Sunteți pe pagina 1din 12

7.1.

IMPREJURARI CAUZATOARE DE INCENDII

a).-folosirea conductorilor sau cablurilor electrice defecte;


a).-distrugerea prin foc a resturilor menajere sau a vegetaţiei
b).-folosirea conductorilor sau cablurilor electrice neizolate
uscate din perimetre;
corespunzător faţă de materiale combustibile;
b).-aprinderea deşeurilor menajere pe timp de vânt;
c).-suprasolicitarea instalaţiilor electrice prin folosirea de
c).-amplasarea gunoaielor ce urmează a fi distruse prin ardere
consumatori (reşouri, radiatoare, frigidere, maşini de spălat,
în apropierea unor amenajari ori constructii confectionate din
aparatură electronică, etc) cu putere ce depăşeşte puterea
materiale combustibile;
nominală stabilită pentru reţelele respective;
d).-utilizarea lumânărilor, făcliilor, lămpilor de iluminat
d).-existenţa unor instalaţii electrice, îmbătrânite sau cu
sau de gătit cu petrol fără să se ia măsuri de prevenire;
improvizaţii executate de persoane neautorizate;
e).-depozitarea cenuşei cu jeratic nestins în locuri
e).-înlocuirea siguranţelor fuzibile originale cu altele
necorespunzătoare;
supradimensionate şi improvizate;
INSTALAŢII ELECTRICE f).-nerespectarea cerintelor de siguranta la foc la executarea
DEFECTE
FOCUL SAU
DESCHIS
f).-nesupravegherea aparatelor electrice aflate sub tensiune
lucrarilor cu foc deschis.
IMPROVIZATE sau amplasarea acestora în apropierea materialelor
combustibile.
Incendiile provocate de instalaţiile electrice se soldează cu pierderi materiale ridicate
şi de multe ori cu victime omeneşti.
a).-fumatul în magazii, şoproane, fânare, depozite de furaje,
poduri, …;
b).-fumatul fără respectarea regulilor de prevenire a
incendiilor;
c).-ţigara nestinsă, uitată sau aruncată la întâmplare pe
materiale combustibile

FUMATUL ÎN LOCURI CU
PERICOL DE INCENDIU
Majoritatea incendiilor datorate fumatului soldate cu victime au avut loc în timpul
nopţii, când persoanele respective au adormit cu ţigara nestinsă, fiind de multe ori în
stare de ebrietate.
a).-necurăţarea periodică a funinginei depuse pe coşurile de
fum;
b).-neîntreţinerea coşurilor în urma utilizării lor îndelungate;
c).-prezenţa unor vicii ascunse de construcţie (încastrarea în
pereţii coşurilor a elementelor combustibile din lemn din
planşee şi acoperişuri);
d).-folosirea improvizaţiilor la burlanele metalice de evacuare
COŞ DE FUM DEFECT SAU a fumului cu lungime mare şi coturi multe montate pe lângă şi
NECURĂŢAT pe pereţii combustibili, în apropierea materialelor ori altor
obiecte de uz casnic;
e).-existenţa unor coşuri de evacuare a fumului cu terminaţie
în spaţiul podului pentru a menţine o temperatură mai
ridicată şi pentru afumarea cărnii.

Este o cauză care se manifestă cu precădere în lunile reci ale anului.


a).-utilizarea sobelor metalice şi a altor sisteme improvizate
sau cu defecţiuni;
b).-nesupravegherea mijloacelor de încălzire pe timpul
funcţionării;
c).-amplasarea lor în apropierea materialelor combustibile;
d).-alimentarea defectuoasă cu combustibili sau folosirea de
combustibili necorespunzători.
MIJLOACE DE
ÎNCĂLZIRE DEFECTE,
IMPROVIZATE SAU
NECURĂŢATE
Ca şi coşurile de fum, mijloacele de încălzire sunt generatoare de incendii cu pondere
însemnată în lunile reci ale anului.

