PROCEDURA REABILITARE

COLECTOR PRIN
TORCRETARE

Revizia :

Data :

Cod :

Elaborat :

Manager de calitate :

Reprezentant Antreprenor :
 CUPRINS

1. SCOP

2. DOMENIUL DE APLICARE

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

4. RESPONSABILITĂŢI

5. PROCEDURA

6. ÎNREGISTRĂRI

7. CRITERII DE ACCEPTARE

8. ANEXE

9. ASPECTE SPECIFICE

9.1. ASPECTE DE MEDIU

9.2. ASPECTE SSM

2
1. SCOP
Prezenta instrucţiune are scopul să asigure un mod unitar de execuţie a lucrărilor de
reabilitare colector prin torcretare.

2. DOMENIUL DE APLICARE
Această procedură se aplică la nivelul departamentului tehnic, în cadrul contractului
“Reabilitarea colectoarelor principale de canalizare A0 si B0”, înregistrat cu nr.
178/03.05.2016, respectiv în reabilitarea tronsoanelor reabilitate prin relining.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

3.1. Standarde
 STAS 438/1-89: Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel beton laminat la cald.
Mărci şi condiţii tehnice de calitate;
 SR 438/3-98: Produse de oţel pentru armarea betonului. Plase sudate;
 STAS 10107/0-90: Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor
structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat;
 STAS 3349/1-83: Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabilirea gradului de
agresivitate a apei;
 STAS 790-84: Apă pentru betoane şi mortare;
 STAS 1799/88:Construcţii de beton, beton armat şi beton precomprimat. Tipul şi
frecvenţa verificărilor calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de
construcţii.

3.2. Normative
 C 130 / 78: Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi
betoanelor
 NE012/2010:Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat.
 C28/93: Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel beton.
 C56/1985: Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi
instalaţii aferente.

 C149/1987 Normativ pentru remedierea elementelor din beton si beton-armat.

3.3. Documentaţie tehnică

Proiect de execuție la faza PT+DE, Lucrări permanente
Caiet de sarcini.

4. RESPONSABILITĂŢI

4.1. Condiţii prealabile

Se va instrui personalului de execuţie pe baza prezentei proceduri, a documentaţiei de
execuţie şi a măsurilor specificate în cărţile tehnice ale utilajelor folosite.

3
Se vor lua măsurile necesare pentru aprovizionarea cu materialele necesare, în
conformitate cu documentele de execuţie.
Se vor verifica poziţia şi lungimea de ancoraj a armăturilor, precum starea fizică şi gradul
de curăţenie a acestora.
Suprafeţele de beton, care vor veni în contact cu betonul proaspăt, vor fi curăţate de
impurităţi, suprafaţa trebuind să aibă rugozitatea necesară asigurării unei bune legături
între cele două straturi (beton iniţial şi beton torcretat) ;
Se vor asigura posibilităţile de spălare a utilajelor de amestec şi torcretat ;
Se va asigura funcţionarea corectă a utilajelor necesare torcretării.
Se vor asigura condiţiile necesare recoltării probelor la locul de punere în operă şi
efectuării determinărilor prevăzute pentru betonul proaspăt, la descărcarea din mijlocul de
transport / malaxare (mestecare) - după caz.

4.2. Măsuri preventive

Instruirea personalului de execuţie:
- pe linie NTS şi PSI, conform Normativelor Republicane în vigoare,
- măsurile specificate în cărţile tehnice ale utilajelor folosite
- se vor completa şi semna fişele individuale de instructaj.
Se va verifica existenţa şi folosirea echipamentelor speciale specifice de protecţia muncii
(căşti, salopete, palmare, măşti contra prafului, etc).

