Sunteți pe pagina 1din 14

PROCEDURA TEHNICA DE

LUCRU PENTRU
BETONAREA
STRUCTURILOR

Revizia :

Data :

Cod :

Elaborat :

Manager de calitate :

Reprezentant Antreprenor :
CUPRINS

1. SCOP

2. DOMENIUL DE APLICARE

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ

4. RESPONSABILITATI

5. DEFINITII SI PRESCURTARI

6. PROCEDURA

7. CRITERII DE ACCEPTARE

8. ANEXE SI INREGISTRARI

9. ASPECTE SPECIFICE

9.1 Aspecte de mediu


9.2 Aspecte SSM

2
1. SCOP
Prezenta instructiune stabileste modul de executie si desfasurare a operatiilor
tehnologice necesare realizarii elementelor de constrructii din beton simplu si beton armat.

2. DOMENIU DE APLICARE
Prezenta instructiune se aplică de catre personalul din cadrul punctelor de lucru
care este implicat in realizarea elementelor de constructii din beton simplu si beton armat.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢA
3.1. Standarde și normative
-PE 713/1990 Instructiuni departamentale pentru executia si controlul betoanelor
constructiilor hidrotehnice;
-CP 012/1-2007 Cod de practica pentru producerea betonului;
-Normativul NE 012 /99 – Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton
armat;

-Legea 10 / 95 privind calitatea in constructii cu completari HG 766 /97; HG 877 /99;

-C 56 /85 – Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si


instalatii aferente;
-C 16 /84 – Executia lucrarilor de betonare pe timp friguros.

3.2. Documentaţie tehnică


-Proiect de execuție;
-Prezenta procedura.

4. RESPONSABILITATI
Responsabil de lucrare
- va face solicitarea numarului de utilaje, echipamente in vederea bunei desfasurari a
betonarii si asigura dotarea cu mijloace tehnice;
- se asigura de buna functionare a mijloacelor tehnice si echipamentelor;
- intocmeste necesarul de materiale;
- asigura personalul calificat si autorizat , precum si instruirea personalului;
- supravegheaza respectarea cerintelor prevazute in proiect (tip otel, diametru,
nr.bare).

3
- supravegheaza executia cofrajelor si verifica respectarea dimensiunilor prevazute
in proiect;
- raspunde pentru pregatirea suprafetelor;
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul
proaspat, vor fi udate cu apa (2÷3) ore inainte si imediat inainte de turnarea
betonului, dar apa ramasa in denivelari va fi inlaturata; cofrajele metalice vor fi unse
cu agenti de decofrare.
- are obligatia de a intocmi nota de comanda beton/mortar dupa cum urmeaza:
 Completeaza rubricile: unitatea si lucrarea.
 Inscrie fabrica de betoane si santierul caruia ii apartine.
 La rubrica “Veti confectiona si livra urmatoarele betoane pentru” se
inscriu datele de identificare ale obiectului supus receptiei, identice cu
cele din fisa de betonare si anume:
- obiectul (grinda de reazem, baraj, centrala, pereu, galeria aductiune ),
elemente: plot, lamela, inel, placa pereu sau radier, strat , date de
identificare: numar, cota, pozitie hectometrica, frontul, profil, etc.
 Caracteristici beton: clasa beton, dozaj si tip ciment, adaos, granula
maxima, aditiv, tasare, G, P, rezistente mecanice.
 Data inceperii betonarii: luna, ziua, ora.
 Data probabila a terminarii: luna, ziua, ora.
 Ritmul de betonare mc/h.
 Mijlocul de transport: tipul de masina (autoagitatoare, autobasculanta cu
bena amenajata corespunzator).
 Emitent: numele, prenumele, functia si semnatura.
 Primit comanda (statie de betoane si laborator): numele, prenumele si
semnatura.
 Conditii suplimentare- se completeaza obligatoriu toate rubricile. Daca
anumite rubrici nu au date de inscris, se va inscrie in dreptul fiecareia “nu
este cazul”.
- supravegheaza punerea in opera a betonului si raspunde de respectarea
frecventelor si asigurarea conditiilor de prelevare si asigura transportul epruvetelor
din beton la laboratorul central.

