Sunteți pe pagina 1din 19

APROBAT,

PLAN PROPRIU
DE
SANĂTATE ŞI SECURITATE

REABILITATREA SI INCHIDEREA DEPOZITELOR


URBANE NECONFORME IN JUDETUL

BENEFICIAR,
CONSILIUL JUDETEAN

Intocmit,
Serviciul Intern de Prevenire si Protectie

1
CUPRINS

1. PREAMBUL

1.1. PREAMBUL
1.2. REGLEMENTARI
1.3. TERMINOLOGIE

2. INFORMATII ADMINISTRATIVE - COORDONATE UTILE

2.1. PARTILE CONTRACTANTE


2.1.1. Proprietarul
2.1.2. Managerul proiectului
2.2. ORGANISMELE OFICIALE
2.3. SERVICIUL CONCESIONARI
2.4. SERVICII GENERALE DE PREVENIRE DE PE AMPLASAMENT

3. DATE GENERALE DESPRE OBIECTIV

3.1. CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI


3.2. LUCRARI CARE SE VOR EXECUTA

4. MASURI DE ORGANIZARE GENERALA A SANTIERULUI

4.1. LISTA LUCRARILOR DE EXECUTAT


4.2. RETELE UTILITARE
4.3. UTILIZAREA IN COMUN A MIJLOACELOR DE LUCRU

5. MĂSURI DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE PROPUSE

5.1. INSTRUCTIUNI PRIVIND SECURITATEA IN MUNCA


5.2. ZONE SI CONDITII DE DEPOZITARE
5.3. PROTECTII COLECTIVE SI MASURI DE PREVENIRE
5.4. INSTALATII ELECTRICE PROVIZORII
5.5. ANEXE PENTRU LUCRARILE SPECIFICE CARE SE EXECUTA
5.5.1. INSTRUCTIUNI VIZITATORI SSM-SU
5.5.2. ORGANIZARE DE SANTIER
5.5.3. LUCRARI DE DRUMURI SI PLATFORME
5.5.4. LUCRARI DE TERASAMENTE
5.5.5. INSTALARE MATERIALE GEOSINTETICE
5.5.6. LUCRARI DE CANALIZARE
5.5.7. ACTIVITATI DE DULGHERIE
5.5.8. LUCRU LA INALTIME
5.5.9. LEGAREA SARCINILOR
2
5.5.10. MANIPULARE PRIN PURTARE A MASELOR
5.5.11. DESERVIRE BULDOEXCAVATOR SI INCARCATOR FRONTAL
5.5.12. DESERVIRE CILINDRU COMPACTOR
5.5.13. DESERVIRE EXCAVATOR-FOARFECE
5.5.14. DESERVIRE BULDOZER
5.5.15. DESERVIRE INCARCATOR FRONTAL
5.5.16. CONDUCERE AUTOVEHICULE
5.5.17. LUCRARI DE CONSTRUCTII CIVILE
5.5.18. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR

6. REGULAMENT DE SANTIER

7. MASURI CONTRA INCENDIU SI PROTECTIE CIVILA

7.1. MASURI CONTRA INCENDIU


7.2. PROTECTIE CIVILA

8. EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRI PROFESIONALE

8.1. EVALUARE RISC -MIER- INCHIDERE DEPOZITE NECONFORME


8.2. LUCRARI DE CONSTRUCTII CIVILE
8.3. LUCRARI DE DRUMURI-PLATFORME
8.4. LUCRARI DE TERASAMENTE
8.5. INSTALARE MATERIALE GEOSINTETICE
8.6. MECANIC DESERVENT UTILAJE

9. PLANURILE DE MASURI DE PREVENIRE SI PROTECTIE

10. DIFUZAREA PLANULUI DE SANATATE SI SECURITATE

10.1. DIFUZAREA PLANULUI DE SANATATE SI SECURITATE

3
1. PREAMBUL

1.1. PREAMBUL
Planul general de sănătate şi securitate este un document care defineşte ansamblul măsurilor
proprii de prevenire a riscurilor ce decurg din interferenţa sau din succesiunea activităţilor.
Planul general de securitate şi sănătate este dosarul de prevenire al ansamblului activităţilor.
Acesta va fi citat în caietul cu clauze tehnice specifice ale proprietarului la capitolele :
- forţa de muncă
- reguli de executare
- pregatirea lucrărilor
Anumite dispoziţii tehnice vor fi reluate pe rând în Caietul de sarcini.
Planul general de securitate şi sănătate integrează şi armonizează, pe măsură ce sunt elaborate,
Planurile specifice de sănătate şi securitate ale subcontractorilor pe măsura intervenţiei acestora pe
şantier.

