Sunteți pe pagina 1din 51

FOBIA SOCIALĂ

300.23 DSM IV
Drd. Cristian DELCEA
Structura întîlnirii

70%
30% teorie;
practică.
Conform DSM IV prevalenţa FS este:

Între 3% şi 13%;

Riscul apariţiei FS pe 12 luni de 7,9%;

Esanţioanele clinice arată o creştere mai mare la bărbaţi


decât la femei;

Internalizarea FS este între 11-15 ani;

Media de vârstă a celor care apelează este între 17 şi 30 de


ani.
Studiile controlate (Fyer, e all, 1993; Plomin, & Daniels 1988;
Kendler e all, 1992) afirmă:

că rolul factorului genetic este răspunzător de internalizarea


FS.;

rudele de gradul trei ale indivizilor cu FS sunt de trei ori mai


predispuse la FS decât rudele din eşantionul de control;

rata de concordanţă de 24.4% pentru gemenii monozigotici vs


15.3% pentru cei dizigotici, evidenţiind astfel că factorii genetici
contribuie aproximativ 30% în internalizarea fobiei sociale.
Contacte sociale anxioase;

Expunere anxioasă;

Participare anxioasă;

Solicitare anxioasă;

Strategii de coping dinsfuncţionale.


Emoţii disfuncţional
dezadapative;

Emoţii de
intensitate clinică;

Disconfort psihic
Situaţii interpersonale şi de evaluare
comune temute în FS
ICD – 10 (a)

A. în situaţii sociale, prezenţa


uneia dintre cele două:
Frică marcată de a fi în centrul atenţiei, de a se
comporta stînjenitor sau umilitor;

Evitare de a fi în centrul atenţiei sau a situaţiilor


în care există frica de comportamente
stînjenitoare sau umilitoare.
B. cel puţin două simptome de
anxietate în situaţia respectivă:
• Simptome autonome;
• Simptome respiratorii şi abdominale;
• Simptome cognitive;
• Simptome generale;

+ cel puţin unul din trei simptome


specifice.
ICD – 10 (c)
O frică marcată şi persistentă de una sau mai multe
situaţii sociale sau de performanţă, în care persoana
este expusă unor oameni nonfamiliari sau unei
posibile scrutări de către alţii. Individul se teme că va
acţiona într –un mod (sau va prezenta simptome
anxioase) care vor fi umilitoare sau jenante.

Notă: La copii, trebuie să existe proba capacităţii de


relaţii sociale cores punzătoare etăţii cu persoane
familiare, iar anxietatea trebuie să survină în situaţiile
cu egalii, nu doar în interacţiunile cu adulţii.
Criteriul C şi D la Diagnostic
după DSM
Criteriul E şi F la
Diagnostic
după DSM
Criteriul G la Diagnostic după DSM

Frica sau evitarea nu se datorează


efectelor fiziologice directe ale unei
substanţe (de ex., un drog de abuz, un
medicament) ori ale unei condiţii
medicale generale si nu este explicată
mai bine de altă tulburare mentală (de
ex., panica cu sau fără agorafobie,
anxietatea de separare, tulburarea
dismorfică corporală, o tulburare de de
zvoltare pervasivă sau tulburarea de
personalitate schizoidă).
Criteriul H la Diagnostic după DSM
FS este generalizată: dacă
frica include cele mai multe
situaţii sociale (a se lua în
consideraţie, de asemenea,
diagnosticul adiţional de
tulburare de personalitate
evitantă).
Generalizată (în tot ce implică
interacţiuni sociale);

Non-generalizată (în funcţie de


tipul de interacţiune);