4
Responsabil CQ
– verifica existenta documentelor de calitate;
– se va asigura ca mijloacele tehnice si echipamentele necesare desfasurarii
activitatii (pompa beton, malaxoare, vibratoare) sa functioneze la parametrii
normali. Numarul malaxoarelor si a celorlalte mijloace de transport beton
trebuie sa asigure ritmul de betonare necesar infratirii straturilor de beton in
interiorul timpului de priza al betonului, stabilit de laborator;
– verifica existenta documentelor care atesta calitatea materialelor;
– va efectueaza controlul pe faze si in process;
– verifica modul de pregatire al suprafetelor de beton;
– verifica modul de completare a notei de comanda inainte de semnarea
rubricii “Bun pentru betonare”;
– verifica modul de pregatire al cofrajelor si al suprafetelor care vin in contact
cu betonul proaspat.
– efectueaza controlul pe faze si in proces, verifica daca au fost prelevate
probe si daca conditiile sunt corespunzatoare.

Laborator – preleveaza probele si efectueaza incercarile de laborator; informează


conducerea santierului de aparitia rezultatelor neconforme.

Comisia de santier – verifică modul de executie al lucrarilor, completarea


corespunzatoare a fisei de betonare, si semneaza la rubrica “bun pentru betonare”.

5 DEFINITII SI PRESCURTARI
Beton – material format prin amestecarea cimentului, pietrişului şi apei cu sau fără
aditivi şi adaosuri şi ale cărui proprietăţi se dezvolta prin hidratarea cimentului
Bare sau piese in asteptare – bare de armatura sau piese speciale care ies din
betonul unui element turnat (prefabricat sau in situ) in vederea inglobarii in betonul care se
va turna adiacent suprafetei respective si care constituie armatura de continuitate.

6 PROCEDURA

6.1 Realizare cofraje

5
Cofrajele se pot confectiona din lemn (cherestea), metal, metale sintetice.
Materialele din care sunt confectionate trebuie: sa fie suficient de rigide, sa nu aiba gauri
sau fisuri, sa aiba absortie limitata de apa si sa nu prezinte rugozitati sau neregularitati ale
suprafetei.
Montarea cofrajelor cuprinde:
1. Executarea esafodajelor. - Se acorda o atentie deosebita in cazul rezemarii
esafodajelor pe teren, folosindu-se talpi cu suprafata corespunzatoare. Este interzisa
utilizarea ca talpa de rezemare a materialelor fragile (caramida, b.c.a)
2. Asezarea cofrajelor la pozitie, in urma trasarii. Asezarea acestora la pozitie se
realizeaza:
- in plan, fata de reperii marcati la trasare.
- pe inaltime prin respectarea cotelor fata de reperii de cota marcati la trasare si prin
reglarea in pozitia verticala sau inclinata, dupa caz.
3. Definitivarea pozitiei in plan si pe verticala, imbinarea si fixarea acestora.
4. Verificarea cofrajelor inainte de turnarea betonului.
Definitivarea pozitiei in plan si pe verticala se realizeaza odata cu fixarea
cofrajelor prin:
- fixarea pe inaltimea reglata a popilor de sustinere;
- fixarea la pozitie a elementelor de sustinere sau sprijinirea cofrajelor verticale sau
inclinate de inaltime mare (stalpi, pereti);
- fixarea elementelor exterioare de sustinere (caloti, nervuri) ale cofrajelor de
dimensiuni mai reduse in sectiunea transversala (grinzi, stalpi);
- fixarea elementelor interioare de legatura (distantieri) pentru mentinerea distantei
intre fetele cofrate.
Montarea cofrajelor poate fi:
- montare completa, inainte de montarea armaturii (in cazul placilor sau in cazul in
care armatura sub forma de carcasa poate fi introdusa si pozitionata fara a deranja
cofrajul;
- montare partiala, inainte de montarea armaturii (ex: o fata a unui perete, urmand ca
dupa montarea armaturii sa se faca inchiderea completa a cofrajelor;
- montarea cofrajului dupa montarea armaturii;
Suprafetele interioare ale cofrajelor trebuie sa fie curate. Pentru a reduce aderenta intre
betonul intarit si cofraje acestea se ung cu agenti de decofrare

