PREECLAMPSIA

Scoala Sanitara Postliceala Fundeni

ALEXANDRU NINA
Profesor Dumitru Silvia
Scoala postliceala sanitara Fundeni Alexandru Nina Clasa 1 AMG D anul 2017

CUPRINS

A. Definitie
B. Etiologie
C. Semne si simptome
D. Complicatii
E. Profilaxie

Preeclampsia 1
Scoala postliceala sanitara Fundeni Alexandru Nina Clasa 1 AMG D anul 2017

PREECLAMPSIA

P
reeclampsia este afecțiune asociată sarcinii, caracterizată prin creșterea tensiunii arteriale
sistolice peste 140 mmHg și/sau a tensiunii arteriale diastolice peste 90 mmHg și
prezența proteinuriei peste 0, 3 g/24 h, apărută pentru prima dată în timpul
sarcinii după vârsta gestațională de 20 de săptămâni de amenoree.
Preeclampsia, cunoscuta si sub numele de toxemie de sarcina, este o complicatie care apare
dupa saptamana a 20-a de sarcina. Daca nu este diagnosticata si tratata corespunzator,
preeclampsia evolueaza in eclampsie, care pune in pericol atat viata fatului, cat si pe cea a
mamei.

Preeclampsia este inclusă în grupul bolilor hipertensive induse de sarcină alături de

hipertensiunea arterială gestațională și eclampsia. Este o boală multisistemică ce afectează
rinichii, ficatul, sistemul vascular și hematologic, caracterizată prin instalarea unui sindrom
hipertensiv, alături de proteinurie, edeme și tulburări de coagulare.
Stările hipertensive în sarcină sunt cauze majore ale mortalității și morbidității materne.
Complicațiile preeclampsiei determină anual 50 000 de decese materne. La nivel mondial,
această afecțiune are o incidență de 5-14% din totalul sarcinilor, (2%) dintre aceste gravide
dezvoltând eclampsie
Etiologia preeclampsiei nu este cunoscută în totalitate la ora actuală. Cateva din cauzele
acceptate in prezent ar fi invazia anormală a citotrofoblastului;disfuncție

Preeclampsia 2
Scoala postliceala sanitara Fundeni Alexandru Nina Clasa 1 AMG D anul 2017

endotelială;anomalii ale coagulării cu implicarea eicosanoidelor;intoleranța imunologică a

organismului matern față de țesutul placentar fetal;eșecul adaptării organismului matern la
modificările
cardiovasculare cronice;boli de (acufene, a arterială
și imunologice colagen;deficit tinitus); peste
din timpul de proteină C/S sistolică
7. dureri la
sarcinii;vasocons sau peste 140
nivelul
ctricție antitrombină;isto mmHg,
epigastrul
generalizată;pred ric obstetrical de tensiunea
ui sau
ispoziția restricție de arterială
hipocond
genetică. creștere diastolică
rului
intrauterină peste 90
Mecanismele drept;
neexplicată. mmHg);p
sunt puțin 8. sindrom roteinuria
cunoscute.Preecl Semne și edematos (peste 0,
ampsia poate simptome localizat 3 g/24 h).
apărea și în
Gravidele cu la mâini,
absența fătului, Diagnostic
preeclampsie se față sau
în cazul molei pot prezenta cu o generaliz Diagnosticul
hidatiforme, iar mare varietate de at (într-o pozitiv este pus
simptomele semne și sarcină pe baza prezenței
dispar odată cu simptome, normală hipertensiunii
extracția majoritatea fiind edemele arteriale și
placentei. asimptomatice la sunt proteinuriei
Factori de risc: debutul bolii. prezente (peste 0, 3g/24 h)
primiparitatea; decliv, la apărute după
Simptome:
istoric obstetrical nivelul săptămâna 20 de
de 1. cefalee; membrel sarcină și care
preeclampsie;pre 2. amețeli; or dispar după
dispoziție inferioare naștere. (2)
3. iritabilitat
familială;vârsta );
e; Pentru a stabili
gravidei: peste 9. diureza diagnosticul de
35 de ani sau sub 4. modificar
poate fi preeclampsie,
20 de ani;sarcini ea
normală tensiunea
gemelare;obezita ritmului
sau poate arterială trebuie
tea;hipertensiune circadian;
fi măsurată corect.
a arterială 5. tulburări prezentă Se recomandă
cronică;diabetul vizuale oliguria. utilizarea
zaharat anterior (scotoam tensiometrelor
sarcinii;sindromu Semne:
e, manuale cu o
l fosfene, • creșterea manșetă suficient
antifosfolipidic;n diplopie); tensiunii de largă (1,5 x
efropatii, arteriale
6. tulburări circumferința
afecțiuni renale (tensiune
auditive brațului).