4.3. Responsabilităţi specifice

 Șeful de șantier răspunde pentru respectarea datelor de planificare cuprinse în
graficele de execuţie aferente
 Responsabilul CQ va asigura toate documentele necesare începerii execuţiei şi
răspunde pentru aplicarea întocmai a documentaţiei de execuţie, a prezentei proceduri
tehnice, precum şi de întocmirea corectă a înregistrărilor de calitate ;
 Responsabilul de lucrare pentru torcretare răspunde pentru asigurarea desfăşurării
lucrărilor, inclusiv condiţiilor de microclimat şi de lucru realizate de la lucrarile de punere la
uscat;
 Responsabilul de lucrare pentru torcretare, după montarea armăturii, va completa
corespunzător procesul verbal de lucrări ascunse şi va asigura prelevarea de probe pentru
încercări.

 Responsabilul de lucrare pentru torcretare va verifica, înainte de operaţia de

torcretat, următoarele:

 Funcţionarea normală a instalaţiilor de torcretare;

 Numărul, diametrul şi poziţia armăturilor;
 Modul de prindere / încastrare al armăturilor în elementele de rezistenţă;
 Poziţia înnădirilor şi lungimile de petrecere a barelor (dacă este cazul);
 Calitatea sudurilor (dacă este cazul) ;
 Dispozitivele de menţinere a poziţiei armăturilor în cursul torcretării betonului;
 Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton şi dimensiunile acestuia;
4
 Poziţia, modul de fixare şi dimensiunile pieselor înglobate (dacă este cazul).
 Verifică dacă datele înscrise în bonurile de livrare şi transport ale betonului corespund
comenzii şi dacă nu s-a depăşit durata maximă de transport;
 În cazul realizării betonul de torcret la faţa locului, verifică dacă agregatele, cimentul,
aditivii corespund cerinţelor de utilizare, conform certificatelor de calitate cât şi pe baza
controlului vizual;
 Dacă consistenţa betonului corespunde celei prevăzute pentru torcretat (prin metoda
tasării, cu conul, tasarea conului 100-150mm);
 Dacă se respectă frecvenţa de efectuare a încercărilor şi a prelevărilor de probe;
prelevările de probe se fac de către un laborator autorizat; un set de probe la fiecare
30 mc – minim un set de probe pe zi de torcretare (turnare)
 Dacă sunt corespunzătoare măsurile adoptate de menţinere a poziţiei armăturilor;
 Dacă se aplică corespunzător măsurile de finisare a suprafeţelor libere ale betonului
proaspăt torcretat;
 Responsabilul de lucrare pentru torcretare participă la recepţia finală a lucrărilor şi
răspunde pentru calitatea lucrărilor executate;
INDATORIRILE ECHIPEI DE LUCRU LA LUCRARILE DE TORCRETARE
1. Indatoririle sefului de echipa
- sa urmareasca buna executare a lucrarilor de torcretare, cu respectarea intocmai a
prevederilor din proiectul de executie al constructiei respective si a prevederilor
din prezentul caiet de sarcini;
- sa verifice montarea armaturilor si corespondenta acestora cu proiectul de
executie, precum si pozitionarea lor corecta in timpul torcretarii;