PREVENIREA INCENDIILOR
Orice foc, fie că este în interiorul unui sau în exteriorul lui,
trebuie supravegheat.
Se interzice folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de
iluminat cu petrol, în spaţii cu pericol de incendiu şi explozie
(în apropierea buteliilor de aragaz, instalaţiilor de gaze
naturale, încăperi în care depozitaţi produse petroliere).
Este interzisă folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii
buteliei. In cazul în care butelia este defectă, flacăra, în
FOCUL DESCHIS prezenţa gazului scurs de la butelie, va produce o explozie.
Aparatele electrice, cablurile electrice, prizele şi
întrerupătoarele cu defecţiuni sunt surse frecvente de
incendiu.
Pentru remedierea aparatelor şi instalaţiilor electrice defecte
se apelează la specialişti.
Nu utilizaţi aparatele electrice cu mâinile ude. Riscaţi să vă
electrocutaţi şi să suferiţi arsuri.
Nu trageţi de cablul pentru debranşarea unui aparat electric.
INSTALAŢII Acesta se poate deteriora, devenind o sursă de incendiu.
ELECTRICE Nu folosiţi prize multiple: adeseori suprasolicitate, acestea se
încălzesc şi există riscul producerii unui incendiu.
In cazul unui scurtcircuit, se interzice folosirea, la înlocuirea
siguranţei, a unui fuzibil cu diametrul mai mare decât cel
corect: prin utilizarea unui fuzibil mai gros, a liţelor, cuielor,
monezilor,…, în cazul suprasolicitării reţelei electrice sau a
unui scurtcircuit, acesta nu se mai poate topi, conducând la
încălzirea puternică a cablului de alimentare sau a prizei, în
aceste condiţii putându-se declanşa un incendiu.

Se interzice fumatul în locuri cu pericol de explozie şi


incendiu.
Nu fumaţi în perioada de pauza de masa: riscaţi să adormiţi
cu ţigara aprinsă şi să produceţi un incendiu.
FUMAT
Coşurile de fum vor fi periodic verificate, curăţate şi reparate
de către personal specializat şi autorizat.

COŞ DE FUM
Se interzice utilizarea instalaţiilor de încălzire cu improvizaţii
sau defecţiuni şi lăsarea lor în funcţiune nesupravegheate.
Respectaţi distanţele de protecţie dintre sobe şi materialele
combustibile.
Amplasaţi în faţa sobelor cu lemne o cutie metalică: aceasta va
asigura protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea,
a lemnelor aprise, care ar putea determina incendierea
materialelor combustibile cu care acestea ar veni în contact.
Eventuala încălzire a adăposturilor de animale sau a
MIJLOACE DE grajdurilor este admisă numai dacă sunt folosite sobe fixe din
INCALZIRE cărămidă sau mijloace cu acumulare de căldură care se
alimentează din exteriorul acestor încăperi ori prin instalaţii
de încălzire centrale.
Se interzice folosirea sobelor cu uşiţele sau cenuşarele defecte
ori care nu se închid.
Cenuşa şi jăratecul vor fi depozitate în gropi speciale, iar în
condiţii de vânt se va stinge cu apă.
Se interzice folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără
regulatori (ceasuri) de presiune cu garnituri deteriorate ori cu
furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la capete.
Se interzice cu desăvârşire încercarea cu flacără a etanşeităţii
buteliei, garniturilor regulatorilor de presiune sau a
furtunului: verificarea se va face numai cu emulsie de apă cu
săpun.
Se interzice aşezarea sau păstrarea buteliilor de gaze în
apropierea oricăror surse de căldură ori sub acţiunea directă a
razelor solare.
Se interzice încălzirea buteliilor ori folosirea acestora în
poziţie culcată, răsturnată sau înclinată.
Este interzisă trecerea (transvazarea) gazului din butelie în
BUTELII orice alte recipiente sau folosirea de butelii improvizate.
DE GAZE LICHEFIATE La aprinderea focului la aragaze sau sobe alimentate cu gaze
/
ARAGAZ naturale, folosiţi principiul gaz pe flacără (întotdeauna
aprindeţi întâi chibritul şi apoi manveraţi robinetul de
alimentare cu gaz). Recomandăm utilizarea aprinzătorului
electric.

STINGEREA INCENDIILOR
In cazul producerii unui incendiu veţi întreprinde următoarele acţiuni:
Ieşiţi în aer liber încercând, pe cât posibil, închiderea tuturor
ferestrelor şi a uşilor în încăperea unde s-a produs incendiul şi pe
traseul parcurs spre exterior.

Aceasta va conduce la încetinirea propagării incendiului şi chiar la limitarea pagubelor ce


s-ar putea produce.

Ajutaţi copii, persoanele în vârstă şi cu handicap la evacuarea din


clădire.