1.2. REGLEMENTĂRI
Planul general de securitate şi sănătate se întocmeşte având la bază prevederile din Hotărârea
de Guvern nr. 300 din 2006, Legea 319 din 2006, precum şi Hotărârea de Guvern nr. 1425 din 2006.
Referinţe legislative:
1. HOTARÂRE nr. 300 din 2 martie 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile;
2. LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă;
3. HOTARARE nr. 1.425 din 11 octombrie 2006
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
4. CODUL MUNCII;
5. HOTARÂRE nr. 1.146 din 30 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucratori
a echipamentelor de muncă;
6. HOTARARE nr. 1.091 din 16 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
7. HOTARARE nr. 1.051 din 9 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care
prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare;
8. HOTARARE nr. 1.048 din 9 august 2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a
echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
9. HOTARARE nr. 971 din 26 iulie 2006
privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de
muncă;
10. Alte acte legislative sau reglementari în materie de sănătate şi securitate, precum şi
dispoziţii referitoare la aceste reglementări.

4
1.3. TERMINOLOGIE

Intervenienţi
BI Beneficiar, Investitor
MP Manager de Proiect
PL Proiectantul Lucrării
SS Şef de Şantier
BS Birou de Studii
CSS Coordonator Sănătate şi Securitate
CSSp Coordonator Sănătate şi Securitate pe durata elaborarii proiectului
CSSr Coordonator Sănătate şi Securitate în faza de execuţie a lucrării
AG Antreprenor General – raport juridic cu beneficiarul
SC SubContractant – raport juridic cu antrepenorul general
AI Antreprenor, Intervenient – executa o lucrare specifică aflându-se sub
raport juridic direct cu beneficiarul

Documente
PSS Plan de Securitate şi Sănătate
RJC Registru (Jurnal) de Coordonare
DIU Dosar de Intervenţii Ulterioare
PPSS Plan de Securitate si Sănătate
Referinţe legale
HG 300/2006 HOTARARE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinţele minime de
securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile
Legea 319/2006 LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă

HG 1425/2006 Aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii 319/2006


Legea 307/2006 Legea apararii impotriva incendiilor
Ordin 163/2007 Normele de aplicare ale legii 307/2006

2. INFORMATII ADMINISTRATIVE – COORDONATE UTILE

2.1.PARŢILE CONTRACTANTE

2.1.1.Proprietarul
denumire
adresa
5
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.1.2.Managerul de proiect
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.1.4.Coordonatorul de sănătate si securitate – concepere şi realizare


denumire

adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.2.ORGANISMELE OFICIALE
2.2.1.Inspectoratul Teritorial de Muncă
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.2.2.Inspecţia în construcţii
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.2.3.Medicina muncii
denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.2.4.Spitalul judetean
denumire
adresa
6
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.2.5.Serviciul local de pompieri


denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.2.6.Casa judeţeană de Pensii - asiguratorul

denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.3.SERVICII CONCESIONARI

2.3.1.Serviciul de furnizare a apei


denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.3.2.Servciul de furnizare a energiei electrice


denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.3.3.Serviciul de furnizare a gazelor naturale


denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.3.4.Serviciul de colectare a deşeurilor


denumire
7
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.3.5.Serviciul local de meteorologie


denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.4.SERVICII GENERALE DE PREVENIRE DE PE AMPLASAMENT


2.4.1.Serviciul de stingere a incendiilor
denumire Serviciul stingere incendii
adresa
reprezentat de
telefon 112
fax
e-mail

2.4.2.Serviciul de acordare a primului ajutor


denumire
adresa
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

2.4.3.Serviciul de prevenire şi protecţie


denumire Serviciul de prevenire şi protecţie
adresa BUCUREŞTI
reprezentat de
telefon
fax
e-mail

3. DATE GENERALE DESPRE OBIECTIV


3.1 – CARACTERISTICILE AMPLASAMENTULUI si OBIECTELE CONSTRUITE

Unul dintre obiectivele majore ale acestui proiect este de a salubriza judeţul. Aceasta implica
închiderea depozitelor de deşeuri urbane şi daca este necesar, curatarea acestor amplasamente. Este
preconizat ca aceasta curatare sa inceapa când noul depozit ecologic de deşeuri va fi deschis. Asadar
8
volumul care va fi curatat consta in cantiatea deşeurilor prezente în amplasamente şi deseurile care
sunt generate în perioada de pana la deschiderea noului depozit ecologic de deşeuri.
In judeţul exista cinci amplasamente identificate lângă zonele urbane (Golesti, Adjud, _____,
Odobesti, _____). Din motive de mediu, financiare, şi tehnologice, depozitul de la _____ si cel de la
Odobesti vor fi ecologizate, iar deşeurile vor fi transportate la _____. După aceasta restul depozitelor
de deseuri urbane din _____ Golesti, _____si _____ vor fi inchise şi acoperite.
Caracteristici depozite :

