CAPITOLUL I. NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND PROCESUL CIVIL Sectiunea 1. Notiunea, fazele si etapele procesulul civil §1. Nosiunea de ,proces civil” Protectia juridicd 2 dreaturilor subiective cvie sia altor situa juridice ocrotite de lege se obj prin intermediul procesului cv Procesul civil poate fi definit ca activitotea pe care o desféoar’ Instanta de jdecaté, partle, alte persoane sau organe core partcica fa judecetd, in scopul real: “aril sou recunaosteri drepturilor subiective $i a altorsitvati juridice deduse judecdti, precum si al executéril siite a hotdrdrlor judecitoresti si @ ator titturi executori, conform procedul stabilite de lege §2. Fazele si etapele procesului civil Procesul civil parcurge dou mari faze: faza jucecail si faza executir silite Fara judecdtii cuprinde jucecata in prima instant si judecata in caile de atac. Judecata in primd instangé percurge, de regul8, patru etape: etapa scrisé, etapa cercetiri procesului, etapa dezbatenior s| etapa celiberarl si pronuntarii hotérari Etopa scrisd incope cu cererez de chemare in judecatd, care este actul de proce~ dud prin care partea interesaté (care poart denumirca de reclemant) supune judaciti o pretentie pe care o formuleaza impotriva unel alte parti (care se numeste pardt\. ‘Dups sesizarea instangel cu cerereo de chemare in judecoté, completul de judecat cSruis i s-a repartizat aleatoriu cauza va verifice daca cererea reclemantului este de Compotenta sa si dec8 aceasta indeplineste conditiie formale prevézute de lege. In stuatia in care cauza nu este de competenta sa, completul céruie (a fost repartzeté cererea dispune, prin incheiere, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, dupa caz, secjiel specializate competente din cadrul instantei sesizate. in cazul in ‘care cererea reclamantului nu indeplineste conditille formale prevazute de lege, ‘ompletui de judocatS competent va dispune regularizarea cereril de chemare in jude cata, pundnd in vedere reclamantulul s8 complineasca lipsurile cereri, sub sanctiunes snulirii acesteia, Dacd reclamantul va complini ipsurile in termenul prevacut de lege, Gereree de chemare In judecat8 va fi comunicatéparatulul, pentru ca acesta $2 ras- punda print-o intdmpinare, care reprerint® un alt act de procedurs seris, prin inter~ mediul cAruia pérétul se aparé Impotriva pretenflel reclamantului. Intémpinareoormulata de catre parat va fi ng reck itt comunicatés reclormanculul, urman Sn raspunsul fa intémpinare. emrinretiad Uneori, paratul pariseste atitudi pur defensivs, nea pur defers formuleatdgreten pro fata de reclamant, prin intermediul unei cereri Feconventionale. 7 merce De esemenea, pértilor initiale li se pot adauga si alte persoane, care, intrand in proces dn propteintatasau dn insta reebmantale nt seve san intote, dobéndese caltatea de pa Acele Ge procecurd prin arc tal eae tn rece oracle form ses, acess find earrea de tenope ween sau acer, cereres do chomare th ldecats a aor pescare cen pet peinen aceleasi drepturi ca si reclamantul, cererea de chemare in garantie, cererea de ardtare 4ituaru rept real recum si ntedcerea in fe ntencs rena a 4 £108 sil areca scop sabre cau recesual, Jn pull owed bleu sal pre, precum sl iformaresrecprol 2 poy anon ecto ‘mijloacele lor de aparare, care, in -acelagi timp, sunt aduse sila ‘Cunostinga instantei, Judecbtorul nu gost sluiona gl nal pe bare ams: Puts ce heare bare, atl inet, destisurarea proces cl, apare'os dows cess Sees cetarii aces, care are ca scop formaree convingeril judecatorului cu privire la ‘aportul juridic substantial dintre parti, in temeiul probelor ce se administreaz’ si al Concluaior irilorrefertare a evorvalleexapt proseuce moons Dups trminaroacercetiiprocesuli se its eu de tela cond oa adesho- tele n fond, cada cia patie au posblaten de sal sine nea fretentil,in ura orobtor adinatt cess, prin ermedl eorecraer voit hdeea debater, wears eope delibern f pronnr pra elberarea ae lc in scrt camara de cana te noses i Principiu, in sedint publica”, nota ups paturgetesaestretape se rlzae8judscta a pind instant, Pertea nemultumita de hotdrarea prime} instante poate sa o atace cu apel. Apelu! este o cale de atac orcinard (simpla nemultumire a parti sau pirtilor este suficienta, legea neprevazand expres motivele pentru care Poste fi exercitat apelul), in principiu, suspense execute (lermenul ee 296, iar pol mtrocseene coer ae stppend de rept epecutatea si, cu excenia anil oepres prevae de tee volt (in ata instar’ de apel are ot tau non ' eva tn a stan de ape ee le seu pte onto Nd eee Tototat,n conti li. partes itoestpcate exert reuse cae de ase entrardnar derefeare necevolt, npn, nesupen decoeeng gee oerite sf exerctaren unor cil extrortinare de aac pono eevee anume stabilite de lege), nesuspensive de sxecutare, de retractare {sunt de compe- oe instonfel care a pronuntat hotarérea ce se atacd), anume contestatia In anuiare revizuirea. wt as he att 224 aminkl pronuntir hota, pregedintle,ogath cu anunfreatermenuuila cate & fost inst ronnarea, pote ten cb pronnfrce Perea sew ae we tile prin mijlecirea grefe’instantei (art. 396 ain. (2}C.proc. ci, 1 ne en eae Uneori, faza judecatii nu parcurge decit judecata in prima instanta, alteor parcurge $i judecata in eBile de atac, dar nu in toate; de altel, contestatja in anulare gi Tevizulea sunt destul de rar intaite in practic Faza executiri silite intervin in cazul hotararlorjudecStoresti susceptiile de afi use in executare cu ajutorul fortel de constrangere a statului, precurn sin cazu) altor titluri executor, daca debitorul nu isi executd de bundvoie obligatia. Nu este cblgatoriu ca procesui civil s& parcurga ambele faze. Astel, va lips faza lexecutarisilite atunci cand debitorul is executd de bunavoie obligatia sau cand hot’ raiea judecdtoreascé nu este susceptbild de executare siita (de exemolu, hotérérile proruntate in cererile in constatares existenjei sau inevistentei unui dept, cele prin care se respinge cererea de chemare in judecata, prin care se dispune anulerea sau rezolutiunea, relierea unui contract, fd ase dispune siresttuirea prestatilor ete) De asemenea, este posiil s8 se pund in executare un alt tithy executoriy decét 0 hotardre judecétoreascd (de exemplu, un act autentic notarial care constaté o creanta cert, lichid’ 5 exigbils, 0 cambio, un bilet Ia ordin ete.), aga inet procesul civil nu vo imal parcurgefaza judecdfi, ci numa pe cea a executéri site Sectiuinea a 2-a. Normele de drept procesual civil nea $i clasificarea normelor de drept procesual Prin norme ale creptului procesual civil desemnim acele reauii generale si abstac- tecare regiementeazd organizarea si desfasurorea procesuly civil. NNormele juridice care alcdtulesc dreptul procesual civil sunt susceptible de mal multe clasificsr. Aste), sub aspectul obiectuluipe care Wreglementeaet, normele de crept procesuo! Chul se impart in norme de organizore judecditoreascd, norme de competenta si rorme de procedurss Normele de organizare judecitoreascé teglemerteaxd funcyionarea insiangelor Judecdtoresti si a parchetelor, admiteree in magstraturd, statutul magistratio: (av- mirea si avansarea in functie, drepturi gi Indatori, rSspunderea dizciainar8), compu- nerea 51 constitulrea instangel, actiitatea personalulul auxilar, edministrativ 51 de Serviciu, vacanta judecStoreasca, Sediul principal al acestor rorme i reprezintS Legea de organizare judecstoreascé, dar ele pot fintlnite sin ate acte normative, WNormete de competenta regiementeazé delimitarea atrbutilor instantelor jude- c&toresti de atributile ator organe de jursdictie sau cu setvitatejurisdicyionals (com: petenta general, reparticarea pricinilor cvile de compecenta instantelor judecato- festlintre instante de grad ciferit (competenta material), precum si intre instante de acelagi grad (competenta terteriali) Sediul principal al normelor de competenti este Codul de procedurs civli, Ins’ norme de competents pot fi intélnite si in acte hormative speciale Normele de proceduré regiementeaz’ medul de judecat8, precum $i executerea silts, sediu princigal al acestora constituindu-| Cocul de procedurs civil In furcte de intinderea cmpuiui de aplicare, normele de drept procesual civil se Import fn norme generale si norme speciale.8 Partea wenerali Normele generale se aplica in toate cazurile si in crice materie, dacd legea nu prevede altfel. Ele se e’sesc, de regula, tn Codul de procedurs civil Normele speciale sunt aplicabile rural in caturile expres stabillte de lege. Aceste orme pot fi intalnite fie in Codul de procedurd civils, disparat [de exemplu, art. 135 alin, (4) C.proc.civ. statueazs ci instanta competent’ va hotiri asupra conflictului de competenté, in camera de consiu, féré citarea parjilor, printr-o hotarave detinitiva derogand astfel de la art. 14 alin. (1) si art. 17 Cproc.civ.: art. 144 alin, (2) C.proc.cv., fn raport de care hotSrdrea prin care se solutioneaz’ str’mutarea se d8 fara motivere si este definitvé, text care derogd de la art. 425 alin, (2) It b) C.procclv, ete.] sau srupate Cartes @ Vie, consecraté procedutlr spetisle, fein acte normative speciale, Calificarea unei norme de drept procesual civil ca special sau generala prezinta importanta practic’ deosebit’, deoarece norma general reprerint® stuatia de drept comun, iar norma special8 constituie exceptia, astfel incdt trebule respectate doud equi: norma speciaié deroge de la norma generala ~ speciatia generelious derogant, ‘ns8 norma generala nu detogi de la norma specials ~ generalia speciailbus non derogant. Flind derogatorie de la norma general, rezulta c& norma speciala se aplic’ ori de ‘&te ori ne gasim in fata unui caz ce intr sub incidents prevederilor sale, deci norme specialé se aplic’ priortar fat de norma general, chiar sf atundl cOnd norma speciol@ este moi veche decat norma generals. Pe cale de consecint’, ar trabui si se admit’ c& 0 norméi de drept procesual civil specialé nu poate fi modificati sav abrogaté decdt expres (si direct) de 0 norma generald ulterioard. Aceasta concluzie rezulté si din regula generalia specialibus non derogant, in sensul ci, daci norma general (ukericars) nu derogs de fa norma specialé (anterioard), inseamna c’ aceasta din urma nu a fost modificat’ sau abrogata Pentru aspectele pe care nu le reglementeazi, norma snecialé se completeazé cu normele generole in materie, iar nu cu alte norme speciale, afar’ de cazurile expres previzute de lege. Aceastd concluzie este impusd de insisl regula specialia generalrbus derogant, in sensul c&, find derogatorie de la dreptul comun, norma specialé este de stricté interpretare si aplicare, deci cu peate fi aplicaté, prin analog, la situagile ce nu se Incadreaza in prevederile sale, aceste situatii urmand a fi guvernate de normele enerale. Pot exista i situatin care intra fn concurs doué norme speciale, flind necesar a se stabill care dintre acestea urmeazi