Tulburarea de personalitate de
tip evitant.
Tulburarea cu care
se face diagnosticul Indici de diferenţiere
diferenţial
- teama de a nu acţiona într-o manieră umilitoare sau jenantă (fobia socială)
Tulburare de atac de
versus teama de a nu se pune într-o postură umilitoare datorită dezvoltării unor
panică cu agorafobie
atacuri de panică (atac de panică cu agorafobie).
- teama de a nu acţiona într-o manieră umilitoare sau jenantă (fobia socială)
Agorafobie fără atac
versus teama de a nu se pune într-o postură umilitoare datorită dezvoltării unor
de panică
simptome de panică (agorafobie).
- refuzul de a părăsi casa şi persoanele apropiate de teama de a nu le pierde
(anxietate de separare) versus refuzul de a părăsi casa pentru a evita situaţiile
Anxietatea de separare
sociale; disconfortul apare şi atunci când situaţia socială survine acasă (fobia
socială).
- teama de umilire, de situare într-o postură jenantă sau îngrijorări legate de
Anxietate generalizată propria performanţă apare şi atunci când nu există situaţia de evaluare (anxietate
şi fobii simple generalizată, fobii simple) versus teama de umilire ulterioară evaluării celorlalţi
(fobia socială).
Tulburarea pervazivă - evitarea situaţiilor sociale datorită lipsei de interes pentru relaţionarea cu
de dezvoltare şi ceilalţi (tulburare pervazivă şi tulburare de personalitate de tip schizoid) versus
tulburare de evitarea situaţiilor sociale ce implică contact cu persoane necunoscute, în prezenţa
personalitate de tip interesului pentru relaţii sociale cu persoane cunoscute.
schizoid
Tulburare de - distincţia este dată de perioada debutului tulburării şi severitatea şi caracterul
personalitate de tip general al acesteia.
evitant
Anxietatea de - diagnosticul de fobie socială se pune doar dacă simptomele interferează
performanţă, tracul de puternic cu viaţa familială, profesională, socială a persoanei.
scenă, timiditatea
Conform lui Leahy & Holland, 2010 au fost identificate mai multe elemente
asociate cu fobia socială:

59% cu fobia simplă DSM III- R;

45% cu agorafobie;

17% cu depresie majoră;

12% cu tulburări distimice;

11% cu tulburare obsesiv-compulsivă;

5% cu atac de panică.
Comparaţia cu timiditatea vs. FS
Fobia socială ca
şi agorafobia se
leagă mai ales
de anxietatea de
castrare (vezi
complexul Oedip
şi Electra).
Teoria sistemică, defineşte anxietatea ca o emoţie disfuncţional, observat şi în
fobia socială, datorită:

tiparelor deficitare de comunicare;

nerespectarea limitelor celuilalt sau impunerea unor limite prea rigide;

găsirea "ţapului ispăşitor" în situaţii conflictuale, violenţă sau adicţie de alcool,


drog, etc;

Roluri rigide;

Pattern de relaţie deficitar/disfuncţional;

Anxietatea este văzută în raport cu un contex al unei familii care declanşează,


menţine şi predispune tulburarea emoţională, şi nu doar ca un atribut personal.
Abordarea sistemică de cuplu şi familie

Fobia socială este


Există relaţii de legătură
internalizată şi dezvoltată
nesigură şi dificilă;
atunci când:

Patternuri disfuncţionale Mesajele negative


şi/sau incongruente; comunicate de părinţi;

Deprinderea de
comunicare şi acordarea
scăzută a autonomiei.
Modelul pune în evidenţă:

Predispoziţia genetică a anxietăţii;

Determinanţi de natură biologică;

Dobândirea anxietăţii în mediul familial cu un stil de viaţă anxios;

Pattern de comunicare de tip anxios;

Pattern relaţional de tip anxios.

Bowen, M., (1975). Family therapy in clinical practice. NY, Jason Aronson.
Procese cognitive dezadaptative;

Comportamente disfuncţionale;

Strategii de coping ineficiente;

Distres acut.
Modelul cognitiv simplificat

Evenimente
sau situaţii

Interpretări negative

Reacţia la ameninţare
Modelul cognitiv simplificat

evenimente
sau situaţii

Interpretări
negative

Reacţii Reacţii
automate strategice
Model multicomponent

Evenimente, stimuli şi situaţii

Interpretări Reacţii
Anxietate
negative somatice

Comportamente de
asigurare
Situaţie socială

Activarea credinţelor

Pericol social anticipat

Procesarea
sinelui ca
obiect social
Simptome
Comportamente cognitive şi
de asigurare sociale
Mecanisme de întreţinere

