A fost de bun augur 11/09. 2001, Nu pentru victime, evident. GitSlu’ Bush isi va face datoria _indeplinind »programul” fortelor care au numit (pardon, ales") fa ,Casa Alba (vait haus)". ‘Acum avem — ,dija” (jan. 2002; n. red.) - .Comisie Internationali de —Lupt& Contra Antisemitismului (CILCA)”. Cat pe aici sa fie ,CIRCA", Radem noi, rédem... Da’ radem prost! C3 - pardon — ncomisia” si-a fixat si centre de ,supraveghere” a g{b)oilor. Geneva, New York, Ierusalim. Numai rasa alba’ este supraveghiat’ deocamdata. Suntem tarc! Animale de povar’ si de experimente psiho — religioase, psiho — sociale (vezi comunismul) ale neamului plecat - zice el — din Urr — ul Caldeii Acestea fiind spuse, nu aveti decat s& lingeti téréna si 88 lingem se intelege. Zeii PSmAntului sunt evreii. Guvernele neamurilor? Simple unelte ale lui Israel. Lumea albilor? Un gunoi experimental. Al negrilor? Idem! Dar, nu se stie dacé nu vor fi o rezerva. Aceasta daci ne mai gandim la extraordinara lor putere biologic’ si cand ne gandim c& ei — in majoritate — n-au credinta INVIERII, deci speranta in CER. in momentul de faté sunt numai niste unelte de tinere in frau al boilor albi, al ,taurilor inaripatit” Albele? Obiect de distractie pentru ovrei, bataie de joc a negrilor, arabilor si traficantilor de cea ce numim wane vie". Presa o arma in mana ovreiilor bogati; Ziaristil neevreii? Simple unelte scriitoare in mana acelorasi. Politille ordinare? Si cele secrete? Instrumente in mainile acelorasi, medicii la fel. Tot acest imperiu tentacular este numit de uni comentatori ,,de infiltratie”. Asa pare si, poate, asa si ‘este deocamdata. El este, ins&, un imperiu deasupra imperiilor, este stipanul st&panilor. Ceea ce este dincolo. de bine si de rau. Este imperiul lui ESTE! Unde-s zeli oamenilor albi? Doamne, nu exist& sc&pare? Unde-i Asiria? Unde-i ‘Assur? Unde-i Marduk? Ra? Quetzalkoatal? Jupiter tonans, unde-i Imperiul roman? Roma cea ‘stralucitoare”? Dacia? Chiar, asa, Diavolulul este atotputernic? CAnd se va infiinta si 0 ,Comisie de combatere (Lupts) a tiraniel iudaice (CCTI)’. Se va infiinta candva? Vor avea curaj albii vreodata? Ag fi tentat sé spun ca niciodata. Totusi, niciodat nu a fost si nu este mai actuala ca acum (si ca de acum mai inainte) formula lui Emil Cioran (din ,,Schimbarea la fat a Romaniel’ mi se pare): »Dac& ag fi evreu m-as sinucide!”... Cam asta ar fi mica meditatie; fér8 valoare, evident! G. UR. * Comunicare tinuta la ADR, miercuri, 28 / 11. 2001 — ian, 2002. Cu Eminescu despre idealul istoric al Rust NUMAI PRIETENII TI-I ALEGI Pe ceilaltj, VECINII, RUDELE $I DUSMANII ti- Da DUMNEZEU sau, cine stie, DRACUL. De aceea ar trebui s& recitim articolul semnat de Eminescu le 29 octombrie 1876 in Curierul de Iasi intitulat IDEALUL ISTORIC AL RUSIEI, care, asemenea multora din cele scrise de controversatul nostru poet, ilustreaza clarviziunea lui si mai ales actualitatea operei politice eminesciene. Probabil c& aceste calit&ti ale ui i-ai constituit acest capital de adversitate si contestatie care a mers pané la trimiterea la inchisoare a cértilor sale, interzicerea operei politice si denuntarea lui ca ,scriitor fascist” Grav nu este insé anti-eminescianismul unor oameni Pprecum Moses Rosen sau Zigu Ormea. Ne-ar fi mirat dacd nu ar fi fost. In schimb, ni se pare cel putin ciudat c& nu exist o catedr Eminescu in universititile romanesti asa cum lipseste una Mircea Eliade sau Emil Cioran ca s& nu mai vorbim de o universitate care s8-i poarte numele lui Nae Tonescu si, unde si se studieze, intre altele, si pdosarul"... »De ce au fost trimise la inchisoare cdrtile atator romani in perioada blestemata 1945-1990.” Evident, toate cele propuse de noi nu stau in puterea noastré si, de aceea, noi ne vom opri la ceea ce ni se pare realizabil! Si, anume: s& spunem celor putini care ne citesc c& ceea ce ni se intémpli ne-au fost prorocite de Eminescu. Asadar, ,spre deosebire de statele Europei, scrie Eminescu, unde comportarea in afara tarii se schimbé in functie de ceea ce se petrece induntru, Rusia manifesta © fixitate energica aceasta fiind poate unica putere care BATAND s-a LATIT, BATUTA nu a pierdut nimic, SAU APROAPE NIMIC si nici o batalie pierduta n-a facut-o sa piarda. tinta fixata inainte: DE O MIE DE ANI EA NU VEDE CU ALTI OCHI decat cu ACEEASI pe care-i AVEA LA INTEMEIEREA URIASEI SALE PUTERI". Folosindu-se de cartea aparuté la Petersburg jin 1871, sub titlu RUSIA semnat& de N. 1. Danielewski, Eminescu ne dezvaluie ceea ce se va intampla dupa cel de al doilea rézboi mondial pentru c ,aceasta carte este © copie indestul de credincioasé a opiniei publice din Rusia $i IDEILE DEZVOLTATE IN EA NU SUNT VISURILE (contiwuare in pag. 6) Tacitus jr. EE ——————————————— eS pagina 4 GENERATIA CEAUSESCU Reinvestiti, prin prezentarea la urne a aproximativ 53% din populatia fri, cu drept de vot pentru un nou ,cincinal” de ,patru ani" echipa care ne-a propus un viitor fuminos cu vize schengen si intrare triumfalé in structurile Europei este formatS fie din colaboratorii imediati ai pseudo- pantofarului din Scornicesti - este drept pregedinte de onoare al Academiei Romane — precum Ton Iliescu (initiatorul si coordonatorul asasinari fostului sdu_sef), Adrian NASTASE - ginere de ministru al Agriculturii, pe vremea cAnd vacile ceapiste nu atingeau productia de lapte a caprelor chiaburiste, si de la care actualul prim pare a-si fi insusit un pospai de cunostinte, la fel de creatoare precum cele care au produs colectivizarea — (la care se pare, c& dansul ramneste si acum)- , Trita FANITA asa de corupt incat chiar ,ceasc&” I-a trimis in puscéirie, generalul Marcu [udator imperti- nent al Securitatii si ispravilor ei, Priboi. - din aceeasi asc, ‘Apostolache presedinte de CAP dupa ale carr _beneficii_personale crmeaz’ mereu si care se pare c& a uitat c& desi 50% din mana de lucru a tril trebaluia fn agriculturé - (,mogtenire” care nu pare sa ne paréseascé curd) — culesul se realiza cu invatatorii, —_elevii, studentii, soldat si personalul medical din spitale vatafiti de politrucii satelor si vegheati, batjocoritor de brigadierii ceapisti. Nu trebuie s8-i uit&m pe multi, multi alti = de la Talpes la VacSroiu cu vacdreii si vacanii Bivolaru si vasnicii sai aparatori — Floricd fante de Ferentari, Cozmanc& manc&tor de utecisti, Arebenciucul descoperitor al fantasticei . Romani plind de ciubucari si jecmanitori_ si alti stdnculesti, teodorest, cu sau fra pr chitaci sau gpaschi-sti la care se cuvine s8 adéugim fli, epotii sau ginerii nomenclaturistilor de ieri pentru ca, nu-i asa, _,,fiii st&panilor nostri merité s8_ fie stapanii_ nostri", fie dintre argati_ si BUNA VESTIRE nr. 54 - 55 / 2002. mercenarii cu dosare dalmatiene bine patate ca s& poaté raspunde mintenas la hais sau cea. Caracteristica generatiei Ceausescu este tendinta spre dezvoltarea multilaterala” de unde se trage si priceperea in toate, adicé in nimic — sau cu vorba polonez’, ,gapte meseri, paispre- Zece nenorociri' iar comportarea el demonstreaz’ c& Voltaire avea dreptate cnd afirma c&_,niciodaté ‘nu este mai injosité specia uman’ decdt atuncl cand ignoranta. este inarmata cu puterea”. Niciunul dintre ei nu a auzit de principiul lui Peter iar daca au auzit sunt convinsi c& nui vorba de capra lor ci de a vecinului’; si, chiar dac& se recunosc in rezultatul final si anume atingerea limitei__,incompe- tentei", sunt convins c& ,merge si asa” — dovad’ cei 50 de ani care au dus Roménia pe ,culmi de progres si civilizatie”. Pentru ca a doua ,,caracteristica a generatiei Ceausescu — este credinta & ,partidul fiind in toate” dac’ te tine in brate ,,secretarul general” atunci nu-ti raméne decét o singura obligatie: cea despre care vorbea Daniel B&nulescu in crtulia publicati mai an: te pup. conducator méaret*- dascalul in domeniu fiind 0 celebritate supraponderalé si poetics a mai multor partide si comitii O alt caracteristicd a ,filor fiulul ales al poporului” este dragostea lor pentru justitie - si mai ales pentru servitorii ei: i-au luat in brate si nu-i mai scapa. Iar ei srmanil, fac tot ce li se cere ca toat’ lumea sé se simt& bine: si ea, si ei. (S8 nu spunelj c& asta tine de prostitutie cA nu-i frumos). Rezultatul: te dai cu generatia, ti faci de cap, fie ca jorgovanii, fie ca bivolari, fie ca VACAROIU bantuit de iubirea , vantului” si totul se termin& cu un recurs in anulare: se cheam’, in lumea jurisprudentelor, ,recursul bunicutei”. Ca si pe vremea ,dunaril gandiri” generatia iubeste trei__lucruri: colectiva, fabrica de stat cu cépusele libere la imbarcare si partidul unic. J-a siltat inima cand a auzit c& basarabenii au dat cu votul in lagérul comunistiior; le-a_placut peste poate Milosevici dar au pus clus bucuriei pen! c& s-a intémplat ce sa intimplat; si se pregatesc pentru marea_—pcdlire a Occidentului. (Dar nimeni nu vrea s& spun’ & votul din Basarabia nu este altceva decat rezultatul ,podurilor de flori” cand in realitate era nevoie de ypunti economice”. Pentru a intelege diferenta dintre guvernrile _in- competentilor ultimilor 11 ani si cele meritorii, s& ne amintim de ceea ce s-a intamplat tot in decurs de 11 ani cand regele Carol I a preluat o tara sarScit’, batjocorit’, incoltitS de trei imperii lacome, in incetarea de plati si cBreia nimeni nu voia s&-i dea imprumut nici macar un sfant, tributara. Turciei, amenintaté de Rusia care-si facuse ,cale liber’, drum batut” prin ‘cele dou’ principate). Este adevirat ci regele venea de la Sigmarinen, dintr-un caste! nu dintr-o ,satré” (afirmatia apartinea senatorului Vadim Tudor) de la Oltenita — fost raia turceasca; era german si nu un Nastase; devenise roman si nu-si va _schimba nationalitatea pentru nimic in lume; gra adus agonisita din fosta lui tara gra transformat-o in castelul Peles si ‘in fundatia Carol I a c&rei constructii ‘igi continu existenta in ciuda faptulul ci generatia Ceausescu nu-i red numele celui care a creat-o; sunt urmasii celor care au distrus capodoperele lui Mestrovici; si cei care au incendiat-o in decembrie 1989 nimicind manuscrisele c&rturarilor omni pe care i-au ucis jin cei 50 de ani cand tara a fost condus& de cei ,patru boi cu lantu-n coarne”, Veti fi spunand c& bun’ parte - multi cu gura foarte putini cu fapta au contribuit ~ desi mai corect ar fi sé spunem cd au beneficiat la schimbarea din 1989. Dar ei nu au dorit-o revolutie ci doar o schimbare. mai, 2001. (continuare in pag. 6) Juvenal jr. BUNA VESTIRE nr. 54 - 55/2002. (urmare din nr, 52 ~ $3, 2001) Calvarul roménilor stramutati din Cadrilater De Ia inceput trebuie s8 spunem 8 desfégurarea operatiunii de stramutare a avut loc intr-un moment deosebit de dramatic pentru tara, cand teritoriul national fusese sfértecat din trei parti, iar dusmanii pandeau la noile frontiere un moment favorabil pentru un nou asalt asupra Romaniei, cAnd trebuia s8 primeasca alte sute de mii de refugiati din Basarabia, Nordul Bucovinei si Nordul Transilvaniei, iar mijloacele de transport, spatiile de cazare, resursele alimentare, de imbracaminte si medicamente de care dispunea statul roman erau modeste. Stramutarea s-a facut in graba incat recolta de toamnd a anului 1940 nu s-a mai strans de’ pe cémp de citre cei care plecau. Cu toate eforturile depuse de aparatul de stat pentru asigurarea ordinii interne, lanurile de porumb erau supuse peste tot stricdciunilor ”. Populatia romaneasc& din Cadrilater sa evacuat cu mijloacele de transport cele mai diferite: cu trenul, cu automobilele si mai ales cu GSrutele; posesorii de turme de oi, cei mai multi roméni macedoneni, au pornit pe jos, pe langa ele, pind jn satele din Nord, care le fuseser’ destinate. Cei din aproprierea Dunérii, din judetul Durostor, au trecut fluviul cu bacul, poposind un timp in jud. Talomita, apoi si-au continuat drumul mai departe, in Dobrogea. In statiile CFR de destinatie erau ajutati de localnici s8 se deplaseze in localitétile unde erau repartizati. Astfel, dintr-o adres a Prefecturi Tulcea , din 25 noiembrie 1940, aflam c& i se punea in vedere preotului plasii Gurile Dundrii ca panda doua zi, 26 noiembrie ora 8° dimineata, sé mobilizeze in gara Tulcea 60 de locuitori cu cérutele pentru a transporta refugiati din Cadhilater, ce vor sosi cu trenul, in comuna Bestepe®) Din ,Darea de seam& a Prefecturii judetului Tulcea pe perioada 6 septembrie 1940 — 15 august 1941” aflim c& din acest judet au plecat in acest interval de timp 31. 453 locuitori de origine bulgar’ gi 6. 485 locuitori de origine etnica germand ” ; in schimb, au fost ,,recolonizati” 24. 016 ,colonisti, din populatia refugiat’ din Cadrilater” '”), La repartitia pe comune s-a tinut seama mai mult de suprafata de pimént, f8rd ca (sic!) Comisariatul General (al Colonizai; n,n.) 38 fa In seama si disponibllitatile de cazare" “, se mai spune in aceast’ Dare de seamé. Din aceast’ cauz’, pana si fie transferati in alte localititi, unde s8 fi se asigure att locuinté ct si suprafata de pamant cuvenita, de 10 ha. , ,Se agiomereazi mai multi intr-o casd si traiesc in promiscuitate; incidentele sunt din aceasta cauzi inevitabile si frecvente ”?, Din aceeasi ,Dare de seama” aflam: ,,conditiile de viata ale acestora sunt cu adevarat impresionante; gospoderiile sunt aproape complet dezorganizate de peregrinarea prin alte pagina 5 judete. Cea mai mare parte (a refugiatilor; n. n.) a fost obligata s& vand’ pe preturi derizorii ceea ce Iuaser’ din localitatile de refugiu pentru a asigura familillor o existent iluzorie... Orice rezerv de produse sau de furaj este complet epuizat. Cea ce li s-a distribuit din recolta de porumb si din furajele ramase de la populatia bulgara si german& a fost repede consumat asa incat solicité repede asistenta oficialitatii. In contul despagubirilor ce li se cuvenea pentru recolta rémas’ in Cadrilater unii au primit intre 500 - 2000 Iei. cei mai multi nu au primit nimic” ”, Ca s& ne dim seama cat valora aceast’ sum’ mention&m c& la aceast& dat la Bac3nia Gavril Cosma din Tulcea erau urmatoarele preturi: 110 lei kg. branza; 26. lei 1 kg. cafea surogat; 8 lei 1 kg, orz; 9 lel 1 ka porumb; 180 lei 1 kg. de bomboane ™. fn continuare, din »Darea de seam&" aflm: ,Desi sunt veniti de cAteva luni jn judet, totusi sentimentul de provizorat al asez&rii lor, pe care il creeazi Comisariatul General al Dobrogei prin impreciziunea m&surilor pe care le ai si prin transferarea lor dintr-o comuna in alta sau chiar dintr-un judet in altul, ji opreste de la orice gand de munc’ si de refacere a gospodairilor pe care nu rar fi putut da decat certitudinea unei definitive stabiliri in aceste locuri” Sosirea refugiatilor in prag de iar’ a mart suferintele acestor oameni care ajung astfel in situatii disperate, cum este cazul lui Colce Cristescu, refugiat din Durostor cu sotie si doi copii, care, intr-o plangere c&tre Prefect, cere ajutor grabnic ,iind desculi si dezbrcat, suntem expusi ane imbolndvi si chiar a muri de foame”’ ™, Dupa inlturarea de la conducerea {aril a Migcdri Legionare, de catre generalul Ion Antonescu, in ianuarie 1941, lipsind spiritul de ordine si de druire al acestuia in conducerea statului, situatia populatiei stramutete s-a agravat. O ,Noté informativa” a elevilor Scolii de R&zboi, Sectia Intendent, delegati cu operatiuni de blocare a cerealelor disponibile in judet, in vara anului 1941, la ‘nceputul Razboiului Sfant, arata c8 refugiatilor din Cadri- later nu li s-au fixat definitiv locuintele, astfel c& nu au nici o mila pentru cele in care locuiesc temporar; nu li s-a fixat definitiv p&méntul ce au de lucrat, din lips’ de ocu - (continuare in pag. 12) prof. Ion STEFAN 2 A. FS. Dos. 1294 / 1940, F. 42; A. F.S, Idem, f. 309; » Este stiut ci Germania isi retréisese etnicii germani din Basarabia si Nordul Bucovinei dup8 ocuparea acestore de cStre URSS. Faptul c& sii retraigea si de aici, dup’ 7 sept. 1940, s8 insemne oare c& Germania se temea de ocuparea Dobrogei de citre URSS? ; 10) A. F. S. Dos. 1308 / 1941, f. 