a se aplica. Spre exemplu, et, 1000 alin, (1) Coproc.civ. prevede c& ordonanta prosedinil este supuss numai apelulul in termen de 5 tile de la pronuntare sau e la comunicare, dupa cum s-a dat cu sau fara citarea partilor, iar art. 132 alin. (3) C.proc.cv. dispune cd hotirirea de declinare a compe- tenfel nu este supusé niciunei efi de atac; intrucdt aceast3 din urm’ norm se refers la © anumité soluyie, indiferent de materie, trebule sa admitem ca notararea prin care Instanta sesizata cu o ordonanté oresedintiala ‘si declin’ competenta nu este supus’ riciuneic3i de atac. In functie ce natura interesulul ccrotit ja edictarea normei, normele dreptulul pro- cesual civil sunt de ordine publicé si de ordine privata, Norma ce dropt procesuel civil este de ordine privatd dac8 urméreste ocrotirea Notluniintrodustve pivind procesul iv 1 resului individual al partilor, protejdnd (si) un interes public saw chiar interesul generat ol societsi Pentru cafcarea unei norme ca find de ordine publicé sau de ordine privats, se poste apela) uneori, I inciatialegiuitorului, concretizat’ prin expresilefolosite in cuprinsul normel Alteor, norma nu contine o astfel de indicate sau, desi cuprinde © indicate, ‘exprimarea textului este defectuoasa, nepermiténd si se dea o calificare exact, ipoters fn care treauie 28 ze find cont de finaltstea textuul, pentru a se stabi dac8 norma depajeste Interesul personal al prio, urmarind asigurarea distribu ustiiet In cadrul procesului civil sau, dimpotriva, norma urmareste doar ocrotirea intereselor prior sau ale uneiadintre ete. In doctrina si in practca juciciard s-au cristaizat unele regull de interpretare, ppamindu-se de la clasticarea normelor de drept procesual cl in funetie de obiectul lor de reglementare Astfel,normele de organizare judecatoreasca au caracter de ordine publica, excep tind normele care reglementeazd recuzarea pentru cazurile de incompatibilitate previrute de art 42 Cprocciv. Normele de competenta generatd, normele de competenté materiala si normele de competent teritorialé exclusvé sunt de ordine publcd,astel cum stableste art. 128 ain, (2) Cpcoc.cv. Sunt ins de ordine pevatd, potiivt ar. 129 alin (3) C.procc, normele care reglementeaza competenta teritoriala atunci cand partile pot inlétura 0 asemenea compatants Normele de procedurd au caracter de ordine pubicd dacd determin’ ordinea fireascd a judecitii si a executarii silite, potrivit fazelor si etapelor procesului civil, sau dacs stabilesc principii ale procedurit civile, nsé au carscter do ordine privat dacd stabllesc faciitap pentru ambele parti or pertru una dntre ele. Precizam c3, uneori, in doctrina procesuala civilé nu se face referire la clasificarea in rorme de ordine publics ginorme de ordine privat ci se vorberte despre clasfcarea in norme imperative si norme cispozitive, claticare care ar avea drept criteru carac- terul conduitei prescrie, Nu exsti insi o suprapunere perfecté intre rormele de cxdine publicé zi normele imperative, respectiv intre normele ce ordine privaté si normele dispozitive, in sensul ca sunt imperative toate normele de ordine puplica, car $10 parte semnificativé a normelor de ordine privat, in masura in care derogarea deta © asemenea norm’ ar atroge sanciiuni procedurale; 0 normé este dispozitié atunci ind s-ar putea deroga de la continutul ei fard « otrage wreo sanctiune proceduralé. Aceastd clasificare prezintd interes sub urmatoarele aspecte = pargile nu pot conveni, niet chiar cu autorizarea instarfei, sa se abata ce la nor- mnele de orcine publica, dar se pot intelege, expres sau tacit, sa deroge de la normele e ordine privati; = efectuarea nul act de procedura cu nerespactarea unel norme de orcine puolica prin care se institule o conditie de validitate atrage nulitatea absolut, in vreme ce ineSlearee unei norme de ordine privata (si imperativa) atrage nulitatea relativs; = pirtile nu pot acoperi prin voinfa lor vicile unui act de procedura sévarst cu {ncileares unel norme de ordine public’ si nici nu pot, n principiu, renunta valabil la dreptul de a invoca nesocetires unei astfel de norme, insi, in cazul normel de ordineprivata, partea protejatd dle acea norma poate renunta la dreptul de a se prevale de nerespectarea acesteia: incSlcarea unei norme de ordine publics, de reguld, poate fi invocatd de oricare dintre, pari, de instanta din oficiu sau de procuror, insé nerespectarea normel de ordine privata (si imperativa) poate fi invocata numai ce partea in favoarea careia a fost edietat3 norma respectiv’; = incdlcarea unei norme de ordine privata (s| imperativa) trebule invocata ints-un anumt termen (de regula, pentru neregulartitile svarsite pand la inceperea judaciti, prin intimpinere sau, dac& int&mpinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecaté la care partie sunt legal citate, iar pentru neregulartatile savarsite in cursul judeciti, la tormanul la care s-a sévirs't neregularitatea sau, dack partea nu este pre- Zend, la termenul de judecat® imediat urmator sl inainte de a pune concluzii pe fond); nerespectarea normei de ordine public’ poate fi invocat8, de regula, in orice stare a judeciti, desigur, tindndu-se cont si de disporifile legale refetitoare la exercitarea allor de atac, cum arf, spre exemplu, at. 488 alin. 2) Cproc.y, ‘area normelor de drept procesual civil 2.1. Aplicarea in timp a normelor de drept procesual civil Pentru poteza succesiunil legilor (normelor) pracesuale civle in timp, legiuitoral nosiru @ optat pentru regula care d cea mai mere satisfacie previziunil, povivit c&reia {foza judecsti, in iniregut el, este quvernctd de dispoztile eat m vigoare (a momentul poritiiocesteia, respectiv la data frvegistriri cererii de chemare in judecot, iar foza executdri site este uvernatd de legea fn vigoore {a momemtut declarseiii execu silite,respectv al inregistrri ceteri de executaresilitéla executoruljudecétoresc”! Astfel, at.24 C.proc.cv. dispune c& dleponitile legit net de procedur’ se aplics ‘numa proceselor $1 executdriior silte Inceoute dupa intrarea acesteta tn vigoare, lar art25 alin. (1) Cproc.cv. prevede cé procesele in curs de judecetd si execute site Tncepute cub legea veche rman supuse cisporiilor acostela’™ Refertor la. succesiunea in timo a normefor de competentd, art.25 alin. (2) Eproc.civ. stabileste, in aplcarea regulll mentionate mai sus, c& procesele in curs de judecotd la dota schimbéril competentel instantel legal investite vor continua 98 fe Judecate ce acele instante, potrivit leg sub care au inceput. Asadar, Instanta com- patents potrvt lagi vech,, care era deja sestzata ia momentul apantielleginot, nu va declina competenta in favoarea instantei competente potrivt leg nel. Mai mut, aceeasi prevedere legalé' mai mentioneazs c8, in coz de trimitere spre rejudecare, rémén eplcobile cispositile legole privtoare la competenté In vigoare lo data céind a Inceput procesul, Prin urmare, in caaul anulit hotarael apelate 51 trimiterl spre reju- gyacutarea ka ineepe edad cu seszarea erganul de executre, pOUIVE dspontior Catia Y= a [Codu de procedure cil, dac prin tege speciala nu se prevede aif! art. 822 ain. (2) proc). In-uea ce orivestesintagmra proces 3} executir site” utiiata de dspozitie legae care rege enceaz’ aplcarea in inp ale trebue precizatc3, desi ndeabste pin ,oreces cl" se intelege att faa jedi, cits fara exectai ste, in aceasts materl lgiitrul a ingles 58 separe cele Goud faze ale Wea itn cass He cidsthsiireve’’ eotiet tredt: tn tater eaccesiiidll leallor'y tins GevSnnM proces” este Notun intreductveprivind proces ‘ decare primel instante, in cazurile si conditile previzute de art. 480 alin. (3) si (4| Grproc.cv, se va trimite cauza spre reludecare instaniei competonte potrvit leit in Wigoare la momentul declansérii procesuiu! (inregistrari cererli de chemare in judecati, find fr relevanté faptu c8intre timp a aparut o lege nous care stabileste competenta in faveares altei instante. Acecasi este solutia si cazul adiiteri Tecursului 5 casini cu trimitere ~ art. 497 9 art 498 ain (2) Croce. Pentru inoteza in care legea nous desfnteazd o instant, art. 25 alin. (3) Cproc.cl, din consicererte de ordi practic, nu mai menine solute supravieuir leg vechi pentru ‘auzele in curs de solutionare, ci prevede c& dosarele se vor trimite din ofc instantel competerte potrvit ei no. in ceea ce privestelegeo oplicabité mijiocelor de protd, art. 26 C.proc.l. estinge ‘Inte, pe de o parte, admisibitatea si forta probanté a anuritor mijloace de probi, iar, pe de alt3 parte, administrarea probelor Astfo, pozrivit ain. (1) al at. 26, condlgile de admisitititate yi puterea dovedicoare a probelor precorstitulte s/o prezumtilorlegole vor figuvernate de legea in vigcare 'a data producer or, dup§ caz, a sivirsii faptelor jurdice care fac obiectul probatiuni. Tectul de lege nu acoperd insé si admisiblitateo probelor nepreconstituite (spre exernplu,admisibiltatee probel prin declaatile marto- ‘ilor),ceea ce inseamn’ cd urmeazd ase aolica regule general, dec cé admisibiitateo probelor nepreconstituite este guvarnati de lagea in vigoaro la data declangirii procesulul. Alineatul (2) al art. 26 dispune ca adiministrarea probetor se face potrivt legi’in vigoare la data edministrari lor, dec lenea nous este de imediat’ aplicare Si hotéréri judecatorestii sunt aplicabile dispoziile legi in vigoere le data incepe- 1 procesulul in acest sens, at. 27 C.proc.cv, dlspune ca ,hotarerile raman supuse cl lor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput proces Executaree silts este guvernatd de legea in vigoare fa momentul declensé sole. Prin urmere, chiar daca hotararea (sau un alt titlu executoriu) ce urmeaza a fi pusd in executare 2 fost obtinut’s pe vechea reglementare!!, in cazul in care cererea de executare siitS a fost Inregistrats dupa intraree in vigoare @ une! noi reglementéri, executarisiite vor f aplicabile dispoztile noi reglementar 2.2. Aplicarea in spatiu a normelor de drept procesual civil Aplicarea normelor de drept procesual civil in spatiu prezintd un aspect intern $i Lunul international. Potrivit art, 28 alin. (2) C.proceiv., decd prin lege nu se dispune altfel, dispozitile legii de procedura se aplicd proceselor de pe intreg teritoriul fri in acest content este important 38 sublinier €8 1 ceea ce prieste caracteru! executor, tule cevecutor! nu sunt sapuse ragullImcrse art. 24 C proce. Aste, sub acest aspect, Mota judect {ores 3 arbiote sunt supuse legit core guverneeza efecrele acestoro, deoarece execukoraltatea este Un eet al rots judectorest respect arbivale.h ceea ce prveste celeiate scrisuri core consti, pti eg tear exeeutor, ele vor fi sypuse eg In igoore Io data intact lor, dcoarece, in cat acesor til executor, executoiattes este 0 carateristcdintinsecd a insrsuilr respective, ast! ined, sub acest agpeet, ele ru pot supuse unei eg utericae, cups cum olege slterioad ru poste suorima ‘racer