De regulă, în caz de incendiu, copii au tendinţa de a se ascunde sub pat, în dulapuri sau în
alte locuri întunecoase.
La evacuarea din clădirile cu ascensoare nu utilizaţi liftul. Riscaţi să rămâneţi blocaţi.
Nu vă întoarceţi în cladirea incendiată pentru a încerca salvarea unor bunuri materiale.
Viaţa dumneavoastră este maide preţ. Instruţi şi copii în acest sens.

Alo! 981 Telefonaţi la serviciul public voluntar pentru situatii de ugenta al


localitatii sau dacă acesta nu este încă înfiinţat, la “981” sau “112” –
telefoanele pentru situatii de urgenta.

Pentru că, în caz de incendiu, orice secundă contează, este bine să chemaţi în ajutor, în primul
rând, serviciul public voluntar pentru situatii de ugenta din localitate. Aceştia sunt instruiţi şi
ştiu ce au de făcut.
Pentru operativitate, este bine ca datele pe care le furnizaţi pompierilor să fie clare şi să
răspundă la următoarele aspecte:

CINE ? IDENTIFICAREA Mă numesc Ionescu Florian şi doresc să anunţ un


PERSOANEI CARE incendiu.
A SUNAT telefonez de la numarul 555.55.55

CE ? DESCRIEREA Acesta s-a produs la vecinul meu. Nici el şi nici


ACCIDENTULUI soţia lui nu sunt acasă, dar este posibil ca în
PRODUS locuinţă să se afle o femeie de 90 de ani şi doi
copii, de 5 şi respectiv 2 ani.
incendiu. El este incuiat in casa
impreuna cu fratele lui care are 2 ani.
CUM ? CUM SE Incendiul este deja vizibil din exterior. El s-a
MANIFESTA produs într-o încăpere aflată la etajul 2,
INCENDIUL
UNDE ? LOCUL al casei nr.34, aflată pe str. Mihai Eminescu nr.2.
ACCIDENTULUI bl.1, apt.6, etj1, sector 1
Apoi aşteptaţi telefonul pompierilor pentru a confirma apelul
dumneavoastră.

Numărul de telefon 981 sau 112 este GRATUIT, fie că sunaţi de la telefon public sau
privat.
Veţi suna direct la pompierii militari în cazul:
-accidentelor rutiere
-salvări de la înălţime
-salvări din puţuri
-salvări de la înec,
având în vedere necesitatea unei pregătiri speciale şi utilizării unor
echipamente specifice de intervenţie.

Nu veţi interveni pentru stingerea incendiului, dacă nu sunteţi echipat


corespunzător şi pregătit pentru salvarea persoanelor şi stingerea incendiilor.

Pompierii, civili sau militari, sunt echipaţi, dispun de utilaje şi vehicule de intervenţie
specifice şi sunt instruiţi pentru a interveniîn situaţii de urgenţă. De aceea, în momentul în care
aceştia sosesc la locul incendiului este bine să nu îi incomodaţi şi în nici un caz nu le luaţi
echipamentele pentru a interveni în locul lor.
Veţi acorda tot sprijinul forţelor de intervenţie prin informarea acestora cu privire la modul
de manifestare a incendiului până la sosirea pompierilor.

SURSE DE APRINDERE
La iniţierea unui INCENDIU este necesară prezenţa:
1) unui MATERIAL COMBUSTIBIL (lemn, hârtie, cărbune, benzină, gaz
metan)
2) a AERULUI
3) unei SURSE DE APRINDERE

SURSELE DE APRINDERE cel mai des întîlnite sunt:


1.-cu flacără
* focuri în aer liber:
 focul de tabără
 focul pentru grătar
 focul pentru arderea vegetaţiei uscate
* flacăra:
 chibrit
 lumânare
* flacăra de la aparate termice
 sobă
 aragaz
2.-termice
* obiecte incandescente:
 ţigara
 becul

* căldura degajatăde aparatele electrocasnice


* coşuri defecte şi necurăţate
3.-electrice
*scurtcircuit
4.-natura
*căldura solară
* trăsnet
Pentru a produce un foc trebuie să existe, în
acelaşi timp şi spaţiu, pe lângă aer şi o
cantitate suficientă de material combustibil,
obligatoriu, sursa de aprindere.
Nu toate materialele se aprind la fel. Unele
iau foc mai greu, altele imediat.
Dacă se întrerupe pătrunderea aerului în
zona de ardere, focul se stinge.

