Sunteți pe pagina 1din 8

INSTRUCŢIUNE PROPRIE DE SECURITATE ŞI

SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

LEGAREA SARCINILOR
CUPRINS

Denumire articol: pag.


Foaie de capăt 1
Cuprins 2
Cap. 1. Scop 3
Cap. 2. Domeniu de aplicare 3
Cap. 3. Definiţii si prescurtări 3
Cap. 4. Documente de referinţă 3
Cap. 5. Descrierea locului de muncă 4
5.1 Componentele sistemului de muncă 4
5.2 Factori de risc 4
5.3 Dotarea cu echipament individual de protecţie 5
Cap. 6. Responsabilităţi, obligaţii, reguli 5
6.1 Angajatorul 5
6.2 Lucrătorul 5
6.3 Prevederi specifice activităţilor de LEGARE A SARCINILOR 7
1. SCOP Prezenta instrucţiune proprie de securitate şi sănătate în muncă constituie un
ansamblu de măsuri preventive pentru evitarea riscurilor de accidentare prin desprinderea
sarcinii ridicate cu macaraua.
Prezentele instrucţiuni se revăd periodic şi se modifică şi/sau se completează ca
urmare a modificărilor legislative sau a schimbarilor tehnologiilor de lucru actuale.

2. DOMENIU DE APLICARE Instrucţiunea de lucru se aplică întregului personal al societăţii


care execută activităţi de legare a sarcinilorîn cârligul macaralei.

3. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
Pentru scopurile acestei instrucţiuni se aplică termenii şi definiţiile conform art. 5 din Legea
319/2006.
Lucrător – persoană angajată de către angajator, care îşi desfăşoară activitatea într-un loc
de muncă şi care duce la îndeplinire o sarcină de muncă, cu excepţia persoanelor care
prestează activităţi casnice.
Loc de muncă: locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat in clădirile sau şantierele
societăţii, inclusiv orice alt loc din aria societăţii la care lucrătorul are acces în cadrul
desfaşurării activităţii.
Echipament individual de protecţie (EIP): orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit
de un lucrător pentru aI proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să-i pună
în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau
accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv.
CSSM : Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă,
Cp. SSM-SU : Compartiment Securitate şi Sănătate în Muncă – Situaţii de Urgenţă,
Lucrător desemnat SSM-SU: persoană desemnată prin decizia angajatorului, pentru a se
ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie şi care îndeplineşte cerinţe minime de
pregătire în domeniul SSM cel puţin nivel mediu.

4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
4.1 OHSAS 18001:2004 Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale,
4.3 Legea 319/2006 a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă,
4.4 Norme Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 a Securităţii şi Sănătăţii în Muncă,
4.5 Metoda INCDPM pentru evaluarea factorilor de risc din 2002.
4.6 HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea
de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă.
4.7 Prescripţia tehnică ISCIR PT R1 – 2003 Cerinţe tehnice privind montarea, punerea în
funcţiune, utilizarea, repararea şi verificarea tehnică a macaralelor.

5. DESCRIEREA LOCULUI DE MUNCĂ


5.1. Componentele sistemului de muncă pentru activităţi de birou:
5.1.1. Lucrător.
- Lucrătorul pentru prestarea activităţilor înscrise în profilul de activitate al societăţii este
angajat în conformitate cu prevederile legale stabilite prin Legea nr.53/2003 – Codul
Muncii.
5.1.2. Sarcina de muncă.
- Legarea sarcinilor în cârligul macaralei, urmărirea acesteia pe parcursul deplasării şi
dezlegarea ei.
5.1.3. Echipament de muncă.
- Macara (automacara, macara autodeplasabilă etc.);
- Elemente de legare a sarcinii – chingi, lanţuri, cabluri
- Diverse materiale (geogrile, geomembrane, geotextile);
5.1.4. Mediul de muncă.
Activitatea se desfăşoară în spaţii deschise;
- Ambianţă termică neadecvată: căldură excesivă, ger.
- Lucrul în aer liber este caracterizat de intemperii: ploaie, vânt, viscol, ninsoare etc.