- sa urmareasca pregatirea materialului uscat si respectarea intocmai a compozitiei
stabilite, precum si alimentarea esalonata cu material uscat, in functie de
avansarea lucrarii si in masura in care materialul este solicitat la aparatul de
torcretare.
- sa verifice calitatea torcretului, conform prevederilor din caietul de sarcini.
2. Indatoririle muncitorului de la duza
- sa se asigure ca suprafata suport pe care se aplica mortarul sau betonul torcretat
este curata, fara resturi de material si tratata in conformitate cu prevederile
proiectului de executie, sau/si ale prezentului caiet de sarcini;
- sa verifice daca presiunea aerului este uniforma si asigura viteza corespunzatoare
a amestecului, pentru obtinerea unei bune compactitati;
- sa regleze continutul de apa astfel incat amestecul de beton proaspat sa fie
suficient de plastic ca sa se obtina o compactare buna si o ricosare scazuta, dar,
in acelasi timp, sa se ajunga la un raport A/C cat mai scazut;
- sa mentina duza la o distanta corespunzatoare, cat mai corect perpendiculara pe
suprafata, dupa cum permite tipul de constructie, spre a asigura maximum de
compactitate cu minimum de material ricosat;
- sa asigure umplerea in intregime a cofrajelor, inclusiv a colturilor, cu material
torcretat rezistent si compact si sa inglobeze in beton armatura, fara ca in spatele
acesteia sa ramana goluri sau material poros, necompactat;
5
 - sa dirijeze lucrul, comandand pornirea si oprirea fluxului de material; sa
urmareasca uniformitatea debitarii amestecului uscat de catre aparatul de
torcretare;
- sa urmareasca indepartarea materialului ricosat de pe suprafetele pe care trebuie
aplicat mortarul sau betonul torcretat.
3. Indatoririle muncitorului ajutor la conducta
- sa manevreze in asa fel conducta de cauciuc in timpul operatiei de torcretare,
incat sa permita circulatia nestanjenita a fluxului de material si sa asigure
torcretarea mortarului sau betonului in conditii optime;
- sa respecte intocmai indicatiile date de muncitorul de la duza;
- sa inlature in permanenta materialul ricosat si sa pregateasca suprafata care
urmeaza a fi torcretata.
4. Indatoririle muncitorului de la instalatia de torcretat
- sa cunoasca temeinic aparatura de torcretat (compresor, aparatul de torcretare),
posedand cunostintele mecanice necesare;
- sa actioneze permanent instalatia de torcretare, astfel incat sa realizeze un flux
continuu si uniform de material uscat;
- sa asigure presiunea necesara in aparat si pe conducta;
- sa alimenteze continuu, impreuna cu ajutorul sau, aparatul de torcretare, astfel
incat sa asigure continuitatea lucrarii, sa se ingrijeasca ca materialul uscat sa nu
fie pregatit cu mai mult de cca. 45…60 minute inainte de introducerea lui in
aparatul de torcretare;
- sa asculte/respecte solicitarile muncitorului de la duza in legatura cu oprirea,
pornirea si continuitatea fluxului de material uscat.

