Sunteți pe pagina 1din 158

Proiect: „INSTALAŢIE TEHNOLOGICĂ DE PRODUCERE A ENERGIEI DIN BIOMASĂ

PRIN COGENERARE, CU O CAPACITATE DE 4 MW, AMPLASATĂ ÎN MUNICIPIUL


CODLEA, JUDEŢUL BRAȘOV”.

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE AL


IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

- 2011 -
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Raport la studiul de evaluare al impactului asupra mediului


pentru
„Instalaţie tehnologică de producere a energiei din biomasă prin cogenerare,
cu o capacitate de 4 MW, amplasată în Municipiul Codlea, Judeţul Brașov”

Beneficiar: S.C. WASTE 2 ENERGY MANAGEMENT S.R.L


Str. Lunei, nr. 3- 5, sector 2, Bucureşti

Director
Marian Dimitriu

Executant: S.C. DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.


Str. Olteniței, nr. 134 - 136, sector 4, București

Administrator
ing. Aurel GHEORGHE

Echipa de elaborare:

Dr. ing. Nicu Bajan


ecol. Gabriela Tarau

2
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................................................................5
GLOSAR TERMENI......................................................................................................................................................................7

(1) INFORMAȚII GENERALE ..................................................................................................................................................12


1.1. TITULARUL PROIECTULUI ...............................................................................................................................................12
1.2. EXECUTANTUL STUDIULUI DE IMPACT .......................................................................................................................12
1.3. DENUMIREA PROIECTULUI .............................................................................................................................................12
1.4. DESCRIEREA PROIECTULUI.............................................................................................................................................12
1.5. DURATA PERIOADEI DE EXECUTIE ...............................................................................................................................20
1.6. INFORMAȚII PRIVIND RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL REALIZARII PRODUCTIEI ........................................20
1.7. INFORMAȚII PRIVIND MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE ŞI PREPARATELE CHIMICE ....................................21
1.8. INFORMAȚII DESPRE POLUANȚII FIZICI ȘI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL .........................................22
1.9. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE............................................................................................................23
1.10. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ A AMPLASAMENTELOR PENTRU PROIECT .................23
1.11. INFORMAȚII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTĂRILE EXISTENTE.............................................................24
1.12. INFORMAȚII DESPRE MODALITĂȚILE PROPUSE PENTRU CONECTAREA LA INFRASTRUCTURA................25
(2) PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................................................................................................26
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCȚIE.....................................................................................................................26
2.1.1. DESCRIEREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE ........................................................................................................26
2.1.1.1. MODULUL DE BIOGAZ ................................................................................................................................28
2.1.1.1. MODULUL DE VALORIFICARE ENERGETICĂ A GRĂSIMILOR ...........................................................44
2.2. ACTIVITĂȚI DE DEZAFECTARE ......................................................................................................................................49
2.3. COMPARAȚIE BAT/BREF...................................................................................................................................................49
(3) DEȘEURI .................................................................................................................................................................................79
3.1. TIPURI ȘI CANTITĂȚI DE DEȘEURI DE ORICE NATURĂ REZULTATE.....................................................................79
(4) IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ȘI MĂSURI DE REDUCERE A
ACESTUIA ...................................................................................................................................................................................81
4.1. APA ........................................................................................................................................................................................83
4.1.1. CONDIȚIILE HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI........................................................................83
4.1.2. ALIMENTAREA CU APĂ .......................................................................................................................................85
4.1.3. EVACUAREA APELOR UZATE ............................................................................................................................88
4.1.4. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA APELOR .....................................................................................................90
4.2. AERUL ...................................................................................................................................................................................95
4.2.1. CONDIȚII CLIMATICE LOCALE ..........................................................................................................................95
4.2.2. SCURTĂ CARACTERIZARE A A SURSELOR DE POLUARE STAŢIONARE SI MOBILE EXISTENTE.......96
4.2.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA AERULUI ...................................................................................................96
4.3. SOLUL ȘI GEOLOGIA .......................................................................................................................................................106
4.3.1. CONSIDERAȚII GEOMORFOLOGICE ȘI GEOLOGICE....................................................................................106
4.3.2. STAREA ACTUALĂ A SOLURILOR ...................................................................................................................107
4.3.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA SOLULUI.................................................................................................108
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI ................................................................................................................................................113

3
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

4.5. BIODIVERSITATEA...........................................................................................................................................................113
4.5.1. INFORMAȚII PRIVIND VEGETAȚIA ȘI FAUNA ZONALĂ .............................................................................113
4.5.2. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA BIODIVERSITĂȚII..................................................................................116
4.6. PEISAJUL ............................................................................................................................................................................121
4.6.1. CONSIDERAȚII PRIVIND STAREA ACTUALĂ A PEISAJULUI ....................................................................121
4.6.2. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA PEISAJULUI.............................................................................................121
4.7. MEDIUL SOCIAL ȘI ECONOMIC.....................................................................................................................................122
4.7.1. CONSIDERAȚII PRIVIND MEDIUL SOCIAL ȘI ECONOMIC ..........................................................................122
4.7.2. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI SOCIAL ȘI ECONOMIC .....................................................122
4.8. CONDIȚII CULTURALE ȘI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL...............................................................................124
(5) ANALIZA ALTERNATIVELOR .....................................................................................................................................124
(6) MONITORIZARE..............................................................................................................................................................132
(7) SITUAȚII DE RISC ...........................................................................................................................................................134
(8) DESCRIEREA DIFICULTĂȚILOR ................................................................................................................................139
(9) REZUMAT NETEHNIC ....................................................................................................................................................140
(10) ANEXE ................................................................................................................................................................................156
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ .........................................................................................................................................157

4
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

INTRODUCERE

Scopul acestei documentații este evaluarea impactului asupra mediului a proiectului:


„Instalaţie tehnologică de producere a energiei din biomasă prin cogenerare, cu o capacitate de
4 MW, amplasată în Municipiul Codlea, Judeţul Brașov” în vederea obținerii acordului de mediu.

Evaluarea impactului asupra mediului a avut la bază următoarele reglementări:


 Legea 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. 195/2005 privind protectia mediului, cu
modificările și completările ulterioare;
 Hotărârea nr. 445 din 08/04/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi
private asupra mediului;
 Ordinul nr. 135 din 10/02/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării
impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
 Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-
cadru de evaluare a impactului asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare;
 Ordonanţa de urgenţă nr. 152 din 10/11/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării, cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea 84/2006;
 Ordinul nr. 169/2004 pentru aprobarea prin metoda confirmării directe a Documentelor de
Referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană;
 Legea 655/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 243/2000 privind protecția atmosferei cu
modificările ulterioare;
 Ordinul 592/2002 privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a
valorilor prag și a criteriilor și metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot,
pulberilor în suspensie (PM10, PM2.5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon și
ozonului în aerul înconjurător;
 Ordinul nr. 7561997 pentru apobarea Reglementăriilor privind evaluarea poluării mediului,
cu modificările ulterioare;
 Ordinul nr. 462 din 01/07/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia
atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici
produşi de surse staţionare;

5
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 Legea 107/1996 (Legea apelor), cu modificările și completările ulterioare;


 Hotărârea Guvernului 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului
nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic
a apelor uzate;
 Ordonanța de urgența nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată prin Legea 426/2001
cu modificările și completările ulterioare;
 Legea nr. 465/200, pentru aprobarea O.U.G. nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor
industriale reciclabile, cu modificările și completările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea
listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase;
 Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de
ambalaje, cu modificările și completările ulterioare;
 Regulamentul C.E. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de
origine animală care nu sunt destinate consumului uman, cu modificările și completările
ulterioare;
 Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available
Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2006;
 Integrated Pollution Prevention and Control Reference Document on Best Available
Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products Industries, May 2005;