5.2. Factori de risc (riscuri potenţiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională=


5.2.1. Factori de risc proprii mijloacelor de producţie
a) Prindere mâini de către materiale;
b) Lovire de către autovehicule de marfă sau macara;
c) Cădere de înălţime a materialelor ridicate;
d) Contact direct al epidermei cu suprafeţe periculoase (ex: table, şufe, benzi PVC
etc.);
e) Electrocutare prin atingere directă (lipsă împământare) sau indirectă
(deteriorarea accidentală a izolaţiei, mediu umed etc.).
5.2.2. Factori de risc proprii mediului de muncă
a) Ambianţă termică neadecvată: căldură excesivă, ger.
b) Intemperii: ploaie, vânt, viscol, ninsoare, căldură excesivă, ger etc.
c) Calamităţi naturale – ex: căderi de copaci, alunecări de teren etc.;
d) Stres datorat relaţiilor de muncă necorespunzătoare (necooperare, antipatie,
invidie etc.).
5.2.3. Factori de risc proprii sarcinii de muncă
a) Poziţie de lucru predominant în picioare;
b) Efort fizic mare. Absenţa pauzelor pentru relaxare;
c) Asumare responsabilităţii pentru acţiunile întreprinse;

5.2.4. Factori de risc proprii lucrătorului


a) Poziţionarea incorectă faţă de mijloacele auto sau faţă de sarcina ridicată;
b) Executarea de operaţii neprevăzute în sarcina de muncă – ex: intervenţia la
instalaţia electrică;
c) Cădere la acelaşi nivel prin alunecare, împiedicare cauzată de starea
necorespunzătoare a zonei de deplasare) umedă, cabluri care traversează
căile de circulaţie);
d) Utilizarea surselor de foc în locuri cu densitatea sarcinii termice ridicată
PERICOL DE INCENDIU!
e) Accident de traseu – pe durata şi traseul deplasării de acasă la serviciu şi
invers;
f) Prezentarea la lucru în condiţii psiho-fiziologice necorespunzătoare (oboseală,
boală, lucrul sub influenţa alcoolului).
g) Neutilizarea echipamentelor de protecţie individuale sau colective.
5.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie – EIP.
5.3.1. Echipamentul individual de protecţie utilizat este compus din: cască,
încălţăminte de protecţie, palmare, salopetă de protecţie, pelerină de ploaie.

6. RESPONSABILITĂŢI / OBLIGAŢII / REGULI

6.1. Angajatorul
a. stabilirea structurilor organizatorice proprii prin acte de autoritate emise în
conformitate cu prevederile legale în vigoare cu privire la decizia de realizare a
securităţii şi sănătăţii în muncă;
b. selecţia profesională şi acceptul la muncă a persoanelor care să corespundă
cerinţelor şi condiţiilor reale de muncă;
c. verificarea anuală şi ori de câte ori este necesar a stării de sănătate a salariaţilor;
d. asigurarea resurselor financiare pentru realizarea măsurilor cuprinse în planul de
prevenire şi protecţie;
e. dotarea lucrătorilor cu echipamentul individual de protecţie;
f. asigurarea celor mai bune mijloace de muncă verificate şi controlate, în vederea
realizării în siguranţă a sarcinilor de muncă.
g. Instruirea lucrătorilor privind securitatea şi sănatatea în muncă şi situaţii de
urgenţă.