Nume depozit Suprafata Volum de deseuri Inaltimea medie a


(ha) estimat (m3) deseurilor
_____ (_____ ) 2,7 121.000 4,5
_____ 1,4 84.000 6
_____ 1,2 8.400 0,7
_____ 2,5 40.000 1,6
_____ (_____) 4,35 65.250 1,5
Total ~320000

Proiectul vizeaza inchiderea depozitelor de la Focsani (Golesti), _____si _____ (Marasesti) printr-un
sistem de acoperire similar cu cel al noilor depozite de deseuri. Acesta va fi constituit dintr-o
succesiune de materiale naturale si sintetice, cu scopul de a izola deseurile, dintr-un sistem de
colectare a gazelor de depozit si un sistem de drenaj al apelor pluviale.
Inainte de inceperea construirii stratului de acoperire se va trece la compactarea deseurilor, cu scopul
de a le mari densitatea si stabilitatea.
Forma depozitelor reabilitate va fi similara cu cea a unui trunchi de piramida, ce va avea
dimensiunile prezentate in tabelul de mai jos:

_____
Dimensiuni Focsani (Golesti) Adjud
(Marasesti)
Suprafata ocupata (ha) 3.8 3 -
Dimensiunea bazei inferioare (mp) 162 m Nord, 319 m Vest, 179 m Sud, 280 m Est 31,425 240x220
Dimensiunea bazei superioare (mp) - suprafata ce urmeaza sa fie inchisa are un nivel 2,278 100x80
poligonal (H=0...9 m) si 2 nivele dreptunghiulare,
cu urmatoarele inaltimi:H1=10 m si H2 = 8 m
Inaltimea (m) - capacitatea maxima de inchidere este de 180 000 - 20
m3

Lungimea drumului de acces din jurul


600 600 785
depozitului (m)

Lungimea rigolelor perimetrale pentru


1400 700 900
colectarea apei pluviale (m)

Conform datelor obtinute de la operatorii de salubritate cantitatea de deseuri municipale colectate si


depozitate in cursul anului 2010 a fost de 27.040 t (depozit _____) si 7121 t (depozit Adjud).
Capacitatea de inchidere pentru cele trei depozite este:
- 180.000 m3 pentru depozitul Golesti
- 100.000 m3 pentru depozitul Adjud

9
- 225.000 m3 pentru depozitul _____

3.1.2. Constructii – descrierea lucrarilor

Inchiderea depozitelor neconforme _____ si Odobesti se va face prin curatarea zonei, strangerea
deseurilor si mutarea acestora la depozitul de la Marasesti/_____. Dupa ce intreaga cantitate de
deseuri existenta pe aceste amplasamente va fi transportata cu ajutorul utilajelor la depozitul de la
Marsesti/_____, terenurile respective vor putea fi redate circuitului agricol.
Inchiderea depozitelor Focsani, Marasesti/_____ si _____se va face printr-un sistem de acoperire
similar cu cel al noilor depozite de deseuri. Acesta este in conformitate cu legislatia romaneasca in
vigoare (Normativul Tehnic din 26 Noiembrie 2004 privind depozitarea deseurilor, Decizia
Guvernului nr. 349/2005, capitolul V).

I. Sistemul de acoperire

Conform Hotararii de Guvern 349/2005, Normativului Tehnic cu privire la depozitarea deseurilor si


de asemenea conform legislatiei europene pentru inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase
este necesar sa fie asigurate urmatoarele conditii si elemente constructive:
 strat suport de minim 0.50 m grosime, k >1x10-4 m/s;
 strat de drenaj pentru gaz din material granular cu grosime de minim 0.30 m din pietris sau
materiale artificiale;
 strat de argila compactata de grosime minima 0.50 m cu k<5x10-9 m/s sau alta bariera
echivalenta;
 strat de drenaj pentru apa din precipitatii realizat din material granular cu grosime minima de
0.30 m si coeficient de permeabilitate k > 1x10-3 m/s sau din material artificial cu caracteristici
similare;
 geotextil de separatie;
 strat de sol de recultivare cu grosime minima de 1.0 m din care minim 0.15 m sol vegetal la
partea superioara.