6
La montarea cofrajelor trebuie avute in vedere urmatoarele:
- sa fie efectuate pregatirea si receptia suprafetelor de beton care se afla in volumul
cofrat;
- mentinerea curateniei in spatiul cofrat, precum si a armaturilor, daca acestea sunt
montate anterior (ex: nu se va taia lemn pentru a nu ramane rumegus in cofraj, nu se vor
aplica produse pentru decofrare care sa cada pe beton sau pe armatura).
In situatia in care spatiul cofrat nu este accesibil direct pana la fundul cofrajului
(stalpi, pereti) pentru verificare si curatare imediat inaintea turnarii betonului trebuie
prevazute, la partea de jos a cofrajului, dar si in alte zone, daca este cazul, ferestre de
curatare.
Cofrajele trebuie sa fie etanse. Etanseitatea acestora trebuie sa fie asigurata prin
respectarea prevederilor specificate de producatorii acestora (mod de imbinare, alte
conditii), prin croirea si decuparea corespunzatoare a materialelor.
Cofrajele trebuie manipulate, depozitate, curatate dupa fiecare decofrare astfel
incat sa nu se deterioreze (deformatii generale sau locale, indoiri, stirbituri).
In cazul utilizarii cherestelei se va avea in vedere posibilitatea efectuarii
remedierilor pentru situatia in care, pe perioada de la confectionarea cofrajului si pana la
turnarea betonului, se deschid interspatii datorita uscarii cherestelei.

6.2 Armarea elementelor de constructii


Fasonarea armaturii trebuie efectuata cu respectarea urmatoarelor conditii:
- se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub - 10º C
- indoirea barelor se executa cu miscare lenta , cu miscare uniforma , fara socuri
- fasonarea cu masina a barelor cu profil periodic ,la masini cu doua viteze, se va
face numai cu viteza mica
- diametrul dornurilor utilizate pentru indoirea barelor trebuie sa fie :
-pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 16 mm ,de cel putin patru ori
diametrul barei.
-pentru bare cu diametrul nominal mai mare de 16 mm ,de cel putin sapte ori diametrul
barei.
 Indoirea barelor cu profil periodic cu diametrul nominal mai mare de 25 mm se va
executa la cald.

7
 Forma si dimensiunile ciocurilor de la capetele barelor vor fi conform prevederilor
tehnice aplicabile, ele trebuind sa fie precizate in proiect.
 Razele de indoire pentru barele inclinate si pentru etrieri/agrafe vor fi cele
prevazute in reglementarile tehnice aplicabile, ele trebuind să fie precizate in proiect.
 Armatura fasonata in atelier poate fi livrate, pentru montare, fie ca elemente
separate , fie asamblate in carcase.
In primul caz elementele de acelasi tip vor fi depozitate in pachete separate,
etichetate, astfel incat sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si
curateniei lor pana la montare.
In al doilea caz ,depozitarea si manipularea vor trebui sa asigure indeformabilitatea
precum si starea de curatenie.
Asamblarea in carcase va fi realizata in urmatoarele conditii :
-nu se va utiliza sudarea pentru fixarea elementelor intre ele.
-fixarea elementelor intre ele se face prin legarea cu sarma neagra
Este interzisă , pentru elementele structurale ,utilizarea metodei de a fasona si
monta barele de armatura in asteptare ,prin indoirea acestora si montarea in cofraj
,urmand ca dupa decofrare ele să fie dezvelite prin spargerea betonului in jurul lor si sa fie
indreptate. Aceasta metoda poate fi utilizată in cazul elementelor nestructurale, cu avizul
proiectantului.
Asigurarea pozitiei relative intre bare si fata de cofraj se realizează prin:
-legarea armăturii la incrucişari
-montarea de distantieri intre randurile de armaturi si fata de cofraj
Legarea armaturilor la incrucisari se face numai cu sarmă neagra (2 fire de 1,0...1,5
mm diametru)
Legarea armaturilor la incrucisari se realizeaza astfel:
-La plăci şi grinzi:
 fiecare incrucisare ,pe doua randuri de incrucişari marginale ,pe întregul contur
 restul incrucisarilor ,in camp, se vor lega in sah, din doua in doua
-La placile curbe si subtiri se vor lega toate incrucişările.
-La grinzi şi stâlpi:
 toate incrucişările cu colţurile etrierilor şi cu ciocurile agrafelor.
 incrucişările cu porţiunile drepte ale etrierilor pot fi legate in şah ,din doua in două.
 barele inclinate se vor lega ,în mod obligatoriu.