6
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

GLOSAR DE TERMENI

 Acord de mediu: actul administrativ emis de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului
prin care sunt stabilite condiţiile si, după caz, măsurile pentru protecţia mediului, care trebuie respectate în
cazul realizării unui proiect;
 Aprobare de dezvoltare: decizia autorităţilor competente, care dă dreptul titularului proiectului să
realizeze proiectul; aceasta se concretizează prin autorizaţia de construire;
 Arie naturală protejată: zonă terestră, acvatică si/sau subterană, cu perimetrul legal stabilit si
având un regim special de ocrotire si conservare, în care există specii sau plante si animale sălbatice,
elemente si formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură,
cu valoare ecologică stiinţifică sau culturală deosebită;
 Arie specială de conservare: arie de interes comunitar desemnată printr-un act statutar,
administrativ si/sau contractual în scopul aplicării măsurilor de conservare necesare pentru menţinerea sau
restaurarea unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale si/sau a populaţiilor speciilor pentru care
a fost desemnată;
 Autoritate competentă pentru protecţia mediului: autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului sau, după caz, autorităţile publice teritoriale pentru
protecţia mediului, respectiv agenţiile regionale pentru protecţia mediului, agenţiile judeţene pentru protecţia
mediului, Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, precum si Garda Naţională de Mediu si
structurile subordonate acesteia;
 Bacterie anaerobă: microorganism care trăieşte şi se reproduce într-un mediu care nu conţine
oxigen liber sau dizolvat. Utilizate pentru digestie anaerobă;
 Balanţa energetică: cuantifică energia utilizată şi produsă de către proces;
 Biodiesel: ester metilic al acizilor grasi din ulei vegetal, folosit drept combustibil diesel pentru
motoare;
 Biogaz: gaz combustibil, derivat din deşeuri biologice prin descompunere, în condiţii anaerobe;
 Biomasă: fracţiunea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv
substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi fracţiunea biodegradabilă a
deşeurilor industriale şi urbane;
 Bioreactor (Sinonim Digestor): dispozitiv folosit în scopul optimizării digestiei anaerobe a
biomasei, biogazul rezultat din proces fiind captat şi utilizat pentru producerea energiei;
 Capacitate: puterea maximă pe care un sistem sau o maşină o poate produce sau suporta, în condiţii
de siguranţă. Producţia maximă instantanee de lucru util a unei resurse, în condiţii specificate. Capacitatea
generatoare a unui echipament este, în general, exprimată în kilowaţi sau megawaţi;
 Capacitate instalată: capacitatea totală a generatoarelor de electricitate dintr-un sistem sau unitate
de producere a energiei;
7
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 Căldură de procesare: căldura utilizată într-un proces industrial, spre deosebire de aceea folosită
pentru încălzirea spaţiilor sau pentru alte scopuri casnice;
 Celulă de combustie: dispozitiv care converteşte energia conţinută într-un combustibil direct în
electricitate şi/sau căldură, fără combustie (ardere);
 Centrală electrică: facilitate care cuprinde motoare primare, generatoare electrice, precum şi alte
echipamente pentru producerea energiei electrice;
 Certificate verzi: documente comercializabile, doveditoare ale faptului că o anumită cantitate de
energie electrică este generată din surse regenerabile. În mod obişnuit, un certificat reprezintă generarea a
1 Megawat oră (MWh) de electricitate;
 Cogenerare: Producerea secvenţială de electricitate şi energie termică utilă dintr-o sursă comună de
combustibil. Căldura suplimentară rezultată în urma proceselor industriale este recuperată şi utilizată pentru
alimentarea unui generator electric. Reciproc, căldura aflată în surplus, provenită dintr-o centrală de
producere a energiei electrice, poate fi folosită pentru procesele industriale, sau pentru încălzirea diferitelor
spaţii sau a apei menajere;
 Combustibili fosili: combustibili solizi, lichizi sau gazoşi formaţi în subsol în decursul a milioane de
ani, prin modificarea chimică şi fizică a reziduurilor de origine organica, sub influenţa temperaturilor şi
presiunilor înalte. Petrolul brut, gazul natural şi cărbunii reprezintă combustibili fosili;
 Conversie biochimică: utilizarea proceselor biochimice în scopul producerii de combustibili şi
substanţe chimice din surse organice;
 Deteriorarea mediului: alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor
naturale ale mediului, reducerea diversităţii si productivităţii biologice a ecosistemelor naturale si
antropizate, afectarea echilibrului ecologic si al calităţii vieţii cauzate, în principal, de poluarea apei,
atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea si valorificarea lor deficitară, ca si prin
amenajarea necorespunzătoare a teritoriului;
 Deseuri: substanţe rezultate în urma unor procese biologice sau tehnologice, care nu mai pot fi
folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile;
 Digestat: efluentul tratat/digestat, provenit din procesul de digestie anaerobă;
 Digestie anaerobă (Sinonim: Fermentare anaerobă): proces microbiologic de descompunere a
materiei organice, în absenţa completă a oxigenului, realizată prin acţiunea concertată a unei largi varietăţi de
microorganisme. Digestia anaerobă (AD) are drept rezultat doi produşi finali principali: biogazul (un gaz
constând dintr-un amestec de metan, dioxid de carbon şi alte gaze) şi digestatul (substratul digestat).
Procesul de digestie anaerobă este comun multor medii naturale şi este folosit, în prezent, pentru
producerea biogazului în tancuri de reacţie etanşe împotriva pătrunderii aerului atmosferic, cunoscute, în
mod obişnuit, sub numele de digestoare;
 Digestie mezofilă: Digestie anaerobă care are loc, în condiţii optime, în intervalul de temperatură de
37-41° C, interval în care microorganismele predominante sunt cele mezofile;
8
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 Eficienţă de transfer a căldurii: Cantitatea de căldură utilă eliberată din focar;


 Efect de seră: Efect provocat de anumite gaze prezente în atmosferă, care determină acumularea
căldurii provenite din radiaţia solară;
 Efluent: Lichid sau gaz evacuat dintr-un reactor chimic sau de procesare, care, de obicei, conţine
digestatul provenit din acel proces;
 Emisii: Vapori sau gaze evacuate de surse fixe sau mobile. Emisiile includ dioxid de carbon, metan
şi oxid de azot, substanţe care provoacă cea mai mare parte a efectului global de seră;
 Energie regenerabilă: Forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din
procese naturale regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: energia eoliană, energia
solară, energia apei, energia hidraulică, energia mareelor, energia geotermică, energie derivata din biomasa:
biodiesel, bioetanol, biogaz;
 Evaluare de mediu: Elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului si autorităţilor
competente implicate în implementarea anumitor planuri si programe, luarea în considerare a raportului de
mediu si a rezultatelor acestor consultări în procesul decizional si asigurarea informării asupra deciziei luate,
conform legislaţiei în vigoare;
 Evaluarea impactului asupra mediului: Cuantificarea efectelor activităţii umane si a proceselor
naturale asupra mediului, a sănătăţii si securităţii omului, precum si a bunurilor de orice fel;
 Gaz cu efect de seră: Gaz care determină acumularea căldurii provenite din radiaţia solară în
atmosfera planetei, producând astfel efectul de seră. Cele două gaze principale cu efect de seră sunt vaporii
de apă şi dioxidul de carbon. Alte gaze cu efect de seră includ metanul, ozonul, clorofluorocarbonaţii şi
oxidul de azot;
 Gazeificare: Proces prin care un combustibil solid este convertit într-un gaz; este cunoscută şi sub
denumirea de distilare pirolitică sau piroliză;
 Generare combinată de căldură şi electricitate (CHP) (Sinonim: Cogenerare);
 Generare netă: Energia brută generată minus energia consumată de către unitatea producătoare de
energie pentru uz propriu;
 Generator: Dispozitiv pentru conversia energiei mecanice în energie electrică;
 Habitat: Locul sau tipul de loc în care un organism sau o populaţie există în mod natural;
 Impact asupra mediului: Efecte asupra mediului ca urmare a desfăsurării unor activităţi antropice;
 Impact semnificativ asupra mediului: Efecte asupra mediului, determinate ca fiind importante prin
aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea, amplasarea si caracteristicile proiectului sau referitoare la
caracteristicile anumitor planuri si programe, avându-se în vedere calitatea preconizată a factorilor de mediu;
 Instalaţie: Orice unitate tehnică staţionară, precum si orice altă activitate direct legată, sub aspect
tehnic, cu activităţile unităţii staţionare aflate pe acelasi amplasament, care poate produce emisii si efecte
asupra mediului;