230: 4) Idem, f. 221; 22) Tbidem; *)Tbidem; "9A. F. S. Dos. 1294 } 1940, f. 418; A. FS. Dos. 1304 / 1941, f. 221; 1) a. F. S. Dos. 1294 / 1940, f. 308; pagina 6 (urmare din pag. 4) » (Generatia...) care s8 le dea posibilitatea s-si rumege in liniste si la vedere ceea_ce au agonisit pe ‘vremea sefulul lor suprem care tinea cu dintii la 0 lege ce se numea ,a CAstigurilor ificite” notat& cifric 18 (Lege care continua si existe asa cum poate sta ascuns in pamant 0 mina anti-personal pe care o poate reactiva cel c&ruia detonarea ei i-ar fi folositoare,). Dovada afirmatiilor noastre este claré dac tinem seama de ceea ce s-a intémplat in Romania in cei 11 ani, comparativ cu ce s-a petrecut in unele din fostele ,landuri” sovietice Mai mult: extinderea mizeriei s-a facut dinadins pentru c8 totdeauna partidele comuniste s-au cripto- comuniste si-au féicut mendrele mai abitir acolo unde lumea este flsmand& - aga cum sobolanii se simt in largul lor, acolo unde nu sunt pisici, soricari, curatenie, ordine, bundistare. Tat de ce afirm’m c& generatia ‘Ceausescu va contribui la demolarea Romaniei continuand ceea ce au inceput, cu sprijinul consilierilor sovietici Dej- Ceausescu si ai lor. Ei sunt ,pilotii orbi” despre care Mircea Eliade scria acum peste 60 de ani: »Imoralitatea —_clasei conducdtoare romanesti care detine puterea politic’ nu este cea mai grava crima a ei. CA sa furat ca tn codru, cB s-a distrus burghezia nationala in folosul elementelor alogene, cB s-a napastuit t4rnimea, c& s-a introdus politidanismul in administratie, in invltmént, c& s-au deznationalizat profesiunile libere - toate aceste crime impotriva sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei neamului nostru, ar putea s& fie iertat. Dar cred c& este o crim ce nu poate fi niciodata uitatd: acesti aproape 60 de ani ce au trecut de la sfarsitul ultimului rzboi, ani pe care nu numai cd i-am pierdut (si cénd vom mai avea inaintea noastré o epoca de PACE) dar i-am folosit cu o satanic’ voluptate la surparea lent& a statului romanesc modern. Nu e BUNA VESTIRE nr. 54 vorba de o simpli gainarie politicianist&, de un milion sau de o suté de milioane furate, de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai grav; OAMENII CARE NE-AU CONDUS gsi NE MAI CONDUC INCA, NU MAT VAD!" . dar au vazut vreodaté? (urmare din pag. 3) * (Cu Er escu...) UNUI FILO- SOF CI IDEALUL ISTORIC AL URIASEI PUTERI DE LA NORD”. ,Teorile acestea nu sunt lipsite de carece maretie si de o maniera de a privi istoria_universului intr-un mod specific: SLAV"... ,in orice caz ~ ne atrage atentia Mihail Eminescu - ni se pare ciudat cum noi, romani, care trim lang Dunare, suntem cu totul cufundati in ideile Occidentului, pe cand din. toate partile imprejuru-ne pulseaz’ 0 viata istoric’ care in dispozitia ei general. se deosebeste atat de mult de istoria Occidentului. CAteodatd ar trebui s& ni se par’ c& suntem 0 muchie de despirtire Intre doud lumi cu totul deosebite si c& este in interesul nostru de a cunoaste amandoui —_jumile acestea”. El afirm& c& misiunea Occidentului in Orient ,ar fi cucerirea economic, proletarizarea_raselor orientale prin industria str3in3, prin robirea sub capital strain in timp ce cealalta parte a lumil nu este migcati de un curent economic ci de unul istoric si religios” (mai apoi utopic - cel comunist - care se stie i-a dat posibilitatea Rusiei sé-si intind’ ghearele peste tot globul). (Din fericire pentru lume si din nefericire pentru stdpanii Rusiei sovietice, visul s-a sfaramat. Dar el continu’ s& se mentin& in mintea actualilor conducstori ai Rusiei care se afi, acum, in plin’ ofensiva.) Dups cel de-al doilea rézboi mondial si nu ca urmare a unor succese militare sau _realizlri economice si culturale ci sprijinului dat de Occident in frunte cu Statele Unite imboldite de interese str&ine 12002. Americei, Rusia a implineascS in mare dorintele semnalate in cartea analiza de Eminescu: instalarea Rusiei in fruntea unei confederatii care cuprindea: 1. Boemia, Moravia si partea de nord-vest a Ungariei; 2. Serbia, Muntenegru, Boznia, Hertegovina, Albania de nord, Banatul, Croatia, Slavonia, Dalmatia, Corintia, Stiria; 3. Bulgaria; 4, Regatul Romaniei cu partea de sus a Bucovinei, Transilvania pana la Mures si parte din Basarabia ruseasc’ - aceast’ cedare urmand a fi compensaté cu Delta Dunarii si Dobrogea (ce urmau si fie ocupate de rusi); 5. Regatul grecesc cu Tesalia, Epirul, partea de sud-vest a Macedoniei, Candia. , Rodos, Ciprul; 6. Regatul maghiar constand din acele parti ale Ungariei si Transilvaniei cate sunt locuite de maghiari si cate or rmanea dupa impértirea intre Boemia, Serbia si Romania; 7. $i ca o Tncununare a visului, fireste ar fi trebuit s& intre pe harta URSS si Tarigradul cu imprejurimile sale. S-au pus limite acestor vise? Nu! Desi Anglia respectase peticul de hartie semnat de Churchill cu Stalin in Grecia izbucneste rézboiul organizat de sovietici si purtat de camenii lui Markos; cam in acelasi timp s-a declansat conflictul pentru insula Cipru - nici azi rezolvat; si ani de zile intre Grecia si Turcia sa mentinut un ,casus belli”. Cine se afla in umbra lor si cine astepta s&-i pice ceva? Rusia! Pentru c& nici o batilie pierdut’ nea fScut-o s& piard’ tinta fixata dinainte” (M, Eminescu) Tar recenta alipire a Bielorusiei si urcarea pe tron a comunistilor in Moldova, si curtea facut de Rusia marei sale vecine Ucrania, $i mentinerea unei imposturi istorice dotaté cu o armaté si care se reusit 53, masura (continuare in pag. 7) BUNA VESTIRE nr. 54 - 55/2002. SERILE BISERICII SF. ILIEI GORGANI INVITATIE In fiecare lund (incepAnd cu luna octombrie 2001), in prima miercuri, intre orele 18° - 20, asadar timp de 90 de minute, dupa slujba Vecerniel, Biserica Sf. Tlie Gorgani si Fundatia BUNA VESTIRE, v3 invita, si pe viitor, s4 participati la o conversatie ce va ocupa, alternativ, doua TEME: > una dintre ele se va adresa problemelor SPIRITUALE finand de o mai buna intelegere a relatillor dintre OM si DUMNEZEU, dintre credinciosii Bisericii Ortodoxe Romane si slujitorii acesteia, dintre lumea de aici si cea de dincolo; - a doua va fi axat pe viata noastra cea de toate zilele incercdnd s& participe la clarificarea c&ilor prin care am putea iesi din hatisul politic, economic, profesional, educativ in care ne-au impins cei 50 de ani de minciun’, coruptie si violent8 prin care a trecut sidin care, din nefericire inc§ nu am iesit. Biserica, sub al crei acoperis fizic - dar mai ales spiritual ne afiam nu se implica politic ~ in sensul c& nu isi propune s& adere lao ideologie anume, s& apere un partid politic impotriva celuilalt. Gi fiind deasupra celor piméntesti, stiind, ins’, din invattura [ui Tisus, c& ,trebule s4 dim Cezarului ce-i al Cezarului” ... ceea ce nu inseamna cB i se da acestuia dreptul s8 incalce spiritualitatea crestin’ $i nici obligatiile pe care le are fat’ de fii acestei tari, comenii care [au ales, il platesc, il pot trage la réspundere si, la nevoie, au voie sa-1 destituie, BISERICA are c&derea sé-si apere credinciosii, s&-i indrume si s&-i corecteze, Este ceea ce ea a facut din totdeauna: a fost casé de invatétur si de cultur8; ad&post. in. timpul navalirilor strine; au fost infiintate, prin ea, sbolnitele” pentru cei in suferint’, a adunat si pastrat marturile trecutului si a infiintat primele clase pentru invat&tura copillor iar preotii lor au pierit in temnitele comuniste. Primele teme spirituale au fost: RUGACIUNEA {octombrie cu o continuare in noiembrie), POSTUL {decembrie), SOMAJUL (ianuarie 2002). Fiecare dintre cititorii nostri -si nu numai - sunt rugati sé participe la discutarea subiectelor propuse, ele find. comunicate, din vreme, atat prin revista noastré — BUNA VESTIRE (revisté care va publica integral - de aici inainte - , sau in rezumat, convorbirile noastre) c&t si prin afigaj. Viitoarele subiecte se vor alege, in conlucrare cu parintele paroh Vasile GORDON $i parintele Emil BABUS, gazdele noastre