8
 etrierii şi agrafele montate inclinat precum şi fretele se vor lega toate incrucişările
cu barele longitudinal.
 Distantierii între rândurile de armătură se vor monta :
-La plăci şi pereti:
 Distantierii vor fi sub forma de capre (la placi si pereti) sau de agrafe (la pereti )
confectionate din bare din otel şi legate de barele din cele doua reţele intre care se
monteaza.
 Dispunerea distanţierilor va fi de cel puţin 1buc./m 2 in câmpul reţelelor la plăci şi
pereti si de cel puţin 4buc./m2 la plăcile in consola .
 la armătura dispusa pe doua sau mai multe rânduri distanţierii pot fi cupoane din
oţel ,montaţi la cel mult 2,0 m intre ei şi legaţi de barele intre care sunt amplasaţi.
Distanţierii faţa de cofraj pot fi :
 Prisme din mortar de ciment ,prevăzute cu mustaţi din sârmă neagra
 Din material plastic
 Se interzice utilizarea cupoanelor din bare din oţel
Distantierii faţa de cofraj se vor monta:
 Cel puţin 2buc./m2 de placa sau perete
 Cel putin 1buc./m ,in două părţi ale aceleeaşi laturi ,pe fiecare latură ,la grinzi şi
stâlpi
Innădirea barelor de armătură se face in conformitate cu prevederile proiectului.

6.3 Pregatirea turnarii betonului


Pregatirea suprafetelor de beton turnat anterior si intarite, care vor veni in contact
cu betonul proaspat. Acestea vor fi curatate de pojghita de lapte de ciment (sau de
impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone necompactate sau segregate si
trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua
betoane. In cazul in care turnarea betonului se face pe roca, aceasta se pregateste
astfel:
- se indeparteaza bucatile de roca desprinse si corpurile straine cazute pe suprafata
de fundare;
- se curata roca cu jet de apa si aer sub presiune pana cand apa curge limpede.
Inainte de betonare se convoaca geologul pentru avizarea cotei si naturii terenului de
fundare.
9
Punerea in opera si compactarea betonului
 Betonul va fi pus in lucrare la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de
turnare. Nu se admite depasirea duratei maxime de transport si modificarea
consistentei betonului.
 Din mijlocul de transport descarcarea betonului se va face in : bene, pompe, jgheaburi
sau direct in lucrare.
 Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m in cazul
elementelor cu latimea de maximum 1,00 m si 1,50 m in celelalte cazuri. In cazul
lucrarilor hidrotehnice inaltimea maxima de cadere libera a betonului este de 2 m.
 Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m (respectiv 2,00 m la
lucrarile hidrotehnice) se va face prin ferestre laterale, jgeaburi, sau prin intermediul
unui furtun sau tub (alcatuit din troansoane de forma tronconica), avand capatul inferior
situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza.
 Betonul trebuie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de
inceperea prizei betonului turnat anterior.
 Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in
consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul
turnarii.
 Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se
grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
 Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea
pe armaturi a vibratorului.
 In zonele cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii,
prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea
lui. In cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces
lateral al betonului, prin spatii care sa permita patrunderea vibratorului.
 Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerea
acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari.
 Ciculatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe podine
astfel rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe
armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.

