CIRCULATIA

Sistemul cardiovascular asigura circulatia sangelui si limfei prin corp.

Sistemul cardiovascular are doua functii:
1. Distribuie celulelor substante nutritive si O2
2. Colecteaza cataboliti pentru a fi excretati
Sistemul cardiovascular este format din: INIMA(forta motorie a sistemului), ARTERE (vase de
distributie),VENE(rezervoare de sange care asigura intoarcerea sangelui la inima), MICROCIRCULATIE
(teriotriu in care au loc schimburi de substante si gaze, format din arteriole, metarteriole, capilare si
venule).

INIMA

Inima este o pompa aspirorespingatoare,organ muscular, cavitar, tetracameral, situat in cutia

toracica, in cavitatea pericardica din mediastin. Are doua atrii si doua ventricole separate de septul
atrioventricular, avand in acest fel o jumatate stanga oxigenata si una dreapta neoxigenata. Atriile si
ventricolele comunica intre ele numai pe aceeasi parte din orificiul atrio-ventricular strajuit de valvulele
atrio-ventriculare:BICUSPIDA/MITRALA(stanga) si TRICUSPIDA(dreapta).
Datorita valvelor sangele circula doar dinspre atrii spre ventricole.
Atriile sunt separate de septul interatrial si au pereti mai subtiri decat ventricolele. Atriul drept
comunica cu ventricolul drept, cu cele doua vene cave( superioara si inferioara) si cu sistemul
coronarian. Atriul stang comunica cu ventricolul stang si cu cele patru vene pulmonare.
Ventricolele sunt separate de septul interventricular, au peretii mai grosi decat atriile si
neregulati pe fata interna. Din ventricolul stang pleaca artera aorta, iar din cel drept pleaca artera
pulmonara. La baza ventricolelor sunt orificii arteriale strajuite de valvele semilunare/sigmoide( valvula
semilunara aortica si valvula semilunara pulmonara). Prezinta muschi papilari (trei in ventricolul drept si
doi in ventricolul stand) si trabecule de care se prind prin cordaje valvele atrioventriculare.
STRATURILE PERETELUI CARDIAC
Peretele cardiac are trei straturi:EPICARD, MIOCARD, ENDOCARD.
MIOCARDUL
Miocardul(muschiul inimii) asigura functia de pompa a inimii si este format din tesut muscular
striat de tip cardiac. Fibrele cardiace sunt mai mici decat cele scheletice si uninucleate.Miofibrilele au
structura striata . Miocardul atriilor este separat de cel al ventricolelor printr-un inel fibros. Atriile si
ventricolele functioneaza ca si sincitii functionale, izolate din punct de vedere electric, care se comporta
ca si cand ar fi o singura celula. In mod normal, conexiunea electrica functionala dintre atrii si ventricole
este asigurata de nodulul atrioventricular si fascicolul Hiss.
Miocardul este format din doua tipuri de celule:
1. Celule care initiaza si conduc impulsul nervos- alcatuiesc tesutul nodal(excitoconductor
embrionar)
2. Celule care se contracta dar si conduc impulsul -alcatuiesc miocardul contractil
Ambele tipuri de celule sunt excitabile, dar spre deosebire de muschiul scheletic contractia este
generata de tesutul nodal.
TESUTUL NODAL este format din celule musculare modificate care si-au pierdut capacitatea
contractila si descarca ritmic si spontan impulsuri de contractie . Tesutul nodal este raspunzator de
automatismul cardiac.
NODULUL SINO-ATRIAL se afla in atriul drept, langa orificiul de varsare al venei cave superioare.
Descarca potential de actiune cu o frecventa de 70-80 pe minut( ritm sinusal). Asigura activitatea si
ritmul normal al inimii si este considerat centru de comanda. Ritmul sau poate fi modificat de sistem
nervos simpatic si parasimpatic si de temperatura( temperatura crescuta mareste frecventa-tahicardie,