executeriv al unulasfe de nsis Souta est stad cel’ anliabile in ceea ce orivesteputerea oveltoare a insrisutor ca erobe precenstuit s se itemeiazs ge rapuri ce arevinbiltate a fectlor Pertti adeybgnited ated air enteriede Ae brtmime a etnias Death son dtraadethcgtnDe “asemenes, Cartes & Vile 2 Codului contine norme junidice referitoa, cesul civil international. Sectiuneo 0 3-0. Principiile fundamentale ale procesului civil Cu titiu de noutate legislativa, nou! Cod de procedure civila a reglementat ji Mod expres principiile fundamentale ale procesului civil. inainte de a analiza succint aceste principii, precizam ca respectarea Principiiloy fundamentale ale procesului civil constituie o indatorire nu numai pentru Parti, cis pentru instanta de judecata. In acest sens, art. 20 C.proc.civ. stipuleaza ca judecatory are indatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el insusi principiile fundamentale ale procesului civil, sub sanctiunile prevazute de lege. In cazul nerespectarii Principiilor fundamentale ale procesului civil de catre judecdtor, acesta poate fi sanctionat disciplinar, iar hotdrdrea atacaté este susceptibilé de a fi desfiintaté prin exercitares cailor de atac, in conditiile legii. §1. Dreptul la un proces echitabil, in termen optim si previzibil Articolul 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului Stabileste ca orice per- soana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotari asupra drepturilor si obligatiilor sale. $i art. 14 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice stipuleaza Ca orice persoana are dreptul ca litigiul in care se afla sa fie examinat in mod echitabil si public de catre un tribunal competent, independent si impartial, stabilit prin lege, care sa decida asupra contestatiilor privind drepturile si obligatiile sale cu caracter civil De asemenea, art. 6 parag. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale instituie dreptul oricarei persoane |a judecarea cauzei sale in mod echitabil, in mod public siin termen rezonabil, impartiala, instituita de lege, care va hotari sale cu caracter civil. Constitutia Romaniei'! prevede, in art. 21 alin. ( ces echitabil si la solutionarea cauzelor intr- in sfarsit, art. 6 alin. (1) C.proc.civ. disp carea cauzei sale in mod echitabil, in ter de catre o instanta independents $ asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor 3), Cd partile au dreptul la un pro un termen rezonabil. une ca orice persoana are dreptul la jude ; aye ae men optim si previzibil, de cdtre o instants independenta, impartiala si stabilita de lege, instanta fiind datoare, in acest scop, % ispuna i ; i dispuna toate masurile permise de lege si s& asigure desfasurarea cu celeritate 4 judecatii, iar alin. (2) al aceluiasi arti j ipiu si! col extin icabili i principiu $s! ' fara executcistiite de aplicabilitatea acestui princip Spre deosebire de art. 6 Para cu caracter civil, art. 6 C.proc.ciy cum si in alte materi, in masur 8. 1 din Conventie, care vizeaz3 drepturile $i obligatil : este aplicabil tuturor proceselor in materie civila, pl a In care legile care |e reglementeaza nu exclud apli- (1) . « Republicata in M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003 e la bro. a RN eee TTC IMGT A Lala me alr =P a cs r- foes al - — ——— — —_ contestatia al carei object | » crate € hu ilitatea Codului de procedura civila. Spre exemplu, ; cabilitatea Codului p r3 in notiunea de constituie obligatii patrimoniale din domeniul dreptului fiscal nu intr eae am _cortestatie asupra unor drepturi si obligatii cu caracter civil”, retinuta in jurispri em a Curtii Europene a Drepturilor Omului si, prin urmare, este exchisa din sfera o a ae a art. 6 parag. 1 din Conventie; in schimb, solutionarea eee —— instantelor romane se va face cu respectarea art. 6 C.proc.clv. Pe ee ; Dreptul la o instantd este prima garantie conferita oricdrui justitiabil pentru existenta unui proces echitabil. Dreptul la o instanté presupune, in primul rand, dreptui persoanei de — instanta respectivd. De altfel, art. 5 alin. (1) C.proc.civ. stabileste indatorirea judeca- torului de a primi o cerere adresata instantei judecatoresti. . in al doilea rand, dreptul la o instanta implica dreptul justitiabilului de a obtine pronuntoarea unei solutii, in urma examinarii cauzei sale, de catre instanta sesizata. pa Dreptul la o instanta nu are caracter absolut, fiind compatibil cu limitari legale, insa numai in masura in care acestea nu ating dreptul in insasi substanta sa. O limitare a dreptului de a sesiza instanta ar fi in concordanta cu dispozitiile art. 6 parag. 1 din Conventie daca urmareste un scop legitim si daca exista un raport rezonabil de pro- portionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit. Dreptul la o instanta mai implica si dreptul de a obtine executarea hotdrdarii pronuntate fn cadrul procesului. Pentru a constitui o garantie a unui proces echitabil, instanta care solutioneaza cauza trebuie sa indeplineasca exigente de independenta si impartialitate si sa fie stabilita de lege. Instanta europeana a drepturilor omului a stabilit in jurisprudenta sa ca, pentru a determina daca o instanta este independentd, trebuie luati in considerare urmatorii factori: modul de desemnare si durata mandatului membrilor care o compun; exis- tenta unei protectii adecvate impotriva presiunilor exterioare; posibilitatea de a se verifica daca instanta prezinta sau nu aparenta de independenta, in sensul de incre- dere pe care, intr-o societate democratic, instantele trebuie sa o inspire justitiabililor. Independenta instantei se apreciaza nu numai in raport cu partile, dar si fata de celelalte puteri constituite in stat — puterea executiva si puterea legislativa. Potrivit jurisprudentei C.E.D.0., impartialitatea consta in absenta oricarei preju- decati sau a oricarei idei preconcepute privitoare la solutia unui proces. Impartialitatea se apreciaza sub doua aspecte, si anume posibilitatea de a determina convingerea personala a unui judecator intr-o anumita imprejurare (impartialitate subiectiva), precum si imprejurarea ca judecatorul oferd toate garantiile suficiente spre a exclude. in persoana sa, orice banuiala legitima (impartialitate obiectiva), in ceea ce priveste conditia stabilirii instantei prin lege, aceasta se refera nu numai la necesitatea reglementarii legislative a existentei si organizarii instante, compunerii si constituirii sale, . O alta garantie pentru un proces echitabil vizeaza exigentele impuse procedurii de judecaté, fiind necesar ca aceasta sa se desfasoare intr- dar si a un termen optim si previzibil, ei erate See 2 are a () D.N. THEOHARI, M. EeTinug, in G. BORO! (coord.), Nou! ; Cod Ge procedund ovid. Comentoriv be articale, vol. |, Ed, Hamangiu, Bucuresti, 2013 (citat in continu ate Noul Cod. vol. 1), p. 272 actea generals Se observa 8 art. 6 alin, (1) C.proceev. foloseste notiunea de .termen optim si previzibi” tn loeu! colt utlizate in art: 6 parag, 1 din Convent, de ,termen rezonabit, {erminologia aleasé de legiuitorul nostru desemnand ins’ acelasi principiu al celertaitit procedurilor judiciare, dar intr-o mocalitate mult mai explicité. Termenul optim de solutionare a une! cauze’ implicé durata care asiguré cea mai bund eficienté in realizarea justhiel, lar previzibiltatea acestula confera partior posibiltatea de a estima evolutia etapelor procesuale in timp, Th urisprudenta C.E.0.0,, caracteru! rezonabil af durate’ unei proceduri judiciare se aprecaza in functie de particuleritatle fiecdrei cauze, precum si tinand cont de complexitatea cauzei in fapt si in drept, de camportamentul partilor tn proces, de comporamentul autoriailor statale competente Cerinta solutionarii cauzei intr-un termen optim si previibil impune fh sarcina judecitorului obligatia de a dispune toate masurile permise de lege pentru a asigura desfayurarea cu celeritate a procesulu Celeritatea trebule <8 caracterizeze orice proceduré de solutionare a unel cauze, iar ru numaia celor pentru care legea prevede in mod expres 0 procedurd urgent8, notiu- rile de ,celeritate” si de ,urgenta fiind dstincte in terminologia juricicd; ceferitatea impune judecétcrului obligatia de 2 evita ca procesul s8 treneze pe rolul instante, Uurmarind respectarea termenslor logale si a celor judecstorest si aplicind sanctiunile corespunzstoare In caz de nerespectare a acestora de care parti, In vreme ce, In ipoteza oracedutilor care se solutioneazé ce urgent, legea insBsi apreciezé c’ pricina respectivé impune 0 celeritete sporiti in solutionare in raport de celelalte cauze. De retinut ca, potrvit art. 238 alin, (2) C.proc.clv, la primul termen de judecata ta ‘are partile sunt legal citate, judecétorul, dud oscultarea péirttor, va estima durata necesard pentru cercetorea procesulv,tinéné cort de imprejurérile cauzel, astfel incSt proces sa fie sclutionat intr-un termen optim si previziol, durata astfel estimata find consemnat in incheiere Exist numeroase alte eisporiti care au ca scop asigurarea unui termen optim si previibil procesului civil, cum ar fi art. 201 alin. (3), (4) si (5), art. 241 alin. (1) Cproe.civ. ete Incdicarea dreptulul partir la solutionarea procesulul tntrun termen optim $1 previaibil poate fi invocats pe calea contestatiel privind teraiversareo procesulul aceasta vitind luarea unor misur'legale pentru ca respectiva situaties8 fie inlsturat®. ineigentete impuse procesului din perspectiva art. 6 perag. 