6.2. Lucrătorul
6.2.1 Măsuri de natură organizatorică:
a. să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregatirea şi instruirea sa, precum şi
cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol
de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de
muncă;
b. să utilizeze corect mijloace de producţie din dotare;
c. să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie ;
d. să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau
înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii ;
e. să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de
muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru
securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de
protecţie;
f. să aducă la cunoştinţa conducatorului locului de muncă şi/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoană;
g. să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
h. să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
i. să urmărească modul cum sunt respectate normele de securitate în muncă şi PSI
de către colegii de muncă, iar în caz de abateri, să atragă atenţia celui în cauză şi
să sesizeze pe conducătorul locului de muncă;
j. să respecte normele de disciplină în muncă prin:
o exercitarea atribuţiilor şi a responsabilităţilor stabilite prin fişa postului;
o verificarea înainte de începerea lucrului dacă sunt luate toate măsurile de
securitate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă, a îmbolnăvirilor
profesionale şi a incendiilor.
o neexecutarea unor operaţii periculoase – neprevăzute în sarcina de muncă
o respectarea hotărârilor conducerii şi/sau dispoziţiilor şefului ierarhic;
o respectarea orelor de începere şi terminare a programului de lucru stabilit de
conducere, după necesităţi;
o prezentarea la program în deplină capacitate de muncă, odihnit şi cu ţinută
corespunzătoare; Este strict interzis să introducă sau să consume la locul de
muncă băuturi alcoolice ori să se prezinte la lucru sub influenţa acestora.
o nepărăsirea locului de munca fără ştirea şefului formaţiei de lucru.
o evitarea intrării în zone periculoase, zone de restricţie sau locuri de muncă
pentru care nu a fost instruit.
o respectarea indicatoarelor şi tabliţelor cu interdictie de acces şi pericol.
o menţinerea unui comportament civilizat şi a unui climat de colaborare în relaţiile
de muncă cu ceilalţi colegi;
o evitarea jocului şi glumelor în timpul programului de lucru;
o evitarea alergării, urcării sau coborârii scărilor prin sărirea mai multor trepte
odată şi peste eventualele obstacole;
o menţinerea ordinei şi curăţeniei la locul de muncă;
o participarea în mod regulat la instruirile privind securitatea în muncă şi cele
pentru situaţii de urgenţă, precum şi la aplicaţii practice.
o respectarea regulilor de igienă în muncă;

6.3 Prevederi specifice activităţilor de LEGARE A SARCINILOR


6.3.1. GENERALITĂŢI
Legarea şi fixarea sarcinilor se face numai de către muncitori instruiţi în acest scop,
denumiţi în continuare “legători de sarcină”.
Legător de sarcină poate fi orice persoană, care a împlinit vârsta de 18 ani, nu are nici o
infirmitate corporală, este sănătos şi a fost instruit special pentru a îndeplini această
funcţie în unitatea, secţia, şantierul sau sectorul care exploatează macaraua.
Legătorul de sarcină efectuează legarea şi fixarea sarcinilor în cârligul macaralei, le
urmăreşte în timpul manipulării, semnalizează macaragiului manevrele pe care trebuie
să le execute şi eliberează sarcinile după aşezarea lor corectă la locul dorit.
Legătorii de sarcină vor fi supuşi unor instruiri lunare şi examinări periodice anuale.
Dacă rezultatele examinărilor sunt corespunzătoare, unitatea eliberează o adeverinţă
care îl autorizează să exercite funcţia de legător de sarcină.
Aceste adeverinţe trebuie să fie păstrate de legător asupra sa în timpul efectuării
serviciului.
Aceste adeverinţe vor cuprinde următoarele date:
− numele şi prenumele legătorului de sarcină;
− date personale ale legătorului de sarcină;
− locul de muncă;
− funcţia din cadrul unităţii;
− semnătura legătorului de sarcină;
− semnătura conducătorului locului de muncă;
− rubrică de vize anuale ( completată şi semnată de RSVTI ).
Se admite ca legătorii de sarcină să aparţină unităţilor care închiriază macarale şi nu
celor care exploatează instalaţiile respective, dacă acest lucru este specificat în
contractul de închiriere sau de prestaţie de serviciu; în acest caz, în afara instruirii
iniţiale, legătorii de sarcină vor fi supuşi unei instruiri suplimentare pentru a cunoaşte
organele de legare şi
dispozitivele de prindere, măsurile de securitate în muncă, precum şi procesul
tehnologic specifice locului de muncă respectiv. Instruirea legătorilor de sarcină se va
face de către conducătorul locului de muncă respectiv, încheindu-se un proces-verbal
din care să rezulte efectuarea lui şi verificarea însuşirii cunoştinţelor necesare.