9
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 Încălzire globală: Încălzire graduală a atmosferei planetei, provocată de arderea combustibililor


fosili şi de emisiile industriale poluante;
 Materie primă: În cazul de față materia primă desemnează biomasa de orgine animală utilizată în
procesele tehnologice (SNCU categoria 2, apa încarcată organic, sânge, produse expirate, nămoluri și
grăsimi);
 Mediu: Ansamblul de condiţii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate
straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiinţele vii, sistemele naturale în
interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale;
 Modificări semnificative: Schimbări în funcţionarea unei instalaţii sau în modul de desfăsurare a
unei activităţi care, după opinia autorităţii competente pentru protecţia mediului, poate avea un impact
negativ semnificativ asupra oamenilor si mediului;
 Metan (CH4): Gaz inflamabil, exploziv, incolor, inodor şi insipid, uşor solubil în apă şi solubil în
alcool şi eter; temperatura de fierbere este –161,6º C, iar cea de îngheţ –182,5º C. Ia naştere în zone
mlăştinoase, prin descompunerea substanţelor organice, şi constituie un pericol major de explozie în
subteran. Metanul este constituentul principal (până la 97%) al gazului natural, şi este utilizat ca materie
primă în industria petrochimică şi drept combustibil;
 Poluare: Introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al unei activităţi desfăsurate de om, de
substanţe, de vibraţii, de căldură si/sau de zgomot în aer, în apă ori în sol, care pot aduce prejudicii sănătăţii
umane sau calităţii mediului, care pot dăuna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o împiedicare
a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime;
 Poluant: Orice substanţă solidă, lichidă, sub formă gazoasă sau de vapori ori formă de energie
(radiaţie electromagnetică, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii) care, introdusă în mediu, modifică
echilibrul constituenţilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale;
 Presiune de operare: Presiunea în sistemul gazului sau în digestor, în cursul operării acestuia;
 Proiect: Execuţia lucrărilor de construcţii sau alte instalaţii ori amenajări, alte intervenţii asupra
cadrului natural si peisajului, inclusiv cele care implică extragerea resurselor minerale;
 Putere: Cantitatea de lucru efectuat pe unitatea de timp, sau cantitatea de energie transferată pe
unitatea de timp;
 Resurse regenerabile: Resurse energetice regenerabile în mod natural, însă cu flux limitat. Acestea
sunt, practic, infinite cantitativ şi ca durată, însă limitate în ceea ce priveşte cantitatea de energie disponibilă
pe unitatea de timp. Unele astfel de resurse (precum cea geotermală şi biomasa) pot fi limitate, în sensul că
stocurile sunt consumate prin utilizare, dar la scara deceniilor sau secolelor, acestea pot fi reîmprospătate.
Resursele energetice regenerabile includ: biomasa, energia hidro, energia geotermală, solară şi cea eoliană.
În viitor, în această categorie pot fi incluse şi energia termică oceanică, cea a valurilor şi mareelor, ce pot fi
folosite cu ajutorul unor tehnologii adecvate. Aplicaţiile de utilitate practică a resurselor energetice
regenerabile cuprind: generarea de energie electrică brută, generarea locală de electricitate, generarea de
10
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

electricitate în scopul distribuţiei, generarea de energie fără conectare la reţea, precum şi tehnologii de
eficientizare energetică (de reducere a cererii);
 Resurse naturale: Totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea
umană: resurse neregenerabile minerale si combustibili fosili, regenerabile apă, aer, sol, floră, faună sălbatică
si permanente: energie solară, eoliană, geotermală si a valurilor;
 Schimbător de căldură: Dispozitiv construit în scopul realizării unui transfer eficient al căldurii de
la un fluid către altul, fie în cazul în care acestea sunt separate de către un perete solid, care să împiedice
amestecarea, fie în cazul în care fluidele sunt în contact direct;
 Sistem de reţea: Sistem al liniilor de transmitere a energiei care conectează uzinele producătoare de
energie şi consumatorii, pe o zonă foarte întinsă;
 Studiu de evaluare a impactului asupra mediului: Lucrare elaborată de persoane fizice sau
juridice atestate conform legii, prin care se identifică cauzele si efectele negative asupra mediului ale unor
proiecte cu impact semnificativ în cadrul procesului de evaluare a impactului asupra mediului;
 Substanţă: Orice element chimic si orice compus al acestuia, cu excepţia substanţelor radioactive si
a organismelor modificate genetic, în înţelesul legislaţiei aflate în vigoare;
 Sustenabil: Stare a unui ecosistem în care biodiversitatea, regenerabilitatea şi productivitatea în
resurse sunt stabile pe tot parcursul timpului;
 Valoare calorică: Cantitatea maximă de energie disponibilă în urma arderii unei substanţe.

UNITĂȚI DE CONVERSIE

Kilowat (kW) = 1.000 Waţi


Megawat (MW) = 1.000 kW
1 Joule (J) = 1 Wat secundă = 278 x 10-6 Wh
1Wh = 3.600 J
1 calorie = 4,18 J
1 metru cub (m³) = 1.000 litri (L)
1 bar = 100.000 pascali (Pa)
1 milibar = 100 Pa

11
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului

Titularul proiectului: S.C. WASTE 2 ENERGY MANAGEMENT S.R.L.


Număr de înregistrare la registrul comerţului: J40/2084/1996
CUI: RO 8249679
Adresa: Str. Lunei, nr. 3- 5, sector 2, Bucureşti
Persoana de contact: Marian Dimitriu
Telefon: 0214554500
Fax: 0214554565
Profilul de activitate: Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer
conditionat
Cod CAEN: Diviziunea 35

1.2. Executantul studiului de impact

Executantul Raportului la studiul de impact asupra mediului pentru obiectivul analizat este
S.C. DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.., societate înscrisă în Registrul Naţional al persoanelor
fizice şi juridice care elaborează Raportul de mediu (RM), Raportul privind impactul asupra mediului (RIM),
Bilanţul de mediu (BM), Raportul de amplasament (BM), Raportul de securitate (RS) şi Studiul de evaluare
adecvată (EA) conform certificatului nr. 250 din 16. 09.2010.

1.3. Denumirea proiectului

„Instalaţie tehnologică de producere a energiei din biomasă prin cogenerare, cu o


capacitate de 4 MW, amplasată în Municipiul Codlea, Judeţul Brașov”.

1.4. Descrierea proiectului

Proiectul „Instalatie tehnologica de producere a energiei din biomasa prin cogenerare, cu o


capacitate de 4 MW, amplasata in municipiul Codlea, judetul Brasov”, işi propune realizarea unei

12
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

instalații de producere a energiei din surse regenerabile cu o capacitate instalată de 4 MW, instalaţie
compusa din 2 module astfel:
 modulul ”INSTALAȚIE BIOGAZ” – capacitate instalata de producere a energiei 2.5 MW;
 modulul ”INSTALAȚIE DE VALORIFICARE ENERGETICĂ A GRASIMILOR” –
capacitate instalată 1,5 MW;
Modulele functionează independent cu surse de materii prime regenerabile diferite,
productia de energie electrică fiind preluată de un post de transformare care va face transferul către
rețeaua de distribuție.
 Localizarea proiectului
Obiectivul de investiții este amplasat în județul Brașov, Municipiul Codlea, şoseaua
Hălchiului, nr. 99, în planul al doi-lea, pe un teren în momentul de fața viran, având destinație
conform P.U.G. CODLEA – ”zonă de construcții pentru protecția mediului înconjurător”.
Accesul la amplasament se va face pe un drum proiectat pe latura de nord-est a incintei cu
racord la DJ 112 A Codlea – Hălchiu.
WASTE 2 ENERGY
MANAGEMENT S.R.L.

MUN.CODLEA AMPLASAMENTUL WASTE 2 ENERGY MANAGEMENT SRL


JUD. BRASOV

Figura 1. Harta acces amplasament

 Vecinătăți1 pe latura de:


- nord – vest: Canal de colectare naturală CCN 995;
- nord – est: Teren aflat în proprietatea Consiliului Local Codlea, nr. topo 5525/1/a/1/2/
categoria de folosință arabil;
- sud - est: Incinta societăţii comerciale PROTAN S.A. – Sucursala Codlea;
- sud – vest: Teren aflat în proprietatea Consiliului Local Codlea;

1
Sursa: Ridicare topografică indentificare imobil și propunere dezmembrare
13
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Suprafaţa terenului este de 14.026 m.p.