5. PROCEDURA

5.1. Documentaţii necesare executării lucrărilor:

 Proiectul de execuţie cu detaliile aferente;
 Prezenta procedură.
 Procesele verbale de recepție calitativă și lucrări ascunse descrise la cap. 6 al
prezentei Proceduri;

5.2. Materiale, produse, suprafaţa suport

5.2.1 Armătură
 Pentru reabilitarea colectoarelor prin torcretare se va utiliza plasa sudata cu ochiuri
patrate de 10 respectiv 15 cm de tip STPB, conform proiectului PT+DE. Armatura
utilizata va respecta standardul SR 438-3/2012 (Produse de otel pentru armarea
betonului. Partea 3: Plase sudate). Pentru prinderea plaselor se vor utiliza
conexpanduri M10 x 120 sau ancore chimice. Pentru respectarea grosimii se folosesc
cupoane metalice temporare (martori rigizi) Ø 8 mm. Martorii pozitionati transversal vor
fi uniti prin bare de armatura Ø 6 mm.

6
 Plasele de armare precum si armatura laminata la cald vor fi furnizate cu agrementele
tehnice, certificate de calitate si de conformitate ale producătorului, respectiv proces
verbal trasabilitate.

5.2.2. Beton pentru torcret

 Betonul folosit la torcretare va avea clasa de rezistenta C35/45 cu clasa de
agresivitate XA2.
 Compozitia betonului si gradul de impermeabilitate se va face in conformitate cu
prevederile codului NE 012-1:2007. Raportul Apa/Ciment va fi cel mult 0,50. La
prepararea amestecului pentru betoane aplicate prin torcretare se va folosi nisip cu
sort granular 0-3 mm si agregate cu granula maxima 7; 10 sau 16 mm, in functie de
posibilitatile tehnologice ale aparatului folosit.
 Preparea amestecului se va face centralizat sau la fata locului in functie de volumul
lucrarilor. De la prepararea amestecului pana la introducerea in opera nu trebuie sa
treaca mai mult de o ora. Pastrarea amestecului trebuie facuta astfel incat sa fie
ferita de actiunea agentilor atmosferici care pot altera sau modifica compozitia
amestecului. Se va acorda o atentie deosebita urmaririi uniformitatii in timp a
amestecului pantru a nu se produce perturbatii in fluxul materialului de-a lungul
conductei.
5.2.3. Ciment
Cimentul utilizat va fi Ciment Portland rezistent la sulfati (apa uzata contine sulfati) de tip
CEM II A-S 42,5.
Acesta va respecta prevederile din:
 STAS 3349-83: Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei;
 NE 012/1-2007: Normativ pentru producerea betonului si executarea betonului si
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat – Partea 1:
Producerea betonului;
 SR EN 197-1:2011: Ciment Partea 1: Compozitie, specificatii si criterii de
conformitate ale cimenturilor uzuale.
Daca se asigura ciment din surse diferite, toate trebuie sa fie furnizate cu agrementele
tehnice, certificate de calitate si de conformitate.

5.2.4. Agregate
Agregatele utilizate for fi conform conditiilor din SR EN 12620:2003.
Agregatele folosite trebuie să îndeplinească condiţiile de granulozitate din tabelul1
Tabelul 1
% treceri în masă prin sită:
Granula max. a agregatului (mm) Limita
0,2 1 3 5 7 10 16
inferioară 6 30 65 - 10 - -
7 mm
superioară 16 45 80 - 100 - -
inferioară 5 25 50 65 - 100 -
10 mm
superioară 15 40 65 80 - 100 -
inferioară 5 20 40 - 65 -
16 mm
superioară 15 35 55 - 80 - 100

7
Umiditatea agregatelor va fi de 6-8 %.
La aprovizionarea agregatelor se verifica:
 datele inscrise in certificatul de calitate;
 continutul de impuritati – parte levigabila, humus;
 continutul de corpuri straine
 granulozitatea sorturilor.

5.2.5. Apa
Apa utilizata la executarea betoanelor aplicate prin torcretare va indeplini conditiile tehnice
din SR EN 1008:2003. Apa destinata folosirii pentru beton si pentru protejare impotriva
uscarii rapide va fi obtinuta de la o sursa aprobata. Pentru asigurarea unei consistente
uniforme a torcretului este necesar ca sursa de alimentare cu apa sa aiba debitul si
presiunea indicata in cartea tehnica a utilajului. Apa nu va afecta rezistenta si durabilitatea
betonului sau a mortarului si nu va provoca decolorarea betonului intarit si nici nu va
afecta armatura.

5.2.6. Aditivi
La prepararea betoanelor aplicate prin torcretare se pot utiliza aditivi in cazul in care se
constata necesitatea utilizarii acestora pentru accelerarea prizei betonului, tinand cont de
indicatiile NE012-1:2010. Aditivii care se prezinta sub forma de pulbere se adauga in
momentul amestecarii. Aditivii care se prezinta sub forma lichida se amesteca cu apa. La
aprovizionarea cu aditivi se verifica datele inscrise in certificatul de calitate al
producatorului. Depozitarea si pastrarea aditivilor se face in ambalaj original si incaperi
uscate.

5.2.7. Instalaţia de torcretat

Se vor folosi aparate de torcretare PUTZMEISTER P13-KA230 sau similar, cu respectarea

întocmai a prevederile din cartea tehnică a utilajului respectiv.

 Aplicarea prin torcretare a betonului se realizeaza cu un echipament format din:

 pompa de torcret cu o capacitate de 1 - 15 mc/h la o presiune de lucru de maxim

50 bar in care se introduce betonul livrat de statia de betoane; pompa va fi
amplasată la exteriorul colectorului, în incintele împrejmuite.
 conducta de transport prin care betonul este adus pana la locul de aplicare;
aceasta nu va depăși 150 m în lungime.
 un ajutaj fixat la extremitatea conductei de transport – tip lance, diametru maxim
3 cm.