Buclă Feedback No. 2


Corectarea feedback-ului
în funcţie de consecinţe

S O = Sistem de auto-reglare R C

Buclă Feedback No. 1


Compararea reacţiei cu
Buclă Feedforward Anumite standarde
Influenţarea percepţiei
şi a importanţei mediului
înconjurător
Percepţii de neajutorare, incapacitate şi de
inferioritate;

Convingeri cu privire la dezaprobare;

Evaluri ale standardelor de performanţă


socială;

Anticipări ale temerilor intense şi efectele


lor asupra sa.
FOCUS în FS
Comportamente de asigurare şi de evitare

Menite să prevină
anxietatea. De fapt:
• Cresc auto-monitorizarea;
• Previn contraargumentele;
• Provoacă simptome;
• “Contaminează” persoana,
ducînd la excludere;
• Atrag atenţia asupra simptomelor.
Centrarea pe emoţii şi nu pe
eveniment;

Centrarea pe imaginea de
sine şi pe standarde interne;

Recolecţie selectivă a
evenimentelor.
Studii controlate în conceptualizarea cogniţiilor
dezadaptative

I1. “FS este caracterizată


de o biasare explicită în
interpretarea şi
reactualizarea informaţiilor
autoreferenţialelegate de
ameninţarea socială,
biasare care este evidentă
în fazele anticipatorii, de
expunere şi de
postprocesare ale
anxietăţii”
IP2.

Organizarea schematică în
fobia socială cuprinde
convingeri principale
referitoare la eul social
neadecvat, la natura
ameninţătoare a
interacţiunii sociale şi o
reprezentare mentală
negativă a modulului în care
individul este perceput de
către ceilalţi în situaţia
socială.
IP3.

În timpul expunerii situaţionale, indivizii cu fobie


socială vor manifesta o biasare atenţională
automată favorizând informaţii referitoare la
ameninţarea socială internă şi externă.
IP4.

Pentru fobia socială, expunerea la


situaţii sociale este asociată cu o
focalizare excesivă pe stimulii interni ai
anxietăţii şi cu efectele negative ale
acesteia asupra performanţei, şi asupra
impresiei negative pe care individul
crede că o face asupra celorlalţii.
IP5.

Situaţiile sociale anxiogene


provoacă la individul cu FS reacţii
dezadaptative compensatorii şi
comportamentale de siguranţă
menite să reducă la minimum sau
să întrerupă manifestarea
anxietăţii.
IP6.

Procesarea posteveniment a
situaţiilor sociale este
caracterizată de o biasare a
memoriei autobiografice
explicite ce favorizează
experienţele sociale negative în
cazul persoanelor cu fobie
socială.
Formularea diagnosticului după DSM.

Detalierea diagnosticului prin surprinderea


dinamicii acestuia în cazul unui pacient ţintă;

Operaţionalizarea diagnosticului nosologic în


FS a pacientului.
Terapie de grup/individuală;

Expunere la situaţii temute (în cursul


terapiei sau ca temă de casă);

Restructurare cognitivă;

Training al abilităţilor sociale.


Sedinţa I....
Model cognitiv comportamental
Evaluarea;
Aducerea la zi a simptomatologiei;
Intervenţia;
Sumarizarea;
Tema de casă;
Feedbeck-ul final.
Bibliografie

Bogdan Tudor Tulbure (2011). ANXIETATEA – PROCESARI


INFORMATIONALE I EVALUAREA LOR. Ed. ASCR, Cluj.

Corneliu-Marius Cioara (2009). BIASAREA ATENTIEI ÎN


ANXIETATE. Ed. ASCR. Cluj.

David A. Clark, & Aaron T. Beck (2012). TERAPIA COGNITIVA


A TULBURARILOR DE ANXIETATE. Stiinta si practica. Ed.
ASCR, Cluj.

Robert L. Leahy & Stephen J. Holland (2010). PLANURI de


TRATAMENT şi INTERVENTII pentru DEPRESIE si
ANXIETATE. Ed. ASCR, Cluj.