10
 Betonarea se face continuu pana la rosturile de lucru prevazute in proiect.
 Durata maxima a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor
masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a
prizei betonului, stabilit de laboratorul de santier.
 In cazul in care s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este
permisa numai dupa pregatirea rosturilor astfel :
-spalare cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului (cca.5 ore de la
betonare, functie de rezultatele de laborator) ;
-suprafata rostului va fi bine curatata indepartandu-se betonul ce nu a fost bine
compactat si/sau se va freca cu peria de sarma pentru a inlatura pojghita de lapte de
ciment si oricare alte impuritati, dupa care se va uda, astfel incat inaintea betonarii
betonul mai vechi sa fie «saturat dar suprafata zvantata».
In cazul betoanelor pompate se vor lua toate masurile in asa fel incat :
- procesul de pompare sa se desfasoare continuu fara intreruperi care favorizeaza
blocarea betonului in conducte

- inaltimea libera de cadere a betonului sa fie de max.0,5 m


- grosimea stratului de beton sa fie max. 40 cm
- betonul sa fie bine compactat prin vibrare
Turnarea betonului sub apa se face numai in incinte cu apă statatoare sau care a
fost adusa in aceasta stare prin masuri corespunzatoare.
Turnarea betonului se face prin tuburi fixe sau mobile, continuu. Capătul inferior al
tubului trebuie să fie imersat in beton min. 40 cm in cazul caderii libere a betonului pri
tuburi si cca. 1 m in cazul pomparii acestuia.
In cazul betoanelor ciclopiene se procedeaza astfel:
- Se toarna un prim strat de beton in grosime de 25 cm care se bate cu maiul , se
vibreaza cu pervibratoare;
- Se toarna al doilea strat de beton de cca. 15 cm grosime in care se indeasa , prin
batere cu maiul de lemn , bolovanii asezati la o distanta de 20 cm de marginea masivului;
distanta dintre bolovani va fi cea minima necesara introducerii pervibratorului cu care se
efectueaza compactarea betonului
- Straturile urmatoare se executa la fel ca cel de mai sus . La ultimul strat se va
realiza o acoperire cu beton de cel putin 20 cm.

11
- Se vor lasa in rosturile de lucru orizontale bolovanii iesiti in afara cel puţin jumatate
din volumul lor, pentru asigurarea unei bune legaturi;
- Se va evita stropirea bolovanilor cu lapte de ciment inainte de introducerea lor in
ciment , asezarea bolovanilor in betonul care a inceput sa faca priza, contactul intre
bolovani si eventualele armature ;
- Bolovanii trebuie sa indeplineasca următoarele conditii: nu trebuie sa aiba
crapaturi; dimensiunile nu trebuie sa depaseasca 1/6 din cea mai mica dimensiune a
elementului de constructie; raportul dintre dimensiunea maxima si minima nu trebuie sa
depaşească 2,5; roca din care provin sa fie stabilă şi negeliva; inainte de a fi introdusi in
beton trebuie să fie curati si spălaţi cu jet de apă sub presiune;
 Prelevarea probelor in vederea efectuarii determinarilor pe betonul proaspat la locul de
punere in opera, la frecventele stabilite in CS si asigurarea conditiilor necesare.
 Compactarea betonului este obligatorie si se face prin vibrare utilizand pervibratoare
(vibrarea interna) sau/si vibratoarea de cofraj (vibrarea externa).
 Intervalul de timp intre turnarea betonului in cofraje si compactarea acestuia va fi minim
si nu va depasi durata de priza a cimentului.
 Introducerea vibratoarelor de interior in betonul proaspat se face in pozitie verticala ; in
timpul vibrarii, capului vibrator i se va imprima o miscare lenta in sus si in jos, egala cu
un sfert din lungimea acestuia. Extragerea vibratorului din beton se face cu o viteza de
5-6 cm/s, mentinand vibratorul in functiune. In cazuri speciale (armaturi foarte dese,
acces dificil prin ferestre etc.) cand nu este posibila introducerea buteliei in pozitia
verticala, sunt permise si alte pozitii, impuse de situatiile locale.
 Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior va fi de
maximum 1,00 m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii si desimea
armaturii.
 Durata optima de vibrare se situeaza intre 15....60 sec. Aceasta se poate stabili prin
determinari de proba la prima sarja de beton ce se compacteaza.
 Grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca ¾ din
lungimea capului vibrator (buteliei); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa
patrunda (50....150) mm in stratul compactat anterior.
 In timpul compactarii se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor
si/sau cofrajelor.
 Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea s-a terminat sunt urmatoarele:

12
-betonul nu se mai taseaza
-suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa
-se rareste aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor

7 CRITERII DE ACCEPTARE
Lucrarea se consideră încheiată dacă a fost respectată documentaţia de execuţie,
prezenta procedură şi au fost întocmite toate procesele verbale (calitative, de lucrări
ascunse aferente acestei faze, din PCCVI).

8 ANEXE SI INREGISTRARI
1 Fisa de betonare,
2 Nota de comanda beton,
3 Bon livrare transport-beton,
4 PV prelevare probe beton, formular laborator
5 Caiet de evidenta a materialelor inainte de introducerea în operă

9 ASPECTE SPECIFICE
9.1 Aspecte de mediu
Modul de gestionare al deseurilor produse la amplasamentele organizarilor de
santier este:
• materiale de constructie, vor fi colectate local in containere dedicate si evacuate la
un depozit de deseuri specializat prin intermediul unui transportator licientiat;
• uleiurile uzate rezultate in urma operarii echipamentelor deplasate pentru lucrari se
vor colecta in recipienti speciali si vor fi valorificate la puncte de colectare specializate;
Reabilitarea ecologica
Datorita faptului ca majoritatea organizarilor de santier corespunzatoare incintelor
de acces sunt amplasate pe spatiul public (carosabil), nu va fi necesara o reabilitare
ecologica a acestora. Cu toate acestea, in situatia in care incintele de acces sunt situate in
parcuri, sau pe propietati private, acestea se vor reabilita ecologic la conditia lor de
dinaintea inceperii lucrarilor de reabilitare.
Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare, structura rutiera locala va fi refacuta conform
structurii initiale.

13
9.2. Aspecte S.S.M.

 H.G. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele


temporare sau mobile;
 Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/ 2006;
 H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 319/2006;
 H.G. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;
 H.G. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea
de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
 H.G. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau
de sanatate la locul de munca;
 H.G. 1091/2006 privind cerintele minime de SSM pentru locul de munca;
 H.G. 1092/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de
expunerea la agenti biologici in munca;
 H.G. 971/2006 privind cerintele minime de semnalizare de securitate si/sau de
sanatate la locul de munca;
 H.G. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la
expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot;
 O.G. 99/2000 privind masurile aplicate in perioadele cu temperaturi extreme;
 H.G. 580/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.U.G. nr.
99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme
pentru protectia persoanelor incadrate in munca;
 H.G. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii
 Ordinul nr. 225/95 Normativul cadru de acordare a echipamentului individual de
protectie;
 Directiva - cadru 89/391/CEE care este aplicabila tuturor lucratorilor din
Comunitatea Europeana, din sectorul privat sau public, avand ca obiectiv o reducere
continua, durabila si omogena a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
 Norme de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate de la populatie si din
procese tehnologice;
 Alte acte normative care reglementeaza problemele de securitate a muncii si PSI in
activitatea de constructii - montaj.

14