binevoitoare, tot pe teme spirituale si vor fi: ,Sensul Sf. Liturghii” ; textul lui Nae IONESCU - ,Biserica Ortodoxé"; _,Sfinti ortodoxiel”, ,Marile sSrb8tori ale crestinatatii” ; analiza unel carti fundamentale:_,{storia Religilor” de Mircea Eliade; SEMANTICA TEOLOGIEI etc. in ce priveste ,problemele cetitii” ne propunem si pagina 7 va_propunem si va vorbim despre _,terorism” ; MONDIALIZARE; FISCALITATEA si IMPOZITUL GLOBAL; PAINEA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE; REFORMA; INVATAMANTLUL. Tar in ce priveste tehnologia convorbirilor noastre s8 ne amintim acele reguli si datorii ce trebuie respectate mai ales atunci cénd ne intSlnim in Casa Domnuluiz 1. SA spui tot ceea ce se cuvine tinand seama insé ca timpul nostru are anumite limite; 2. Faré AUTOCENZURA si pentru aceasta trebuie s& disociem faza de creativitate de cea de evaluare; 3. Fra CENZURA: daci aceasta face judecati de valoare, _asupra ideilor celorlalti, atunci introducem evaluarea inaintea incheierii productiei; iar dacd pozitia noastr este cea a unui sef se va produce un blocaj. S3 nu uitim c& cenzura poate lua forme subtile: de plld& rasul; sau discutii in timp ce este expus punctul de vedere; ca s& nu mai vorbim de intreruperi, intreruperi care pot duce la mutism pe vorbitor; 4. In fine, s& nu uitim c& nu-i permis si jefuiesti nepedepsit idelle altora, s& le schimbi sensul original, s8 le desfigurezi. Si, mai ales, s& nu uitim c& ne aflam sub acoperigul Casei Domnului, prin bunvointa parintelui paroh Vasile GORDON, c&ruia ji multumim pe aceasta cale, si in paza Sfintei Fecioare MARIA si a FIULUI lui Dumnezeu intrupat ‘in aceea care a spus: ,Fie mie dup’ cuvantul tu!” Altfel spus: trebuie s8 ne comportim cuviincios! ‘Asa s ne ajute DUMNEZEU! ian. 2002. Fundatia BUNA VESTIRE Noté: Ne intalnim in ziua de miercuri, 6 martie 2002, orele 18°°. Tema: Coruptia... (urmare din pag. 6) + (Cu Eminescu...) numeste Transnistria, si ciudata gégdutie si vizita pe care in aceste zile 0 fac mai mari Chinei, vizit8 cu un. traseu semnificativ: Ucraina, Bielorusia, Rusia, Moldova si Malta oare nu ne spun nimic si nu ilustreazé clarviziunile poetului? Poate ci vom intelege ce este cu dosarul Eminescu, ce este cu structurile paralele despre care vorbea Horia Sima in conferintele sale despre comunism si ce rol au avut podurile de flori in locul unor poduri economice, militare si culturale care s& spulbere, asa cum cer studentii ituanieni th tara lor, minoritatea rusofon’ care a colonizat Basarabia voievozilor intru implinirea IDEALULUI ISTORIC AL RUSIE! Tar daci adauga cea ce se intémplé in Moldova acum si acuza de ,imperialism romanesc” de care se leap3d3 ca de Satana-guvernul neo-comunist de la Bucuresti. Poate cé vom infelege c& ar trebul in locul lor unor ,tipurituri” tmpe si discursuri glunoase, de ziua poetului. s& tnscriem in programa liceelor si universitétilor studiul operei politice, mai actuale azi ca niciodatd — semnat de Eminescu. pagina 8 (urmare din pag. 1) + (DATORIL...) Absentii nostri de azi sunt doi dintre cei gapte tineri care in iarna lui 1937 au fost ucisi tn luptele din Spania; prezenta lor acolo nu era dec&t continuarea actiunii Migcrii Legionare impotriva comunismului, actiune a cBret justificare este ast’zi mai evidenté decdt atunci: ne-a aratat-o Cartea neagr a comu- nismului $1 0 vedem zi de zi la noi in tars victim& a devastatoarei agresiuni a acestei ,orori pline de dezgust, mizerie, plictis si lacrimi” cum —numea comunismul un alt istoric francez, Pierre Chaunu; si asupra lui ne-a prevenit Corneliu Zelea Codreanu. Tonel I Mota si Vasile Marin au plecat in Spania nu ca s8 ucid’ ci ca s8 apere; se tragea cu mitraliera in obrazul lui Hristos” a scris Mota intr- © scrisoare ctre parintil lul; nu se duceau ca s& capete decoratii sau grade si solde ci ca s8 demonstreze tuturor c& legionarii_ isi implinesc leg’mintele atét in fata lui Dumnezeu, in fata lumii si in spiritul Legiunii lar atunci c&nd — ne spune Nae Ionescu - treceau trupurile celor morti pe drumurile tarii au inceput 38 ias& tSranii cu lumandri inainte, a la prohod. Dar, lucru de mirare, franii ieseau cu luman&ri albe nu cu lumanari galbene. Veneau t&ranii cu luman&ri albe. VA rog s& credeti c& aici este foarte mult metafizics” iar noi, putinii care mai suntem pe acest pamént si care am fost martorii modului in care cet8tenii farii au luat parte la despartirea de eroii lor nu putem vita. Dar, de abia acum ne dam seama ci observatia lui Nae Tonescu este deosebit de semnificativa. Dar care mai sunt urmele »memoriale” se intreabé Paul Ricoeur? Una dintre ele ar fi cea a memoriei corticale; a celet psihice si, in al treilea rand, cele materiale. Cu aceasta a treia dimensiune a memoriei, cea a urmelor materiale, documentare, ne aflam in domentul BUNA VESTIRE nr. 54 - 55/2002. istoricului unde istoria si memoria se ‘imbratiseaza. Existé ins’ o alt& mérturie: cea pe care ne-a liset-o Cépitanul in /insemnarile de la Jilava”: ,Tat- |, lng General, in cimasa verde si jincins, pe Marin, eroul de pe campiile spaniole. Mota, frate drag Mota, mi se rupe inima cand te privesc. Am pornit amandoi, eram aproape copii, acum 15 ani, in aceast® lupta. Te vid ager si netemitor. Infruntand adversi le. Sfredelind cu ochii de otel inima dusmanilor. Te vad mai térziu coplesit de greutSti si s8réce, intr-o tard th care pentru Ion Mota nu se gasea paine. Pentru aceast’ srmang de pine, in Roménia, nu era de ajuns numai capul t3u mare, iti mai trebuia si o inima de tradator. Te vad muncind cu disperare. Te vad obtinand succese stralucitoare la examene, in presi, la bar’, la catedra. Te vd tarat in inchisoare. Umit si plin de amiraciune, iti vad umerii incovoiati si sufletul indoliat de atatea acuze miselesti. Te vad tremurand si plangand pentru mine. Te vad plecand la moarte. S8 faci acestui neam dovada suprem8. Sé ne eliberezi pe noi prin moartea ta. SA ne deschizi cu pieptul téu sfartecat, cu picioarele tale rupte drumul biruingei unei generatil Si uitS-te acum, la noi, drag’ Mota. Eu stau aruncat ca un caine aici pe aceste scdnduri. M& dor oasele si imi tremuré genunchii de frig. Ai nostri toti, toaté floarea acestel Romani zace in cine stie ce temnite. . Doamne, ma rog in noaptea aceasta de Inviere, primeste-mi jertfa. Ia-mi viata. Cadi, Tie, 0 Tara, nurti trebuie puterile noastre, Tu vrei doar moartea noastra”. Nu Jara le-a vrut moartea; ci dusmanil tari Tar Romania plteste si azi si va plati mult vreme, atat timp cét nu se vor implini datorille pe care neamul le are fat& de cei care au murit lupténd pentru ea, care au fost ucisi si [satin pulberea drumurilor ‘Sri fSr8 lumin’, rs impartasanie, cei care au pierit in bezna inchisorilor dup multi, foarte multi ani de puscdtie. Ei ce nu au avut decét 0 singur& vind: AU IUBIT ROMANIA! Exist’ si inscrisuri care fn loc s& ne protejeze impotriva uit&rii se substituie efortului_memorialistic cand nu este - credem noi — un mijloc de a altera adevarata flint’ a adevarului - asa cum am int&lnit-o jn prea multe fécéturi istorice scrise mai ales de urechisti sau, mai grav, mercenari. real& operatie istoriografic’ — sustine Michel de Certeau — nu se poate realiza decat prin intermediul a trej faze: punerea in arhive, cand trebuie s& intervin’ discriminarea intre cea ce este autentic de cea ce este fals! Apoi purcedem la explicarea si intelegerea cauzalitéti = PENTRU CE = $i, in fine, trecem la sciittura storie, repunem si clarificim problema fundamentala — CEA A ADEVARULUI. Nu stiu care dintre _istoricii MigcSrii Legionare a faicut corect $i complet acesti trei pasi. Si, de aceea, il intelegem pe BORGES cand afirm’ c& nu, citeste nici un ziar pentru c& adevarul nu va fi accesibil decat romancierilor si istoricilor”. $i nici acestora. dac& vor veni la conducerea lumii ,antirevizionisti” si vor inchide pentru totdeauna santierele adevérului istoric sau, ca la noi, arhivele vor fi inchise pand ce adevarul, aflat in miezul lor, nu va mai fi util