TEMA: CONTABILITATEA DEPOZITELOR BANCARE

1. Contabilitatea primirii depozitelor bancare

Depozitele bancare reprezintă numerarul încredinţat unei bănci spre păstrare, fără specificarea unui
termen sau pe un termen anumit fixat, deponentul având dreptul să-şi retragă conform termenului stabilit
disponibilităţile băneşti cu o dobândă stabilită.
Actualmente practica bancară utilizează diverse conturi de depozitare şi numărul lor continuă să crească.
Acest proces este condiţionat de tendinţa băncilor de a satisface cerinţelor clienţilor şi de a atrage
economiile lor în conturile băncii.
În majoritatea ţărilor conturile de depozit sunt clasificate după următoarele criterii:
1. Perioada depozitării;
2. Categoria deponenţilor;
3. Categoria valutei în care se deschide contul de depozit;
4. Modul de calculare şi de achitare a dobânzii.
1. În funcţie de perioada depozitării şi scopul plasării, se deosebesc:
· depozite la vedere;
· depozite la termen.
Depozitele la vedere sunt constituite de către persoanele fizice sau juridice fără a specifica termenul de
retragere a acestora. Aceste depozite au un grad înalt de lichiditate şi de aceea banca stabileşte dobânzi mici
sau deloc.
Depozitele la termen sunt constituite de că tre persoanele fizice sau juridice pe o perioadă fixată în scopul
economisirii. Perioada de depozitare reprezintă un termen fix, mai mare de o zi lucrătoare. Depunătorii au
dreptul să-şi retragă numerarul depuse numai în termenul indicat în contract. Depozitele respective pot fi cu
acumulare în cazul în care depunătorii au dreptul să-şi alimenteze contul pe întreaga perioada de acţiune a
contractului de depozit.
1.Depozitele la termen se clasifică în următoarele categorii:
· depozit pe termen scurt (termenul de scadenţă până la an);
· depozit pe termen mediu (termenul de scadenţă de la 1 până la 5 ani);
· depozite pe termen lung (termenul de scadenţă de la 5 ani şi mai mult). Aceste depozite sunt primite de
bancă la rata dobânzii de piaţă, dar spre deosebire de cele la vedere, rata este mai înaltă.
2. În funcţie de categoria de depunători se deosebesc:
· depozite ale persoanelor fizice care se mai numesc depozite personale. Persoanele fizice pot să păstreze
numerarul în conturi de depozit în monedă naţională şi în valută străină;
· depozitele persoanelor juridice. Ponderea cea mai mare a depozitelor agenţilor economici o reprezintă
depozitele la vedere şi disponibilităţile băneşti aflate în conturile curente;
· depozite ale băncilor şi altor instituţii financiare. De regulă, depozitele băncilor sunt numite plasamente
bancare.
3. În funcţie de categoria valutei în care se deschide contul de depozit se deosebesc:
· depozite în monedă naţională;
· depozite în valută. În R.M. băncile practică atragerea resurselor depozitare în dolari americani şi în Euro.
4. În funcţie de modul de calculare şi de achitare a dobânzii sunt:
· depozite la vedere şi conturi curente fără dobânzi;
· depozite cu dobânzi.

Depozitele pe termen ale clienţilor şi cele de economii se ţin la evidenţă la grupele de conturi 2370
„Depozite pe termen ale clienţilor” şi 2310 ”Depozite de economii”, la care sunt prevăzute conturi
sintetice pentru fiecare categorie, în funcţie de depunător.
Pentru a face faţă unor dificultăţi financiare temporare, precum şi în vederea unor plasamente avantajoase,
băncile practică atragerea disponibilităţilor altor bănci sub formă de depozite. Evidenţa acestora se ţine la
conturile grupei 2340 ”Depozite pe termen ale băncilor”, în funcţie de termenul de depunere.
În continuare se vor expune cele mai frecvente operaţiuni economice şi formule contabile aferente
depozitelor pe termen ale clienţilor.
1. Efectuarea depunerilor iniţiale la conturile de depozit la termen de către persoanele fizice:
a) în numerar prin casierie:
debit conturile 1001, 1004,
credit conturile 2374, 2375, 2376, 2311
b) din contul curent
debit conturile 2225, 2252,
credit conturile 2374, 2375, 2376, 2311.
2. Efectuarea depunerilor iniţiale de către persoanele juridice din contul curent:
debit conturile 2224, 2251,
credit conturile 2312-2315, 2371-2373.
3. Alimentarea contului de depozit la termen de către persoanele fizice în numerar şi din contul curent:
debit conturile 1001, 1004, 2225, 2252,
credit conturile 2374, 2375, 2376, 2311.
4. Alimentarea automată din contul de card (pentru depozitele persoanelor fizice):
debit conturile 2259 „Conturi curente ale persoanelor fizice pentru operaţiuni cu carduri bancare”,
credit conturile 2805 „Decontări cu alte persoane fizice şi juridice”,
debit conturile 2805 „Decontări cu alte persoane fizice şi juridice”,
credit conturile 2374 ,2375, 2376, 2384, 2385, 2386, 2311.