Acces carosabil: DJ 112 A Codlea – Hălchiu.
Regim de aliniere: retras față de axul drumului județean DJ 112 A si cu respectarea
cerintelor detinatorilor de retele din zonă.
În conformitate cu prevederile din Certificatul de Urbanism nr.182/24.06.2010, procentul de
ocupare al terenului, respectiv suprafață construită/suprafață terenului (P.O.T) este de 70 %.
În prezent Procentul de Ocupare al terenului (P.O.T) este de 0% iar Coeficientul de Utilizare
(C.U.T) de 0.0.
Tema proiectului constă in realizarea unei instalații tehnologice de cogenerare compusă din
două module: modul de biogaz și modul de valorificare energetica a grăsimilor.
De asemenea se prevede crearea de pante de scurgere către rigole. Platformele și aleile vor
face posibilă intrarea, manevrarea și andocarea autovehiculelor destinate recepției/expediției de
produse.
În urma realizarii investitiei parametrii vor fi urmatorii:
Suprafața totală a terenului: 14.026,00 mp
Suprafața construită: 3.373,90 mp
Suprafața desfasurată: 4.015,90 mp
Suprafață platforme: 2.950,00 mp
Suprafață spatiu verde: 7.317,10 mp
Procentul de ocupare al terenului (P.O.T) va fi de 24,05% iar Coeficientul de Utilizare
(C.U.T) de 0,29.

 Descrierea lucrărilor de construcție:


Prin proiect se propune realizarea unei instalații de producere a energiei electrice și termice
prin cogenerare, utilizând ca sursă de materii prime biomasa animală. De asemenea, se prevede
crearea de platforme și alei pentru recepția materiei prime, manevrarea acesteia, intrarea/ieșirea
personalului, andocarea autovehiculelor, etc.
Modul de amplasare a construcțiilor propuse este prezentat în Planul de situație anexat.

14
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 Caracteristicile construcțiilor propuse:

 OBIECTUL 1 - MODUL BIOGAZ


Modulul de biogaz este compus din urmatoarele construcții:
♦ OBIECTUL 1 A – CLADIRE BIOGAZ
Din punctul de vedere al incadrarii la foc:
- Grad II de rezistenta la foc;
- Categoria C de importanta;
- Categoria E pericol de incendiu;
- Risc mic de incendiu.
Caracteristici dimensionale si structurale. Tip de finisaje si tâmplărie propuse

Dimensiunile generale in plan ale cladirii: 21,10 m x 15,20 m


Inaltimi maxime la atic: 8,50 m
Aria construita: 321,00 mp
Aria desfasurata: 963,00 mp
Aria utila: 685,00 mp
Niveluri: S+P+1
Inaltimea interioara utila: 4,00 m
Volum aproximativ: 4.500,00 mc
Structura constructiva:  stalpi si grinzi din beton armat
Travee si deschideri  2 deschideri de 6,70 m, 7,90 m
 2 travee de 9,20 m, 11.30m;
Inchideri:  Zidarie/diafragme tencuite si finisate cu
termosistem tip Baumit/Ceresit
 soclu finisat cu termosistem tip
Baumit/Ceresit
Pereti interiori:  zidarie
Tavane  planseu gletuit si finisat cu vopsea lavabila
Pereti si tavane rezistente la foc: -
Pardoseli  antistatica
Elemente de racord pardoseala-perete si
-
elemente de protectie la impact a peretilor:
Elemente de racord perete-perete si pereti-
-
tavan:
Invelitoare  invelitoare in terasa, cu straturi de difuzie si
bariera contra vaporilor, termoizolatie din
polistiren extrudat si hidroizolatie din PVC tip
Sika.
Tâmplărie  usi pivotante, simple cu foi din PVC si geam
termopan, tratare antistatica
 usi sectionale
 ferestre din profile de PVC, cu geam
termopan, tratare antistatica

15
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

♦ OBIECTUL 1 B – BAZIN POST- DIGESTOR

- Constructie supraterană, realizată din BA.

Din punct de vedere al incadrarii la foc:


- Grad II de rezistenta la foc;
- Categoria C de importanta;
- Categoria A pericol de incendiu;
- Risc foarte mare de incendiu.

Caracteristici dimensionale si structurale. Tip de finisaje si tamplarie propuse.

Dimensiunile generale in plan ale cladirii:


Diametru 26,00 m
Inaltime: 6,00 m
Aria construita: 531,00 mp
Aria desfasurata: 531,00 mp
Niveluri: P
Volum aproximativ: 3150,00 mc
Structura constructiva: beton armat

♦ OBIECTUL 1 C – BAZIN DIGESTOR


Sunt doua bazine supraterane metalice, cu caracteristicile:
Dimensiunile generale in plan ale cladirii:
Diametru 16,00 m
Inaltime: 16,00 m
Aria construita: 201,05 mp
Aria desfasurata: 201,05 mp
Niveluri: P
Volum aproximativ: 3.220,00 mc
Structura constructiva: Metal

16
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

♦ OBIECTUL 1 D – BAZIN MIXT


Constructie supraterana metalică.
Dimensiunile generale in plan ale cladirii:
Diametru 9,30 m
Inaltime: 7,70 m
Aria construita: 68,00 mp
Aria desfasurata: 68,00 mp
Niveluri: P
Volum aproximativ: 525,00 mc
Structura constructiva: Metal

♦ OBIECTUL 1 E – BAZIN STOCARE


Sunt doua bazine supraterane metalice, cu urmatoarele caracteristici:
Dimensiunile generale in plan ale cladirii:
Diametru 6,80 m
Inaltime: 6,30 m
Aria construita: 37,00 mp
Aria desfasurata: 37,00 mp
Niveluri: P
Volum aproximativ: 235,00 mc
Structura constructiva:  Metal

 OBIECTUL 2 - STATIE EPURARE


Din punctul de vedere al incadrarii la foc:
- Grad III de rezistenta la foc;
- Categoria C de importanta;
- Categoria E pericol de incendiu;
- Risc mic de incendiu.
Statia de epurare este compusa din urmatoarele constructii:

♦ OBIECTUL 2 A – CLADIRE POMPE


Constructie supraterana, cu regim de inaltime P si suprafata construita de 230,00 mp.
Structura se va executa din stalpi si grinzi metalice, iar inchiderile din panouri sandwich.
Invelitoarea se va realiza deasemnea din panouri sandwich.

17
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

♦ OBIECTELE 2 B SI 2 C - BAZIN
Constructii executate din beton armat si vor fi subterane si vor avea suprafata de 625,00 mp
– obiectul 2B, respectiv 310.00mp – obiectul 2C.

 OBIECTUL 3 - CLADIRE COGENERATOR


Din punct de vedere al incadrarii la foc:
- Grad III de rezistenta la foc;
- Categoria C de importante;
- Categoria D pericol de incendiu;
- Risc mijlociu de incendiu.
Fiecare cladire va avea urmatoarele caracteristici dimensionale si structurale, tip de finisaje
si tamplarie propuse.
Dimensiunile generale in plan ale cladirii: 12,24 m x 9,64 m
Inaltimi maxime la coama: 4,31 m
Aria construita: 117,00 mp
Aria desfasurata: 117,00 mp
Aria utila: 114,65 mp
Niveluri: P
Inaltimea interioara utila: 3,80 – 4,16 m
Volum aproximativ: 450,00 mc
Structura constructiva: stalpi si grinzi metalice
Travee si deschideri 2 deschideri de 4,70 m, 4 travee de 3,00 m
Inchideri: Panouri sandwich
Pereti interiori: Panouri sandwich
Invelitoare Panouri sandwich
Tamplarie: usi pivotante, simple cu foi tabla

 OBIECTUL 4 - POST TRAFO

Cladire cu regim de inaltime P, realizata dintr-o anvelopanta de BA, fiecare cladire avand o
suprafata de 23,40 mp.

Postul de transformare va asigura ridicarea tensiunii de producere (6 kV) la tensiunea de


distributie din rețeaua locală a Electrica Transilvania Sud, adica la 20 kV.
Postul de transformare va conține doua transformatoare 20/6 kV, cu o putere totală ce poate
fi tranzitată de minim 5 MVA (puterea unitară a transformatoarelor va fi de minim 2,5 MVA).

18
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Cablurile vor fi pozate pe o estacadă care să asigure protecția acestora față de contactul cu
personalul de exploatare sau cu agregatele aflate în mișcare pe teritoriul platformei pe care va fi
amplasat proiectul studiat. Toate instalațiile electrice vor fi echipate cu protecții la scurtcircuit,
conform normativelor în vigoare.