Tinand cont de aceste cerinte a fost adoptata urmatoarea solutie pentru sistemul de inchidere la
suprafata a depozitulelor mai sus mentionate:
 strat suport cu grosime 0.50 m, construit din nisip, deseuri din constructii si demolari sau alte
materiale granulare cu dimensiunea maxima a particulelor de 10 cm si avand un coeficient de
pemeabilitate de minim 1x10-4 m/s pentru a permite drenarea gazului. Acest strat se va aseza
direct peste deseurile compactate;
 strat de drenaj pentru gaz, realizat din pietris de 8/32 mm granulatie si grosime de 0.30 m;
 geomembrana rugoasa pe ambele fete din polietile de preferinta flexibila sau cu densitate redusa
(LDPE sau VLDPE), cu grosime de 1.5 mm;
 geocomposit de drenare a apei pluviale, realizat din geotextil + nucleu drenant + geotextil, avand
de asemenea rol de protectie si separatie. Geocompozitul de drenaj a fost preferat solutie clasice
cu material granular datorita economiei de spatiu pe care o ofera.

10
 Strat de sol de recultivare realizat din 0.85 m de sol local si 0.15 m sol vegetal care va fi inierbat.

Strat suprafaţ ă

0.15

Strat de acoperire

0.85 Strat de
drenaj

0.30 Geomembrană
flexibilă
0.50 Strat de drenaj pentru gaze
Alcătuit din pietriş8/32 mm

Strat de susţ inere

Deşeuri

II. Sistemul de colectare a gazului de depozit

Gazul de depozit se formeaza in urma descompunerii anaerobe a deseurilor organice. Principalele


componente sunt metanul (54 %) si dioxidul de carbon (45 %), la care se adauga mici cantitati de
hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, mercaptani, aldehide, esteri si alti compusi organici.

Principalul scop al sistemului de colectare a gazelor este de a preveni emisiile necontrolate de gaze
in atmosfera si de a elimina posibilitatea de autocombustie a deseurilor acoperite.
In cadrul depozitelor de deseuri menajere de la Adjud, Marasesti/_____ si Focsani, cantitatea de
biogaz generat de fiecare depozit se presupune a fi mai mica de 100m 3/ora, drept urmare,
valorificarea metanului nu este rentabila. In aceste conditii s-a optat pentru aplicarea unui sistem
pasiv de colectare a gazului de depozit.
Tehnica de ventilatie pasiva se bazeaza pe migrarea gazului catre punctele cu presiune scazuta.
Acest sistem implica faptul ca debitul natural al gazului din depozitul ecologic trebuie colectat si
evacuat din aplasament fara a se folosi pompe. Pentru a evita acumularea de gaze, conductele de
acumulare vor porni chiar de sub stratul de impermeabilizare si se vor termina chiar deasupra
stratului de sol. Conducta de colectare se va termina intr-un mic bio-pat pentru a reduce mirosul
inainte ca gazul colectat sa fie evacuat in atmosfera.
Sistemul pasiv de colectare de la Marasesti/_____ va fi compus din:
 conducte perforate de colectare (HDPE) cu un diametru nominal de 200 mm si lungimea de 1
150 m, instalate intr-un strat de dren a gazului din stratul protector;
 conducte din HDPE cu un diametru nominal de 200 mm pentru livrare, cu lungimea de 6 m;
 conducte din beton cu lungime de 1 m si un diametru nominal de 1000 mm, care protejeaza
sistemul de probe cu lungimea de 7.5 m.
Sistemul pasiv de colectare in cazul depozitului de la Focsani (Golesti) va fi format din:
 conducte perforate de colectare (HDPE) cu un diametru nominal de 200 mm si lungimea de 700
m, instalate intr-un strat de dren a gazului din stratul protector;

11
 conducte din HDPE cu un diametru nominal de 200 mm pentru livrare, cu lungimea de 10 m;
 conducte din beton cu lungime de 1 m si un diametru nominal de 1000 mm, care protejeaza
sistemul de probe cu lungimea de 12.5 m.
Sistemul pasiv de colectare de la _____va fi compus din:
 conducte perforate de colectare (HDPE) cu un diametru nominal de 200 mm si lungimea de 900
m, instalate intr-un strat de dren a gazului din stratul protector;
 conducte din HDPE cu un diametru nominal de 200 mm pentru livrare, cu lungimea de 10 m;
 conducte din beton cu lungime de 1 m si un diametru nominal de 1000 mm, care protejeaza
sistemul de probe cu lungimea de 12.5 m.
Descompunerea substantelor organice si formarea gazului de depozit are loc in cateva faze, cu o
tranzitie fluida de la o faza la alta. Depinzand de durata de depozitare si de conditiile de mediu
procesele pot aparea la diferite momente in depozit. Principalele componente ale gazului de depozit
sunt metanul si dioxidul de carbon.
III. Sistemul de drenaj pentru apele pluviale

Principalul obiectiv al sistemului de drenaj al apei de ploaie este acela de a colecta apa pluviala
cazuta pe zona acoperita a depozitului. Acest sistem consta din: un strat de drenaj amplasat pe
sistemul de acoperire, santuri pe partile interioare ale malurilor, un sant perimetral la baza
depozitului, un bazin de decantare si un bazin de retentie - infiltratie.