1 din Conventie sunt Incluse si publicitatea dezbateriior, egalitatea armelor, motivarea hottrarior si cantra- dictoriatctea. Toate aceste cerinte suplimentare se regisesc si in Codul de proceduré via, facand insd obiectul unor articole cistincte. Egalitatea, contradictorialitatea si publicitatea dezbaterilor sunt reglementate ca principii distincte de art.8, art. 14, respectiv art. 17 C.proc.ev, iar motivarea hotéra‘ilor este Impus8 de art, 425 alin. (1) lit b) C.proc.v §2. Principiul disponibilitatii Principiul disponibiliti, specific procesului civil, este consacrat de art. 9 C.proc.civ, jprecum si, explicit sau implicit, de alte dispoziti legate, precum art. 22 alin, (6)C.proc.civ. Natu introcuctive piv proces ev ne: Prin principiulelsponibiitaii se tnjelege faptul ca pérfile pot determina mu numai ‘existente procesulu, prin declansarea proceduriijuciciare si prin libertatea de a pune capt procesuluiinainte de a interven’ o hotirére asupra fondului pretentiel supuse Judecdtl, ci $1 continutut procesulul, prin stabilirea cadrulul procesual, ir privinta pirtilor, obiectului si cauzel, precum sia fazelor si etapelor pe care procesul le-ar putea parcurge!. ‘In esenta, principiu disponibiitayl presupune: = dreptul personel interesate de a porn sau nu proces: = dreptul parlor de o determine cadre! procesual, atat din punctul de vedere al obiectului cauze! si partilor, cats! din perspectiva apararilor formulate n proces; = dreptul partlor de @ pune capét pracesuli, prin efectuarea unor acte procesuale de dispotitie De retinut c3 principiul cisponibiltatiinu ore caracter absolut, find deci suscepzitil de limita, ins8 numa’ fn cazunle express imtativ previute de lege Cat priveste pornirea procestlui civil, retinem in primul rand art. alin. (1) Cprocciv,, potrivitcéruia procesul civil poate fi pornit 1 cererea celu nteresat sau, 1h carurile anume previzute de lege, lo cererea aitei perscane, organizatit ori @ unet autorit sau institutit publice ori de interes pubs. tn al dollea rind, menfiondm art. 192 alin. (1) teza | Cproc.cv, care prevede ci, pentru aplrarea crepturilor si intereselor sale legitime, orice persoani so poate adresa justtiel prin sesizarea Instange! competente cu o cerere de chemare th judecatd, ceea ce inseamns ci persoana interesat nu este obligat8 s& recurg’ la procesul civil. Ins8 teza a lla a ‘accluiag! alineat dispune 3, in eazurile anume provizute de lege, sesizarea instantel poate fi facuta side alte persoane sau organe. ‘in acest sens, pottivt art. 37 Cproc.ci., in cazurile sin conditle prevSzute exclu- siv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formule apéréri si de cétre porsoano, organize, institutt sau autoritai care, fara a justifca un interes personal, acsloneazd pentru apirarea drepturilor oi intereselorlegitime ale unor persoane aflate in situati speciale sau, dupS caz, hy scopul ocrotii unui interes de grup ori general. De asemenes, conform art,92 alin, (1) C.proc.ci., procurorul poste Forni orice actiune civil, oF de céte ori este necosar pentru apirarea drepturilor 51 interasalor legitime ale mincrior, ale persoanelor puse sub interdicte yi ale ¢isparutilor, precum si Inalte cazuri expres prevlzute de lege. Depi, ca regu, in materie civil, deciangarea procedurilorjudiciare nu are foc din oficlu, exicts totus! anumite except, unele paryale, n sensul cB vineez6 doar opumite capete de cerere. Sore exernplu, n temeiulart.919 an. (2) C.oroc.iv., m procesul de divert, rd sotit au copil minori, niscutiinaintea sau in timpul cissteriei ori adoptati, instanga se va pronunja asupra exercitant autoritatil parintest, precum 3) asupra contributie! p8tintlor I cheltuielile de ccestere si educare a copillor, chiar dac’ acest lueru nu a fost solicitat prin cererea de divert, iar ain. (3 al aceluiay eticol prevede ci instanta se va pronuna din oficiu 51 asupra numelul pe care ll vor purta soll cups divert, potrivit prevederilor Cedului civil. *G, BORON, Codul de procedurd civid comentot si adnotot, vol. |, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002 (citat In14 Fariea general Mai retinem <5 dreptui de a porni sau nu procesul include si dreptul pértilor de o exercita sau nu ctile de atoc, precum si dreptul de a porn! sau mu executarea silts, ca Ultim’ faz8 a procesului civil. $i sub aceste doud aspecte pot exista except de la principiul dsponibiliti, de exemplu, dreptul procurorulvi de a exersita calle de atac gi de a cere punerea in executare a titiurilor executorii in condiile stabilite de art. 92 alin, (4) $ (5) C.proc.civ. Obiectui si limtele procesulu sunt stabilite prin cererile $i opéravile pérttor, age curn dispune art§ alin. (2| C.proc.cv. De asemenea, conform art. 22 alin. (6) Cprot.cv, judecdtorul trebuie s se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara ins8 a depasi limitele investi, in afard de cazurile in care legea ar dispune altfel Tn ceterea de chemare in judecatd reclamantul trebuie sa indice, intre atele, parle din proces, pretentia pe care o supune judecafii, precum si motivarea in fant si in ddrept. Cadrul procesual trasat iniial de reclamant poate fi ulterior modifica, in conditile leg. Astel, reclamantul poote si isi modifice cererea de chemare in judecata ‘tit sub aspectul pirtilor, cAt si sub aspectul obiectului si/sau al cauzoi (art, 208 Eprocciv.), pdrdtul poate sé formuleze o cerere reconvenyionald, largind cacrul procesual in privinta obiectului"? si cauze., iar uneori chiar si a parlor (ert. 209 Coproceiv.), atat reclamantul, cat si pardtul pot formula cereri de interventie fertaté (art 68, art 72 $1 art. 75 C.proc.clv}, dupa cum terfe persoane pot formula cereri de interventie voluntaré (art. 61 C.proc.civ.), largindu-se cadrul procesual cel putin sud ‘aspectul pirtilor, dar, de cele mai multe ori si sub aspectul obiectului si cauzei. Prin urmare, instante este obilgata sé stetueze asupra celor solicitate de partie din proces, fir’ a putea depasi, ca reguls, cadrul procesual trasat de cre acestea, prin cererile si apérarile formulate in conditie leg a regulé, instanta trebuie sé se pronunje numai asupre @ ceea ce portile au dedus judecéhii, rd a avea posibilitatea si dea mai mult decét s-a soicitat ori s& se pronunte ‘supra unel pretentii nesolicitate, Spre exemplu”! in cazul in care victima unei fapte ilcte si prejudiciabile cere obligarea pératului la plata unei sume de bani cu titly de despigubir, nstanta, finnd cont de condluriie raportului de exnertiz’ In ceva ce 1 exe ins 5 cezuri care, eh a fi nevot sh depunt corre reconventioral, paratu poate solita Instant #8 depunt akceva decit a cert reclamantl, Avem in vedere, de axerpl art 1720 alin (2) av, arn materia abigaticl do garante pentra vcileluculil Indu, pemiteinstantl sb spans, scorer ineitorull (ce are poeklaprocesuall de gSrit),o alt mBsurhprevdzutS de at, 1720 an. (1) Ce. deelt Cen satan de cumpardton fepunerea In stuatia anteroard 3 parylorcontactane, ca fect al dlspunestrezolyinljuslar, reprenint3 0 cerere distinct, ce sine sattoare, cu care trebue sesiat Instanta de jucectd in ipsa crea inetana rw poate apice princpl restiuto|n ntegun. In ipoteza fh cre, in urma aémites cerert ce Fetoluine judas, insanta de judecatS ar pronunta repunerea in stuatiaenterloar a prtlor contrac- tante in nes une solic) exorese a reclamantslu, ar Infringe atitprinciiulcisporiblitail, cit Prineplalcomadicorialttil sia creptului de aprare al pdrti avers, care ar fin imposibitatea de 231 face apirdipe ate crer cit cle care igreaza in petulcereii de chemarein judecath~1.CC lhe ch, deco 224 din 28 lnwarie 2035, wuw'echro Fertr urele cube privind incident princbilul deponbileXi in mati efectolorrullStl, se vedes Bono), GA, Aoretetu, Cure de dre cil Perea general, ed. 1 2-0 revit i 368ugi, Ed Hs ‘angi, Bucuresti 2012 (kat in conthwuare Cars de dept evi 2012, p. 274, respect, tn materia fecelor ‘cmieracyuni in revendcar, aS vedea S. 8x04 CA. ANHAECU,B. Raza, Cus de drept civ Drepturie ene princpole, ed. 2-4 revzuil | adkugh®, £6, Hamangly, Sucuregt, 2033 (dat In coneinuare Drepturie Notuniintroductive giving proces di 5 Driveste intinderea prejudiciulul, nu ar putea si acorde 9 suma mai mare, daci reclamantul nu sia mérit valoarea pretentiei formulate; dacd se pretinde numai dieptul de uzufruct, nu i se poate recuncaste reciamantulul dreptul de proprietate; in situatia in care, intr-un proces da partaj succesoral, un mostenitor solicit © cot’ succesoralé de 1/2, des! legea ii acorda o cot de 3/4, instanta nu ar putea decat sa invedereze cé, potrivit legi, ar avea dreptul la 0 cota mai mare, insé, daca reclamantul ‘nu igi majoreava catimea obiectului, instanta nu fi poate stabili decst cota pretins’; dacé recamancul cere obligarea paratulul s8 TI lase Imobilul in posesle, Instanga nul poate recunoaste éreptul de proprietate faré s4 fi intervenit o tvansformare a cereril osesorii intro cerere petitorie; daci In cursul judecdtii partea si-a micgorat cétimea ‘obiectului cererii, instanfa nu poate acorda cat s-a pretins inifial; daca reclamantul a cerut obligarea pardtului la plata sumei datorate, instanta nu acate acarda din offciu dobinzile aferente sumei respective; dacé s-a sclicitat numal restituirea bunului, paratul nu poate fl obligat § a restituirea fructelor sau la plata contravalorli acestora; instanta nu poate gispune evacuarea locatarului, dacé s-a cerut numai obligares lul 'a plata chiriei; nu pot fi ecordate cheltuieli de judecatd far’ ca acestea sé fi fost solicitate; nu se poate transforma din oficiu o cerere de drept comun intr-o cerere de ordonanta presedintiald si nicio cerere in constatare Intr-o cerere in realizare ate. in ceza ce ne priveste, apreciem 4 instanfa este finutd sf de cauza cererti de che- mare in judecatd ori a actului de procedurd avand aceasté naturd juridicé (de exemplu, cererea reconventionala, cererea de interventie voluntars principalé etc.), in sensul c& Instanta nu er putea s8 schimbe, peste vointa celui care are calltatea de reclamant in cererea respectivd, fundamentul pretentiei formulate. Precizénd, in prealabil, c4 prin cauza cererii de chermare in judecaté infelogem situatia de fapt calificat’ juridic, men- {iondm c& regula juva movie curia nu este de natura sa conduc’ la solutia c& judecatorul ar putes si schimbe din oficiu cauza cereril de chemare in judecat3, deoarece prin aceasti roguld se inteloge faptul ci judecstorul nu este sinut de textul de lege indicat de parte, cel rebule s& aplice acel text de lege care corespunde situafie! de fapt calif- ‘cate juridic de catre parte, in mAsura in care situatia de fapt respectiva este confirmats de probele administrate in cauzi. Agadar, calficarea juridicé a situasiei de fapt $i opi area textuful de lege sunt doud operapuni distincte, ce nu trebuie confundate, cea din ‘urma presupunand-o pe cea dintéi. Supunind o pratentie judectti, reclamantul s-0 fundamenteezé pe o anumtt’ situatie de fapt, pe care apol o calificé din punct de vedere juridic, astfel incat pretentia respectiva s8 apard ca flind justficata, Paratul, in aparare, construlaste si el o situatie de fapt (care, uneori, prezint’ numeroase ol mente comune cu cea afltratd de adversar), aga incat pretentia formulata impotriva lui s& apard ca fiind neintemeiatd; in baza mijloacelor de proba administrate pentru dovedirea sau combaterea afirmatilor celor dou’ pSrti, judecdtoru! va stabil sitwatia de fopt a spetei, repinand din Imprejurarile de fapt prezentate de parti numaipe acelea care au fost probate, jéré sé paatd de o alté calificare juridicé, iar apoi va aplica textul de lege corespunzdtor cestei situati, indiferent de eventuolele dispoziti legale indi- cate de part. Prin urmare: dacs reclamantul si-a fundamentat pretenpia, In mod gresit, e rspunderea civilé delictuala, hotérarea nul va putea fi pronuntatd pe temeiul spunderii civile contractuale; dacd se solicits anularea unui contract pentru dol, Instanja nu poate s8 declare nulitatea contractului pentru un alt motiv neinvocat de Biasivnet corn a @ linen fornaal cel unticertars ts casid tase an aaainda aimee1% Partea general pSrétulu la plata unei sume de bant pe temelul imbogatiri fra justa cauz8, Instanya nu ar putea acoréa acea sumé ca pret al unei vanzéri sau ca despégublri pentru fepta ilicitS eatnatoare de projudici; dacd se solicits declararea nulitstii