8
5.3. Torcretare

In vederea executarii lucrarilor de reabilitare prin torcretare sunt necesare urmatoarele

etape:
 Indepartarea betonului degradat si curatarea suprafetelor ce urmeaza a se reabilita
prin hidrosablare;
 Consolidarea radierului colectoarelor (daca va fi necesar);
 Inchiderea fisurilor cu infiltratii prin injectii, conform documentului 10-MS-000-CS-
000-04 (Metoda de lucru – Reparatii structura beton), pct. 3.
 Etansarea rosturilor (dupa caz), conform documentului 10-MS-000-CS-000-04
(Metoda de lucru – Reparatii structura beton), pct. 6.
 Armarea zonei ce va fi torcretata cu plase STPB prinse in conespanuri in betonul
primar (suprafata interioara existenta a colectorului).
 Aplicarea torcretului prin tehnologia umeda. Betonul care se va utiliza va fi de clasa
C35/45 pentru clasa de agresivitate chimica XA2, conform NE012-1:2007. Conform
NE012-1:2007, in compozitia betonului se va folosi ciment CEM II A-S 42,5
(rezistent la sulfati) cu dozaj minim 320kg/m3, raportul A/C minim 0,5, agregate cu
diametrul maxim 16mm, lucrabilitate S3, conform 10-MS-000-CS-000-01 (Metoda
de lucru - Torcretare).
 Dupa terminarea torcretarii, se aplica un strat fin si de consistenta fluida.
Caracteristicile acestui strat sunt urmatoarele: Agregate 0-3 mm, Raport A/C 50/50.
Grosimea de aplicare este de 0.5 cm. Acesta, dupa cca. 30 min de la aplicare, va fi nivelat
cu un dreptar metalic.. Acest strat se va aplica cu o pompa de torcret cu o capacitate de
30 – 90 l/min si o presiune de lucru de maxim 40 bari.

 Echipa de lucru este formata din 5 lucratori: Sef Echipa, Operator instalatie
torcretare, Muncitor la duza, Muncitor ajutator la conducta de cauciuc, Muncitor ajutator la
instalatie. Muncitorul de la duză şi muncitorul de la instalaţia de torcretare trebuie să dea
dovadă de îndemânare deosebită, să aibă o activitate de minimum 6 luni în lucrările de
torcretare.