Dimensiunile sistemului de colectare si evacuare a apelor pluviale au fost evaluate in conformitate


cu STAS 9470/73, luand in considerare o frecventa a ploii de 1:5.

Rolul stratului de acoperire al sistemului de drenaj este de a colecta si evacua apa de ploaie infiltrata
prin stratul de acoperire al solului. Panta de drenaj trebuie sa fie de minim 5% pana la 33%. Este
interzis sa fie instalate in acest strat conductele de colectare a biogazului. Santurile folosite pentru
colectarea de apa trebuie sa fie protejate impotriva eroziunii si trebuie izolate cu o membrana PE cu
o grosime minima de 1mm.

In timpul colectarii, apa de ploaie transporta materiale (pamant, nisip, vegetatie moarta) in sistemul
de apa pluviala. Aceste materiale vor fi retinute in decantor, construit intre perimetrul santurilor
depozitului si bazinul de retentie. Pentru a proteja sistemul de drenaj impotriva supraincarcarii, este
obligatoriu ca materialele aduse de ploaie sa fie retinute.
Decantoarele proiectate pentru sistemele de drenaj ale celor trei depozite sunt de tip orizontal –
longitudinal.
Dimesiunile decantorului proiectat, de tip orizontal-longitudinal, pentru amplasamentul
Marasesti/_____ sunt urmatoarele:
• lungime de 46m;
• latime 6m;
• inaltime de 3 m;
• volumul disponibil de 938m ³;
• Suprafata ocupata este de 276m ².

Pentru depozitul de la Focsani (Golesti) si Adjud, se pot utiliza acelasi tip de decantor, ca la
Marasesti (_____).

12
Curatarea acestor decantoare se va face manual sau cu lopata, pentru a opri acumularea de sedimente
pe fund.
Bazinul de retentie-infiltratie va permite partial evaporarea apei pluviale colectate, partial infiltrarea
acesteia in sol, intre doua ploi succesive. Bazinul de retentie va avea forma unui trunchi de piramida,
cu urmatoarele dimensiuni:
Tabelul 1 Dimensiunile bazinelor de retentie
Dimensiuni Depozitul Adjud Depozitul
Marasesti/_____
Baza inferioara (m) 20 39
Baza superioara (m) 32 27
Adancimea (m) 2 2
Volumul (m3) 1032 1652
Suprafata ocupata (m2) 1089 1600
Panta 1:1 1:1

Bazinul de retentie-infiltratie de la depozitul Focsani va avea o forma rectangulara, va si format din


bancuri de pamant, cu panta de 1:1. Limitele bazinului sunt fixate cu dalaj din piatra perforat larg de
1m. Intrarea in zona cu apa este consolidata, protejand malul prin betonarea stratului de beton.

Stratul de infiltratie al celor trei bazine de retentie mentionate mai sus este pozitionat la baza
acestora si va avea cel putin 1 x 10-4 m/s permeabilitate si 2 m grosime. Este recomandat sa se evite
acumularea de frunze in bazinul de retentie.

IV. Drum de acces

Depozitele sunt inconjurate de cate un drum de acces (cu lungimea de: 600 m Focsani, 700 m
_____si 785 m Marasesti/_____) cu latimea de 3,5 si o panta de 2,5%, orientat catre drenurile de
apa pluviala.

Pavarea drumului de centura va fi facut din pietris concasat cu grosimea de 15 cm, sub acest strat va
fi un strat din balast compactat cu grosimea de 30 cm.

3.2. Lucrari care se vor executa pe timpul reabilitarii si inchiderii depozitelor uneconforme
urbane din judetul _____

1. Strangerea deseurilor in perimetrul destint

1 -lucrari de defrisare si inlaturare a vegetatiei prezente in amplasament (daca este cazul)


2 -lucrari de transport/relocare deseuri
3 -compactarea deseurilor
4 -instalarea sistemului de drenaj si colectare a levigatului
5 -instalarea sistemului de evacuare a levigatului
6 -instalarea sistemului de colectare si evacuare a apelor pluviale.
7
2. Acoperirea deseurilor

8 -acoperirea deseurilor cu straturile de drenaj – nisip, agregate

13
9 -acoperirea cu geomembrana
10 -acoperirea cu strat de pamant si strat vegetal
11
3. Sistemul de colectare a gazelor de depozit

12 -instalarea conductelor de colectare a gazului in stratul de drenaj


13 -instalarea tevilor de transport
14 -instalarea tevulor de evacuare

4. Sistemul de drenaj pentru apele pluviale

15 -construirea santurilor de drenaj interioare


16 -construirea santului de drenaj perimetral
17 -construirea bazinelor de decantare
18 - construirea bazinului de retentie - infiltratie