unui testament olograf pe motiv c acesta nu a fost scr's, semnat si datat de mana testatorulul, instanta nu ar putea anula testamentul pentru incapacitatea testatorulul de a dispune do bunurile sale; dacd reclamantul cere obligarea pardtulul la plata unel sume de bari, pe Care ar flimprumutat-o, Instanta nu poate acorda suma respectiva ca pret al unel vantaris daci se cere obligarea parstului la predarea unul imobil, pe temeiul unui contract de vanzare, instanta nu ar putea admite pretentia reclamantului pe temeiul nul contract de locatiune, al succesiurii legale, al succesiunii testamentare sau al accesiunii imobiliare artificiale etc., éesigur ¢3, pentru toate aceste ipotera, in masura 1h care reclamantul nu gia mocificat, In mod corespunt¥tor, fundamental pretentiel formulate, la primul termen la care este legal citat sau chiar §) dupa acest termen, insé, Tn acest din urmd c2z, numaicu consimtamantul expres al tuturor partlor. Nu trebuie recunoscuté posibilitatea judecdtorului de a schimba, din oficiy, cauza Cererii de chemare in judecaté si in considerarea faptului c8 o aseriene2 modificare, practi, sar face exclusiv in favoarea reclemantului (greu de crezut ¢} un judecitor cere a sthimbat cavza ar respinge ulterior cererea; dimpotilva, schimbarea cauzel sar face pentru a se admite cererea), afectdndu-se astfel obligatia de impartialitate a Instanfel§i prin urmare, droptul pSrStului le un proces echitabil. Exceptile de la dreptul parlor de a determina cadrul procesual trebule si fle expres previzute de lege. 0 astfel de exceptic o reprezintd intraducereo fortaté in caued, din oficlu, @ altor persoone (art. 78-79 C.proc.civ.), aceasta forma de interventie fortatd find Tnsa posi- bil tn procedura contencioas’, numai In cazurile expres previnute de lage, precum 1 1h procedura necontenciossé, De asemenea, anumite dispozitii de drept material pot fi privite ca except de la principiul disponibilitsti’ in ceea ce priveste obiectul procesulul. Spre exemplu, in ‘materia imoreviziunii, din cedactarea art. 1271 alin. (2) C.civ. s-er putea trage concluzia cd instanta poate sé dispund adoptarea contractuiul chiar si atunci c@nd reclamantul @ solicitat doar incetorea controctulvi, ari a formula si un capt de cerere subsidiar privitor la disteibuirea echitebild intre partile contractante a pierderllor si beneticilor rezultate din schimbarea imprejurarilor, Mu constituie insa o derogare de la principiul disponibilitsgi dreptul instantel de a da colfficareo corectti une! cvrer' de chemare in judecatt sau pentru exercitaree une! c@i de atac, a cdrei denumire a fost stabilitS gresit de citre parti, in temetul art. 152 Cprocciv., intrucdt instants nu procedeazd la schimbarea oblectului sau e cavzel Juridice a actiunil, ci fl fxeazi numai denumirea legala. Mai mult, potrivit ert. 22 alin.(4) C.procciv., judecstorul dé sau restabileste calificarea juridic’ a actelor i foptelor deduse judecdti, chiar dacd partile le-au dat 0 alté denumire, find obligat $8 pnd in discutie partilorcalificarea juridicd exact8. Calificarea unei cereri nu inseamn’ ‘ns& modificarea acesteia. A califica inseam’ 2 da denumirea legal’ unei cereri fundamentate corect in raport de situatia de fapt, chiar dac’ textele legale sunt eronet indicate, instanta avand acest drept, in principiv, independent de poz'tia procesualé a parlor, afars de cazul previzut de art, 22 alin. (5) C.procelv.; medificarea cererii Nout introduetveprivnd rocesul ci v inseamnd, Tntre altele, a refundamenta o cerere Intemeletd gresit, aspect ce nu poate fi realizat decat de partes care 2 formulat cererea respectiva. Posibilitatea partilor de a pune capat procesului prin efectucrea actelor procesuale de alspozitle este evocata de art. 9 alin. (3) Cproc.civ. Astfel, reclamantul are dreptul de 2 renunta la judecata ceresi (art. 406-407 Cproc.civ.), dreptul de a ronunta la dreptul pretins (art. 408.410 C proc.civ), parétul are dreptul de 2 achiesa la pretentile part adverse (art. 436-437 Cproc.civ., ambele (toate) pirtille) au dreptul de a incheia o tranzactie (art. 438-441 C.proc.civ). De ‘asemenea, pértile mai au dreptul de a renunta lo exercitarea unei cli de atac, de a renunfa la judeceta c3il de atac exercitate (art. 404, art, 463-464 C.proc.cv), de @ renunga la executarea Une’ hotSrari judeestoresti obtinute in cauzd, precum si dreptul s¥renunte la orice alt drept procedural, dacd aceasté posibilitate nu este ingridita de lege. Spre exemplu, partes poate renunta la administrarea unui mijioc de proba care ia fost Ineuviinfat, la sustinerea unei excentii procesuiale sau a unei alte cereri sau apirari formulate in cursul procesului Si in ipoteza introduceril in cauz8, din oficiu, a altor persoane, in conditile leg, acestea din urma vor avea posibiltatea, dup car, de a renunta la judecat3 sau la reptul pretins, de a achiesa la pretertille reclamantului ori de a pune capt procesului printr-o tranzactie fart. 22 alin, (3) teza a Ira Cproc.civ De asemenea, in cazul in care procosul civil a fost pornit de c3tre proctor, titularul dreptulul va fl introdus in proces si va putea efectua acte procesuale de dispozitie [art. 93 C.proc.civ). Posibilitatea parjilor de a pune capit procesulul prin efectuarea tnor acte de Aispozttie, ca reguld, nu poate ft cenzuratd de citre instantd. Prin derogare, art. BL ali. (2) C.prec.civ, prevede c& actele procedurale de disporitie, facute in orice proces de reprezentantii minorlior, ai persoanelor puse sub interdictie gi ai disp8rutilor, nu vor Impiedica judecarea cauzel, daca instanta apreciaza cd ele nu sunt in interesul acestor persoane, §3, Contradictorialitatea Principiul contradictorialittii este consacrat de art. 14 C.proc.e., dar si de multe alte dicpozitilegale Principlul contradictorialitii tn procesul civil presupune ca orice aspect privtor fa fig 50 fle pus in atscutia pair, ior aciek: de procedurd si nscrisurit sé fie comun- cate intre acestea, in conditile legi,astfol incit s% alb& posibiitatea de a-si exprima ‘pina in legatura cu problemele de drept substantial sau de drept procedural orf de faptin dezbatere. Tntre principiul contredictorialitSti, principiul dreptului la aprare_ si princiiul egaltatii prilor in procesul civil exist® o relatle indisolubila, primul constituind 0 garantie a respectiricelorlalte dou’ principil. Frincpiul contradictorialtitii guverneazd atit feza judecsti, cit i faza executSi silte. De asemenea, aceasta reguld de drept fundamentald trebule respecrata tn teate tetapele judecsti, cu exceptia etape deliberii sia pronuntit hotaréri judecstorestInsé, petrivit art. 427 alin. (1) C.proc hotararea se i 1. (1) C.procciv., @ va comuni artilr, in copie, chiar daca este cetintiva erate Principiul contracictorialititi: constitule 0 garantie @ unui proces echitabl prin Prisma exigentelor cerute proceduril de judecata de citre art. 6 parag. 1 din Conventia european a drepturilor omului Un prim aspect al prineipiului contradictoriaai sl een ialtaii| M1 constituie citarea sou (gents ©2rincbul contradictoralt i s4 fe respecat nu este necesar ca partea si af ecrina, <*fectiv opinia, cieste suficent s8|se fi conferit aceasta posibiltate!”. et, apa cum prevece art 14 alin. (2) C,proc.iv, instanta nu poate hotir esupie Ue) eater dect dup} ctarea antares pir, cacé lege nu prevede ae rin urmare, principiul contradictorialtagl este respectat, atit timp cit pértile masuri in dosar, in masura tn care cel put " cauze nl el putin o parte asolicitat jude i pss, in conditile rt. 412 ain. (1) pct. 2 Cpree.civ, ve dcnytuala i care se prezinté doar une dintre pag, ar irstanta pune numa in alscutia acesteia pestle referitoare a proces, rincpiulanalizat nu este nesocott ocd esta palo: care nu sau inftiat in fata instant au fost legal tat. ined ty Iooteza in care o cerere se solsoncard,potriv leg far ctreo peti, tigeazd numai una dintre pari, se aprecaz’ c’ instanta nu i va da cuvantul ssupra chestunilor prvitoare la cererea tespectivi, pentru 2 nu se inedlca principal SSUMBETOraIRA, precum si creptul le apBvare al pétlor adverse si eqalates De retinut cé sintagma .fé1d citare” nu inseamnd sférd dezboter” sau ,fard pre- zeit Paipor, intruca, in mfsura in care toate, parle se infiseazd in sala de ‘udecaté Ia termen, Intr-un proces care se judecd, rotrivt leg, tr citar, instanta este obligati s& le acorde cuvéntul asuy ee ables 'vantul asupra diverselor chestluni ce presupun contra- Incunostintarea reciprocd reprezints un alt aspect al prinipiului contradict Falta In acest sens, ar £4 an. (2) Corot prevede parle webu fad ue reciproc I in timp uti, direst sau prin intermedi instante, dur cas mmowvele de fot side dreot e care i intemeacd pretenile 3 paral, precun # miloacete de probi de care nsley si se fososease, gst ea ts rise rs asta inet Fecare dite sles if cererie de intervontieveluntarsprincgalé yi accesore 4 vor comunica Birtlr inal imoreuns cu capil iscsurlor care le sotse [at 54 aly) pr ch ererea de chemae in udecatd a ater persoane va f motvatq,npiee, nl insure care o sce sev comunica acl cera in aden et 23th potrinice(art68 ain (1) Cproc.cx);instanta va camunica elu shemer fy Baran cererea si opi de ne inscsire ceo sates precum cope pe cores ie chemare in udecas intrrpinare side pe insersurle de a dsatlrt 98 sk) proc; cererea, impreun cu insersurile care o insotese gio copie ae re cen, de chemare in judecstd, de pe intampinare gi de pe acrburle de ln deran cag omuniatd cell ardtat ca ular al reptuul art. 77 alin (1) Cproce}; ca mircaka een od e00p 11 fortat in proces, din oftciu, ve fi ctat, odat8 cu citatia comuniedndurse, in cope, si incheierea prin care sa dispus intoducerea sa in caurd, cererea ¢e chemare in judecst8, intampinares, precum si inscrisurile anexate acestora, orin cla find Inginjat cu privre Ie termenul pins lo care va putea s8 arate exceptile, dovecile 91 celelaite mijloace de aparare de care Infelege sa se foloseasca (art, 79 alin. (1) Cprocciv|; cererea de chemare in jadecata cuorinde, printre alte elemente,aritarea motivelor de fap 5) de drept pe care se intemeiezé, precum si ¢ dovezilor pe care se sprijina fiecare capt de cerere, aceasta fiind supusé comunicarii catre parat (art. 194 lt d) sie) part. 201 alin. 2) Cproc.civ);intSmpinarea cuprinde,printre alte element, réspunsul a toate pretensile si motwele de fapt 51 de drept ale cereri de cherrare in judecata, precum si dovezile cu care se apard paratul impotriva fiecdrui capat de cerere, fiind supusé comunicarii c&tre reclamant [art. 205 alin. (2) lit. c) si d) gi art. 201 alin, (2) C.proc.civ.]; cererea reconventionala se comunicé reclamentului $i, dupa caz, alkor sersoane impotrva eBrora s-au formulat preterti: prin intermedi aceseia, pentru 3 formula intampinare (ar. 209 alr. (5) Cproc.cvJ; cererea aditionala modit- catoare se comunicé paratului, in vederea formularii intmpinarii fart. 204 alin. (1) Cproc.cv; dup2 