Preeclampsia 3
Scoala postliceala sanitara Fundeni Alexandru Nina Clasa 1 AMG D anul 2017

Pacienta trebuie din cauza asupra venei minute sau două

să fie în decubit reducerii cave inferioare. determinări în
dorsal sau în întoarcerii interval de 6 ore.
Se recomandă
poziție șezândă. venoase prin De asemenea,
trei determinări
În clinostatism presiunea trebuie avut în
ale tensiunii
valoarea exercitată de vedere în
arteriale în
tensiunii arteriale uterul gravid interpretarea
interval de 10
este modificată valorilor

Preeclampsia 4
determinate existența unor paciente cu o emotivitate crescută în timpul măsurării tensiunii
arteriale, așa numitul „sindrom de halat alb”.
Testele paraclinice utile în stabilirea diagnosticului de preeclampsie sunt:
• hemograma (în special valoarea hematocritului);
• numărul trombocitelor;
• proteinuria (dozată pe 24 de ore);
• creatinina serică;
• acidul uric seric;
• transaminazele hepatice (ALT, AST);
• LDH.
Odată diagnosticul stabilit, trebuie stabilită și gravitatea afecțiunii. Din punct de vedere al
severității, putem discuta despre două forme ale acestei afecțiuni: forma ușoară (75%) și cea
severă (25%).
Diagnosticul formei severe este stabilit în funcție de criteriile anamnestice sau clinice sau
paraclinice asociate. Presupune existența proteinuriei plus minimum unul din cele de mai
jos:
• creșterea tensiunii arteriale: tensiunea arterială sistolică cu valori de peste 160
mmHg și valoarile tensiunii arteriale diastolice peste 110 mmHg la cel puțin două
măsurători efectuate la interval de minim 6 ore;
• tuburări la nivelul sistemului nervos central (tulburări vizuale, cefalee severă,
modificări ale statusului mental, irascibilitate, iritabilitate etc);
• simptome determinate de distensia capsulei hepatice (durere la nivelul epigastrului
sau la nivelul hipocondrului drept, greață, vărsături);
• afectare hepatică (creșterea transaminazelor hepatice de două ori față de normal);
• trombocitopenie (<100, 000/mm3);
• proteinurie peste 5g/24 h;
• oligurie;
• restricție de creștere intrauterină;
• edem pulmonar;
• cianoză;
• eclampsie;
• tulburări severe ale coagulării.
O situație particulară este apariția preeclampsiei suprapuse hipertensiuni arteriale cronice.
În acest caz, preeclampsia este dificil de diagnosticat și este cel mai frecvent suspectată
când există o evidență obiectvă a afectărilor organelor și sistemelor (prezența
trombocitopeniei, creșterea transaminazelor, declinul funcției renale etc) și apariția unei
proteinurii după săptămâna 20 de sarcină.

Diagnosticul diferențial trebuie realizat în următoarele situații:

• hipertensiunea arterială esențială;
• glomerulonefrite acute;
• nefropatii glomerulare cronice (primitive, secundare);
• preeclampsia suprapusă altor afecțiuni renale preexistente sarcinii (simptomatologia
apare din primul trimestru de sarcină).
Pentru evaluarea fetală se recomandă efectuarea ecografiei obstetricale:
• evaluarea creșterii fetală;
• ecografia Doppler pe artera ombilicală;
• calcularea indicelui de lichid amniotic;
• evaluarea spectrului Doppler pe arterele uterine;
• evaluarea aspectului ecografic al placentei.
Ecografia Doppler pe artera ombilicală reprezintă cel mai bun test predictor al suferinței
fetale în preeclampsie. Se recomandă urmărirea PI/RI (index de pulsatilitate/index de
rezistivitate). Acești indici reflectă indirect rezistența din circulația materno-fetală corelată
cu acidoza și hipoxia fetală.
Tratamentul instituit depinde în primul rând de gravitatea preeclampsiei, astfel existând
opțiunea unei conduite expectative, conservatoare și opțiunea unui tratament medicamentos.
Nașterea reprezintă cel mai eficient tratament al preeclampsiei, reprezintă cea mai bună
soluție pentru mamă, dar nu este întotdeauna potrivită pentru făt. Este recomandat ca
medicul să hotărască finalizarea sarcinii și inducerea nașterii la pacientele cu preeclampsie
ușoară cu o vârstă gestațională de peste 37 de săptămâni de amenoree, după 34 de săptămâni
considerându-se că fătul atinge maturitatea pulmonară. Modul de naștere (naturală sau
cezariană) este stabilit în funcție de indicațiile obstetricale, iar preeclampsia nu reprezintă o
indicație pentru cezariană. Gravida trebuie să se prezinte obligatoriu la maternitatea cea mai
apropiată sau să apeleze serviciul de urgență în cazul apariției: sângerărilor vaginale,
contracțiilor uterine dureroase, modificărilor mișcărilor active fetale, creșteri ale tensiunii
arteriale sau rupturii spontane a membranelor.
Daca este necesara internarea, viitoarea mama va fi supusa urmatoarelor tratamente:
• Medicamente pentru reducerea tensiunii arteriale
• Injectii cu steroizi pentru accelerarea dezvoltarii plamanilor copilului
• Injectii cu magneziu pentru prevenirea atacului cerebral
Complicații
Materne
• eclampsia;
• insuficiența renală acută;
• coagularea intravasculară diseminată (CID);
• avortul;
• sindrom HELLP (hemoliză, creșterea enzimelor hepatice, trombocitopenie).
Fetale
• moartea fătului „in utero”;
• prematuritatea;
• hipotrofia fetală.
Profilaxia preeclampsiei: vizite regulate la medic;monitorizarea tensiunii arteriale și a
greutații;analiza sedimentului urinar periodic;dozarea acidului uric seric, a creatiniei
serice;suplimentarea acidului de L-arginină;administrarea de aspirină a fost demonstrată a fi
benefică. Se recomandă administrarea a 100 mg/zi.
Deocamdată nu există nimic ce poate face o gravidă pentru a preveni sau pentru a reduce
riscul de preeclampsie. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), nu ajută în mod
semnificativ nici reducerea consumului de sare, nici restricţia caloriilor şi nici modificarea
activităţilor în timpul sarcinii. La fel, nu ajută nici consumul de ulei de peşte, cum s-a
speculat uneori, şi nici suplimentele cu vitaminele A, E sau D. Mai mult, potrivit OMS, nu
sunt recomandate nici suplimentele de vitamina C şi E (luate separat sau combinate) pentru
prevenirea preeclampsiei.
În unele cazuri totuşi, s-a constatat că riscul de preeclampsie poate fi redus dacă gravida ia
doze mici de aspirină. Dar acest lucru e valabil (din cauza raportului riscuri/beneficii) în
special pentru mamele care au suferit de preeclampsie la o sarcină precedentă şi au fost
nevoite să nască din această cauză înainte de 34 de săptămâni.
De asemenea, s-a considerat că aportul de suplimente alimentare cu calciu ar putea preveni
preeclampsia, în special în cazul gravidelor cu o deficienţă majoră, dar studiile efectuate de
către OMS nu au arătat un beneficiu în administrarea profilactică a suplimentelor de calciu).
Astfel, singura variantă rămâne supravegherea medicală prenatală. Deoarece, depistată într-
o fază incipientă, preeclampsia poate fi ţinută sub control iar aceasta este cea mai bună
şansă pentru o mamă şi un copil sănătoşi.
Mortalitatea este mai crescută la nou-născuții din mame cu preeclampsie și în special în
cazul celor cu o formă severă de boală. Restricția de creștere intrauterină este mai frecventă
la feții cu mame preeclamptice, în cazul celor cu hipertensiune arterială cronică și
preeclampsie supraadăugată.
Mortalitatea maternă este determinată de apariția complicațiilor preeclampsiei: abruptio
placentae, ruptură hepatică sau eclampsie. În cazul formelor ușoare bine controlate
terapeutic, mortalitatea maternă este sub 1%, iar mortalitatea perinatală are o incidență de 6-
10% .
Pe termen lung, există un risc cardiovascular crescut cu o incidență crescută a sindroamelor
coronariene, atacurilor vasculare cerebrale etc. De asemenea, este un risc în dezvoltarea
anumitor neoplazii.
Preeclampsia dispare după maximum 12 săptămâni de la naștere, iar în formele ușoare de
boală nu recidivează.
Chiar daca preeclampsia este o afectiune severa care afecteaza majoritatea femeilor
insarcinate, este bine sa retineti ca un stil de viata sanatos, un regim alimentar echilibrat si
un program zilnic de activitate fizica reduc semnificativ riscul preeclampsiei in sarcina
nume prenum clasa diriginte medii Medie Media
e elev clasei

anatomie

semiologie

biochimie

tic
Alexandru Nina 1 Amg Fulga 8 6 6 7 6.75 8.08
Gheorghe Maria D Luiza 9 7 8 9 8.25
Ion Matei 10 8 9 10 9.25
Alma Ana 2AmgA Dumitru 7 9 8 7 7.75 8.25
Vasile Ion Silvia 8 10 9 8 8.75
Marin Oana 3Amg F Matei 9 6 10 8 8.25 7.88
Cretu Irina Ion 6 7 8 9 7.50
Capra Oana 2 Amg Marcea 7 8 8 10 8.25 8.17
Andrei Ina D n Rodica 8 8 9 7 8.00
Carol Andrei 9 9 7 8 8.25

A. seringa
B. perfuzie
C. pensa
D. tavita renala
E. stetoscop

Clasa 9AMG
D

preeclampsia
BIBLIOGRAFIE
Alexandru Nina
BIBLIO
GRAFIE http://www.romedic.ro/preeclampsia-si-eclampsia
https://www.google.ro/search?
source=hp&ei=hGgNWoP1IcmBkwXU6aXgCA&q=PREECLAMPSIA&oq=PREECLAMP
SIA&gs_l=psy-ab.3...2732.8710.0.9109.0.0.0.0.0.0.0.0..0.0....0...1.1.64.psy-ab..0.0.0....0.p-
7bIWeHSyQ

https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/preeclampsia