4. Alimentarea contului de depozit la termen de către persoanele juridice din contul curent:
debit conturile 2224, 2251,
credit conturile 2312-2315, 2371-2373.
2. Contabilitatea dobânzii la depozite. Retragerea depozitelor
Banca calculează dobânda lunar de la soldul zilnic efectiv de numerar din contul de depozit, luînd ca bază
numărul efectiv de zile în an şi rata anuală a dobînzii, aplicând relaţia:
D = (S x Rd x T) / ( 100 x Nr zile în an), unde
D – suma dobânzii calculate, lei;
S – suma soldului de numerar la începutul zilei, lei;
Rd – rata anuală a dobânzii, %;
T – numărul de zile în perioada inclusă în calcul, zile;
Nr zile în an – numărul de zile calendaristice în anul de gestiune (365 zile).
Dobînda poate fi plătită deponentului lunar, trimestrial, anual sau la expirarea termenului, în funcţie de
condiţiile contractuale.
Dobînda se plăteşte clientului în valuta depozitului.
Banca poate revizui rata dobânzii pe parcursul valabilităţii contractului de depozit în mod unilateral, în
funcţie de situaţia pe piaţa financiară. În acest caz, ea urmează să anunţe în scris deponentul în termenele
stabilite de contract, dar nu mai puţin de 15 zile înainte de modificare.
Dobînda calculată se contabilizează în conturile grupei 2700 „Dobânda calculată ce urmează să fie
plătită”, inclusiv la conturile: 2722 „Dobânda calculată la depozitele de economii”, 2728 „Dobânda
calculată la depozitele pe termen ale clienţilor” etc.
1. Calcularea dobînzii la depozitele persoanelor fizice şi juridice:
debit conturile 5374, 5375, 5376, 5311, 5312-5315, 5371-5373,
credit conturile 2728, 2722.
2. Plata dobînzii:
a) Transferarea la cont curent:
debit conturile 2728, 2729, 2722 ,
credit conturile 2225, 2252, 2224, 2251.
b) Transferarea la cont de card (pentru persoanele fizice):
debit conturile 2728, 2722 ,
credit e 2805 „Decontări cu alte persoane fizice şi juridice”,
debit conturile 2805 „Decontări cu alte persoane fizice ş i juridice”,
credit 2259 „Conturi curente ale pers. fizice pentru operaţiuni cu carduri bancare”.
3. Capitalizarea dobânzii:
debit conturile 2728, 2729, 2722,
credit conturile 2374, 2375, 2376, 2311, 2312-2315, 2371-2373.
La expirarea termenului de deţinere a depozitelor, banca este obligată să restituie numerarul
depunătorilor. Retragerea depozitelor poate fi efectuată numai de către titularii de cont. De asemenea
depunătorii pot delega drepturile sale asupra depozitelor altor persoane numai prin delegaţie autentificată, în
care se menţionează datele de identificare ale persoanei respective, suma de primire a depozitului, termenul
de gestionare a contului de depozit, alte condiţii.
 Depunătorii pot retrage anticipat sumele de depozit. În asemenea situaţie, în funcţie de clauzele
contractuale, banca poate (sau nu) reţine suma dobânzii achitate anterior.
Închiderea conturilor de depozit după expirarea termenului de plasare a depozitului:
debit conturile 2374, 2375, 2376, 2311, 2312-2315, 2371-2373,
credit conturile 2225, 2252, 2224, 2251.

3. Garantarea şi căile de promovare a depozitelor

Conform Legii nr. 575-XV privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar,
băncile sunt obligate să formeze fond de garantare a depozitelor în monedă naţională şi străină.
Fondul garantează depozitele ce rezultă din disponibilităţile existente în conturile persoanelor fizice, de
asemenea şi cele ce au forma unei datorii către o persoană fizică, reprezentată printr-un titlu de creanţă emis
de bancă.
Plafonul de garantare a depozitelor (suma maximă plătibilă unui deponent) constituie 6000 lei, indiferent de
numărul şi mărimea depozitelor sau valuta în care s-a format la bancă. În acest scop, potrivit actelor
normative în vigoare (Regulamentul cu privire la stabilirea tarifului procentual folosit pentru determinarea
mărimii plăţii anuale obligatorii), băncile sunt obligate să efectueze plată obligatorie anual B.N.M. de la
suma depozitelor garantate şi declarate de către bancă.
Nu sunt garantate următoarele depozite:
a) depozitele administratorilor băncii;
b) depozitele persoanelor fizice acţionari ai băncii care deţin minim 5 % din capitalul ei;
c) depozitele soţilor şi rudelor de gradul întâi şi al doilea ale persoanelor consemnate la pct. a) şi b);
d) alte depozite prevăzute de Legea menţionată.
Mărimea obligaţiei băncii faţă de deponent se calculează prin însumarea tuturor depozitelor acestuia,
inclusiv a dobânzilor datorate şi neplătite la data constatării indisponibilităţii depozitelor. Dacă banca deţine
o creanţă asupra deponentului, mărimea obligaţiei băncii faţă de acesta se reduce cu mărimea obligaţiei lui,
expirate şi neplătite faţă de bancă.
Fondul poate mandata una sau mai multe bănci să plăteasc ă depozitele garantate. Plata compensaţiilor către
deponenţii garantaţi urmează să se efectueze în termen de cel mult 3 luni da la data primirii informaţiei
privind depozitele garantate. În circumstanţe excepţionale şi în cazuri speciale, cu acordul Guvernului,
Fondul poate prelungi cu cel mult 3 luni termenul de plată a depozitelor în cauză. Guvernul poate acorda, la
solicitarea Fondului, maxim 2 prelungiri, nici una dintre care nu trebuie să depăşească 3 luni.
Căile de promovare a depozitelor:
· studierea detaliată a activităţii clienţilor pentru identificarea perioadelor de timp în care aceştia dispun de
numerar libere şi care pot fi plasate în bancă sub formă de depozite la termen;
· atragerea clienţilor mari strategici (care la moment nu sunt clienţi ai băncii) prin oferirea unor condiţii mai
avantajoase comparativ cu băncile clienţilor respectivi;
· utilizarea reclamei în mijloacele mass – media şi în reţeaua de filiale ale băncii etc.