iar temperatura scazuta scade frecevta:bradicardie).
NODULUL ATRIO-VENTRICULAR(jonctiunea atrio-ventriculara) se afla tot in atriul stang,
deaspupra orificiulul atrio-ventricular drept. Descarca potentiale cu un ritm de 40 pe minut (ritm nodal
sau jonctional). Functioneaza permanent, in pararel cu nodulul sino-atrial, dar avand frecventa de
descarcare mai mica nu se poate manifesta in mod normal.
FASCICOLUL HESS pleaca din nodulul atrio-ventricular, intra in spatiul interventricular si da doua
ramuri(stanga si dreapta), care se continua in miocardul ventricular cu RETEAUA PURKINJE. Descarca
potential intr-un ritm de 25 pe minut(ritm ibioventricular). El poate comanda inima numai in cazul
intreruperii conducerii atrioventriculare.
VASCULARIZATIA INIMII
1. ARTERE CORONARE(stanga si dreapta) – conduc O2 , se desprind din baza aortei, au ramuri care nu
se anastomozeaza, iar infundarea lor(obstructia uneia) poate produce infarct miocardic.
2. VENE CORONARE(stanga si dreapta)- conduc CO2, se unesc si se varsa in atriul drept prin sinusul
coronarian.
INERVATIA INIMII
1. INTRINSECA- prin tesutul nodal
2. EXTRINSECA- prin plex vegetativ cardiac cu fibre simpatice cardioacceleratoare si parasimpatice
vagale cardioinhibitoare.
CIRCULATIILE DESERVITE DE INIMA
1. CIRCULATIA MARE(SISTEMICA)- incepe cu ventricolul stang(O2) si se termina in atriul drept cu cele
doua vene cave(superioara si inferioara)(CO2)
2. CIRCULATIA MICA(PULMONARA)- incepe in ventricolul drept (CO2) cu artera pulmonra si se termina
in atriul stang cu cele partu vene pulmonare(O2),fiind astfel vascularizatia functionala a plamanului.
Sangele pompat de inima nu face schimb de substante cu celulele muschiului cardiac.
PROPRIETATILE MUSCHIULUI CARDIAC
1. EXCITABILITATEA este proprietatea celulelor musculare cardiace de a rapsunde la stimuli prin
potential de actiune propagat. Pragul de excitabilitate si legea “tot sau nimic” sunt comune cu ale
altor celule excitabile. Miocardul este excitabil numai in diastola. In sistola nu raspunde la niciun fel
de stimul, indiferent de intensitate, aflanduse in perioada refractara absoluta. Datorita legii
inexcitabilitatii periodice a inimii, aceasta nu prezinta contractii tetanice(sistolele nu se insumeaza) .
Miocardul raspunde maximal si la stimul prag si la stimul supraliminal( se supune legii “tot sau
nimic”).
2. AUTOMATISMUL este proprietatea miocardului de a se autostimula datorita tesutului nodal. Scoasa
din corp , inima continua sa ba bata ore sau zile daca este irigata cu lichid nutritiv special
3. CONDUCTIBILITATEA este proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale. Unda
de contractie generata de nodulul sinoatrial este condusa in miocardul atrial, perluata de nodulul
atrioventricular, fascicol Hiss si retea Purkinje, ajungand in miocardul ventricular. Viteza de
conducere este diferita.Fascicolul Hiss si reteaua Purkinje conduc de 10 ori mai repede decat
miocardul contractil al atriilor si ventricolelor.
4. CONTRACTILITATEA este proprietatea miocardului de a dezvolta o tensiune intre capetele fibrelor
sale. In cavitati ia nastere o presiune, iar ca urmare a scurtarii fibrelor miocardului se face expulsia
sangelui.Geneza tensiunii si viteza de scurtare sunt manifestarile de baza ale contractilitatii. Forta de
contractie este proportionala cu grosimea peretilor: mai mare in ventricole decat in atrii si mai mare
in ventricolul stang decat in cel drept. Contractiile se numesc sistole, iar relaxarile diastole.
Energetic actiunea cardiaca este sustinuta de ATP care se reface pe baza glucozei, acizilor grasi si a
acizilor organici.