Sunteți pe pagina 1din 4

PROIECT DE LECŢIE

Data: ....
Clasa: a XI-a U
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Literatură universală
Subiectul: Basmul popular Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte
Tipul lectiei: însuşire de noi cunoştinţe;
Durata activităţii: 50 de minute
Valori si atitudini:
 Cultivarea interesului pentru lectură, stimularea plăcerii de a citi, dezvoltarea gustului estetic
în domeniul literaturii;
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate.
Competenţe generale:
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în
diferite situaţii de comunicare;
 Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
Competenţe specifice:
 Povestirea, în ordinea succesiunii lor, a întâmplărilor din basmul studiat;
 Identificarea formulelor specifice basmului popular;
 Numirea personajelor ce participă la acţiune;
 Diferenţierea elementelor reale de cele fantastice;
 Sesizarea trăsăturilor specifice basmului.
Obiective operaţionale:
 Să formuleze o definiţie a basmului;
 Să identifice şi să analizeze elementele de structură ale basmului;
 Să analizeze caracteristicile fantasticului din basm;
 Să caracterizeze personajul central;
 Să identifice alte opere din literatura universală construite pe tema căutării nemuririi.
Resurse materiale utilizate:
 Manualul de Literatură Universală, clasa a XI-a, Editura Art, 2006
 Basmul Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte, colecţia Petre Ispirescu;
 Tabla;
 Fişe de lucru.
Strategii didactice:
 Lectura expresivă;
 Lucrul cu manualul;
 Conversaţia euristică;
 Lectura explicativă;
 Ciorchinele;
 Blazonul;
 Diagrama Wenn.
Strategia de evaluare:
 Evaluare orală;
 Evaluare scrisă.
Forme de organizare a activităţii:
 Activitate individuală;
 Activitate pe grupe de elevi.
Desfăşurarea activităţii
1. Actualizarea unor cunoştinţe şi impresii de lectură:
- Se dialoghează cu elevii despre acţiunea basmului a cărui lectură a fost cerută în urmă
cu o săptămână.
2. Captarea atenţiei:
- Profesorul le spune elevilor că şi în literatura română există multe opere literare
construite pe motivul călătoriei, printre care se numără şi acest basm popular;
- Li se spune că basmele populare au anumite trăsături pe care ei urmează să le
descopere.
3. Anunţarea subiectului lecţiei şi a scopului acesteia:
- Elevii sunt anunţaţi că urmează să analizeze acest basm popular, extrem de cunoscut
în cultura noastră;
- Vor afla că urmează să analizeze acţiunea, elementele de structură, simbolurile, să
caracterizeze personajele şi să identifice trăsăturile specifice basmului.
4. Aprofundarea textului, dirijarea procesului:
- Ajutaţi de către profesor, elevii vor reconstitui acţiunea basmului;
- Elevii sunt stimulaţi să citească selectiv şi să identifice structuri prin care să
stabilească locul, timpul şi personajele acţiunii;
- Sunt rugaţi să identifice formulele specifice basmului (iniţială, mediană, finală), cifrele
simbolice, elementele reale şi fantastice;
- Elevilor li se va cere să identifice tema basmului;
- Pe tablă, folosind metoda ciorchinelui, elevii vor inventaria trăsăturile definitorii ale
basmului;
- Elevilor li se va cere să conceapă pe grupe blazonul eroului Făt-Frumos;
- Feedback-ul are loc permanent, pe parcursul întregii ore, prin aprecieri verbale ale
profesorului.
5. Evaluare formativă:
Elevii sunt îndemnaţi să realizeze o analiză comparativă a speciilor basm şi epopee,
folosind diagrama Wenn.
6. Asigurarea retenţiei şi a transferului:
Elevii sunt provocaţi să realizeze o investigaţie pentru a descoperi alte texte, din
literatura universală şi literatura română, având ca temă Omul şi destinul.