CAUZE DE INCENDIU DE NATURĂ ELECTRICĂ

Incendiile provocate de instalaţiile electrice au o pondere ridicată în


totalul incendiilor cu pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale importante.
INSTALAŢIA ELECTRICĂ este ansamblul de echipamente interconectate
într-un spaţiu dat, iar ECHIPAMENTUL ELECTRIC este orice dispozitiv folosit
pentru producerea, transportul, distribuirea sau utilizarea energiei electrice.
In instalaţia electrică se utilizează un număr mare de aparate electrice
care din punct de vedere al funcţiunilor pe care le îndeplinesc se clasifică în:
 aparate de conectare (întrerupătoare, comutatoare, etc)
 aparate pentru pornirea motoarelor (reostate, autotransformatoare
de pornire, etc)
 aparate de semnalizare (relee, lămpi, etc)
 aparate de măsură (ampermetre, voltmetre, etc)
 aparate de protecţie (relee, siguranţe, etc)
O atenţie deosebită trebuie acordată echipamentelor electrice utilizate în
zonele cu pericol de explozie, care trebuie să aibă asigurată o PROTECTIE
ANTIEXPLOZIVA.
APARATELE DE PROTECŢIE sunt aparate care sesizează situaţiile
anormale în funcţionarea unor instalaţii electrice (suprasarcini, scurtcircuit, etc),
protejând-o fie printr-o comandă pentru deconectarea automată, fie prin
semnalizarea apariţiei situaţiei anormale (când nu există un pericol imediat).
Ele pot fi:
a).-siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe circuitul, în care sunt
montate în serie, prin topirea unui element conceput şi calibrat în acest scop,
atunci când curentul care le parcurge depăşeşte o anumită valoare. In
funcţionare normală, fuzibilul nu trebuie să se topească şi nici să-şi schimbe
caracteristica de protecţie. Cel mai mare curent care poate trece prin fuzibil,
timp nelimitat, fără ca acesta să se topească sau să-şi schimbe caracteristica se
numeşte curent nominal al fuzibilului. Acest curent este cu 20-30% mai mic
decât curentul minim de topire.
Alegerea unui fuzibil cu un curent nominal mai mare decât cel reieşit din calcule face
ca el să nu se topească la suprasarcini sau să se topească cu întârziere la scurtcircuite, putând
conduce astfel la distrugerea izolaţiilor sau la incendiu.

b) releele de protecţie şi semnalizare sunt utilizate în instalaţiile


electrice mai complexe pentru protejarea acestora contra diferitelor situaţii
anormale de funcţionare (supracurenţi, tensiune minimă, etc) prin comanda
deconectării instalaţiei.
c).-întrerupătoarele automate asigură protecţia împotriva
suprasarcinilor, a curenţilor de scurtcircuit de valori medii şi a lipsei tensiunii de
alimentare, acţionând printr-un impuls mecanic direct de declanşare a
întrerupătorului.

MATERIALELE ELECTROTEHNICE se clasifică în:


* materiale conductoare (conductori din cabluri, conductori neizolaţi ai
liniilor aeriene, bobinajele maşinilor şi aparatelor electrice, barele
dispozitivelor de distribuţie, etc)
* materiale izolante (mantale izolante)

CAUZE DE INCENDIU de natură electrică pot fi:


1.-Regimurile anormale de funcţionare care apar în instalaţia electrică
pot pune în pericol atât viaţa personalului de exploatare cât şi instalaţia. Cele
mai frecvente regimuri anormale care pot apare în funcţionarea unei instalaţii
electrice de joasă tensiune (utilizată în gospodării) şi care constituie cauze
principale de incendiu de natură electrică sunt: supracurenţii; supratensiunile;
scăderea tensiunii sub anumite limite apariţia tensiunii pe piese care în mod
normal nu sunt sub tensiune
Principalele SURSE DE APRINDERE de natură electrică, rezultate în
urma funcţionării în regim anormal a unei instalaţii sunt:
 creşterea temperaturii datorită suprasarcinii sau curenţilor de
scurtcircuit în conductoare şi aparate
 producerea anormală de căldură în izolaţii
 producerea locală de căldură ca urmare a contactelor defectuoase
 arcuri amorsate între conductori sau între conductori şi masă
SUPRACURENTII constau în depăşiri ale intensităţii curentului nominal în
instalaţii şi aparate electrice. In practică, un caz particular îl constituie
contactele imperfecte, care determină creşterea intensităţii curentului electric şi
încălzirea contactelor peste limitele admise. Când fenomenul durează o
perioadă lungă se poate ajunge la topirea şi sudarea contactelor, fiind posibilă
producerea incendiilor. Contacte imperfecte pot apare de exemplu la tabloul
electric (siguranţe nefixate corespunzător) sau la aparate de conectare
(întrerupătoare uzate).
O altă categorie de defecte ce nu trebuie neglijată o reprezintă curenţii
de defect care iau naştere ca urmare a unui defect de izolaţie a aparatului
electric. Curentul care se stabileşte prin izolaţie între un conductor şi masa
metalică pusă la pământ poate provoca scurtcircuit dacă nu există aparate de
protecţie.
SUPRATENSIUNILE reprezintă depăşirea tensiunii în regim permanent.
La materialele izolante solide, chiar dacă are loc la valori mici, are ca efect
îmbătrânirea izolaţiei, reducându-se durata de viaţă a acestora.
SCADEREA TENSIUNII DE ALIMENTARE poate crea pericole în
exploatarea aparatelor electrice (exemplu: pentru un motor cu putere
constantă, scăderea tensiunii duce la creşterea intensităţii curentului, care
provoacă supraîncălziri).
Prin apariţia TENSIUNILOR PE PIESE care în mod normal nu sunt sub
tensiune, se produc supraîncălziri locale periculoase.
In afara regimurilor anormale de mai sus, în funcţionarea instalaţiilor şi
echipamentelor electrice pot apare evenimente ce se pot transforma în incendii
în urma:
 suprasolicitărilor mecanice
 poluării şi coroziunii
 acţiunii greşite a utilizatorului
2.-Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă, între doi electrozi
sub tensiune. Arcul electric apare în instalaţiile electrice şi în condiţii normale de
funcţionare, în momentul deschiderii şi închiderii circuitelor electrice prin
intermediul contactelor mobile ale întrerupătoarelor. Cu cât contactele sunt mai
uzate, din cauza numărului mare de conectări, apar încălziri locale. Efectele
periculoase ale arcului electric ca sursă de aprindere şi de iniţiere a incendiilor
rezultă din temperatura mare ce se produce (3000-5000 oC) şi cantităţii relativ
mari de energie disipată în timp foarte scurt. Datorită temperaturilor mari, arcul
electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiei şi aprinderea
materialelor izolante combustibile (uleiuri, hârtie, carton, cauciuc, etc).
Arcul electric poate apare ca sursă de aprindere în incendii de lanuri sau
păduri ca urmare a ruperii şi căderii la sol pe timp de vânt puternic a unui
conductor de linie de înaltă tensiune. Aparatele de protecţie automate ale
reţelei asigură deconectarea rapidă, dar, mai ales în perioada secetoasă, arcul
produs este suficient pentru a aprinde materialele celulozice din apropiere.
3.-Scânteile electrice sunt descărcări disruptive în aer sau alt dielectric.
Comparativ cu arcul electric care poate aprinde materiale combustibile din