primirea cereri de ape, respectiv a motvelor de ape, se va dispune comunicares lor intimatulu, insotite de copie certicate de pe Inscrisuril alaturate 3 care nu au fost infagate la prima instarta, pundndus-se in vedere obligate de a depune la doser intémpinare [art. 471 alin, (S| C.proc.civ,] etc. Potrivit art, 169 teza | C.proc.civ,, dupé sesizarea instanjei, daca partile au avocat sau consilierjuridic, cererle intémpindile eri ate acte se pot comunica direct inte acest. Potrivit art, 14 alin. (3) C.proc.civ,, pdrtile au obligatia de a prezenta situctia de fapt le care se referd pretentile si apériile lor in med corect si complet, fd a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute, precum §| obliga de af expune un punct de vedere propru fot’ de afrmatie pérti adverse cu privice la imprejurir de fapt relevante in cauzd Punerea in discutia pértlor a orcéreichestum’ de fapt sau de drept mvocate consi- tuie un ait aspect al princigilui contracictoraitil. In acest sens, art. 14 alin. (4) Croc.cv.enunja dreptul peiglor de a discuta si argumenta orice chestione de fapt ‘sau de drept invocata in cursul procesului de citre orice participant |a proces, inclusiv de citre instanté din oficiy, iar alineatul urmSter impune instantsi obligatic de a Supune discutiei partilor toate cere, exceptile $1 imprejurarile ee fapt seu de crept invocate Ca atare, probele, exceptile procesuale,diversele incidente procesuoe, precum si orice alte chestiuni de drept procesual sau substantial ori chestiuni de fapt vor fi puse ‘in mod obligatoriu de citre instant in discutia contradictore a partir, in car entrar hotirarea judecatoreascé pronunjata puténd fi schimbatd sau casata in cle de ate, potrivit legii. Contredictoriaitatea se marifesté att in raporurile dintre patti, cat sin roportu- ‘le dintre part si nstontd,Asttl,parile au obligatia de a prezenta sitveia de fapt la care se refer pretentiile si apararile lor in mod corect si complet, fra a denature sau mite fapte'e cere le sunt cunoscute, precum si de a ffi expune un punct de vedere propriu fat de afirmatiile partii adverse cu privire la imprejurari de fapt relevante in auzs, ar instante fi revine obligatia de a dspune ctarea partlor i comuricareaactelor de procedur’ intre acestea, potrvit leg, de a pune in discutia paiiior orice chestiune de drept procesual seu substantial ori de fapt, precum si de 2s) intemeia hotarera, ante cum prevede art. 14 alin (6) prec. numa pe motive fap 5 le drept, pe explicati sau pe mijloace de probi care au fost supuse, in prealabil dezbateri contiadictori ‘oan vile De altfel,potrivit art. 394 alin. (3) Cproc.civ, dund tnchidores dexbaterilor, partie hu mai pot depune niciun inser la dosarul eaurei (cu exceptie rotelor scrise), sub sancfiunea de 2 nu t uzt in seams. De asemenea, exceptiile sau motivele de ordine public’ invocate din oficlu de citre Instanta trebuie puse in prealabil in discutia contradictorie a parrilor. $4, Rolul activ al judecdtorulul Tn privntarolulu judeestorul in procesul civil, or trebu s8 se eth corsiderare ca pe de 0 parts, prin provesul civil se urmareste, de regu, protectia judiciar8 a unor interese orate, ceea ce impuine tn rl important al parlor nu eumal in declangarco brocesulu, ci sin destSsurarea acestua ar, pe de alta parte, asigurarea unui echilioru procesual, precum si aflarea adevarulul™ presupun posibiltates judecStorulii do. ifn crs proces ef numa in anumite cur constable eres de lege Principaleleaspecte sub care se manifest rolul activ al judecstorulul se desprind din dlsporiile insrise fm art.22 C.procciv, care are denumirea marginal ,Rolel judecdtorului tn aflarea adevéruiw”, precum si din alte preveder legal, care fie particuatizeazd sau dervolté normele din articclul sus-mentionat, fie adaugd. noi dimonsiuni rolukijudecdtoruui th procesu il ___ In Scopul ater adevérulu, pe ang obiigatile stable th sarcina pti sia tertdor in desfisurarea procesuli cil de art, 10 art. 11 Cproc.v, art 22 C.prec.c 0 sere de induc pentrujudecdtor ‘Remarcém th mod deosebit cb art.22 alin. 2) teza | Cproe.cv.evoe!ilogiemul jucciar, care constituie esenta rolulif judecStorului tn activates de infipeure 3 justtet stablireasituaiel de fapt in baza probelor adminstrate, olcarea normelor de dreot substantial inciderte sitatie! de fapt respective gi deducerea ce eiecte juridice, adic8 pronuntarea uneihotirilegele i temeinice institule "xsl ost crear det — pine ce obectond tro mantel a pet pr ava ur ues opr Toa Bab tape Da ha icc ee cs te ns at nash eect ah eh vorra uch piv scr tn lle de pak ase fe dne rode Wet Nocioni wf ce nau 8 vesrngd mjoarl de pabi , pin scetee of etcese aching ‘errs, Tous, da teed pus vedere pr Prone A strep he eee res pote sea a sts re eto Betein devon cepa ‘enema pn nih te hve 2011 (citat ih continvare Gis selectiv 2012), p. 32. i Un prim aspect al rolulul activ ai judecatorulul, care, probabil, este si cel mai important. const8 in dreptul de a ordona dovezile pe care le considerd necesare pentru florea adevirului, in afara probelor propuse de pati #, uneori, chiar impotriva sustinerlor pértilor. In acest sens, art. 254 alin. (5) Cproc.clv, prevede c&, tn cazul fm ‘are probele propuse de parti nu sunt indastulétoare pentru lSmurirea i intregime a procesulul, instanja va dispune ca pirtile 38 completeze probele gi c& judecstorul poate, din oficiu, s8 puna in discutia partlior necesitatea adminssvarl altor probe, pe ‘are le poate ordona chiar dacs partie se fmpotrivasc Prin urmare, intrucat, pe de o parte, procesul civil este, de regult, un proces al intereselor private, plrile avind interesul de 2-si proba pretentile si apararil, iar, pe de alt8 perte, administrarea unor probe implieS de multe or si cheltuiali pentru pari, acd se constat ca probele propuse nu sunt suticiente, judecatorul va cere mal iis pirtilor s8 isi completeze probatorile.{n al doliea rind, judecatorul va pune in discusia Parlor necesitatea administriii si a altor probe decit cele propuse de pari.In al trellea rand, judecdtorul are posibiltatea sé dispuni, din oficiu, administrarea unor probe, chiar dacé pirtile se imootrivesc, cu abligatia prealabil de a pune in discutia partilor necesttatea administra acestora. Subliniem c& ordonarea unar probe din oficiu nu este o obiicatie pentru judecditor, 1 doar o fecultate, aja cum rezults foarte clar din redactaroa art. 254 alin. (5) tezz alka Cproc.cv.(,...pe care fe poste oréona..”), precum si din alin, (6) al aceluis articol, care prevede c3 prtile nu pat invoea in cle de atac omisiunea instantei de 2 fordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat tn conditile -(egii.Asadar, obliatia partlor de es proba pretentile si apararile primeaza fard de | fcultates judecétorulsi de a ordona probe din oficiy, find posibil ca instanta st solutioneze cauza numal prin raportare la probele propuse de catre part. © Tot la o facultate se refers si art. 479 alin. (2) C.proc.civ., potrivit céruia instanta de apél vo puted dispune refacerea sou completarea probelor administrate Ie prime Inston, in cazul Tn care consider’ ca sunt necesare pentru solutionarea cauzel. Ordonares probelor de citre instant din oficiu trebuie si se facd cu respectarea anumitor cert "proba s& fie acmisibld potrivit legit [sub pretextul descoperitit adevarulu, Instan- fa nu poate accepta si nici ordona probe neingiduite de lege, de exemplu, luarea Interogatoriulu intro materie In care marturisirea judicier& ar fi inadmisibl8, proba cu _martari impotriva sau peste cuprinsul unui inscris, desi nu afi incident vieuna dintre ‘exceptille de la regula inscrisé in art. 309 alin. (5) C.proc.civ., audieres ca martori a _ Uunor persoane care, potrivt art, 315 C.proc.clv., nu pot fi ascultate ca martori etc; ‘= proba si ajute la solutionarea cauzei, dec s8 fie concludent’; | =proba sé fie pusé obligatoriu in ciscutia pSrtilor. Subliniem c& instanta poate dispune din oficiu administrarea probei in orice “moment al judecdti, nefiind tinut8, precum pirtile, de tespectarea unui anumit “termen, "Avind in vedere rolul judecStorului in aflarea adevérului, mai exact, posibilitatea de “a ordone probe chiar gi din oficiu, ar trebui s8 se admits ci 0 cerere de chemare tn " judecata (sau un alt act de procedurs care, ca natura juridcd, reprezintd o veritablé " chemare in judecati) nu poate firespinsd co nedoveditd, cl, eventual, ca neintemelata es de chemare in sau nefondati (nu avem in vedere aici acele situatii tn care ceiudecat’ este respinsé ori anulata ca urmare a admiterii unei exceptil procesvale Peremptori), dupa ce au fost epuizate toate mijloacele probatorii Solutia prezinta importanta practica, deoarece, re‘eritor la pretentia supusi judecstil, nu ar exista autoritate de Iueru judecat in cazul In care cererea de chemare in judecatd ar fl res- pinsi ca nedovedita, insd, cimpotiiva, atunci cénd cererea ar fi respinsé ca neinte- meiata, ar exista autortate de lucru judecat. Un alt aspect al rolului acti al judecitorului este reliefat de art. 22 alin. (2) teza alia Cproc.dv. sl const in dreptul acestuia de a cere partilor sé prezinte expliccti oral sau in scris, cu privre fo sitvatia de fpt si motivarea in drept po care partie le invocd, precum gin dreptul de a pune in decbaterea pirilor orice Imprejurari de fapt sau de drept, chiar dacés au sunt menfionate in cerere sau in intémpinare. In cazul in care ru este pe deplin \Smurit de imprejuririle de fapt ale spetei sau in Privinge motivaril in drept Invocate in sustinerea pretentilor ori a apaririior partior, Judecatorul are dreptul de a le cere expicati, In scris sau oral, in acest ultim ca2 limurirle partlor urmand a fi consemnate de grefier in incheiere, la dictarea presedin- telul.Aceasta posibilitate a jucecstorului se exercité in legaturs cu aspectele mentionate de parti in actele de procedurd efectuate in cauz8. Mai mut, sin legsturd cu imprejurdrile de fapt sau de drept nementionate de pert) in actele de procedura efectuate in cauzé, dar pe care judecstorul le apreciazs ca fiind relevante pentru solutionarea cauzei, instanta are dreptul de a le pune in dezbaterea partir, Totusi, trebuie sé fie vorba de imprejurari de fant sau de drept co se inceriu limitele cadrului procesual, sub aspectul obiectului, traset deja de parji, deci de fundamentul pretentilor $1 apararilor formulate, deci de motivarea prin care s-afinat Cadrul procesual, Dac’ s-ar pune in ciscutie posiblitates rodamentului de asi méri citimea obiectului eri de a cere si aliceva, ar exlsta riscul, in functie de situatia concreta din spefa, de 2 se putea considera aceasté atitudine a judecitorului ca o provuntare implicit’ cu privre la solutia ce va fi dati in urma decbaterior pe fond. Oeci, punerea in discutia pértilor a unor imprejurari de fapt sau de drept de natura s8 ducé la dealegarea priciniitrebule s4 aiba loc sub forma unor simple ipoteze, {fori a se restrénge cu