5.4. Condiţii tehnologice de aplicare a betoanelor prin torcretare

 Duza trebuie să fie ţinută la un unghi de cca.15 o faţă de perpendiculara la

suprafaţă, pentru a favoriza pătrunderea materialului în spatele armăturii.
 Distanţa la care se menţine duza faţă de suprafaţa suport este cuprinsă între 50 cm
şi 200 cm, în funcţie de presiunea realizată de aparatul de torcretare la ieşirea din duză.
Se va apropia sau îndepărta duza de suprafaţa suport până se obţine calitatea
corespunzătoare a torcretului.
 Aplicarea straturilor de torcret se va face prin mişcarea circulară a duzei în jurul
unui ax perpendicular pe suprafaţa suport. Se va avea grijă ca materialul să fie repartizat
uniform.
 La executarea torcretării pe suprafeţele verticale sensul de torcretare va fi ales de
la caz la caz, în funcţie de condiţiile locale; se recomandă aplicarea de jos în sus.
9
Indiferent de sensul adoptat, se vor lua măsuri pentru evitarea murdăririi suprafeţelor încă
netorcretate.
 Armarea stratului de torcret se poate face cu plase se recomandă ca primul strat de
torcret să acopere în întregime plasa de armare, cea mai apropiată de stratul suport.
 Torcretarea se execută în cel puţin 2 straturi. Primul strat reprezintă o amorsă, cu
rol de a asigura o aderenţă mai bună şi o reducere a materialului ricoşat.
- Amorsa este constituită din ciment şi nisip 0-3 mm, în părţi egale, în greutate, raport
A/C 50/50 și se aplică manual (cu bidineaua). Amorsa se aplică cu două ore înainte de
torcretare.
- Grosimea straturilor de beton variază între 2-5 cm, în funcţie de îndemânarea
torcretistului şi condiţiile tehnologice locale (existenţa plaselor de armare, numărul
barelor, diametrul lor).
- În cazul în care nu se poate realiza grosimea din proiect din al doilea strat, se aplică
mai multe straturi de grosimi mai reduse, astfel încât torcretul să nu se desprindă de
pe suprafaţa suport.
- Stratul următor se aplică înainte de sfârşitul prizei cimentului din stratul anterior.
- În cazul în care s-a depăşit acest timp, înainte de aplicarea stratului nou se va pregăti
o nouă suprafaţa suport
 Pentru realizarea grosimilor prescrise sunt prevăzute dispozitive (martori) care să
permită torcretarea până la nivelul respectiv. Dupa finalizarea etapei de montare a plasei
sudate, se vor monta cupoane metalice temporare (martori rigizi) Ø 8 mm, prin fixare cu
ancore chimice, pentru a asigura dimensiunea stratului de torcret solicitata prin proiect (6
cm). Acestea se vor monta astfel incat sa acopere intreaga suprafata, dupa cum urmeaza:
un rand de martori in sectiune, la o distanta de 50 cm unul de celalalt, iar longitudinal pe o
distanta de maxim 4 m. Martorii pozitionati transversal vor fi uniti prin bare de armatura Ø
6 mm, pozitionate la cota solicitata. Se obtine astfel o grila de torcretare sub forma de sah.
 La întreruperea lucrului nu este admisă prelucrarea cu mistria a suprafeţei
torcretului în stare proaspătă; reluarea lucrului după întărirea torcretului se va face după
îndepărtarea materialului ricoşat şi curăţirea suprafeţei suport prin spălare cu apă şi
suflare cu aer comprimat. Operaţia de torcretare se va relua numai după zvântarea
suprafeţei, aplicându-se un strat de amorsare.
 Materialul rezultat din ricoşare se va înlătura; nu este permisă utilizarea lui la
prepararea unui nou amestec pentru torcretare.

5.5. Prelucrarea suprafeţei torcretului. Tratarea ulterioară

 Se va face o prelucrare a suprafeţei, cu luarea în consideraţie a următoarelor
măsuri:
- după terminarea torcretării, se aplică un strat de mortar fin şi de consistenţă fluidă,
duza de torcretare fiind ţinută la o distanţa mai mare (cca. 150 cm);
- după cca. 30 minute de la aplicarea acestui strat de torcretare fin, în funcţie de gradul
de finisare cerut se face nivelarea suprafeţei cu un dreptar de lemn sau metalic.
- Acoperirea denivelărilor rezultate la torcretare se poate face şi prin aplicarea manuală
a unui strat de mortar ciment-nisip fin, de 3-4 mm grosime, drişcuit. Aplicarea acestui
mortar se va face după minimum 45 minute de la împroşcarea ultimului strat torcretat.
10
 În vederea protejării betoanelor torcretate, pentru realizarea unor condiţii favorabile
de întărire, reducerea contracţiei şi evitarea fisurării se vor lua măsuri pentru menţinerea
torcretului în condiţii de umiditate corespunzătoare. La temperaturi sub +5 oC nu se mai
face stropirea torcretului. Apa folosită pentru stropire trebuie să corespundă condiţiilor din
STAS 790-84: “Apă pentru betoane şi mortare”
 În cazul în care după terminarea torcretării, temperatura mediului ambiant scade sub
+5oC, se vor lua măsuri de protejare a torcretului, prin încălzirea spaţiului astfel încât
temperatura mediului ambiant să se menţină peste +5 oC timp de minimum 7 zile. În cazul
executării lucrărilor de torcretare pe timp friguros, se vor respecta prevederile din NE
012/2010: "Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat " cât şi
programul de lucru pe timp friguros.