 OBIECTUL 5 - CLADIRE BIODIESEL

Această clădire face parte integrantă din modulul de valorificare energetică a grăsimilor și
are următoarele caracteristici constructive:

Dimensiunile generale in plan ale cladirii: 20,70 m x 25,70 m


Inaltimea maximă la coamă 8,65 m
Aria construita: 532,00 mp
Aria desfasurata: 532,00 mp
Aria utila: 480,00 mp
Niveluri: P
Structura constructiva:  Stalpi si ferme metalice
Inchideri:  Panouri sandwich
Pereti interiori:  Panouri sandwich
Invelitoare  Panouri sandwich

Organizarea incintei
Incinta dedicată investiției propuse de S.C. WASTE 2 ENERGY MANAGEMENT S.R.L.,
va fi amenajata astfel:
- în partea de nord vest a incintei se propune amplasarea modulului de biogaz
(OBIECTUL 1), compusa din mai multe constructii. Se va afla la o distanta de 4,5 0m fata de limita
nordica, respectiv la o distanta de 2,30 m fata de cea vestica, distanta între bazine și cladirea de
biogaz fiind de 15,00 m.
Statia de epurare (OBIECTUL 2) va fi amplasată în partea de sud –vest a incintei la o
distanta de 3,00 m fata de limita de proprietate vestica, respectiv la 7,06 m fata de cea sudica.
In apropierea cladirilor post-trafo la o distanta de 10,60 m se vor amplasa cladirile de
cogenerator (OBIECTUL 3). Acestea vor fi situate la o distanta de 8,60 m una fata de cealalta si la
o distanta de 1,88 m fata de limita estica.

19
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

1.5. Durata perioadei de execuţie

Se preconizează ca investiţia să se realizeze într-o perioadă de 28 de luni după acordarea


finanțării.

1.6. Informaţii privind resursele folosite în scopul realizarii producției

PRODUCŢIA RESURSE FOLOSITE ÎN SCOPUL ASIGURĂRII PRODUCŢIEI

Denumirea Cantitatea Denumirea Cantitatea Furnizor


anuală
Modul biogaz
Energie 22.066 MWhe Biogaz 465.650 Din
electrică (pentru producerea de energie electrică mc/an producție
– 1324 MWeh/an) proprie
Energi 21.543 MWht Biogaz
e (pentru producerea de energie termică Din
termic consumată în procesul de fermentare 1.482.943 producție
ă – 4117 MWh/an) mc/an proprie
Energie termică 3.954 tone/an S.C.
pentru procesele de sterilizare și (2.636 PROTAN
pasteurizare MWth/an) S.A.-
(Abur 6 Bar) Sucursala
Codlea
Modul de valorificare energetică a grăsimilor
Energie 12.672 MWhe Grăsimi animale 3000 t/an S.C.
electrică Materiale auxiliare: PROTAN
metanol 276 t/an S.A.-
Energi 12.672 MWht metoxid de potasiu în soluție metanol 32% 105 t/an Sucursala
e adsorbant celulozic 6.3 t/an Codlea
termic răsină schimbătoare de ioni 1,1 t/an
ă Furnizori
autorizați,
pe bază
de
contract

Tabel 1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei
necesare asigurării producţiei

20
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

1.7. Informaţii privind materiile prime, substanţele şi preparatele chimice

Denumirea Cantitatea Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a


materiei prime, a preparatelor chimice
substantei sau a
preparatului Cantitate Stoc Categorie Periculozi- Fraze de risc
chimic a medie curent Periculoase/ tate
anuală Nepericuloa
se
MODUL BIOGAZ

Produse expirate 12.600 t 0 N - -


Sânge 600 t 0 N - -
Nămoluri 600 t 0 N - -

SNCU cat 2 10.000 t 0 N - -


Apă încărcată organic 30.600 t 0 N - -
(apă cleioasă)

Apă de adaos 50.000 t 0 N - -


2
FeCl3 - 0 P Xn R22-38-41
FeSO4 - 0 P Xn R36/38

MODUL DE VALORIFICARE ENERGETICĂ A GRĂSIMILOR


Grăsimi animale 3.000 t 0 N - -
Materiale auxiliare

metanol 276 t/an 0 P R11-23/24/25-39


/23/24/25;
metoxid de potasiu în 0 P Xn
soluție metanol 32% 105 t/an R10, R23/24/25, R34,
R39/23/24/25
adsorbant celulozic 6.3 t/an 0

răsină schimbătoare de 1,1 t/an 0


ioni

Tabel 1.7. Informaţii privind materiile prime, substanţele şi preparatele chimice

2
Biogazul va contine hidrogen sulfurat H2S. Desulfurizarea se va face biologic prin dozarea unei cantitati mici de aer
(max 1% O2) care va stimula bacteriile sa transforme sulful din H2S in sulfura solida. Daca continutul de H2S este
foarte ridicat atunci tratarea biologica nu este suficienta pentru reducerea continutului H 2S la sub 200 ppm. Astfel se va
adauga clorura ferica ( FeCl3) sau sulfat de fier (FeSO4).

21
Tip de poluare Sursa Nu Limite Poluare de Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de Măsuri de
Poluării eliminare/reducere eliminare/ reducere
măr surse de po maxime fond
a poluării
luare admise
propusă

În zona In zona Zone rezidenţiale şi de


industrială protejată recreere

Cu / Fără măsuri de
eliminare/ reducere a
poluării

Zgomot Genera 4+2 65 dB(A) Lechiv= 65 Lechiv= 57 dB - Obiectivul nu va modifica Echipamentele vor
toare, indicatorul presiunii acustice fi prevăzute cu
dB (A) (A)
compre de fond al zonei. amortizoare de
soare zgomot şi carcasă de
biogaz protecţie
www.ro-mediu.ro
e-mail office@ro-mediu.ro

Radiatie Nu e
electroma cazul
gnetica,

Radiatie Nu e Nu e cazul
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.

cazul
ionizanta

Poluare
Materii
biologica prime Respectarea
-
utlizate 1 Regulamentului
- 1774/2002 cu
modificările
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196

ulterioare

22
1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

1.9. Descrierea principalelor alternative

Prin această investiție se propune o soluţie de producere a energiei electrice si termice, prin
valorificarea biomasei din industria alimentară şi subproduse ale abatorizării (sânge, SNCU
categoria 2, nămol de decantare, apă cleioasa, grăsimi, produse alimentare expirate).
Soluţia propusă este performantă din punct de vedere tehnico–economic şi cu impact redus
asupra mediului. Alternativele tehnico-economice avute în vedere sunt prezentate în capitolul 5.

 Alternative de amplasament
În cazul acestui proiect nu au fost alte opţiuni. Amplasamentul este liber şi beneficiază de
facilităţile oferite de reţelele de distribuţie a utilităţilor.
De asemenea, în alegerea locaţiei s-a avut în vedere şi vecinătatea cu S.C. PROTAN S.A. -
Sucursala Codlea, furnizorul principalelor utilități și a celei mai mari părți din materia primă.
Amplasamentul ales este potrivit pentru o astfel de investitie din următoarele motive:
- terenul, conform certificatului de urbanism, are destinație expresa pentru protecția
mediului şi este amplasat in vecinatatea unei platforme industriale existente, la o distanță
de circa 1 km de locuințe;
- în arealul în care va fi amplasată investiţia nu sunt zone protejate (rezervaţii, parcuri
naturale, zone tampon etc.) şi zone naturale folosite în scop recreativ (păduri, zone verzi,
parcuri în zonele împădurite, campinguri);
- construcţiile propuse pentru realizarea instalaţiei nu prezintă elemente funcţionale sau de
altă natură care ar putea să aducă prejudicii peisajului din zonă;
- nivelul de dezvoltare al zonei este scăzut, astfel incât o investiţie de asemenea anvergură
va creea un impact socio-economic pozitiv;

1.10. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la


proiect

Nu este cazul.

23
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

1.11. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea/amenajarea


teritorială în zona amplasamentului proiectului

Terenul destinat investiţiei are suprafața de 14,026 mp. Destinația terenului este de „zona de
constructii pentru protectia mediului”.
Dimensiunile laturilor acestuia sunt redate în figura 2.