nimic drepturie procesuale ale partir, ce decurg din principiul lsponibiltail fara a se ancicipa solutia care ar trebui sé se dea in final, dup analiza tuturorsustinerilor si probelor. Judecdtorul are nu rumei dreptul de @ pune in dezbaterea partilor orice imprejuréri de fapt sau de drept ale spetei, ci si deptul de o invoca din oficiu incdlcarea rormelor Juridice de ordine publicé, afaré de cazurle in care prints-o norma special se dispune altel. in acest sens, potrivit art. 178 alin. (1) C.procciv,, nulitatea absolutd a actelor de rocedurd poate fi invocati din oficiu de judecdtor, in orice stare a judecdti, daca legea nu prevede altfel; in baza art, 247 alin. (1) C.proc.civ,, exceptiile absolute pot fi Invocate de instant’ in orice stare 2 procesulu, dacd prin logo nu se prevede alfel; art. 479 alin. (1) teza a ta Cprocciv. permite instanjel de apel si invoce din otic motivele de ordine publica; art. 488 alin. (3) C.proc.civ.stabileste 3, dac’ legea nu dispune altfel, motivele de casare care sunt ee ordine publicd pot fi ridicate din oficiy de instanta de recurs, chier dupa implinirea termenulul de motivare a recursului, fen rocedura de fitrare, fie in secint& publica, Din redactarea art. 479 alin. (1) teza a Ia si art. 489 alin. (3) C.proc.ci. rezultd cu Garitate c& invocarea motivelor de ordine public din ofciu de cétre instants, atit in apel, cit sin recurs, consttuie o fecultate, far nu o obligatie a acesteial” In privinga instantel de apel, solutia se soriina si pe art. 488 alin. (2) Cproc.civ, care prevede c motivele de casare nu pot fi primite decat dac’ ele nu au putut fi invacate pe calea apelului sau in cursul judecdrii apelului or, desl invocete in termen, au fost respinse sau Instanta a omis si se pronunte asupra lor. in schimb, fa judecata in prima instant, Areptul judecstorulul de a invoca din oficiu nedlearea normelor de ordine public’ 0 totodats, 5/0 obligayle, deoarece, daca nu ridicé din oficiu o exceptie absolut, atunci va pronunta o hotarare susceptioils de 2 fi desfintati in urma controlulu judiciar, afar de cazul in care legea ar dispune ale © In toate cazurie, exceptile procesuale sau motivele invocate din oficu de catre instant’ trebuie puse in discutia cantradictorie a pair. Este posibil ca nesocotirea une norme de-ordine public’ si fie constataté dupa Inchiderea dezbaterilor, cu ocazia deliberdi,caz in care, pentru a se asigura cortradic- torialtatea si droptul de apirare, instarta trobue £8 repund cauza pe rol gi $8 citeze partie, dandu-te astfel posibiltatea s8 discute Imprejurarea respectiva. Tot art. 22 alin. (2) teza a la C.procciv. mai prevede cé judecétoru poate sé als- pundi si alte misuri prevézute de lege, chior dace partie se impctrivese. Aceste misuri Pot fi cispuse in oficiu, insd numal dupa punerea in clscutia pargilor, pentru a se Fespecta principiul contradictorialtai gi celal dreptuluila aparare. Spre exemply, instanja poate dispune conexarea a dou’ dosare sav, dimpotriva, Gisjungerea unei cereri, chiar dac& toate partile se impotrivesc, dac& apreciazS ci smasura respectiv’ se impune pentru bura administrare a jstitii até component a rolulul actly al judecatorulul o constitule posibiltatea acestula | dea disoune introducerea in cauzé6 0 altar persoane, in conditle leit. Reprezentind o derogere de Ia prineipiul disponibiltsti pil in procesul chil, ‘Intrucat poate fi exercitat chiar in ipoteza impotriviii prgilor, un atare drept al juce- torului este recunoscut fa materie contencioass numal in eazurile expres previzute e lege, precum s) in procedura necontencioasd, Persoanele astfel introduse benef | Gaz’ ins’ de dreptul de disporitie, avénd posbiltatea, dupa caz, s8 renunte la judecata ‘s2u la dreptul pretins, sf achieseze la pretenfile reclamantului ori si pund capit _provesulu' printro tranzacyie. - Pottivit art. 22 alin. (4) C.orocccv.,judecstorul dé sau restabileste calificarea juri- | died ¢-cctelor $i foptelor deduse judectsi, chiar dacd pérsie e-au dat o até derumire. ~ Invacest caz judecatorul este obligat si puna in discutia partior calficarea jundica ~ exectil De asemenea, conform art. 152 C.prec.clv, cererea de chemare tn judecata sau “pentru exercitarea unei cdi de atac este valabil fScut8 chiar dac& poart’ o denumire - presitd. ' _Astfol: daci o parte invec’ gresit un text de lege, judecstorul nu este finut de textul "egal respectiv, ci, dupa punerea in discutia partilor, poate (s1 veoule) s& aplice “Gispotitia legals incidenta situatiei de fapt fundamentate juridic de cétre parte: tot “dup punerea in ciscuria pairilr, instants poate califica o ceree denumité de parte be ME, Tn 6, Bono! coer), Hou Cod, vol: p62interventie accesorie ca find o cevere de intervene prncipalé sau o cerere denumita de pérat cerere reconventionalé ca find 0 cerere de chemare in garantie etc. Ins, 252 cum prevece art.22 alin. (5) Cpros.eu, judecétorul nu poate schimba derumirea sau temeiuljurdic in ez2ul in care penile, n vitutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridicé $i ‘motivele de crept asupra cirora aw ingles sé limitexe dezbaterle, decd astiel nu se ‘ncale drepturile sau interesele legitme ae altora. O alta forma sub care se poate manifesta ralul activ al judecstoruiui o reprezint’: otenvarea inor disposi legal restrictive, prin aplicarea altorcispozti legate. Putem include: tnlaturerea sanctlurit decideri, prin repunerea in termen, atunci ind instanta apreciaz’ c’ partea nu a indepiinit actul de proceduré induntrul termenulu peremptoriu gin cauea unor motive temeinic justiicate (at. 186 Croc); ineuvi- intarea unor probe, nepropuse in termen, in anumite cazuri prevazute de art. 254 alin (2) Cproc.civ,, unele dintre aceste cazuri implicénd 0 apreciere din partee jude- citoruli, spre exemply existent unor motive temeinicjustificate care au impiedicat partea si propund probele in termen; administrarea probei prin declaratile martorilor pentru dovedires unui act juridic, dec’ @ existet © imocsiblitate materialé on morala de @ preconstitul inscrisul, imposibilitate ce urmeaza a fi apreciat de cdtre judecitor etc Referitor la rolu act, pot fi retinute 4 cele texte de lege care previd posibirtateo Pentru judecator de a aplica sau au sanctiunea prevazuté de norma juridicé, uneori, chiar de @ determina sanctineo, cur at fi ar. 210 alin. (2) Caprocseiv, care, pentru ipoteta in care nurmaicererea principala est in stare dea fijudecati, permite instant ‘8 Gispund judecarea separata a cererii reconventionale; art. 222 C.proceiv., ca per- mite instanfai s8 amine sau nu judecata pentru motive temeinice s) neimputabie partii care cere amanarea; art. 413 C.proc.civ., ce reglementeaz’ suspendarea facul- tativd (ldsata de lege la aprecierea judecatorului); art. 449 alin. (1) C.proc.civ,, ce regle- menteazs executarea provizore judecatoreascd etc. De mentionat ca, potrivit art, 22 alin. (7) C.proc.civ., ori de cate ori lagea fi rezerva JudecStoruiuiputorea de apreciere sau ti cere 28 tind seama de toate circumstangele c2urei,judecttorul va tine seam, inire altele, de principle generale ale dreptuiu, de cerintele echt de bunavcredints Incorcarea de impécare a pirtilor, le care se teferé art. 21. Cprocaiv, poate ‘si ce O alta forma de manifestare a rojului activ al judecdtorului in procesul civil, Rezolvarea amiabil3 a unui jitigiu ar trebui s4 prezinte mai mult interos pentru Justhiabii, deoarece, recurgird la milogce alternative de solutionare a unor diver- gente, pe langa degrevarea unor instante judecatoresti extrem de aglomerate, partile ar obtne o solute reciproc converabi’ gi durabils,Facdnd concomitent economic de timp si cheltuiel, spre deosebire de trangarea litgiului ge cale juciiar8, cind rezol. varea conflictului se poate intinde pe o perioada indelungata, fiind necesare cheltuieli tuplimentare gi existnd riscul c, in final, ambele piri si fie nemultumite de soluyia pronungat’ de instanya. Articolul 21 C.proc.civ. contine doud teze distincte, anume: a) judecétorul va reco- ‘monde partilor solutionarea amiabilé a htigiulul prin medleve, povivit leit speciale; )judecétorul, n tet cursul procesulu, are abligatia de a incerco impicareo pértir, dndu-leindrumsile necesare, desigur, cu menginerea ins. a impartial sale Pr Conturarea rolulu'judecdtorutul in procesul civil implica si luarea in considerare a “anumitor indatorr pe care legea le fixeavd in sarcina sa. Astfl, art. 5 C proc.civ.obligd iudecitorul, in primul rénd, 58 primeascé orice cerere de competenta instanjelor __ Judecatorest, iar aceasta obligatie existd indiferent de modalitatea in care cererile au fost trimise instantei, inclsiv atunei cind cerecea este dapusi la dosar in cursul ge- _ dlinfei de judecats. Dupa primirea 51 inregistrarea cereril pe rolul instantel, judecatorul are obligatia de ao sclutiona, in conformitate cu cispozitille legale aplicabile, neputind __tefuza s8 0 judece pe motiv ci legea nu prevede, este neclarS sau incomplet8. Dac’ o -riciné nu poate fi solutlonot® nici n baza fegi, nici © veantelor, fer, in linsa acestora ‘din urmi, nicl in baza dispoatilor legole privitoare lo situati aseménétoare, e va ‘rebui judecats in baza principiilor generale ale dreptului, avind in vedere toate __Gitcumstantete acesteia si tingnd seama de cerintele echitéti, In farsi, acelasi artical Imai nterzice judecdtorulu’ sé stabiiecscé dispoziti general obtigatorii prin hct8rarile pe | @@re le pronun in cauzele ce i sunt supuse jude cai _ ln concluzie, judecdtorul are posibilitatza de a manifesta un rol activ, in limitele ‘Pravizute de lege, insi, ca regulé, neexercitarea acestei facultdfi au repredintds un pentru desfilntarea hotordrs In schimb, dac8.o norma legal stabileste nu numai _dreptul, ci si cbligatia judecditorului de a aveo. un rol activ, neindeplinirea acesteia _ eate duce le desfiintarea hotérérif prin intermedi apelului sau, dup’ caz, al recursu- _ IU, Mal. trebule mentionat ca rolul activ al judecstorului in procesul civil nu poate fi alzat fScandu-se abstractie de principiul disponibiitdpi, in sensul ci de la acesta din nu s.ar putes deroga, pe temeiul rolulul activ al judecdtorulu, fird sd existe o oziie legalé expresa. De asemenea, atunci cAnd instanta de judecat3 dispune orice uri lagale care reprezint’ concroti2ari ale rolului activ, trebuie, in prealabil, si icipiul legalitatii este consacrat de art. 7 C.proc.civ., care dispune ca progesul desfésoaré in conformitate cu dispozitile legii $1 c& judecdtorul ore indatorirea “a osioura respectarea dispozkior leg prind realzarea drepturior $ndeplniren lor partilor din proces. tatea consttuie © ceringh object intr-un stat de drept, precum gio garanyle figural in condi optime @ mecanismului de Infépture 2 justte, intrucit de arbitrariul si lipsa de previzibilitate. uie mentionat cB, potrivt art. 22 alin. (1) C:prociv,judecatoru soluyoneaza al conform regulilor de drept care ji sunt aplicabile. rocesul treduie $3 se desfiscare potrvit normelor logole care ireglementoazé nu in ceee ce priveste judecata $I executarea slita, dar si sub aspectul competentel jill instantei de judecats. rmisurd dispusé de instangs in cadrulprocesulultrebuie si se intemeieze pe derile legate incidente, in caz contrar hotararea fiind susceptibild de a fi desfi- thin cle de atac.Principiul legalitatii este reafirmat si in privinga eilor de atac. Astfel, potrivit art. 457 alin. (2) C.proc.civ,, hotarérea judecdtoreasca este supusa numai clilor de atac Prevazute de lege, in conditiile si termenele stabllite de aceasta, indiferent do mentiunile din dispozitivul el De azemenea, principiul legalitatit este reluat si de art. 625 C.proc.civ referitor la executarea silitd. Astfal, executarea silt se face cu respectarea dispceitilor legli, a drepturilor pirtilor si ale altor persoane interesate, fiind interzisd efectuarea de acte de executare de cite alte persoane sau organe decat cale legal prevézute. Partie si ceilaiti particioanti Ia procesul civil sunt, de asemenea, datori si respecte dlispozitlle legale, orice act efectuat de cdtre acestia cu nerespectarea legli urmand a fi cenzuratde citre instanta. 