5.6. CONTROLUL LUCRĂRILOR DE TORCRETARE

 Controlul executării şi recepţionarea lucrărilor de torcretare se execută pe baza
prevederilor NE 012/2010: "Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton şi beton
armat” și a PCCVI ;
 Verificarea calităţii betoanelor torcretate şi a aderenţei lor la suprafaţa suport se va
face prin ciocănirea suprafeţei. Porţiunile care la această verificare prezintă un sunet dogit
se vor îndepărta şi repara prin retorcretare

6. ÎNREGISTRĂRI
 În cazul betonului marfă, înainte de începerea betonării se verifică existenţa
bonurilor de transport, în conformitate cu comanda emisă către staţia de betoane şi
caracteristicile betonului;
 În cazul betonului preparat pe şantier se verifică existenţa certificatelor de calitate
pentru materialele ce intră în componenţa torcretului;
 Pentru toate materialele se vor intocmi procese verbale de receptie in baza FAM-
urilor si a Declaratiilor de Performantă.
 Înainte de aplicarea torcretului Responsabilul de lucrare pentru torcretare va
verifica şi va consemna în proces-verbal de recepție sau de lucrări ascunse:
- starea suprafeţei suport în ceea ce priveşte gradul de curăţire, asperitatea suprafeţei
etc.;
- starea armăturilor şi corespondenţa cu proiectul de execuţie;
- corecta montare şi fixare a armăturilor în elementele de rezistenţă;
- modul de reparare a fisurilor.
La terminarea torcretării se va încheia procesul verbal de recepţie calitativă semnat de
constructor, Inginer şi proiectant în care se va consemna rezultatul aprecierii calităţii
torcretului.

7. CRITERII DE ACCEPTARE

11
Lucrarea de torcretare se consideră încheiată dacă a fost respectată documentaţia de
execuţie, prezenta procedură şi au fost întocmite toate procesele verbale (calitative, de
lucrări ascunse aferente acestei faze, din PCCVI).

8. ANEXE

 Anexa 1 – Procedura de prim ajutor;

 Procese Verbale – a se vedea Planul de Control al Calității aprobat de Inginer în
27.09.2017.

9. ASPECTE SPECIFICE

9.1. Aspecte mediu

Prin reabilitarea colectoarelor prin torcretare, calitatea apelor de suprafață și subterane

(față de momentul prezent) nu se va deteriora, lucrări de protecția apelor nefiind necesare.
În timpul lucrărilor de reabilitare aerul înconjurator nu se va deteriora și în consecință,
măsuri de protecția aerului nu sunt necesare.
Sursele de producere a zgomotului in timpul procedurii de reabilitare constau in
echipamentele deplasate pe amplasament: pompe de torcret, generatoare electrice, etc.
Pentru mentinerea zgomotului in limita admisibila de 85 dB(a), echipamentele de
suprafata vor fi de tip silentios, iar in cazurile in care este necesar (zgomot superior limitei
admisibile), acestea se vor prevedea cu panouri fonoabsorbate (de ex. generatorul de
energie electrica).
Tehnologia de reabilitare prin torcretare nu introduce vibratii la colectorul existent sau la
terenul si constructiile din vecinatate.
Gospodarirea deseurilor
Deseurile produse pe timpul reabilitarii pot fi:
- pamant rezultat in urma sapaturilor;
- materiale de constructie: moloz, resturi de beton, deseuri de lemn (inclusiv
ambalaje);
Modul de gestionare al deseurilor produse la amplasamentele organizarilor de santier
este:
• materiale de constructie, vor fi colectate local in containere dedicate si evacuate la
un depozit de deseuri specializat prin intermediul unui transportator licientiat;

Reabilitarea ecologica
Datorita faptului ca majoritatea organizarilor de santier corespunzatoare incintelor de
acces sunt amplasate pe spatiul public (carosabil), nu va fi necesara o reabilitare
ecologica a acestora. Cu toate acestea, in situatia in care incintele de acces sunt situate in
parcuri, sau pe propietati private, acestea se vor reabilita ecologic la conditia lor de
dinaintea inceperii lucrarilor de reabilitare.
Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare, structura rutiera locala va fi refacuta conform
structurii initiale, conform documentului 10-MS-000-CS-000-10 (Metoda de lucru -
Refacere structura rutiera).