5. Drum acces
19 -decopertare pamant
20 -compactare
21 -asternere balast compactat
22 - asternere pietris concasat

4. MĂSURI DE ORGANIZARE GENERALĂ A ŞANTIERULUI


4.1 – LISTA LUCRĂRILOR DE EXECUTAT

Denumirea lucrărilor Referinţe

 Realocarea deseurilor – incarcare/transport/descarcare


 Compactarea deseurilor;
 Lucrari de drumuri si platforme;
 Lucrari de terasamente;
 Lucrari de excavaţii;
 Asternere balast compactat
 Asternere pietris concasat
 Retele de santuri/canalizare a apei pluviale
 Montaj cămine de vizitare;
 Instalare membrane geosintetice;
 Instalare drenaje;
 Constructie bazine drenaj;
 Constructie bazine retentie-infiltratie;

14
 Straturi de sprijin
 Strat de pamant
 Instalare conducte captare si transport biogaz
 Instalare conducte evacuare biogaz
 Imprejmuire – gard - poarta

4.2. RETELE UTILITARE


Nu sunt necesare,dat fiind durata mică de execuţie a lucrării,numărul mic de lucrători şi găsirea
unor soluţii alternative aceptabile.
a) Canalizare – se utilizează toalete ecologice amplasate în spaţiul de campare.
b) Alimentare cu apă potablă – se utilizează pentru băut apă plată de la dozator.
c) Alimentare cu apa pentru igiena personala – recipient de apa cu robinet.
d) Alimentare cu energie electrică – grup electrogen.
e) Alimentare cu gaz metan – nu este necesar.

4.3 – UTILIZAREA ÎN COMUN A MIJLOACELOR DE LUCRU


A – CAMPUSUL – beneficiarul pune la dispoziţia antreprenorului general un
amplasament pentru amplasarea containerelor tip birou, vestiar şi magazie.
- apă potabilă – va fi asigurată de la dozator ;
- telefon – nu este nevoie de telefon fix;
- electricitate – se va asigura printr-un racord electric la tabloul de distribuţie –
efectuat de către o întreprindere specializată, autorizată, care va adapta
instalaţia în funcţie de puterea comunicată, sau de la un generator electric
Acest teren alocat campusului de şantier va fi, împrejmuit şi dotat cu o toaletă
ecologică.
Întreţinerea campusului va fi făcută cu personalul propriu al constructorului.
Va fi afişat un Panou cu indicaţiile instrucţiunilor de urmat în caz de situaţii de
urgenţă (accident, incendiu etc.);

B – CONTAINERE PENTRU DEŞEURI – trebuie să existe containere destinate


colectării pe tipuri clasificate de legislaţie pentru deşeuri ce vor rezulta de pe urma
şantierului.

15
Toate aceste containere se vor identifica astfel:
 Pentru lemn, hârtie, plastic – culoarea verde;
 Betoane, pietre – culoarea violet./
Unitatea de geniu civil (antreprenorul principal) va furniza un sistem de înlăturare a
apelor conform legislaţiei de mediu în vigoare şi va defini mijloacele de realizare a
evacuării eventualelor deşeuri de beton, piatră, etc.

C – IDENTIFICAREA PERSONALULUI
 Diferenţierea prin căşti:
 Căşti albe sau cu inscripţia BENEFICIARUL – rezervate personalului ce
aparţine beneficiarului
 Căşti albastre – vizitatori (nicio întreprindere nu are dreptul să le
utilizeze);
 Căşti roşii – personalul însărcinat cu SSM;
 Căşti galbene – rezervate lucrătorilor;
 Procedura de primire – fiecare nou-venit pe şantier ca beneficia de „instruirea
de primire” care este prezentată în anexa 4
 În baza acestei instruiri, fiecare persoană va primi de la serviciul intern de
prevenire a antreprenorului general un „carnet de primire” ce va conţine
regulile elementare de SSM aplicabile pe şantier (anexa ....) precum şi
ecusonul care îi va da dreptul să lucreze pe amplasamentul stabilit.