apropierea locului unde s-a produs, o scânteie electrică poate aprinde doar
amestecuri explozive sau inflamabile.
4.-Scurtcircuitul este contactul accidental, fără rezistenţă sau printr-o rezistenţă de valoare
mică a două sau mai multe conductoare aflate sub tensiune. Scurtcircuitul apare când izolaţia dintre
două conductoare ale unei instalaţii electrice, ale unei reţele sau ale unui aparat se degradează şi cele
două conductoare, între care există o diferenţă de potenţial, ajung în contact.
Un scurtcircuit produs într-o instalaţie electrică poate sau nu să iniţieze un
incendiu.
De regulă, scurtcircuitele în instalaţiile electrice sunt eliminate prin acţiune a
elementelor de protecţie.
In gospodării, scurtcircuitele pot deveni surse de aprindere în următoarele condiţii
favorizante:
a.- montarea instalaţiei direct pe elemente combustibile. Arcul electric format în urma
scurtcircuitelor poate iniţia aprinderea suportului combustibil (lemn, carton, material plastic).
O măsură preventivă, în acest caz, o constituie îngroparea instalaţiei electrice sub
tencuială sau protejarea ei cu tuburi metalice.
b.-străpungerea unor pereţi, platforme, panouri combustibile fără luarea unor măsuri de
protecţie.
c.-nerespectarea distanţelor faţă de elementele combustibile sau depozitarea de materiale
combustibile în apropierea circuitelor electrice.
d.-supradimensionarea elementelor de protecţie.
e.-suprasolicitarea instalaţiei electrice prin folosirea de consumatori cu puteri ce depăşesc
puterea calculată prin proiect pentru reţeaua respectivă.
f.- instalarea sau înlocuirea unor echipamente electrice de persoane nespecializate (cauză
frecvent întâlnită îndeosebi în mediul rural).
g.- utilizarea de cordoane neizolate electric şi mecanic sau deteriorate
h.- folosirea aparatelor electrice cu improvizaţii
5.-Electricitatea statică In timpul mişcării, prin frecarea de alte corpuri, corpurile lichide, solide
sau gazoase, îndeosebi cele cu rezistivitate mare (peste 105 cm) se pot încărca cu electricitate
statică). Electricitatea statică poate conduce la explozie sau incendii atunci când apar simultan trei
condiţii: atmosferă ambiantă explozivă; descărcare disruptivă; energia eliberată prin descărcare este
suficientă pentru aprinderea amestecului aer-gaz sau aer-pulbere.
Exemple de materialele capabile să producă descărcarea electricităţii statice sunt: cauciucuri
naturale şi sintetice, mase plastice, fibre artificiale, răşini sintetice, părul uman, sulfură de carbon,
eter, benzină, hidrocarburi.
Activităţile tehnologice care favorizează producerea sarcinii electrostatice şi care generează
frecvent incendii prin descărcarea acestora sunt:
 transportul lichidelor prin conducte cu viteză relativ mare (de regulă peste 0.7 m/s)
 transvazarea lichidelor şi umplerea sau golirea recipienţilor (exemplu: viteza
recomandată la ieşirea din ţevile ce asigură umplerea unui rezervor este de maxim 10
m/s pentru acetone şi alcooli, 3,5-1 m/s pentru benzină şi motorină şi maxim 1 m/s
pentru ulei şi sulfură de carbon
 mişcarea particulelor la măcinare, malaxare, amestecare, comprimare
 benzi transportoare sau transmisii (cu curea) în mişcare
 mişcarea rotoarelor de la turbine, compresoare, ventilatoare.
 derularea filmelor, peliculelor, benzilor de hârtie şi textile, foliilor din material plastic
 ambalarea substanţelor pulverulente în saci
Atenţie:Corpul uman intervine în aceste fenomene în trei moduri:
1.-generator de electricitate statică datorită mişcării corpului operatorilor
(îndeosebi cei cu îmbrăcăminte de nylon sau plastic) ori în timpul deplasării (un om cu
încălţăminte din cauciuc care merge pe un covor în mediu uscat acumulează un potenţial de
14.000 V)
2.-transfer de sarcini electrostatice de la un material încărcat la corpul uman
(îndeosebi la persoanele cu piele uscată)
3.-descărcarea electrostatică de la corp la pământ (mai rapidă la persoanele cu
piele umedă).