nim&nui sau va fi distrus asa cum au fost distruse documentele aflate in biblioteca regelui Carol I rebotezata - fara nici un schepsis — in ,universitar’”. in rSzboiul amintirilor, pe care-| traversim, asistm la o concurent’ apriga ce opune istoria memoriei lucru pe care P. R. il explic’ astfel: ,competitia dintre memorie si istorie, intre fidelitatea uneia si adevarul alteia, adevar ce nu poate fi trangat pe plan epistemologic” — saul, mai limpede, el cere istoricilor s& (continuare in pag. 10) BUNA_VESTIRE nr. 54 - 55/2002. De ceil urati pe Eminescu? Care mai de care ,scriitor”, critic”, ,eseist”, profesor”, ,redactor” sau, cel putin ,asistenta la FPSA” - fosta ,fénica fulgu"; care mai de care wprogresisto - liberschimbist” sau doar _,zoaie postcomuniste” si, lucru de loc surézitor, cei mai multi dintre ie nigte .neica eni" - se aduna periodic, sud diverse” flamure, pentru a plamadi dosarul lui Eminescu” - unul dintre ele fiind ilustrat cu ,hartia de una mie le” pentru oS, spune careva: Eminescu s-a transformat intr-o bancnot, devenind astfel marfa”. ‘SA nu va imaginati c& aceasta ispravi ar fi fost 0 premier’; 58 credefi cS isprava de mai an este rAbufnirea unor ,demolatori de ultim3 ors". Nu. Ei se ‘inscriu in actiunea care se va deziantui, sub ocrotirea tancurilor staliniste, prin ceea ce s-a numit ,decapitarea elitelor rom&nesti” dar pe care ne-o semnala, in 1936. Mircea Eliade: ,Nimic nu ne Indreptateste s& credem cB, daci Eminescu ar fi trait astizi ar fi intémpinat mai putine greut3ti in zonele Oficiale si ar fi izbutit s&si impun mare sa spiritualitate elitelor Roméniei intregite. Dimpotrivi, totul ne face si credem cB, dac& ni se ing&duie termenul ,,carierea” lui Eminescu ar fi fost si mai spinoasa. Asprul su fanatism nationalist i-ar fi inchis multe porfi. Intransigenta sa politics ar fi atras asupra-i renumele de ,huligan’”. Mihai Eminescu ar fi fost azi ,hitlerist” sau fascist. (A se vedea batalla lul Moses Rosen, rabinul unora dintre ,dilematicii” din dosarul amintit, pentru a ‘impiedica publicarea integrala a operei eminesciene.) ‘mpotriva oric&ruia dintre articolele Iui politice scria Eliade, domnul Tudor Teodorescu-Braniste ar fi scris savuroase replici in ,Adevarul” sau ,Cuvéntul liber” - aga cum azi in Dilema, Realitatea evreiascé, Maraimne sau Partisan Revue. Ni s-ar fl spus c& s-ar fi aflat in slujba nemtilor sau, cel putin, in cea a burgheziei romane - precum afirma mai ieri Zigu Ornea, lar - antisemitismul si nationalismul sau - continu’ Mircea Eliade ar fi stamit impotriva-i o cohort de critici $i moralisti, care, in cel mai bun caz, i-ar fi vorboit despre obligatile Roméniei fad de minorit&t, despre umanitarism si alianta noastra cu Franta Marele noroc al lui Eminescu a fost c& s-a nscut intr-un timp in care nu era crim impotriva statulul s4 predici cel mai indarjit romanism, intr-un timp cénd nu se fceau reclamatii la Paris”. Lucrurile sunt mult mai triste decat par la prima vedere, Cici dac& scrisul lui Eminescu ar fi fost cenzurat - pe vremea lui, dack gazeta la care a colaborat ar fi fost suspendaté - asta nu ar fi insemnat c& ,nationalismul nu ar fi fost prezent in presa cotidiana: s-ar fi gsit o duzin& de gazetari pagina 9 amediocrii” care s& spun’, mediocru, adevrurile pe care ni le-a transmis, stralucit, Mihai Eminescu. Din punct de vedere istoric diferenta este enorma: de o parte mediocritatea sterilé si vociferanta, de alta geniul creator, iziunea profetic’ a destinului neamului romanesc. nin acesti ani, sustine, la fel de profetic, Mircea Eliade, singurele probleme ce trebuie s& ne preocupe sunt cele istorice: 0 Romanie UNITA si PUTERNICA, exaltarea spiritului ofensiv, crearea unui om nou, @ unui om cu destin. Un asemenea om nu are nimic de invatat de la nationalismul politic. El nu poate invata decat de la un nationalism istoric, de la sufletul si voinga de putere a ctorva inspirati”. Asadar nimic nou sub soare: atunci - ca si azi, fa fel, in cartea istoricului american Fritz KAHN sau in dosarul Dilemei atacul nu este indreptat doar impotriva lui M. Eminescu ci este vorba de o actiune cu bataie mult mai lunga. Veti vedea, anu! acesta ce perle vor fabrica domnii Radu Ioanid si Shapiro, specialistii in ale ,holocaustului” inviteti cu mult8 trud’ si bani numerosi de domnul Puiu Pascu ca s8-i d&diceasc& pe viltorii militar ai Romaniei ‘cum devine cazul cu ,,panelele” destinate terorismului si holocaustului. Este adevarat c& unul dintre ,scriitorasi” dilematici a murit ~ precum zice dansul, de ras din pricina statuit din curtea Ateneului, si ne spune T. 0. BOBE, mortul adic’, dacd ,ceilalti nu hohotesc este pentru c& imaginarul cultural romanesc Ia asimilat pe Eminescu, de mult, cu Tisus” iar azi ,Eminescu a incetat s& mai fie perceput ca un scrittor - de va fi fost vreodata céci inceputurile sanctificari sale se pierd in negura vremuriior”, Si mai adaugé dansul o fraz8 a c&rei decriptare nu mi- ‘a reugit: ,Rectitudinea spiritului critic, neinsotité de teatralitatea gesturilor liturgice, este exilatéintr-o periferie a speciozitatii préfoase incapabil de inspiratie iluminat’”. Dar T. 0. BOBE fiind ,mort de rs” nu ne mai poate ajuta ! in ce priveste sculptura din fata Ateneului, opera lui Jalea, pricina decesului scriitorasului nu-l reprezinta pe Mihai Eminescu ci Luceaféiul Alaturi de T. ©. BOBE mai semneaz& Mircea Crt&rescu care, ne spune c3 se ocupa de ,fapte”: ,poetul era mic si indesat; foarte paros; cu platfus la ambele picioare, cu aparenta unui vagabond; nebarbierit, cu dinti! mari, galbeni, murdar pe haine si imbracat fr nici o ingrijire”, la mas& mnca cu zgomot, rde cu gura plin’, un ras brutal; un om cu totul lipsit de maniere; avea 0 man& mic& de copii, binevoitoare, neingrijitf, poate nespSlat8; abuza de excitante: cafea si tutun; el ridica, cand citea, cand recita - totdeauna ochii cu duiosie spre podele (SIC); Injura intr-un singur fel - ,tu-i neamul nevoi”, nu arta in nici un fel a POET (2!); cauza mortii va fi nu nebunia cio endocardit& invechité(?!); creierul in greutate de 1490 gr. avea aderente meningeale si encefalitd difuza”. (continuare in pag, 12) Doru MIHAIL eee EOE pagina 10 (urmare din pag. 8) + (DATORIT...) renunte la festivis- me si comemoréiri si s& contribule la transformarea —unei___ memorii nefericite intr-una justificatd si pacificat’. ,Altfel spus - continuam citatul - repunerea in actiune a raportului dintre trecut, prezent si vitor, elibereaz’, cu ajutorul istorii, PROMISIUNILE —netinute, chiar ‘impiedecate si refulate, prin evolutia ulterior a istoriei, la care un popor, 0 natiune, o entitate cultural ar putea accede si prin aceasta la 0 conceptie deschisé si vie a traditiilor.”” Dar NOI? inainte de a vedea bamele sau paiele din ochii celorlalti nu ar trebui SS facem inventarul _proprillor noastre obligatii pentru a le da mortilor nostri certitudinea, singura de care au nevoie, cé NU AU MURIT DEGEABA. Trebuie s& incepem prin a gsi mormantul lor; apoi, s& ne gandim fa vorba lui Platon si si le improspatém oamenilor, acestor mintii de atSta amar de ani, imaginea, ,icoana celor doi” — asa cum, in 1937, lumea purta la butoniere un martigor superb cu o janilie verde si figurile celor doi imprimate in metal! Apoi s& inscriem trecerea lor pe acest pamént printr- un monument. Al doilea lucru ce trebuie implinit At mai repede pentru cd putinii care au cunoscu, i-au auzit si vazut se duc si ei in lumea umbrelor ~ s& culegem toate amintirile acestor martori_nepretuiti si odata cu aceast istorie oral s8 incercim si adunam toate mrturille scrise ~ de la articole de jurnal la scrisori particulare sau orice alte informatii scrise; i, din toate acestea, impreun&. cu opera lor scris& s& punem la indemana _istoricilor documente pentru ca sa fie aturate atét petele albe din povestea lor, dar, mai ales, minciunile acumulate de dusmanii Miscdrii Legionare. Al treilea lucru: sd recitim juraméntul legionarilor Mota - Marin BUNA VESTIRE nr. 5 si, pe