5. MĂSURI DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE PROPUSE


5.1 INSTRUCŢIUNI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
1.Pe toată durata execuţiei lucrărilor, tranşeea va fi obligatoriu împrejmuită şi se vor instala panouri
avertizoare, iar pe timp de noapte va fi semnalizată corespunzător pentru prevenirea oricăror
accidente;
2.Semnalizarea rutieră se va executa corespunzător astfe:
- la începutul lucrării vor fi instalate obligatoriu semnele de circulaţie temporare – drum în
lucru, drum îngustat, ocolire prin partea ...., limitarea vitezei la 10 Km/h, baliză
orizontală de ocolire .
- pe traseul lucrării se instalează balize direcţionale (atenţie la înclinarea dungilor balizei –
să indice direcţia de ocolire).
- la terminarea lucrării se pune indicatorul terminarea tuturor restricţiilor
3.Se vor monta plăcuţe avertizoare care să semnalizeze locurile periculoase pe timp de zi şi de
noapte.
4.Este interzisă circulaţia autovehiculelor de mare tonaj la o distanţă mai mică de 2 m de şanţ -
Pericol de surpare a malurilor!

16
5.Coborârea în tranşee se va face pe scări rezemate conforme (din aluminiu sau lemn), iar muncitorii
vor purta căşti de protecţie;
6.Pentru a evita căderea muncitorilor, pământului sau materialelor, sprijinirile vor depăşi cu cel puţin
0,15 m marginea superioară a şanţurilor;
7.Nu este permisă lansarea în şanţ a tuburilor de canalizare prin cădere liberă;
8.Pentru coborârea în şanţ a tuburilor şi materialeleor geosintetice se vor folosi frânghii sau
automacarale în funcţie de greutatea acestora;
9.Este interzisă descărcarea tuburilor şi materialelor geosintetice prin cădere sau rostogolire liberă.
10.Operaţiile de încărcare şi descărcare manuală, se vor face prin rostogolire pe plan înclinat, cu
ajutorul unor dispozitive corespunzătoare sarcinilor respective şi controlate
înainte de începerea lucrărilor.
11.Sculele devenite disponibile nu vor fi lăsate pe marginea şanţurilor sau pe plarforme, ci vor fi
depozitate cu grijă la distanţe de minim 1,5 m de marginea săpăturii;
12.Când se lucreazâ în căminul de vizitare şi capacul acestuia este indepărtat, se vor plasa plăcuţe
avertizoare, cu indicaţia „ CĂMIN ÎN LUCRU” amplasate în toate direcţiile de deplasare, distanţa
fiind 1,5 m de centrul căminului;
13.Accesul în căminul de vizitare se face numai după ce în prealabil s-a constatat că nu există gaze
vătămătoare sau explozive, cu ajutorul detectorului de gaze.
14.Înainte de intrarea în cămin se asigură ventilaţia deschizând cel puţin un capac de canalizare în
amonte şi unul în aval şi efectuând ventilaţie în canal cu un ventilator sau compresor.
15.Lucrul în spaţii închise (ex: cămin) se face numai sub supravegherea strictă a cel puţin unei
persoane aflate afară.
16.Lucrătorul care munceşte în spaţii închise (cămin) va fi dotat cu centură tip ham şi asigurat cu un
trepied cu troliu şi cablu din oţel;
17.Lucrătorii care lucrează în spaţii închise (ex: cămin) vor purta aparat de respirat (mască) cu
aducţiune de aer sau aparat de respirat autonom.
18.Legarea sarcinilor se va efectua numai de către personal instruit şi autorizat ca legător de sarcină.
19.Este interzisă prezenţa personalului muncitor în şanţuri şi cămine când se coboară sau se ridică
prin acestea ţevi, accesorii sau alte materiale. Se interzice de asemenea executarea săpăturii
mecanizate concomitent cu săpătura manuală sau cu efectuarea altor activităţi în tranşee;
20.Lucrătorii nu vor sta în raza de acţiune a utilajelor de construcţii (ex: buldoexcavator) – pericol de
lovire, strivire.
21.Atenţie la cablurile aeriene de tensiune. Pot fi atinse cu macaraua sau buldoexcavatorul – Pericol
de electrocutare!
22.Atenţie la reţelele subterane de gaze, energie electrică, telefonie, apă etc. Deteriorarea lor pot
produce accidete grave precum şi pagube materiale.
23.Nu se va lucra cu echipamente electrice pe timp de ploaie şi în condiţii de umiditate fără
echipament electroizolant (cizme, mănuşi).
24.Lucrătorii vor purta obligatoriu echipament individual de protecţie conform riscurilor existente.