Figura 2.Reprezentare grafică a amplasamentului propus pentru implementarea proiectului

24
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

1.12. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă

Tema proiectului constă în realizarea unei instalații de producere a energiei electrice și


termice prin valorificarea biomasei animale, pe o platformă industrială din Municipiul Codlea,
județul Brașov.
Pentru conectarea la infrastructura existentă sunt propuse următoarele lucrări:
- racord la Sistemul Energetic National, în concordanță cu situația reţelelor electrice de
distribuţie din zona și normele tehnice în vigogare, prezentate în studiul de racord;
- realizarea unui drum de acces cu racord la DJ 112 A Codlea – Hălchiu;
- racordarea la rețeaua de alimentare existentă pe platforma industrială invecinata;
- racod la sistemul de canalizare existent pe platforma industrială invecinata;
Accesul la amplasament se va face prin realizarea unui drum de acces proiectat pe latura de
nord-est a incintei cu racord la DJ 112 A Codlea – Hălchiu. Racordul la drumul județean se va face
conform reglementărilor în vigoare. De asemenea prin proiect se are în vedere realizarea de
platforme si alei care vor face posibila intrarea, manevrarea si andocarea autovehiculelor destinate
receptiei/expeditiei de produse.
În contextul condiţiilor naturale ale amplasamentului, pentru asigurarea necesarului
cantitativ şi calitativ de apă al obiectivului, s-a propus racordarea la rețeaua existentă de pe
platforma industrială invecinata. În acest sens, necesarul de apă potabilă (Q= 0,18 mc/zi) va fi
preluat din sistemul public de alimentare existent pe platforma industrială.
Necesarul de apă tehnologică va fi asigurat inițial din puţul forat (120 m adancime ) aflat în
incinta S.C. PROTAN S.A.–Sucursala Codlea.
Statia de epurare a fost dimensionată pentru un debit de Q uz= 200 mc/zi. Aceasta va asigura
epurarea apelor tehnologice și apelor provenite din spălările tehnice. Apele epurate vor fi
recirculate.
Apele uzate menajere vor fi preluate de rețeaua de canalizare interioară și conduse în rețeaua
de canalizare publică, îndeplinind condițiile NTPA 002/2005.
Energia termică necesară în procesul tehnologic este asigurată de către furnizorul de materie
primă, S.C. PROTAN S.A – Sucursala Codlea, în baza acordului anexat.
Asigurarea cu energie electrică a instalației se va face prin conectarea la rețea, în
conformitate cu prevederile avizului nr. 700/9769/30.06.2010 emis de Electrica Distribuție
Transilvania Sud S.A.

25
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Racordarea la reţelele de utilitati existente în zonă se va face conform reglementarilor


legislative in vigoare, pentru a asigura o exploatare sigură şi continuă, siguranţa personalului, a
echipamentelor și o întreţinere uşoară.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. Procese tehnologice de producţie

2.1.1. Descrierea procesului de producţie

Proiectul are în vedere producerea de energie electrică și termică în cogenerare utilizând


biomasă de origine animală.
Instalația propusă este alcătuită din două module cu surse de materii prime regenerabile
diferite, producţia de energie fiind preluată de un post de transformare care va face transferul către
reţeaua de distribuţie.
Materia primă utilizată este reprezentată de apă încărcată organic (apă cleioasă), sânge,
nămoluri de decantare, produse expirate, SNCU categoria 2 și apă de adaos (care are scopul de a
reduce concentrația azotului) și grăsimi de origine animală.
Instalația este proiectată pentru a produce anual o cantitate de energie electrică de 34.738
MWh și o cantitate anuală de energie termică de 34.215 MWh.
Pentru valorificarea superioară a biomasei de origine animală, s-a ales soluția unei instalații
compusă din două module:
- Modulul de biogaz, care utlizează circa 54.400 t/an biomasa de origine animală (produse
expirate, sânge, nămoluri, SNCU categoria 2, apă încărcată organic) la care se adaugă 50.000 t/an
apă de adaos pentru reglarea conținutului de azot;
- Modulul de valorificare energetică a grăsimilor, care utilizează 3.000 t/an biomasă de
origine animală (grăsimi).
Descrierea tehnologică și funcțională a acestor module este redată mai jos, iar în figura 3
este prezentată schema de bilanț general al instalației in care se prezintă cantitățile de materiale și
energie intrate și ieșite din proces.

26
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

FURNIZOR
BIOMASĂ

MODUL MODUL
BIOGAZ GRASIMI
54.400 3.000
tone/an tone/an
materii grăsimi
organice animale

Fermentare Pregatire Metanol (350 mc/an)


Apa tehnologică anaeroba, biodiesel Metoxid de potasiu
50.000 mc/an Filtrare, Stocare (06 mc/an)

Biogaz Biodiesel Energie termică


Energie 7.760 mii mc/an 3.240 mc/an 6.753 MW h/an
electrica
1.625
MWh/an

2 Motoare biogaz 2 Motoare biodiesel


(2X1415 kWh) (2X 1000 kWh)

Energie
electrica Energie
verde termica
34.738 34.215
MWh/an MWh/an

SEN BENEFICIARI

Figura 3. Schema bilantului general pentru „Instalație tehnologica de producere a energiei din biomasa prin cogenerare, cu o capacitate de
4 MW, amplasata in municipiul Codlea, judetul Brasov”

27
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

2.1.1.1. MODULUL DE BIOGAZ

În cadrul acestui modul se are în vedere producerea de energie electrică și termică în


cogenerare utilizând biogazul rezultat din digestia anaerobă a biomasei de origine animală.
Modulul de biogaz are ca surse de materii prime, urmatoarele:
Produse alimentare expirate: produse alimentare de larg consum (produse lactate și din
carne) cu data limita de consum expirată (materii prime categoria 2). Produsele expirate provin din
supermarket-uri si sunt ambalate in hartie si/sau carton si/sau plasticuri si/sau pungi.
SNCU categoria 2: materie primă constituita din păsări moarte (aproximativ 65% din
cantitatea anuală), carcase de porci și resturi de abatorizare de pui sau porc, etc..
Apă încărcată organic: apă cleioasă rezultată din procesul tehnologic al S.C. PROTAN
S.A.- Platforma Codlea.
Sângele și nămolurile: materii prime categoria 3.
Apă de adaos: apa care intră în compoziția meniului de alimentare cu scopul reducerii
concentrației de azot sub 8 kg/mc.
Fazele procesului tehnologic, propus pentru producerea și valorificarea energetica a
biogazului sunt urmatoarele:
 Receptia, tratarea mecanică și stocarea materiilor prime;
 Tratarea termică (sterilizarea) materiilor prime;
 Fermentarea (digestia anaerobă a amestecului de materii prime);
 Tratarea biogazului;
 Valorificarea energetică a biogazului;
 Separarea digestatului în cele două faze: lichid și solid;
 Tratarea și eliminarea fazei lichide;
 Tratarea și eliminarea fazei solide.
În cele ce urmează vor fi detaliate operațiile mecanice și procesele fizico - chimice și vor fi
descrise utilajele/instalațiile/echipamentele care contribuie la derularea fiecarei faze in parte.

a) Recepția, tratarea mecanică și stocarea materiilor prime

Recepția materiilor prime se va face în hala de recepție. Mijloacele de transport și


containerele în care s-au transportat materiile prime vor fi curățate și dezinfectate (conform
Regulamentului 1774/2002 cu modificările ulterioare), în instalația destinată acestui scop existentă

28
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

pe platformă, în baza unui contract de prestări servicii cu deținătorul instalației S.C. PROTAN S.A.-
Sucursala Codlea.
Având în vedere că în amestecul de alimentare a fermentatoarelor intră mai multe categorii
de materii prime (produse alimentare expirate, sange, namol, SNCU categoria a II-a, apa proteică și
apa de adaos) cu caracteristici diferite, faza de receptie, tratare mecanică și stocare vor fi analizate
separat pentru fiecare materie prima sau pentru grupuri supuse acelorași operații.
a.1.) Produse alimentare expirate
Acestea sunt reprezentate de produse alimentare de larg consum (produse lactate și din
carne) cu data limita de consum expirată (materii prime categoria 2). Acestea se vor numi generic în
continuare produse expirate. Produsele expirate provin din supermarket-uri si sunt ambalate in
hartie si/sau carton si/sau plasticuri si/sau pungi.
Produsele expirate vor fi descarcate intr-un container metalic. Acest container (figura 4) va
fi instalat in cladire, la subsol.
Din containerul de descarcare produsele expirate sunt transportate catre un concasor. Dupa
concasor materialul este presat si majoritatea ambalajele produselor expirate sunt inlaturate.
Ambalajele rezultate (cca. 1% din cantiatea totală) din separare sunt dirijate într-un
container printr-un sistem de transport elicoidal si stocate in vederea eliminării.
Produsele expirate separate de ambalaje, vor fi pompate intr-un rezervor de stocare din
metal cu volumul de cca. 200 m3. In timpul pompării materiei în acest rezervor, aerul poluat care
părăseste rezervorul este trecut printr-un filtru carbon activ pentru reducerea mirosurilor.