6.3.2. ATRIBUŢIILE LEGĂTORULUI DE SARCINĂ


Legătorul de sarcină are următoarele atribuţii principale:
− să cunoască şi să aplice regulile de verificare a organelor de legare şi dispozitivelor
de prindere precum şi normele şi instrucţiunile de exploatare a macaralei a căror
respectare depinde de el;
− să cunoască şi să aplice codul de semnalizare, cu eventualele completări ale unităţii
care utilizează macarale, pentru a putea indica în orice moment macaragiului
manevrele pe care urmează să le execute; în acest scop, se va plasa în locuri din care
să poată vedea orice persoană situată în câmpul de acţiune al macaralei; dacă acest
lucru nu este posibil, el va fi ajutat de alte persoane; se admite şi semnalizarea cu
steaguri colorate sau alte mijloace, acolo unde condiţiile de lucru necesită acest lucru;
în asemenea cazuri, codul de semnalizare va fi elaborat de unitatea care exploatează
macaraua, iar legătorii de sarcină şi macaragiii vor fi instruiţi şi examinaţi în ceea ce
priveşte semnalizarea pe baza acestui cod;
− să supravegheze zilnic organele de legare şi dispozitivele de prindere cu care
lucrează, prin verificarea aspectului exterior, înscriind în registrul de evidenţă a
supravegherii macaralei respective constatările sale cu privire la starea tehnică a
acestora; se recomandă ca organele de legare şi dispozitivele de prindere să fie date în
primire unuia dintre legători care va răspunde de păstrarea lor corespunzătoare;
− să folosească la legarea şi transportul sarcinilor numai organe sau dispozitive
inscripţionate cu sarcinile maxime admise, înscrise vizibil pe o placă sau pe un inel, şi
să nu lege sarcini a căror greutate depăşeşte sarcina admisă pentru organul,
dispozitivul sau macaraua respectivă, ţinând seama şi de înclinarea ramurilor de cablu
sau lanţ;
− să nu utilizeze organe de legare şi dispozitive de prindere care nu sunt înscrise în
evidenţa unităţii, secţiei sau şantierului;
− să aleagă mijloace de legare corespunzătoare greutăţii şi formei sarcinii; la
macaralele cu două mecanisme de ridicare, să lege sarcina la mecanismul de ridicare
care corespunde sarcinii respective;
− să nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;
− să nu folosească organe de legare sau dispozitive care prezintă uzuri peste limitele
admise de prescripţiile tehnice în vigoare;
− să suspende capătul inferior al legăturilor lungi descărcate de sarcină pe cârligul
macaralei, pentru a nu micşora spaţiile libere la deplasarea macaralei;
− să execute corect legarea sarcinii, fără a încrucişa cablurile şi lanţurile la introducerea
în cârlig; să se asigure că sarcina este echilibrată, iar lanţurile şi cablurile de legare sunt
întinse şi aşezate uniform, fără a forma noduri şi ochiuri şi fără a fi supuse răsucirii; la
cârligele duble, să suspende sarcina pe ambele deschideri şi să o repartizeze în mod
egal;
− să interzică echilibrarea sarcinilor în cârlig sau întinderea organelor de legare prin
greutatea proprie a unor persoane; de asemenea, să interzică transportul persoanelor
cu macaralele;
− să ţină seama de faptul că lanţurile care se înfăşoară de mai multe ori în jurul sarcinii
de ridicat nu trebuie să aibă margini suprapuse;
− să nu folosească lanţuri de legare înnădite cu şuruburi, având zale alungite sau
răsucite şi să nu înnoade cablurile sau lanţurile de legare;
− să lege obiectele de lungime mare în cel puţin două puncte spre a evita balansarea;
− să execute astfel legarea încât sarcina să nu se poată deplasa, aluneca sau roti după
ce este ridicată, iar legătura să nu iasă din cârlig; să nu lase obiecte libere pe sarcina
suspendată;
− să nu încarce materiale mărunte sau piese de volum redus pe platforme sau tărgi
care nu sunt prevăzute cu pereţi laterali şi care nu prezintă suficientă siguranţă
împotriva căderii sarcinii;
− să ţină seama de faptul că în cazul transportării materialelor mărunte sau pieselor mici
în lăzi este necesar să nu depăşească înălţimea marginii superioare a pereţilor laterali;
− să nu lege în cârligul macaralei pachete de tablă, prefabricate sau alte materiale,
dacă dispozitivul de prindere nu este prevăzut cu elemente care să excludă căderea
materialelor din pachet;
− să asigure capetele cablurilor de legare cu cel puţin trei cleme de strângere, de
mărime corespunzătoare diametrului cablului, brida filetată fiind aşezată pe partea