56. Egalitatea Potrivit art.8 Cproc.cWv., 9 procesul civil péitilor fe este gorontatd exercitarea Arepturier procesuale. tn mod egal si fir discrimingr. Egalitatea pirtilor in procesul civil consttuie un principty fundamental al acest find 0 aplicage a unui principiu fundamental al dreptulu, inseris in art. 16 alin. (4) di Constitutie, anume principiul egaltiti’ in fata legii sia autorititilor publice, precum s) ‘n art, 124 alin. (2) din Constituyie, care prevede ca justtia este unicd, impartial $1 ald pentru top, dar sic garantie a unui proces echitabil, Potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 304/2008 privind orgenizarea Judiclar8, repu: bicatal, toate persoanele sunt egale Tn feta leg, f8r3 privlei s 88 discrimin, iar conform alin. (2| al aceluiasarticol, justtia se realizeaz’ tn mod gal pentru tet, faré ceosebire de ras8, nationaltate, origine etricd, limba, reigle, sex, orientare sexual, opinle, apartenenta politics, avere, origine ori concitie socialé sau de orice alte crterit discriminator Egalitetea partilor in procesul civil presupune cé paitile au creptul sé fie judecete Ge catre aceleasi organe ale puter judecdtorest, dup aceleasi reguli procedurale, beneficiind de drepturi procesuale egale, in raport de cauza concret dedus’ judecatil, tea ce inseamnd cé, in situosll identice, partir nu fi se poate acorda un tratament eri. Existente unor instante epecializate seu instituirea uror regull de procedura diferte {in anumite materil nu incalca acest principiu, deoarece respectivele instante solutio- Neazé toate Iitigile ce intr& in competenta lor speciaizats,fBrdi nicie diseriminare din punctul de vedere al pértilr, iar reguille de procedura specialé se aplicd oricire per- soane care este parte Intr-un ltiiu supus disporitilor deragatorii respective. Diferenta de tratament ar daveri discriminatorie doar atuncl cénd se introduc dstincti intre situapi analeage sau comparable, fara ca acestea s& se hazeze pe 0 justificere te20- nabild si obiectiv, ‘in jurispradents instantei europene a diepturiior omulul a fost consacrat principiul egalitat armelor, care are semnificatia tratéril egale a paniilor pe toaté durata de:- Jésurdrii procedurii in fata unei instante, f8rs ca una dintre ele sé fie avantajaté in report cu cealaltd sau cu celelalte part din proces, "MOF ne 827 din 13 ceptemri 2005, "Atel, cururor parglir le sunt comunicate actele de proceduré pentru care legea impune obligatia cormunicSni, fiind incalcat principiul egalitasii armelor, spre exemplu, tunel eid instonta ar comunica numai unuis dintre pardyi eerecea de chemare in Widecata, Acelas|principiu ar i nesocotit dacd, in dovedirea sau, dupa caz, in combate- 1 fed acéteisitere probatori,instanta ar neuvinta proba cu martori numa uneiadintre __ parti, respingandu-io ins& partil adverse, desi aceasta propusese proba cu respectarea ___termenelor sa altorcerinte stabilite de lege. _ §7. Dreptul la aparare “Dreptul fa aparare reprezinta un principlu constitutional, find consacrat In art. 28 1 Consttutia Romaniei, potrivit céruia creptul la apirare este garantat, lar in tot xrsul procesului, partite au creptul sé fie asistate de un avocat, ales sau numit din fciu, cispovitii asemanatoare regisindu-se si in art. 15 din Legea nr. 304/2004, jecum §/ in art. 13 alin, (1) si (2) Cproc.civ. __ In oate etapele procesuale, Inclusiv m faza de executare sit, portlle ou dreptul st fle osistate sau reorezentate de un avocat, regula flind aceea cf partile sunt lbere si se "prevaleze sau nu de acest drept, apreciind in concret daci este necesar 28 apeleze la _ cunostinfele unui specialist in comeniul juridic sau daca pot Infelege, fara un atare _ sprijin, procedurile judiciare. la apirare in i|_procesului civil, aceasta avand posibilitatea si ia cunostinté de cuprinsul farului, consultindu-| in cadrul arhivei sau in sala de sedinti, s8 propund probe, 8 facd aparari, 4 Ii prezinte susjinerile tn scris si oral si s& exercite caile legale de atac, cu respectarea conditillor prevarute de lege, _O garantie a acestui principiu este reprezentata de ajutorul public judiciar acordat _ persoonelor fizice sub forma onorariului pentru asigurarea reprezentari, asistentel Juries 5, dupa caz, a april, print-un avocat numit saw ales, pentru realzarea sau | Sérotires unui drept ori interes legitir in justitie sau pentru preveniree unui ‘itigiu, i2ut de art.6 lit. a) din .U.G. nr, 51/2008 privind ajutorul public judiciar in ‘materie civil"! | Dest partea are creptul si nu se prezince personal n sala de judecatd, cl prin | feprezentant, instanta poate disoune infétisarea in persoané a piirtilor, chiar si atunci acestea sunt reprezentate (ape exemplu, in incercarea de impicare @ pirilor). | §8. Oralitatea dezbaterilor Py Princpislorakeg este consacrat de ar, 15 Cproc.iv, caro provede cd proesele se dezbat ora, cu excepto cozull in care legea dspune ae! sav Gnd parle soa es instantel ca judecata 58 se facd numa pe baza actelor depuse le dosar. ralitatea so referd la dezbater indferent c8 ar fi vorba despre dezbaterle asupra dull cauzei saui despre dezbaterile asupra oricarel alte chestiun’ de fept sau de partilor, nefiind necesar ca patie 8 fhi formulaze sustinerile "MOF a 327 din25 aprile 2008,orale in scris pentru 2 fi retinute de catre instanta la pronuntarea unei solutii. Totus, potrivit art. 244 alin. |2) C.proc.civ., pentru dezbaterea fondului, judecitorul! pune jn vedere partilor sd redacteze note privind sustinerile lor §\ si le depuns la doser cu cel Putin § zile irainte de termenul stabiit pentru dezbaterea foncului in gedint publicd, 8rd a aduce atingere dreptului acestora de a formula concluall orale. De asemenes, otrivit art. 394 alin, (2) C.proc.cv., decd va considera necesor, instanta poate cere irtilor, Ia inchiderea derbateriior, sd depund completdri la notele mentionate in precedent, partile putandu-le depune si cazul In care acestea nu au fost solicitate de catre instants, Prin lege pot fi instituite si exceptii de la principiul oralitéyil dezbaterilor, Spre exemplu, procedura cu privire (a cererle cu valoare redusé este scrisé, potrivit art, 1030 alin, (2) C.proc.cv.,ins8, chiar sin aceast’ procedurs, instanta poate dispune infatigarea pirtilor, in concitile alin, (2) al aceluiasi articol Tot ca exceptie de la principlul oralitatii trebuie mentionati si situatia in care paitile solicté expres instantei ca judecato si se facd numai pe boze actelor depuse la dosar. De asemenea, in ipoteza in care peiile solicit judecarea cauzei in lipsé nici nu se prezinté, solutionarea pricinii va avea loc numai pe baza actelor aflate Ia desarul In procesul civil, oraltatea este dublata de o procedurd scrisi, astfel incét susti- herile partilor, declaratille martorilor, rispunsurrile la interogatoriv, precum si orice alte chestiuni dezbatute oral sunt consemnate si In scris, pentru a se putes exercita

S-ar putea să vă placă și

• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (19653)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  De la Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3321)
• Freakonomics Rev Ed

  

  De la Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7849)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• The Hobbit

  

  De la Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (24727)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (20028)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5795)
• The Art of War: A New Translation

  

  De la Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3044)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  De la Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2556)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2475)
• The Handmaid's Tale

  

  De la Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13188)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De la Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (12948)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De la Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9486)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (353)
• How To Win Friends And Influence People

  

  De la Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (6521)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9756)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  De la Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2568)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  De la Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2499)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  De la Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Bronte

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9929)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De la Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5718)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  De la Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (2507)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  De la Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5646)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  De la Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (9054)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  De la Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7770)
• Life of Pi: A Novel

  

  De la Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (13455)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (3279)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De la Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (7086)
• Stardust

  

  De la Everand

  Stardust

  Neil Gaiman

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (8137)