APARATE $I ECHIPAMENTE 2 DELA BORDUL AERONAVELOR LUCRAREA 2: MASURAREA VITEZEI DE ZBOR 1. Scopul luerii Prin realizarea acestei lucrari se asigur& experimentarea metodei aerodinamice de misurarea a vitezei de zbor precum si cunoasterea instalafiilor utilizate in acest seop. Totodaté, se asiguré formarea deprinderilor practice privind manuirea instalafiilor precum si explicarea erorilor care apar in procedeul de m&surare a lucrai Evolufia centrului de masa al unei aeronave in raport cu pimantul este caracterizatd cu ajutorul vectorului vitez& totala V, (tangent la traiectoria aeronavei), ce poate avea o orientare oarecare, In pilotaj si navigafie ne intereseaz4 ins componentele vectorului V,, Iuate in raport cu sistemul de coordonate orizontal. Axele acestui sistem sunt: directia est, O€, direcfia nord geografic, On, si verticala locului, Of. Dupa cum bine se cunoaste, curba descrist in spafiu de cdtre centrul de mas& al aeronavei se numeste traiectorie (curba AB) (Fig. 1). Proiecfia traiectoriei pe planul orizontal, fn, se numeste traiect de zhor (curba A’B’). Proiectia vectorului V in planul orizontal reprezint& viteza de drum W, iat proiectia lui V, dupa axa vertical’ OC - viteza vertical V,. Daca ar este unghiul format de axa vectorului V, cu planul orizontal (se numeste si unghi de incidenja), atunci: V, =V, sina fr V, cosa. Dar viteza verticald este si derivata altitudinii, deci: H ora a Viteza de drum W se compune din viteza V de deplasare a aeronavei fat de masele de aer si V, =V, sina Fig. 1 Definirea vitezelor de zbor in triedrul Fig. 2 Triunghiul vitezelor orizontal - din viteza maselor de aer U, respectiv “viteza vantului” (Fig. 2). Unghiul format de vectorii V si 1Lucrarea 2 2 Masurarea vitezei de zbor W se numeste unghi de deriva D. Unghiul dintre directia nordului adevarat NA si vectorul V este CA capul adevarat, iat cu vectorul WDA drumul adevairat. Relatia dintre cele trei viteze, care formeazA asa-zisul “triunghi al vitezelor” este: W=V+0 Q) Asupra vitezei V trebuie ficute urmatoarele precizari: — daca ea este misurati pe baza presiunii aetodinamice in condifii standard, 4,, Pove, atunci ea se noteazd cu V, si se numeste vitez aerodinamicd sau vitezd indicatd. Aparatele care permit masurarea acestei viteze se numesc vitezometre aerodinamice (vitezometre). Cum viteza este determinata in condifii standard, po si To, atunci aparatele sunt gradate in parametrii atmosferei standard. Deoarece este masurata presiunea aerodinamicd, indicafiile vitezometrelor se folosesc pentru rezolvarea problemei de pilotaj (deoarece dau indicii asupra forfei de portanta, PaCyS4,=C,50%), Dezavantajul principal al pilotirii dupa viteza indicat& V; este acela al aparifici unei erori de misuri ce creste cu altitudinea (cu cresterea indlfimii, densitatea aerului p scade si pentru a menfine forfa de portant P la indltimea H, viteza trebuie si creascd, cu toate cl vitezometrul va indica 0 vitezi constant’, el find gradat dup parametrii atmosferei standard); — dac& ea este masuratd in raport cu masele de aer in condifii reale de zbor, se numeste vitezd adevdratdé sau vitezd proprie si este tocmai vectorul V din triunghiul vitezelor (Fig, 2). Raportul dintre viteza V si viteza de propagare in aer a sunetului, a, se numeste mumdr Mach, M: @) Sn general V> V, deoarece: V=VitAVa + AVr + AV, unde: AVi este corecfia vitezei aerodinamice (indicate) cu altitudinea; AV;~corectia vitezei aerodinamice cu temperatura; AV. — corectia vitezei aerodinamice cu compresibilitatea pentru M > 1. Instrumentele cu care se mésoar& viteza aerodinamic& se numesc vitezometre, viteza verticala — variometre, iar cele care masoar& numérul M- machmetre. 