Figura 4. Schema fluxului de recepție a produselor expirate

29
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Rezervorul de stocare a produselor expirate, separate de ambalaje, are în componență un


agitator central pentru menținerea omogenității amestecului cât timp acesta este stocat în vederea
alimentării unităților de sterilizare.
Alimentarea unităților speciale se face prin dozare volumentrică prin intermediul unei
pompe speciale, capabile să lucreze cu un mediu în care se află părți mici de material solid (oase
zdrobite). De asemenea, unitatea de sterilizare va fi dotată cu bare de cântărire (celule speciale).
Din acest rezervor se va alimenta una din unitatile de sterilizare cu produse expirate in
vederea tratarii termice.
a.2.) SNCU categoria 2
Această categorie de materie primă constă în păsări moarte (aproximativ 65% din cantitatea
anuală), carcase de porci și resturi de abatorizare de pui sau porc, etc..
Subprodusele vor fi descarcate într-un container de receptie cu volumul de 15 m3 dupa ce în
prealabil vor fi cântărite. In partea inferioară a containerului de receptie exista 3 sisteme elicoidale
asezate în plan orizontal care fac transferul subproduselor într-un sistem de elicoidal înclinat.
Materialul este transportat la concasor.
In concasor subprodusele sunt reduse la dimensiuni de aproximativ 25 mm (max 50 mm).
Cu o pompă special aleasă pentru produse care contin părți de oase tocate, subprodusele
reduse în dimensiuni sunt pompate intr-un rezervor de metal .
Când subprodusele sunt pompate în rezervorul de metal, aerul poluat care părăsește
rezervorul va trece printr-un filtru carbon activ pentru reducerea mirosurilor.
Rezervorul de stocare a subproduselor de abatorizare SNCU categoria 2, are în componență
un agitator central. Din acest rezervor se va alimenta una din unitățile de sterilizare cu subproduse
în vederea tratării termice. Alimentarea se face prin intermediul unei pompe capabilă să lucreze cu
un mediu în care se afla parti mici de oase zdrobite. Unitatea de sterilizare va fi dotată cu cu bare de
cântărire (celule speciale).

30
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Figura 5. Schema fluxului de recepție a SNCU categoria 2

Figura 6. Container metalic folosit pentru descarcare. Sistem de transport elicoidal orizontal

a.3.) Apă încărcată organic


Apa încărcată organic (apă cleioasă) rezultată din procesul tehnologic al S.C. PROTAN
S.A.- Platforma Codlea va fi pompată direct către rezervorul de omogenizare. Pe traseul de
pompare va fi montat un debitmetru pentru masurarea volumului de apa încărcată organic, iar
densitatea se va determina in laborator. Din acest rezervor continutul este pompat intr-unul din cele
doua rezervoare de fermentare.

31
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

REZERVOR METALIC

Figura 7. Schema fluxului de recepție a apei încărcate organic

a.4.) Sângele și nămolurile


Sângele și nămolurile sunt materii prime categoria 3. După cântărire, acestea vor fi
descărcate prin pompare într-un rezervor de metal de 200 m3, unde se stochează și subprodusele
animale SNCU categoria 2. După ce s-a stocat cantitatea prescrisă, amestecul este pompat în
sterilizator.

Figura 8. Schema fluxului de recepție a sângelui și nămolurilor

32
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

a.5.) Apă de adaos


Apa de adaos intră în compoziția meniului de alimentare cu scopul reducerii concentrației de
azot sub 8 kg/mc. Apa utilizată este apă recirculată, fiind tratată în stația de epurare.
O parte din cantitatea de apă prescrisă se introduce ca agent de răcire a masei de material
sterilizat de la 133º C la 80º C, iar cea mai mare parte se introduce direct în digestoare o dată cu
celelalte componente din meniul de alimentare.

b. Tratarea termică a materiilor prime

În cadrul acestui proces vor fi supuse tratamentului termic și anume sterilizării, materiile
prime din categoria 2 (produsele alimentare expirate și resturile de abatorizare) și materiile prime
din categoria 3 (sângele și nămolul).
Linia de sterilizare va fi compusă din două autoclave cu un volum de câte 10 m3 fiecare.
Autoclavele sunt proiectate și echipate pentru sterilizarea atât a materiilor prime din
categoria 2, timp de 20 minute la o temperatură de 1330 C, cât și pentru pasteurizarea materiilor
prime categoria 3, timp de 2 ore la temperatura de 700 C.
Materialul supus procesului de tratare termică este pompat înr-una din cele două autoclave și
în funcție de categoria acestuia se reglează regimul procesului. Încalzirea se realizează prin injectie
de abur.
Autoclavele sunt prevăzute cu aparate de control și înregistrare continuă a temperaturii și cu
un sistem de siguranță adecvat pentru a se putea evita problemele legate de scăderea temperaturii.
Aburul necesar în procesul de sterilizare, cu o presiune minimă de 6 bari și debitul de 3.000
kg/ora, este asigurat de către furnizorul de materie primă – S.C. PROTAN S.A.- Sucursala Codlea.
Cand procesul de sterilizare la temperature de 133 ºC este finalizat, întâi se eliberează
autoclava de presiune apoi se adaugă apă de diluție pentru reducerea temperaturii la 80o C, înainte
să fie pompat conținutul într-unul unul din cele 2 rezervoare de fermentare (digestoare).

33
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Figura 9. Linie de sterilizare

Figura 10. Schema fluxului de sterilizare

34
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

c. Descrierea procesului de fermentare

Producerea biogazului reprezintă un proces complex, ce presupune mai multe etape


tehnologice. Etapa de bază este digestia anaerobă. Unitatea care produce biogazul trebuie corect
integrată în sistem, respectându-se legăturile cu sursa de biomasă, pe de o parte, şi cu utilizarea
biogazului şi a efluenţilor, pe de altă parte (figura 11).

Stocare,
tratare Valorificare
biogaz biogaz
Materii Stocarea si
prime sterilizarea Digestie
materiilor anaerobă
prime
Stocare, Tratare și
tratare eliminare
digestat efluenti

Figura 11. Schema de principiu valorificare biogaz

Metanizarea sau, mai precis, metanogeneza, reprezintă un proces microbian de transformare


a materiilor organice complexe în molecule simple.
Procesul presupune urmatoarele etape distincte:
- hidroliza: prima etapă este realizată de către bacteriile fermentative anaerobe care
hidrolizeaza biomasa in molecule mici, solubile.
- fermentarea: a doua etapa, in cadrul careia moleculele mici, solubile, sunt utilizate de către
alte bacteriile fermentative pentru dezvoltarea lor în cursul procesului. In urma procesului rezulta
alcooli cu masă moleculară redusă, cum ar fi etanolul, acizi cu masă moleculară redusă, cum ar fi
acidul lactic sau acizi graşi volatili cu 2 până la 5 atomi de carbon (acetat, propionat, sau butirat).
De asemenea, se produce bicarbonat ( HCO3 ) sau hidrogen molecular ( H 2 );
- reducerea: toţi produşii (metaboliţii) rezultaţi din etapa de fermentare (alţii decât acetatul
( CH 3COO  ), bicarbonatul ( HCO3 ) şi hidrogenul molecular (H2) necesită o transformare
suplimentară înainte de a putea, efectiv, să producă metan. Aici intervin un număr de bacterii strict
anaerobe care metabolizează aceşti produşi în acetat, bicarbonat şi hidrogen molecular;

35
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

- metanizarea finală: etapa este realizată de două tipuri de bacterii metanigene. Acetoclasticele
transformă acetatul ( CH 3COO  ) în metan ( CH 4 ) şi în bicarbonat ( HCO3 ). Hidrogenotroficele

reduc bicarbonatul ( HCO3 ), cu ajutorul hidrogenului molecular (H2), în metan.