terminală a ramurii de cablu;
− să protejeze cablurile şi lanţurile care vin în contact cu muchii ascuţite, prin apărători
de protecţie metalice (special destinate acestui scop) sau din lemn tare;
− înainte de transportarea unei sarcini, să semnalizeze macaragiului efectuarea unei
ridicări de încercare, până la înălţimea de circa 100 mm de la sol, pentru ca mijloacele
de legare să ajungă în poziţie întinsă şi să verifice echilibrarea sarcinii;
− să semnalizeze macaragiului mişcările pe care trebuie să le execute cu macaraua,
aşezându-se astfel încât să se afle tot timpul în câmpul vizual al macaragiului; la
macaralele cu deplasare pe sol va verifica dacă întreaga cale de rulare este liberă;
− să urmărească transportul pe orizontală a sarcinii suspendate, mergând în urma
acesteia pe tot traseul şi supraveghind ca sarcina să nu se lovească de obstacole şi să
nu lovească persoane;
− să ţină seama de faptul că transportarea sarcinilor pe orizontală precum şi a
organelor de legare şi dispozitivelor de prindere (în cazul deplasării macaralei fără
sarcină) trebuie să se facă la o înălţime de minimum 300 mm şi o distanţă laterală de
minimum 1 m de obiectele înconjurătoare şi să semnalizeze în consecinţă macaragiului
manevrele necesare în vederea manipulării sarcinii în condiţii de siguranţă;
− să interzică circulaţia pe sub sarcina ridicată şi să supravegheze să nu se facă
transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de muncă, dacă necesităţile de producţie
nu impun aceasta; în caz contrar, se vor îndepărta în prealabil toate persoanele, la o
distanţă corespunzătoare;
− la montaje de maşini, construcţii metalice, clădiri din panouri prefabricate etc.,
legătorul de sarcină trebuie să cunoască şi procesul de montaj (succesiunea operaţiilor
de montaj), care să execută cu ajutorul macaralei, pentru a semnaliza corect manevrele
necesare;
− să cunoască şi să aplice măsurile de securitate în muncă specifice locului de muncă
pe care-l deserveşte, în care scop, conducătorul procesului de producţie respectivîi va
face o instruire specială;
− în situaţiile când lucrează plasat la înălţime, pe platforme, schele, planşee etc., se va
asigura conform instrucţiunilor proprii privind lucrul la înălţime;
− să nu efectueze balansarea sarcinilor pentru ale aşeza într-un punct care nu poate fi
deservit în mod normal de macara;
− la stivuirea unor sarcini, să asigure aşezarea lor corectă, eventual, prin elemente de
adaos, astfel încât sarcinile să fie stabile şi să se poată scoate uşor; se interzice
scoaterea legăturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei;
− să nu depoziteze materiale în stive a căror înălţime depăşeşte de 1,5 ori latura mică a
bazei;
− să supravegheze sarcina până ce se asigură că aceasta este coborâtă şi plasată
corect; la aşezarea pe maşini unelte a sarcinilor care au suprafeţe reduse de reazem,
să nu dezlege sarcina înainte de a fi prinsă de maşină; tot aşa se va proceda şi în cazul
altor sarcini, ca de exemplu panouri prefabricate etc.;
− să nu aşeze şi să nu reazeme sarcinile pe pereţii laterali ai vagoanelor sau remorcilor;
− să nu părăsească locul de muncă fără a-l încunoştinţa despre aceasta pe macaragiu;
− după terminarea lucrului să depoziteze organele şi dispozitivele de prindere care i-au
fost date în păstrare în locuri uscate, ferite de umezeală, de agenţi corozivi şi de
posibilităţi de deteriorare; cablurile, lanţurile, funiile şi benzile care se folosesc numai
periodic se păstrează agăţate pe capre, în locuri ferite de intemperii.

6.4 Reguli de respectat de către lucrător în cazul transportului cu mijloace publice


şi/sau pietonal:
- să declare traseele uzuale şi mijloacele de transport folosite pentru deplasarea dus-
întors de la domiciliu la firmă (autobuze, tramvaie, troleibuze, maxi-taxi, metrou,
etc.);
- să respecte traseul şi durata de parcurgere a traseului;
- traversarea străzii se excută numai pe la trecerile de pietoni cu paşi normali după ce
în prealabil v-aţi asigurat că nu vă expuneţi riscului de lovire de către autovehicule
(au oprit sau nu sunt în zonă)
- în calitate de pietoni, salariaţii au obligaţia să respecte semnificaţia indicatoarelor de
semnalizare şi a marcajelor din intersecţii, precum şi a legislaţiei care
reglementează circulaţia pe drumurile publice.