ct ne st& in putere s&1 ‘implinim: ,,Jur in fata lui Dumnezeu. in fata jertfei voastre sfinte pentru Hristos si Legiune, / S8 rup din mine bucuriile pamantesti, / s8 m& smulg din dragostea omeneasc’, / pentru invierea neamului meu, / in orice clip’, / S& stau gata de moarte. JUR!” Si,'s8 nu uitim vorbele spuse de Corneliu ZeleaCodreanu la jurém4ntul cadrelor legionare: ,S& punem inima, fruntea si trupul lui Mota si al camaradului Marin temelie Natiunii Romane! Fundament peste veacuri pentru viitoarele m&riri roménesti, S8 punem deci pe Mota si Marin baza viitoarei__ elite romanesti, care, ea, va fi chemata 88 fac8 din neamul acesta ceea ce abia Intrez&reste mintea noastra. Voi, care reprezentati primele ‘nceputuri ale acestei elite s8 va legati prin juramant ca va veti comporta in aga fel, incdt s8 fiti cu adevirat inceputul sén&tos, de mare viitor al elitei romane, c& veti apara intreaga Miscare Legionara ca ea sa nu alunece pe clile afacerismului, luxului, traiului bun, —imoralit&ti, satisfactiei ambitilor personale sau poftelor de mérire omeneasca Ei nu au murit ca s& biruim prin jertfa lor o cast’ de exploatatori si 8 ne asezm noi in palatele acestei caste continuand exploatarea tarii si mundi altora, continuand viata de afaceri, de lux, de destrabaiare” ‘$i mai avem o datorie pe care — mai ales dup’ marea prigoan’ ~ nu am implinit-o: UNIREA — pentru c& ne spune Cépitanul - : DRUMUL CEL MAI RAU ESTE DESUNIREA; si in JAD dacé ar merge trupe-legionard, de va fi unité, va invinge tot iadul si se va intoarce invingétoare. Mai bine mai putini, tréind in frétie deplind, intr-o unitate _perfecté, decét mai multi certéndu-se uni cu alti. Si mai ales s& nu uit&m cuvantul adresat de Ionel Mota Cépitanulul, ia despartire: $7 SA FACL MAT CORNELIU, O TARA CA SOARELE SFANT DE PE CER. Ei nu au putut-o face. Dar NOI, noi ce le vom spune - 55/2002. dincolo dac& nici una din datorille fata de mortii nostri, fat de romanii nostri, fata de tara noastra si, mai ales, fat de Dumnezeu nu le vom fi implinit? AFORISME ... BLANDE Fericirea, ca educatie si comportament * Fericirea este multumire su- fleteascé gradat’, nu absolut’, girat& de 0 constiint moral, logic& si constient. De aceea, nimeni nu poate fi frustrat de ea atata vreme Cat ea este dependent de virtutile pe care omul si le poate insusi in mod personal si dup’ vointa sa, prin comportamentul su, révna si credinta nelimitata, urmand.caiie méntuitoare ale invatSturii lui Tisus Hristos. * Fericirea este satisfacere, ne- garea ei renuntare la ea. * Fericirea este contemplare, entuziasm, sanatate - fizicd i morala, daruire, sacrificiu, puritate sufleteasca, iubire intransigenté, caracter, munc8, bucurie, respect, finete comportamentalg, disciplin’, patriotism, credinta in Dumnezeu, cu alte cuvinte o sum’ de virtuti trite, exprimate in existenta vizua~ 18 si nevzut8 a vesnicei deveniri. * Fericiti sunt cel ce spun adevérul_ macar inaintea mort pentru c& adorm fara tulburéri de constiint’. * Fericirea este rezultatul unei stréduinte, a unei lupte dus’ de om Contra pornirilor satanice si ispitelor pornite din interiorul séu, dar mai ale a conditillor economico - sociale in care traieste. Ea const’ in infrangerea lor prin credint§, prin muncd si facete de bine, prin iubirea si tréirea vietii in armonie frateasc’, deplin’g, cu tot! semenil sai; un dar, 0 _recompens& sufleteascd a marinimiei si - generozitatii divine propovaduité de ‘nvat&turacrestin& prin cei_patru evanghelisti, prin apostoli. si sfintii pSrinti ai Biseriit ul Hristos. + Gintecul este expresia sonor’ a fericirii. TIRE nr. 54 - 55/2002. pagina 11 Raubsystem Oricine ne promite imbunéitépirea care nu se datoreste muncil, adicé oricine ne promite un venit de forte, (8rd ca noi si ff cheltuit pentru el, este un prestidigitator, care vrea sé ne faci sf vedem, ci Jucrurile ce le scoate [a ivealé, s-au ivit din NIMIC. &/! Ex nihilo, nihil. Din nimic, nimic iese. Nu se poate sui apa, fr ca 8 fi scizut undeva, nu se poate imbogatire din senin f&ré ca cineva si ff suferit: Mihai Eminescu Pentru a pricepe cum se realizeazé ,jecménirea unui popor” se cuvine s8 cercetm un text ce se aflé ‘in mss. 2264 semnat M. Emines¢ »Gospodiria statului, la romani, trebuie denumit8 cu termenul tehnic inventat de Roscher - »RAUBSYSTEM" - un sistem de répire, adic’ de exploatare care ne nimiceste economille private, adic acel plus care se adauga capitalului de reproducere, si care face ca acesta din urma s& fle mai mare decat productia care Fa precedat. De aceea la noi productia stagneazi si find 0 stagnare e cu neputint’, inmultindu-se trebuintele - adic’ dezvoltarea subiectivi a dorintelor omenesti - iar aceste trebuinte nu mai sunt proportionale cu ceea ce se produce. Rezultatul: si capitalul primitiv este afectat. (Un exemplu din zilele noastre: dorinta de a trai mai bine decat munca pe care o prestau i-au indemnat pe compatriotii nostri s8 fure instalatille de irigatie; sau cablul telecomunicatilor, sau dotérile fostelor CAP- uri.) Consecintele: sunt vizibile cu ochiul liber.” De ce se petrec toate acestea ? Din nou Mihail Eminescu: ,Lipsa puterii de abstractie, care-i_caracteristici factiunilor si guvernelor de la noi, da statului aspectul unei institut calculate numai pentru momentul de fat, nici vittor, nici trecut m&car nu joac& un rol in aceasté lupti pentru existenté a crei tendintS este succesul momentan, o stare asemanitoare cu a unel natiuni migratoare pripasite pentru un timp oarecare pe o tindere de pamant, nepasitoare la trecut, care-i indiferent in timp ce de vittor nu are griji, incercand s& stoarcé, in prezent, toate bunurile pe care acesta le poate da chiar dac& prin aceasta prezentul ar deveni incapabil de a forma temeiul unui viitor stabil.” (llustratia ultimilor zece ani: numérul imens de bénci si fonduri de investitii sau alte caritasuri care au jecménit agoniseala multora dintre cet&tenii téri.) »Prin necunoastere radical’ a _armoniei intereselor generatia de azi consuma ca o flacdr& tot oloiul, toate izvoarele de existent’, pe care le incarcé cu un consum prea mare incat generatia ce-i urmeaz& se va stinge ca putere de stat, ca un gréunte cBzut pe un pémant cu desvarsire sSrécit, incapabil de a o hréni Finantele Roméniei se ruineazé? Cine-i face, cum si cine-i cheltuieste, si de co?” Ne vom sili, in aceste randuri s& semnalim masurile prin care cei multi, umili si obiditi, sunt jecmsniti. S& lum un exemplu ale carei date sunt usor de verificat - desi cafeaua nu este o ,obligatie” pentru Poporul roman asa cum laptele, fina, carnea, locuintele, apa de baut sau combustibilul. Dar primul nostru exemplu se poate extrapola la toate celelalte, Pretul ,robustei” - cafeaua de referintS la bursele internationale a pierdut inc& 2,5% dolari - atingand la 1 februarie 2001 1047 dolari per ton’, ceea ce inseamna aproximativ 1,047 dolari per kg, sau in lei cam 20.000 (este vorba de luna februarie 2001); iar, pentru c& recolta este in crestere - estimandu-se un excedent de 10-11 milicane de saci - adic’ 12% din productia mondiala - pretul, in nici un caz, nu va creste, Cumpératorul roman plateste kilogramul de cafea care ‘nu este, adesea, nici cel indicat de eticheta, nici macar vandut in termenul de garantie, cu cel putin 80.000 atingaind si 300.000 lei pentru anumite sortimente. Al doilea exemplu: inflatia. Cu ajutorul ei se realizeaz’ jecménirea mai ales a celor sfraci, a celor cu venituri provenite din salarii si a productorilor de bunuri perisabile - ceea ce inseamni uriasa mas a agricultorilor. Cu sprijinul inflatiei guvernele Roméniei - din ultimii Zece ani, au nimicit agonisita a milioane de oameni care si-au depus banii la CEC - acesta find singura institutie comunisté in care cei mérunti isi puteau investi agonisita. (Toate celelalte forme de tezaurizare erau fie prohibite si sanctionate, fie imposibil de realizat (nimeni, cu exceptia nomenciaturii si slugilor din prima linie, nu-si puteau cumpira