2.1. Metode de masurare a vitezei de zbor Pentru misurarea vitezei de deplasare a aeronavelor in raport cu masele de aer — V — se pot utiliza mai multe metode printre care amintim: J. Metoda manometric sau aerodinamicd - se bazeazi pe misurarea diferenfei dintre presiunea totala p, si presiunea staticd p a fileurilor incidente de aer (p; — p), sau a raportului dintre aceste dout presiuni 2+. Presiunite py sip se capteaza cu ajutorul unor prize de presiune. Aparatul se comporté ca un manometru diferenial care mfsoard presiunea dinamici ca diferenfa intre presiunea totala preluatt de la sonda de presiunea totala si presiunea staticd preluati de la sonda de presiunea staticd, pa = pr—. 2, Metoda termodinamicd — se bazeaz& pe mAsurarea inc8lzirea aerului frdnat datorita fenomenul de frénare dinamica a fileurilor incidente de aer. Traductoarele folosite in aceste caz sunt elemente sensibile la temperatura, respectiv termocuplele.APARATE $I ECHIPAMENTE is DE LA BORDUL AERONAVELOR 3. Metoda anemometrica — se masoara viteza de rotafie a unei turbine dispus& in curentul de aer. Aceasta vitezi de rotafie este direct proportional cu viteza de deplasare a fileurilor de aer, dacd se neglijeaza frecarea in lagire. Aparatul care foloseste aceasta metod& de misurare se numeste anemometru si el nu este folosit la bordul aeronavelor; metoda este foarte rispandita in meteorologie. 4. Metoda rezolvérrii triunghiului vitezelor — se foloseste pentru determinarea vitezei de drum W, cunoscind vectorii V si U. Modulul vectorului V se masoari in zbor orizontal cu ajutorul vitezometrului pentru vitezA adevarata, iar orientarea lui cu compasul, si vectorul vitezei vantului UW se determina din datele meteorologice comunicate de la sol, sau dac& vizibilitatea permite, prin metoda vizdrii unor repere terestre. Cunoscéndu-se astfel cele doua componente, calculul lui W se poate face manual cu rigla de navigatie, sau automat, cu calculatorul de navigatie 5. Metoda vizcirii reperelor terestre ~ se bazeaz& pe operajia de vizare a unor repere terestre care se gisesc in cémpul de observatie al vizorului optic si permite determinarea vitezei de drum W. Metoda masoara practic timpul 1 scurs de la vizarea la vertical a unui reper pana la un unghi ‘oarecare a. Aparatele pentru determinare Iui W cu aceastd metodai se numese cinemometre. Dac aparatul permite masurarea atat a lui W cat si a derive, el se numeste cinemoderivometru. 6. Metoda Doppler ~ determina viteza de drum W si unghiul de deriva D prin efectul Doppler. Acest fenomen const in variatia freevenfei oscilafiilor electromagnetice a undei emise fafa de cea reflectata atunci cénd emifitorul si receptorul se afla intr-o miscare relativa fata de un obstacol. 7. Metoda inerfiald ~ se bazeaz& pe proprietatea unui corp greu ce se roteste cu o vitezi apreciabil& de a-si pistra pozifia in spafiu. Astfel, prin schimbarea pozifiei acestui corp (giroscop) este misuratd accelerafia de migcare pe trei direcfi, Prin integrarea acestei accelerafii se obfine viteza de miscare a giroscopului care este solidar cu aeronava, deci a acronavei, Dintre metodele prezentate anterior in aviafie, cele mai utilizate sunt metoda manometricd pentru determinarea vitezei adevirate si metodele Doppler si inerfiald pentru determinarea vitezei de drum. 2.2. Teoria vitezometrelor aerodinamice Prezentand metoda aerodinamic& de misurare a vitezei $i a num&rului Mach este necesar si se stabileascd relafiile dintre marimile