MASURI GENERALE PENTRU EVITAREA


INCENDIILOR DE NATURA ELECTRICA
In vederea evitării producerii în gospodării a incendiilor de natură electrică se vor lua
următoarele măsuri generale:
 Executarea şi montarea instalaţiilor electrice conform prevederilor reglementărilor în
domeniu.
 Amplasarea instalaţiilor şi aparatelor electrice în mediu uscat şi la distanţe
corespunzătoare faţă de materialele combustibile.
 Exploatarea şi întreţinerea aparatelor electrice potrivit precizărilor producătorului.
 Utilizarea în tabloul electric doar a siguranţelor calibrate sau montarea disjunctorilor.
 Folosirea doar a conductorilor cu izolaţii fără deteriorări, nesolicitaţi mecanic.
 Interzicerea conectării la priză a unui număr mai mare de consumatori faţă de cel
pentru care a fost proiectată instalaţia electrică.
 Asigurarea legăturilor la pământ.
 Solicitarea unei persoane autorizate şi calificate pentru remedierea defecţiunilor
constatate la o instalaţie sau aparat electric.

CAUZE DE INCENDIU DE NATURĂ TERMICĂ

SURSELE DE APRINDERE de acest tip se caracterizează prin nivelul termic ridicat,


acţionat fie în contact direct cu materialele combustibile (conducţie termică), fie la distanţă prin
radiaţie şi convecţie, în ambele cazuri ridicându-se temperatura materialelor la valori superioare
temperaturii de autoaprindere. Temperatura de autoaprindere este temperatura până la care este
necesar să se încălzească o substanţă combustibilă pentru a se aprinde fără a veni în contact cu o
sursă de aprindere.
Radiaţia Orice corp emite radiaţii electromagnetice. Această emisie se face prin suprafaţă şi
nu depinde decât de natura suprafeţei şi de temperatura sa. Energia radiantă ajungând pe un corp, o
parte din ea pătrunde în corp, transformându-se în energie termică, iar restul se reflectă la suprafaţa
corpului. Rolul radiaţiei este redus în iniţierea incendiului, dar mult mai important în evoluţia sa
ulterioară (radiaţia flăcărilor, a corpurilor supraîncălzite).
Conducţia termică Reprezintă transportul direct al căldurii în interiorul aceluiaşi corp, în
masa căruia există diferenţe de temperatură sau în corpuri diferite atunci când acestea sunt în contact
şi există diferenţă de temperatură între ele. Acest mod de transmitere a căldurii este caracteristic
corpurilor solide şi joacă un rol esenţial în faza de iniţiere a incendiilor:
1.prin contactul direct dintre un corp cu nivel termic ridicat (sursa de aprindere) cu un
material combustibil, căldura transmisă acestuia îi ridică temperatura până la valoarea de
autoaprindere.
2. unele corpuri bune conducătoare pot transmite căldura preluată de la un obiect
incandescent sau în urma unei acţiuni la distanţă (sudură, tăiere) – chiar şi în altă incintă - până la
contactul cu un material combustibil, provocând aprinderea lui.

Convecţia Este o transmitere de căldură datorată unui fluid în mişcare, în care elementul
conducător (fluidul) vehiculează energia termică din zona de temperatură mai ridicată în zona de
temperatură mai joasă. Convecţia este un fenomen complex ce intervine cu deosebire în propagarea
incendiilor (deplasarea fumului şi gazelor arse).

CAUZE DE INCENDIU de natură termică pot fi:


1.-Corpuri incandescente (ţigara, becul, topiturile metalice) pot atinge temperaturi ridicate
(700-1500 oC).
Un indice al temperaturii unui metal îl constituie culoarea.

700 oC 900 oC 1000 oC 1200 oC 1300 oC 1500 OC

1.1. Ţigara – prin teste s-a constatat că:


 materialele din bumbac 100% se pot aprinde de la resturi de ţigară chiar în 30
secunde, arzând mocnit în întregime.
 materialele din bumbac 67% s-au aprins în medie după 6-7 minute.
 materialele din bumbac 50% s-au aprins după 5-10 minute şi au ars mocnit pe
porţiuni limitate.
 materialele în întregime din fire şi fibre sintetice s-au degradat sub formă de
topitură fără să se aprindă.
 materialele de origine animală (lână, mătase naturală) se carbonizează foarte
puţin şi nu favorizează arderea mocnită a ţigării.
 vatelina se carbonizează fără a prezenta puncte de incandescenţă şi fără a se
aprinde.
 rumeguşul arde mocnit 2-3 ore după care se aprinde cu flacără.
1.2.Becurile incandescente – se caracterizează prin temperatură ridicată la suprafaţa
balonului de sticlă care pot aprinde materialele combustibile cu punct de aprindere scăzut (hârtie,
unele textile) când intră în contact cu acestea.
Atenţie: Incendii de acest tip sunt posibile în magazii, depozite, pivniţe unde prin
aglomerarea mărfurilor, îndeosebi prin aşezarea în stive înalte, ambalaje vechi sau alte
materiale combustibile ajung în apropierea becurilor incandescente.
Producerea incendiilor este favorizată şi de ventilaţia slabă ce împiedică evacuarea
căldurii becurilor.
1.3. Topituri de metale sau alte substanţe In cazul în care în urma unor manevre greşite sau
defecţiuni (fisuri, deetanşări), cantitatea de material topit deversat este mare, propagarea incendiului
este rapidă, iar intervenţia de stingere dificilă.
1.4. Brocuri de sudură şi particule incandescente Cele mai multe metale au densitate
mare, ceea ce face ca particulele de metal să cadă repede şi să pătrundă în cele mai mici fisuri sau
crăpături. Un broc de sudură poate ajunge până la o distanţă de 10 m de punctul de lucru, la o
temperatură de 500-800 oC.
1.5 Jar, cenuşă, zgură In condiţiile în care depozitarea şi stingerea acestor reziduuri solide
ale arderii nu are loc conform reglementărilor, prin contact accidental (vânt, curenţi de aer, etc) cu
materiale combustibile (fân, resturi vegetale, menajere sau textile) poate avea loc aprinderea
acestora.
1.6. Scântei de la coşuri Au potenţial termic suficient pentru a iniţia aprinderea învelişului
combustibil al unui acoperiş sau al unor materialele combustibile din vecinătate. Distanţa de acţiune
este de circa 10-30 m.
2.-Căldura degajată de aparate termice
2.1.Sobele metalice apar ca surse de autoaprindere, îndeosebi ca urmare a unui situaţii
anormale de funcţionare:
@ “fuga flăcării” (dispariţia bruscă a flăcării în arzător) – fenomen întâlnit în
condiţiile în care coşul nu este dotat cu apărătoare contra vântului.
 Atenţie: In caz de stingere a flăcării în arzător, instrucţiunile fabricantului
recomandă închiderea accesului combustibilului în arzător, răcirea acestuia şi abia
apoi reaprinderea lui. In caz contrar, combustibilul ajuns în arzătorul încălzit, se
evaporă imediat şi la reaprinderea arzătorului se produce explozia.
@ amplasarea greşită a sobelor poate conduce la răsturnarea acestora, îndeosebi de
persoane în stare de ebrietate sau copii.
@ neetanşeităţile la îmbinările conductelor sau fisurarea conductelor conduce la
scurgeri de combustibil pe elementele supraîncălzite ale sobei, cu posibilitatea iniţierii unui incendiu.
2.2. Aparatele de încălzit electrice (aeroterma, caloriferul, reşoul, radiatorul) şi aparatele
electrocasnice (fierul de călcat, televizorul) pot iniţia incendii ca urmare a unor defecţiuni de natură
electrică, cât şi prin căldura transmisă de aparate, prin conducţie sau radiaţie, materialelor
combustibile pe care sunt amplasate sau din vecinătate.
2.3. Reşourile constituie un risc ridicat de incendiu atunci când sunt executate artizanal, cu
improvizaţii sau nesupravegheate.
2.4. Radiatorul electric (eleveuza), utilizat în crescătorii de păsări a generat un număr mare
de incendii prin:
 ruperea legăturilor de suspendare determinând contactul cu paiele.
 aşezarea prea aproape de aşternutul de paie.
 scurtcircuit (corodarea conductorilor).
2.5. Radiatorul electrocasnic constituie sursă de incendiu dacă este lăsat sub tensiune în
cursul nopţii la distanţe prea mici de paturi sau dacă se usucă îmbrăcăminte pe el.
3.-Efectul termic al curentului electric
La trecerea curentului electric prin orice conductor se degajă o cantitate de căldură, care în
cazul unei izolaţii corecte se disipează în mediul înconjurător. In cazul unei exploatări greşite,
amplasarea pe materiale combustibile (lemn) favorizează aprinderea acestora. Din cauza
supraîncălzirilor conductorilor, are loc şi deteriorarea izolaţiei cu favorizarea unor defecţiuni
electrice de tip arc electric sau scurtcircuit, la rândul lor potenţiale surse de aprindere.

MASURI GENERALE PENTRU EVITAREA


INCENDIILOR DE NATURA TERMICA

In vederea evitării producerii incendiilor de natură termică se vor lua următoarele măsuri
generale:
 Interzicerea fumatului în locuri cu pericol de incendiu şi explozie.
 Amenajarea unor locuri speciale pentru fumat, dotate cu mijloace de primă intervenţie
în caz de incendiu.
 Executarea lucrărilor de sudură pe baza permisului de lucru cu foc, de către personal
specializat şi instruit, controlarea la finalizarea lucrării şi asigurarea mijloacelor de primă
intervenţie în caz de incendiu.
 Amplasarea instalaţiilor de încălzit, respectându-se distanţele de protecţie faţă de
materialele combustibile.
 Utilizarea numai a instalaţiilor de încălzit fără improvizaţii sau defecţiuni.
 Curăţarea periodică a instalaţiilor de încălzit.
 Protejarea lămpilor cu incandescenţă cu globuri şi grătare de protecţie.
 Verificarea permanentă a suspendării radiatoarelor electrice tip eleveuza.
 Depozitarea în gropi speciale a cenuşii, jarului şi stingerea cu apă în caz de vânt.