5.2 – ZONE ŞI CONDIŢII DE DEPOZITARE

17
 DEPOZITARE – materialele vor fi distribuite în zonele de lucru pe măsură ce este nevoie
de ele. Nu vor fi tolerate depozitări definitive în zona de lucru a şantierului.
 MAGAZII – Constructorul va putea să-şi amenajeze, cu titlu provizoriu, magazii pe
parcela din campus încredinţată, cu acordul antreprenorului general şi al coordonatorului
de SSM.
Orice produs periculos ce ar putea provoca intoxicaţii, iritaţii, arsuri, incendii sau explozii
va putea fi stocat provizoriu în magazia amenajată de o parcelă stabilită de antreprenorul
general şi coordonatorul de SSM.
Depozitarea produselor periculoase în aceste magazii nu va fi autorizată decât după
punerea în funcţiune a mijloacelor de luptă împotriva incendiilor, de respectare a
reglementărilor privind protecţia mediului înconjurător şi după acordul persoanei
însărcinate cu SSM.
În plus, depozitarea oricărui produs în care sunt incluşi şi carburanţi va face obiectul unei
cereri specifice în scris, adresată serviciilor generale de prevenire.
 EVACUAREA DEŞEURILOR – proprietarul pune la dispoziţia antreprenorului general
un număr suficient de containere selective (DP, DMA, DI) şi se va asigura de evacuarea
lor pe durata lucrărilor.
Containerele vor fi golite de către o întreprindere specializată, la cererea managerului de
proiect.
Legendă:
 Deşeuri periculoase clasa I (plumb, vopsele ce conţin solvenţi,
produse din tratarea lemnului) – culoare grena;
 Deşeuri menajere clasa a II-a şi deşeuri asimilate – culoare
albastră;
 Deşeuri inerte clasa a III-a – culoare galbenă.
Această operaţiune ce are ca scop facilitarea şi organizarea gestiunii deşeurilor nu
diminuează cu nimic responsabilităţile întreprinderilor vis-a-vis de deşeurile lor.
Constructorul va asigura zilnic curăţarea zonelor de lucru şi va transporta cu mijloace
adaptate toate deşeurile până la containere.

5.3 – PROTECŢII COLECTIVE ŞI MĂSURI DE PREVENIRE


A – PROTECŢIA COLECTIVĂ
Protecţiile colective permit limitarea expunerii la riscurile care pot apărea pentru orice
lucrător pe şantier.
Coordonatorul de SSM este promotorul utilizării protecţiei colective, veghind ca acestea să
permită executarea lucrărilor de către diferite unităţi de lucru.
În stadiul de concepţie, coordonatorul de SSM asistă managerul de lucrare pentru a efectua
cele mai bune alegeri, punând pe primul plan protecţia colectivă.
La debutul fazei de realizare, coordonatorul de SSM participă la armonizarea tehnicilor
analizate şi la buna planificare a intervenţiilor.
Pe toată durata de desfăşurare a şantierului, se asigură de buna utilizare a protecţiei colective
şi propune măsurile necesare dacă sunt constatate abateri.
18
Echipamentele de protecţie colectivă pot fi:
o Panouri amplasate de-a lungul tranşeei;
o Podeţe de trecere peste şanţ;
o Sprijiniri pentru maluri;

B – PROTECŢIA INDIVIDUALĂ
Întreprinderile vor prevedea, în număr suficient, pentru personalul în lucru cât şi pentru
vizitatori, echipamente regulamentare de securitate şi sănătate pentru a pune la dispoziţia acestora:
 Salopete ;
 Echipamente individuale de protecţie pe timp de ploaie;
 Căşti în care sunt incluse, după caz, protecţie auditivă;
 Cizme şi încălţăminte de protecţie;
 Hamuri speciale;
 Ochelari de protecţie;
 Mănuşi de protecţie.
 Mască de protecţie cu aducţiune de aer
Mijloace de salvare: Trepied cu troliu şi cablu, aparat pentru detectat gaze (oxigen, gaze explozive,
CO2 etc..)
• Este interzisă intrarea la lucru în şantier sau vizita oricărei persoane ce nu deţine EIP
prevăzut.

5.4 – INSTALAŢII ELECTRICE


Energia electrică necesară funcţionării echipamentelor de lucru si a mijloacelor fixe din
organizarea de santier (bormaşină, flex, baracietc).
Alimentarea electrică provizorie a instalaţiilor comune va fi dimensionată în funcţie de
numărul şi de mărimea construcţiilor provizorii.
În ceea ce priveşte lucrarea de realizat, tablourile electrice provizorii trebuie utilizate pentru a
deservi toţi consumatorii potenţiali (220-380V)
Lungimea cablurilor provizorii (de maxim 25m) va fi determinată de numărul de tablouri
electrice ce vor fi instalate.
Fiecare ansamblu de aparate sub tensiune instalat pe şantier trebuie să fie corespunzător
normelor europene în vigoare.
Semnalizarea şantierului pe timp de noapte se execută cu ajutorul lămpilor cu intermitenţă cu
acumalatori şi încărcărcare solară.
Materialele electrice purtătoare trebuie să fie de clasa a II-a (dublă izolaţie).

5.5 ANEXE PENTRU LUCRARILE CARE SE EXECUTA

19