p,, p, ps, V, M si T. In acest scop se aplicé ecuatia lui Bernoulli unui tub de curent separat din fluxul incident de 1 2 aer si frénat in punctul critic al prizei de presiuni (Fig. 3). Punctul critic este caracterizat prin anularea vitezei V. 7 In cazul vitezelor mici (M < 0,5) se poate serie ecuafia lui Bemoulli (neglijand compresibilitatea aerului p = const.) in sectiunile ‘ 1 si2, sub forma: Pa +P=PytP» 4) a unde Vj = V este viteza fileurilor de aer in Fig, 3 Linii de curent in jurul prizei de amonte de priz8, V2 = 0 deoarece tubul de curent —presiuni {in secfiunea 2 se franeaz complet, iar pa = p, $i Pi = p sunt presiunile totald si respectiv staticd. Cu aceste observatii sip: = p2 = devine: AD = const. (4)Lucrarea 2 Masurarea vitezei de zbor ve 2 Po=P.-P=P> > 2 P 2.3. Constructia vitezometrelor aerodinamice (5) ‘Vitezometrul pentru vitezA indicat este un manometru care mésoara presiunea aerodinamicd q. Cadranul acestuia este etalonat in unitafi de vitez8, considerndu-se parametrii atmosferei standard. Cum s-a specificat la inceputul acestui capitol cunoasterea presiunii gc este necesar& pentru evitarea ‘unor greseli de pilotaj, constituind un indiciu asupra forfei portante a aeronavei. De asemenea, acest aparat nu este util pentru rezolvarea problemei de navigatie deoarece Vi < V. ‘Schema constructiva a unui astfel de vitezometru este prezentat in Fig. 4. in cazul cand acest aparat se realizeazA intr-o carcasi separati, cu cadran 1 propriu, se iau unele mésuri constructive cum ar fi: ~ folosirea unei sciri atenuate; a — afigarea indicafiilor cu = ajutorul =a doud =P mecanisme de_ scar’, _ unul precis si _altul = = grosier. De regula aparatul care mésoaré viteza indicati se giiseste in aceeasi carcasé cu Fig. 4 Schema de principiu a vitezometrului pentru vitezi vitezometrul pentru vitez_indicata: a ‘ete ata acre bield-manivel; — conducte de presiune; 6 ~ pri june statie8; Pentru Seiucetea 7 prek de preune loll; €~ waduciol manometric capsulk caracteristicti Statice (ecuatia ‘manometric&); 9 — careasa aparatului; scérii) a aparatului folosim schema structurala a aparatului, prezentatd in Fig. 5, care pune in evidenfa transformarea succesiva a marimilor intermediare din cele trei elemente componente: 1. Priza de presiune staticd — converteste viteza de masurat V; in presiune dinamicé ps. eat v’ Pee Pe P= D> © 2, Elementul sensibil, care converteste presiunea dinamic& pg in deplasare rectilinie w. Consider&m aceasti caracteristica liniard si egal cu: w= Srp Mm unde S, este sensibilitatea capsulei. 3. Elementul de transmitere si amplificare are rolul de a converti deplasarea liniaré w in migcarea de rotajie a acului indicator. Pentru mecanismul bield-manivel combinat cu angrenajul rofi dinfate se poate scrie caracteristica: a B=fk) acs +sinay } a } @) a a in care a si ap sunt Tungimea si unghiul initial WI Elementul de | 4 transmitere gi ‘amplificare Fig. 5.7 Schema structurala a vitezometrului de vitez indicata z al manivelei, iar —* 2 reprezinté raportul deAPARATE SI ECHIPAMENTI DELA BORDUL AERONAVELOR transmitere a angrenajului, Caracteristica staticd a intregului aparat se poate obfine din cele trei caracteristici (6), (7), (8) eliminand marimile intermediare, astfel inc&t se obine: | (9) Din (9) se observa c& f = f (V*), deci se obfine 0 caracteristic& cu o sensibilitate crescdtoare OY sing, |- 7 ro (B’ =2f’V,)), in timp ce de fapt este necesari o scard atenuata cu sensibilitate descrescitoare cu cresterea lui B, de exemplu o caracteristica de genul =K./V, . in acest caz problema se rezolva