case, terenuri, case de vacant, etc,), find expus ,interventiei legii 18”.) In decurs de zece ani degradarea banilor prin inflatie a fost de peste echivalentul a 1000 - 1500: altfel spus 6500 lei depusi la CEC in 1965 (valoarea a 30 de perechi pantofi Guban ) valoreazé in 1994 (inclusiv dobanzile aferente) cat plata reparatiei unui toc la un pantof! Sobolanii inflatiei continu’ s& rontdie zi si noapte, in sproportie de mas¥” veniturile pensionarilor - (excepténdu-i pe cei cu pensii uriage si care folosind fondurile de investitii si sistemul Caritas - ,specialitatea casei neo-comuniste” isi méresc veniturile (in realitate, inflatia anuntat& de comisia de statistic’ nu corespunde realitatii in ce priveste impactul majorrii anumitor preturi asupra pensilor si salarilor) In cosul-inflatiel exist marfuri care contribuie la diminuarea valorii acesteia in timp ce preturile care-1 afecteaz’ zi de zi pe cel cu venit fix si neindexat de cat la pastele cailor - sunt artificial diminuate. feb. 2002. (continuare in pag. 14) Paul Spiru MICHAIL pagina 12 (urmare din pag. 9) + (De ce il urati...) Greierul acesta a fost uitat la soare, pe fereastré: s-a alterat si a trebuit si fie aruncat in lada cu rmésite, frunze si ingrediente. Cand am terminat de citit articolasul lui Cértrescu mi-am adus aminte de versurile lui Eminescu: Or sa vie pe-a ta urmé in convoi de-nmorméntare, Splendid ca 0 ironie, cu priviri nepasétoare. Jar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel, Nu slavindu-te pe tine... lustruindu-se pe ef Sub a numelui téu umbrd. Tats tot ce te asteapts, a si vezi. postentatea este incé si mai dreapts. Neputnd sa te ajungé, crezi c-or vrea s& te admire?. Rele-or zice ca sunt toate céte nu vor infelege. Dar afard de acestea vor cata vietii tale Sé-i gdseascé pete multe, réutéti si mici scandale - Astea toate te apropie de dénsii... Nu lumina Ce in lume - ai revarsat-o, ci pacatele si vine, Oboseala, siébiciunea, toate relele ce sunt Intr-un mod fatal legate de o mand de pimént; Toate micile mizeril unui suffet chinuit Mult mai mult ii vor atrage decat tot ce ai gandit Aléturi de cei mai sus citati jl vom intalni si pe nelipsitul Zigu Omea cu un articolas avand un citat din Petru Cretia - ,£i da, si-a iubit neamul ca putini, cand cu luciditate, cnd PREA ADESEA cu partinire, N- ar fi mare rau in asta, dar intreaga lui publicist politic este IMENS XENOFOBA, pana in fibra ei, orice ar spune sofigtii nationalismului din ultimele decenii” (Nu vom polemiza cu cei doi morti dar nu le putem trece cu vederea deficitul in ce priveste buna credinté). Cu siretenia cunoscuta Zigu Ornea incepe prin a face clasificari: Eminescu este cel mai mare (ca si cum ne-am afla la saritura in lungime sau cu préjina), dar prin anii 1980 Liviu Russu jl indemna s-| treac’ la aur pe Lucian Blaga in timp ce Zigu Ornea socotea c& Arghezi este cel mai important”. Clasificdrile de acest tip - in afara atletismului, or fi bune la cursele de cai sau la box - dar in POEZIE sunt cel putin stupide. De abia iesit de sub pulpana lui Rusu iaté-I cBtérat de Al. George care i-ar fi spus c& ,gazetiria lui Eminescu de la Timpul nu era practic citits neavand nici un ecou”, iar unii care o citeau, totusi, sustine Zigu Ornea erau atat de indignati de antiliberalismul lui inversunat incat |-au dislocat (sic) din functia irectorialé si - i-au pus doi SEFI ca sé-| controleze. (Gudat de lucru: despre sefii astia nu prea mai stie Bimeni ceva, nici micar numele in timp ce ‘@dualitatea gazetariei lui Eminescu este la peste 100 ii de la aparitia ei uluitor de vie.) ficatia ne-o da tot Zigu Ornea: _,fortele de - precum gazeta imund8 Porunca Vremii - iu pe Eminescu care a fost in gandirea sa BUNA VESTIRE nr. 54 - 55/2002. eK socio-politicé, un PASEIST, care apela la argumente xenofobe si S-A RIDICAT IMPOTRIVA EVREILOR, refuzand in 1878, in articole incendiare posibilitatea impéméntenirii lor, cum propuneau marile puteri intrunite la Berlin, Tar concluzia zdrobitoare: toate curentele noastre de dei, ROMANTIC-AGRARIENE = sm&natorismul, gandirismul, naeionescianismul, legionarismul, CARE AU CONDAMNAT PROCESUL IVIRIT ROMANIEI MODERNE de la 1848 incoace (...) s-a folosit de gazetiria lui Eminescu ca de un standard de mare pret”: Norocul nostru si al Romniei a venit odaté cu pogorérea din tancurile rusesti, primite cu ovati si flori de rietenii si rudele domnului Ornea de ieri si de azi. Cea ce a dus ~ cum se vede la ivirea Romanie! moderne - din care au fugit si coreligionarii lui Moses Rosen, dar si multi romani, Si mai afirma dansul - fara si ne dea vreun exemplu, <& ,orice examen critic (al operei lui Eminescu) este interzis cu strasnicie de acesti zelatori in EXTAZA TOTALA (sic). Articolasele din _,dosarul Eminescu” - inclusiv cel semnat de dl. Ornea dovedesc c& interzicerea nu functioneazé — pentru cé nu a existat niciodat! in schimb, noi fi putem numi pe cei care le-au interzis Au numai opera, dar si viata, cei care i-au dat afar’ din casele lor si bibliotecile tril, care le-au furat si distrus operele si bibliotecile - incep&nd cu cea apartinand Iui Lovinescu si terminand cucea a ménistirii din Totesti Hategului, care i-au impins ‘la moarte pe Dragos Protopopescu, pe Puiu Garcin sau pe Radu Gyr, cei care timp de 50 de ani, in frunte cu faimosul Moses Rosen, au impiedecat publicarea operei lui Mihai Eminescu. Cred insa c& réspunsul la intrebarea noastr’, din titlu, este dat de Zigu Ornea si face parte din actiunea mult mai vast, azi globalizaté prin participarea_unor ,antiromani” care nici macar nu se pot ,|8uda” cu nasterea lor pe pamént romAnesc. Tar, cu vorbele Iui Miguel de Cervantes Saavedra, trebuie s& recunoastem cé_,sunt unii care se ostenesc sé caute si safle niste lucruri care odat8 gsite, se dovedesc a nu fi de nici un folos intelegerii sau mintii". (urmare din pag. 5) _ * (Calvarul...) patiei, stau toaté ziua in carciumd; nu tréiesc decét cu maméligé coapts, lipsindu-le complet celelalte alimente; murdarie mare, mai ale s din cauza lipsei de spun, var etc. ; parazitii au umplut complet pe acesti colonisti; cdmpurile pline de coceni de porumb care nu au fost adunati nici pan’ astizi (dupa aproape un an (n. n.), desi animalele colonistilor flamanzesc. ,,Astazi mai sunt mii de hectare de pamant nerepartizate pentru munci si care, daca se va intarzia cu repartitia, vor réméne sigur nelucrate; cu ajutorul (continuare in pag. 13) BUNA VESTIRE nr, 34 - 55 / 2002. (urmare din pag. 12) + (Calvarul...) care se d8 colonistilor, in loc s8 fie sub forma de hran&, seminte etc. , se di sub forma de bani care sunt transformati imediat in alcool” '”, Pe langS aceasta, ,sate de colonisti erau contaminate de malarie datorit§ regimului si a greutatii de aclimatizare” ™) , aflim din. alt document. La 22 iunie 1941 incepuse razbotul de eliberare a Basarabiei, Nordului Bucovinei si a Transnistriei de sub jugul imperiului sovietic si statul roman trebuia s& facd in acest scop un efort extraordina mobilizari, rechizitionari, bombardamente sovietice, ad&postirea refugiatilor din Delta ® . Si, dac& pana atunci autoritatile de stat nu putuser’ rezolva pe deplin problema refugiatilor in asa fel inet sd li se asigure fiec&ruia o locuint& si un lot de p&mAnt, desi acestea se gaseau disponibile de la bulgari plecati, dupa aceast datd a fost si mai greu si se ocupe de aceasti problema. Tnaintarea armatei_romane si_eliberarea teritorillor nationale ce fuseser’ ripite a creat 0 stare de optimism in randul poporului roman si mai ales a celor refugiati, care se reintorceau la casele lor. Printre ,colonisti’, cum erau numiti atunci refugiatii din Cadrilater, incepuse s& circule zvonul c& armata romana ar fi eliberat si Cacrilaterul si in curand se vor reintoarce si ei la locurile de unde fuseseré evacuati cu un an in urm&. ,Datorité acestui zvon ei stau pregititi de plecare si nu vor s& se apuce de lucru”””, se arat intr-un raport al Prefecturii cétre Ministerul Agriculturii $i Domeniilor (M: A: D.). aceeasi stare de spirit este consemnata si intr-o adres’ a Camerei Agricole a judetului Tulcea cétre Prefecturé 7! Oprindu-ne putin asupra acestui aspect, trebuie s& recunoastem c& armata romana isi recéipatase prestigiul de care se bucurase intotdeauna, ca scut al libertatii noastre nationale, si cé spalase umilinta la care fusese pus’ cu un an in urmé, cand fusese obligaté s& parseasca fara lupta intinse teritorii roménesti, cedate sub presiunea puternicilor acelor timpuri. Pe de alt& parte, aceast’ stare de spirit dovedeste cA refugiatii din Cadrilater erau hot&rati s& refac& drumul inapoi, cu tot calvarul care s-ar fi repetat, numai s& revind la casele lor, unde duseser’ o viaté bun’, desi uneori fuseser’ sicanati de comitagii, bande teroriste bulgare sprijinite din afari ca s& creeze nesiguranti roménilor si si-i fac& s& plece de acolo, dar pe care roménii, mai ales macedonenii, ii aduceau de fiecare data la tacere, dup’ cum povesteau acestia. O cauz’ a nemultumirii ,colonistilor” era si faptul & fuseserd instiintati cA vor trebui s& pléteascd arenda pentru loturile primite. Or, cénd li se pagina 13 ‘incredintaser& aceste loturi in primvara anului 1941, nu li se spusese acest lucru. Refugiatii socoteau pe buna dreptate c& erau indreptatiti si beneficieze far’ plat& de schimbul de bunuri ce s-a facut o dat& cu schimbul de populatie cu statul bulgar. ,Acum, scrie mai departe prefectul in raportul sus mentionat c&tre MAD, cdnd sunt impusi la arende ce variazé intre 600 — 1000 lei / ha. , care depaseste att arenda liber negociata cAt si posibilitétile lor de plat’, se opun a mai lucra aceste terenuri in conditiuni atat de grele” , Tati deci c& prefectul vedea c& li se face 0 mare nedreptate refugiatilor si avea curajul s& infrunte MAD — ul, avertizandu-! asupra consecintelor foarte grave weredem c& prelungirea acestui regim ne va crea o situatie foarte grea in campania agricolé de toamna” ~?, Si intr-adevar, campania agricolé de toamn’ 1941 a mers foarte greu nu numai din cauza aceasta si a situatiei de provizorat in acordarea locuitorilor, dar si a lipsei de animale de munc& si a inventarului agricol pierdut in peregrinéri sau vandut ca si se intretin’ cu hrana si medicamente, a c&rausilor pentru armaté, iar cail e care fi mai aveau erau slabi si nepotcoviti din lips de Gaiele, situatie intdlnit& mai ales la romanii macedoneni, dupa cum aflam dintr-un raport al primarului comunei 4Principele Mihai” (azi, Nicolae Balcescu” — n. n.), Hatu *) | dar si din alte surse >, La acestea trebuie ad&ugat efortul pentru sprijinirea teritorilor eliberate, fiind trimise jn judetul Cetatea Alb’ 15 tractoare din cele 35 ale Camerel Agricole a judetului Tulcea °°) Dintr-un raport al prefectului catre MAI aflam ca romanii macedoneni, ocupandu-se mai mult cu cresterea oilor si vitelor, ,migreazi” dintr-o comun’ in alta in CAutare de paguni si consider’ c8, prin indiguirea unor ostroave din Delta Dunarii si a unor zone inundabile care se jintind de-a lungul Dundri, ar rezolva aceasté problem’. Mai propunea pentru oieri crearea de sindicate pentru cresterea oilor de rasi si constituirea de cooperative de desfacere in comune a produselor lactate Propuneri bune, numai ci, din cercetarea arhivei, nu se vede si realizarea lor. in primavara anului 1941 se raportase jncheierea actiunii de atribuire de loturi refugiatilor din Cadrilater. (va urma) 1 a. FS, Dos. 1304 / 1941, f. 333; *9)A. F. S. Dos. 1308 / 1941, f. 72; 19) 4, FS, Dos. 1477 / 1941, f. 2; 2). F. S, Dos. 1308 / 1941, F. 179; 2 A. FS, Dos. 1308 / 1941, f. 52; a. F, S, Ibidem; A, F, S, Tbidem; 29) A. FS. Dos. 1410 / 1942, f. 5) 2S A, F.S, Dos. 1308 / 1941, f. 72; 2) A. F. S. Tbidem; 27g. F.S. Dos. 1304 / 1941, f. 273-275; pagina 14 BUNA VESTIRE nr. 54- 55/2002, (urmare din pag. 11) * (De ce il urati...) lat cateva exemple: pretul carnii si produselor din carne s-a majorat in ultimul an cu peste 100%; pretul painii (110%); al telefonului cu 175%, al zaharului cu 100%, al ulelului cu 75%, al impozitelor (TVA pe alimente cu 100%); impozitul pe case in ultimii 2 ani cu peste 200% (in timp ce indexarea pensillor nu a tinut seama de valoarea inflatiei recunoscuta de comisia de statistic’, impozitul pe case, terenuri - chiar dac8 acestea nu produc nici un Venit, automobile, indiferent c& mergi cu ele, din lund in lun’, pe drumuni, la fel de mizere ca pe vremea Ceausescului (sau chiar mai mizere), taxele pe gunoi, pe luming, pe ap, pe drumul de fier se inscriu in limitele mai sus semnalate, pensille nu s-au majorat in decurs de 10 ani decat cu maxim 40%. fin acelasi timp exist’ functionari ai statului din anumite structuri ale cSror salarii reprezintS pe lun’ echivalentul pensiei medi pe 2 10 ani ! Pentru A NU yeni la locul de munc& un senator primeste un automobil, un gofer, benzin’, intretinerea mijlocului de transport plus 30 de milicane diurn’ dac& nu locuiesti in Bucuresti (vezi cazul Plesa), in timp ce un navetist pentru a veni de la Bolintin Ja Bucuresti, in fiecare zi lucratoare, trebuie s8 pliteascé Intre 20 $i 30 mii de lei adica intre 400 mii si 1200 mii pe luna - dintr- un salariu care nu depageste adesea 2 milioane de lei, RAUBSYSTEM fi asigura senatorului, deputatului si celorlalte ,organe” venituri realizate de un stat pirat. Povesteste Mihail Manoilescu in memoriile publicate la inceputul acestui deceniy, c8, prin anil 20 a facut un turneu de conferinte in Germania, Tara se afia dup’ un dezastru militar, economic si financiar - nu la fel de imens precum cel din 1945 - dar, in orice caz, insuportabil Dupa conferinta tinutd intr-unul din orasele germane a fost invitat la un ,pranz de gali”, au fost serviti in cristaluri, argint&rii si damascuri superbe; dar nu s-a servit decat ,Eintopfgericht” - sau pe rom&neste ,un singur fel de mancare”. Vreti s8 stiti care au fost rezultatele finale: si dup’ primul, si dupa al doilea rzboi mondial Germania si-a refacut potentialul economic - in asa fel incat s-a putut bate cu toaté lumea si a fost nevoie de toati Jumea ca 8 fie invins8. Ca 88 redevin marea invingStoare in rSzboiul bunel stari dupa distrugerile din 1940-1945, Cereti, rogu-v meniul zilnic si preturile pe care le plitesc parlamentarii la ,cantinele” acestor s&rmani cu salarii de peste 20 millioane de lei pe lun’, plus 30 milioane diurnd pentru cei din provincie (Cand nu sunt igi fac buletin de provincie). $i veti pricepe de ce fa noi lucrurile au stat si stau altel. Poate c& totusi, 0 generatie nou8, corect educat8 si instruitd - aga cum spera Eminescu céndva - ar putea schimba ceva. Romania a avut, nu de mult, o astfel de generatie. Pe care dusmanii neamului au asasinat-o. ‘Sunt pacate care ilustreazd un proverb romanesc: parintii m&nanc& agurida si li se strepezese dinti copiilor. ee * Reinnoim apelul, din numerele anterioare, de a ni se trimite materialele pe dischete — culese, corectate. Ne- ati ugura munca de redactare si tehnoredactare. ‘Asemenea, atragem atentia, celor interesati, c& revista nu va mai putea supravietui mult vreme dac’ dvs. — cei care o primiti = nu o veti sustine financiar. Vi rugaim sa_,luati” macar 90 — 95% din tiraj. in caz contrar, ne vedem obligati sé-i sistam aparitia o vreme (Redactor sef). BUNA VESTIRE Editor: Fundatia Romani pentru Cultura si Educatie ,BUNA VESTIRE” Consiliul Fundatiei: Doru MIHAIL — presedinte: Octavian T RIP A~ vicepresedinte: Mioara SEICEANU ~ vicepresedinte: George URSA ~ secretar general Redactia: imion Ghinea — Vranceal Fondator: § Redactor sef: George URSA ist comentator: Deru MIHAIL Redactor: George Alexandru URSA Corector: Nicolae VEGA Culegere texte: George Alexandru URSA, Elena SORA, George URSA. jeorge Alexandru URSA, Elena SORA. Tehnoredactar Administratia: 092/832293 Tiparit la Tipografia Editurif ELISAVAROS, str Ludus nr. 32, Bucuresti + Materialele neacceptate, pentru publicare, nu se restituire; * Opinille exprimate in articole apartip-autoriion, ISSN: 1453 - 5602 Pret: 5000 I