12
 9.2. Aspecte S.S.M.

In cadrul lucrarilor de torcretare se vor respecta urmatoarele standarde/norme de sanatate

si securitate in munca:
 H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele
temporare sau mobile;
 Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006;
 H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 319/2006;
 H.G. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
 H.G. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
 H.G. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
de sanatate la locul de munca;
 H.G. 1091/2006 privind cerintele minime de SSM pentru locul de munca;
 H.G. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de
expunerea la agenti biologici in munca;
 H.G. 971/2006 privind cerintele minime de semnalizare de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca;
 H.G. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot;
 H.G. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special in
afectiunile dorsolombare;
 H.G. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor (munca la inaltime, etc);
 O.G. 99/2000 privind masurile aplicate in perioadele cu temperaturi extreme;
 H.G. 580/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.
99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme
pentru protectia persoanelor incadrate in munca;
 H.G. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
 Ordinul nr. 225/95 Normativul cadru de acordare a echipamentului individual de
protectie;

13
 Regulament privind protetia si igiena muncii in constructii – Buletinul Constructiilor
nr. 5-6-7/1993 – Regulament privind protectia si igiena muncii aprobat MLPAT cu
Ordinul 9/N/15.03.1993 (cap. 19 si Cap. 28);
 Directiva - cadru 89/391/CEE care este aplicabila tuturor lucratorilor din
Comunitatea Europeana, din sectorul privat sau public, avand ca obiectiv o reducere
continua, durabila si omogena a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
 Norme de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate de la populatie si din
procese tehnologice;
 Alte acte normative care reglementeaza problemele de securitate a muncii si PSI in
activitatea de constructii - montaj.
 Masurile de SSM specifice lucrului in colectoarele de canalizare conform
documentului 10-MS-000-CS-000-08 (Metoda de lucru – Punerea in uscat
colectoare).

14
 Anexa 1 – Procedura de prim ajutor

Intr-o situatie de accident, salvatorul trebuie sa fie capabil sa efectueze interventia (succesiunea
manevrelor) corespunzatoare starii victimei (victimelor).

Pentru aceasta, salvatorul:

- Va hotarî interventia pe care trebuie s-o efectueze pentru a obtine rezultatul asteptat si pe
care a decis-o din examinarea prealabila a victimei.
- Va efectua interventia hotarata, folosind tehnicile cunoscute de el si exersate.
- Va verifica, supraveghind victima, daca rezultatul asteptat s-a produs si daca el se mentine
pana la preluarea victimei de catre personalul specializat.

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

a) Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si ii bate inima (are puls)
sunt necesare:
 asezarea in pozitia de siguranta;
 acoperirea victimei, alarma;
 supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor
medicale.

b) Daca victima nu raspunde, nu respira, dar ii bate inima sunt necesare:

 degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
 manevra Heimlich;
 respiratie “gura la gura” sau “gura la nas”.

c) Daca victima nu raspunde, nu respira, nu ii bate inima este necesara:

 reanimarea cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie “gura la gura”
sau “gura la nas”).

d) Daca victima sangereaza abundent se aplica:

 compresie manuala locala;
 pansament compresiv;
 compresie manuala la distanta (in zona subclsviculara sau inghinala).

e) Daca victima prezinta arsuri provocate de:

 foc sau caldura, se face spalare pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire;
 substante chimice, se face spalare abundenta cu apa ( nu se incearca neutralizarea
acidului cu baza si invers!).

f) Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

 oricare ar fi semnalele, va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitand sa o
deplaseze si respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului superior,
membrului inferior, coloanei vertebrale.

g) Victima poate sa prezinte:

 plagi grave: asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputat,
compresie pentru oprirea sangerarii etc.;
 plagi simple: curatirea si pansarea plagii.

15