invers, respectiv determinarea caracteristicii capsulei manometrice astfel inct si fie indeplinita caracteristica scarii 24, Erorile'alaihetrelor In general vitezometrele sunt afectate atat de erori instrumentale, specifice tuturor aparatelor cu manometrice cu capsulé, cat si de erori metodice. Dintre erorile instrumentale specifice menfiondm: — erorile datorate impreciziei de captare a presiunilor psi p; — erorile datorate impreciziei de masurare a presiunii de ctre manometrul mecanic, iar printre cele metodice amintim: = erorile datorate variatiei presiunii si temperaturi; = erorile datorate turbulenfei atmosferei. 3._Aparatura necesar4 executirii lucrarii Se utilizeaza urmatoarele materiale: = Instalafia de laborator pentru simularea presiunii dinamice; — Vitezometrul aerodinamic; — Surse de alimentare de aviatie; — Cabluri de legatura. 3.1. Descrierea instalatiei de laborator Instalatia se alimenteazA de la tensiuni de aviafie: 27V c.c. $i 115 Vc.a. in componenta instalatiei intra urmatoarele pirfi mai importante: 1- sursa de alimentare g, 9 10 12: 130 14 de aviatie-27Ve.c. ~115Ve.a. 2.- cabluri de alimentare; 3- robinet de comanda a presiunii dinamice; 4- robinet de comanda a 7 presiunii statice; 6 5 - robinet diferenfial; 6- conduct de presiune 5 n ae 1 statica; 7- vitezometrul aerodinamic; 8 - conductii de presiune dinamica; 9 - instalajia de masura; 10 - indicator de citire a presiunii (0+200 mmHg); hs |Lucrarea 2 a ‘Masurarea vitezei de zbor 11 - indicator de citire a presiunii (>200 mmHg); 12- conducte de presiune; 13 - pompa de presiune sau vid; 14- cabluri de alimentare 3.2. Modul de lucru + inaintea de inceperea lucrului se cupleazi conductele de presiune intre instalatia de misura si vitezometru, respectiv pompa de presiune; + se cupleaza cablurile de alimentare la sursa de tensiune fiind atenti la tipul ei; + se ingurubeaza robinetele de presiune; + se alimenteaz& cu tensiune din 1 instalafia de masura 8 si pompa de presiune 12; + se aplic& presiune asupra vitezometrului prin actionarea robinetelor 3, 4 si 5; «+ se citeste presiunea dinamica pe indicatoarele 9, 10 (in mmHg); + se citeste viteza corespunzatoare pe vitezometrul 7. 3.3. Probleme de studiat Pe timpul lucratii se vor executa determinaril i) ridicarea caracteristicilor V=f(p, ) la H = 0 m si la H = 1000 m, atat la cresterea vitezei de la 0+350 km/h cdt si la descresterea ei; ii) verificarea experimentala a ecuatiilor de etalonare 9 si determinarea erorilor relative, stiindu-se oi mirimile trebuiese exprimate in mérimi din sistemul internafional, iar 760 mmHg = 1,01325x10° Pa (N/m); iti)de ce caracteristica de nu corespunde cu cea de SSE ta aceeasi altitudine? Dar la altitudini diferite? Date experimentale si rezultate 41. LaH=0m Vewisurat Pa, mtsurat Vecoretic € {km/h} {mm Hg] [km/h] [%] 0 50 100 150 200 250 300 350APARATE $IECHIPAMENTE Sy DE LA BORDUL AERONAVELOR Vinisurat Pe, misurat Vecoretic € [km/h] [mm Hg] tkm/h] [%] 350 : 300 250 200 150 100 50 0 4.2. La H=1000m Vnisurat Pa, misurat Vecoretic € [km/h] [mm Hg] [km/h] [%] 0 50 ro | 150 200 - 250 300 350 | a Vintsurat Pa, misurat Vicoretic € [km/h] [mm Hg] Ukm/h] 1%] 350 300 350 I] 200 150 100 50 | LoAPARATE $I ECHIPAMENTE, SS DELA BORDUL AERONAVELOR 4.3.2. La H =1000m Presiunea p[mmHg] Presiunea p[mmHg] 0 50 100 150 200 250 300 350 Viteza V[knv/h] 0 50 100 150 200 250 300 350 Viteza Vikmn/h]4.3. Caracteristicile 43.1, LaH =0m Lucrarea 2 Masurarea vitezei de zbor z & a g 3 & 0 50 100 150 200 250 300 350 Viteza V[kmv/h] CT) q € & = g 2 E 0 50 100 150 200 250 300 350 Viteza Vikmv/h]