Din metabolismul prezentat rezultă biogazul, continând între 50-75% metan ( CH 4 ) şi între
25-50% dioxid de carbon ( CO2 ).
Principalele componente ale biogazului sunt metanul (CH4) şi dioxidul de carbon (CO2).
Compoziţia biogazului depinde de sursa deşeurilor care sunt tratate prin digestie anaerobă si
se incadreaza urmatoarele limite:
- Metan (CH4) 40 - 70%;
- Dioxid de carbon (CO2) 30 – 60%;
- Hidrogen sulfurat (H2S) 0 – 3%;
- Hidrogen (H2) 0 – 1%.
Similar oricăror procese biologice, condiţiile de desfăşurare a reacţiilor influenţează decisiv
randamentul şi viteza procesului de biometanizare. Două tipuri de factori trebuie luaţi în
consideraţie: factori fizici (temperatura şi agitarea) şi factori chimici (pH-ul, raportul carbon/azot
C/N, etc.).
 Temperatura
Procesul de metanogeneză poate să se producă într-un interval larg de temperatură, plecând
de la 4° C, până la 60-70° C. Ca în majoritatea proceselor biologice, daca nu în toate, intensitatea
procesului creşte cu temperatura. Cea mai mare parte a digestoarelor funcţionează la nivelul
bacteriilor mezofile, adică 40°- 45º C. Doar o foarte mică parte dintre digestoare folosesc intervalul
50°-70° C. Intervalul 42°-50° C nu pare să favorizeze nici o specie de bacterii anaerobe.
Dacă în regimul mezofil producția de biogaz este ușor mai mică decât în cel termofil,
procentajul de metan conținut în biogazul produs în regim mezofil este mai mare decât cel în regim
termofil.
Având în vedere și faptul că procesul termofil este mult mai sensibil la variația temperaturii,
s-a optat pentru producerea biogazului în condiții mezofile.
 Agitarea
Agitarea materialului permite menţinerea unei temperaturi uniforme în interiorul
digestorului şi reducerea sau chiar eliminarea formării crustelor şi a depunerilor în interior.

36
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 pH-ul
Comunităţile de bacterii care produc reacţia de metanogeneză trăiesc în mediu cu pH neutru,
în jur de 7. Pentru valori mai mici de 6 sau mai mari de 8, digestia anaerobă încetează imediat.
 Raportul carbon/azot (C/N)
Pentru menţinerea populaţiei microbiene, este necesar un raport maxim de 100:3.
Această limitare este impusă de compoziţia elementară a pereţilor bacterieni şi de faptul că
15% din carbon este asimilat de către bacterii. Pe de altă parte, dacă este prea mult azot în digestor,
el se acumulează sub formă de amoniac, NH 3 / NH 4 , ce poate să devină toxic pentru bacteriile
metanogene.
Pentru rețeta aleasă compoziția de azot a fiecărei componente este prezentată în tabelul
următor.

Tabel 2.1.1.1. 1. Conținutul de substanță uscată, substanță organică și azot a materiilor prime

c.1.) Rezervoare de fermentare


Procesul de fermentare se realizează în două rezervoare de fermentare(digestoare) verticale,
confecționate din metal, izolate și prevăzute cu sistem de agitare.
Produsele din componența meniului de alimentare vor fi împartite intre cele două digestoare.
Apa tratată provenită de la statia de epurare va fi adaugată pentru reducerea concentrației de
azot sub 8 kg/tonă.
Digestia este de tip continuu, substraturile de materii prime fiind introduse în mod constant.

37
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Materialul circulă prin digestor datorită presiunii generate de materialul proaspăt adăugat,
acesta împingând materialul digestat către ieşirea digestorului.
Spre deosebire de digestoarele de tip discontinuu, cele cu funcţionare continuă produc
biogaz fără întreruperea procesului pentru încărcarea unei noi tranşe de materie primă şi pentru
evacuarea efluentului digestat.
Cele două digestoare cu funcţionare continuă produc cantităţi constante şi predictibile de
biogaz (conform tabelului 2.1.1.1.2) şi digestat (conform tabelului 2.1.1.1.3).

Tabel 2.1.1.1.2. Meniul de alimentare, producția de biogaz, potențialul energetic al materiilor prime

MASA BIOGAZ METAN ELECTRICITATE


Produs tip
tone/an mc/an mc/an kWeh/an

1. Produse expirate 12.600 1.915.200 11.491.120 4.813.606


2. Sânge 600 27.835 18.928 79.287
3. Nămoluri 600 153.400 110.448 462.661
4. SNCU categoria 2 10.000 2.717.719 1.956.758 8.196.761
5. Apă încărcată organic 30.600 2.945.760 2.032.574 8.514.353
6. Apă de adaos 50.000 0 0 0
TOTAL 104.400 7.759.914 5.267.828 22.066.669

Tabelul 2.1.1.1.3. Cantitatea de digestat produsă (kg/an) și compoziția acestuia

Digestat Cantit. [kg/an] Substanță uscată Substanță Azot


[%] organică [%] Kg/tonă
Digestat 95.723.000 3 2 8

Consumul specific de materii prime pentru un metru cub de biogaz este prezentat în tabelul
2.1.1.1.4.
Tabel 2.1.1.1.4. Consum specific de materii prime pentru producerea a 1 mc biogaz

Tip sort introdus Cantitate [ kg ]/ [ kg ]


( in alimentare fermentare) Sort (de fermentat)

Produse expirate 1,623


Sange 0,077
Namoluri 0,077
SNCU Categoria 2 1,288
Apa uzata incarcata organic (apă cleioasă) 3,943
Apa de adaos 6,443

38
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

În rezervoarele de fermentare, continutul este amestecat cu agitatoare centrale cu consum


redus de energie. In fermentatoare, bacteriile transformă materia organica in principal, în metan si
dioxid de carbon.
Procesul este mentinut la 40-45º C.
Timpul minim de retentie in fermentatoare este de 21 de zile.

Figura 12. Rezervoare de fermentare si rezervor de postfermentare

Amestecul supus procesului de fermentare este încălzit prin adaugarea de material provenit
din instalația de tratare termică. Cu toate acestea, este prevăzut un sistem de încălzire pentru
menținerea unei temperaturi constante. În cazul în care temperatura crește peste limita prescrisă,
atunci se poate adauga apa.

c.2.) Rezervorul de post fermentare


Digestatul (materialul fermentatat) din ambele rezervoare de fermentare va curge in
rezervorul de post fermentare sub efectul gravitatiei. Gazul din rezervoarele de fermentare merge in
rezervorul de post fermentare pe principiul rezistentei minime la curgere.
Rezervorul de post fermentare este incalzit si izolat. Partea superioară a rezervorului de post
fermentare este acoperită cu dublă membrană. Gazul este stocat sub prima membrană.

39
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

d). Tratarea gazului

Gazul format și colectat este supus tratamentului de desulfurare și dezumidificare.


Componenta cea mai periculoasă, care trebuie eliminată din biogaz, este reprezentată de
hidrogenul sulfurat, care așa cum s-a mai arătat poate ajunge până la 3 % din compoziția biogazului.
Tratarea gazului se va face în unitatea de desulfurare printr-un proces biocatalitic de oxidare.
Tehnologia se bazează pe faptul că microorganismele Sulphobacter oxydans, în prezența oxigenului
sunt capabile să convertească hidrogenul sulfurat în compuși ai sulfului într-o stare avansată de
oxidare.
Menținerea unui mediu oxidant se realizează prin injectarea unei cantități mici de aer în
masa de material (max 1% O2).
Reacțiile care au loc în timpul procesului sunt următoarele:
2H2S + O2 --------› 2H2O +2 S
2H2S + 3O2 ------› 2H2SO3
În cazul în care, continutul de hidrogen sulfurat din biogaz este foarte ridicat atunci tratarea
biologică nu este suficientă pentru reducerea conținutului acestuia sub 200 ppm. In acest caz se va
adăuga clorură ferică ( FeCl3) sau sulfat de fier (FeSO4).
În biogaz există și vapori de apă. Pentru condensarea vaporilor de apă, biogazul va parcurge
un traseu de conducte îngropate unde temperatura biogazului va scadea. Astfel concomitent cu
răcirea biogazului se produce si condensarea vaporilor de apa. Apa (condensatul) se acumulează în
puțuri de condensare si este eliminate prin pomparea acesteia in rezervorul de post fermentare sau
in statia de epurare.
Dupa ce biogazul devine uscat, acesta trece printr-un filtru carbon activ pentru a reține
urmele de hidrogen sulfurat rămase în biogaz. Aceasta filtrare suplimentară se face pentru
protejarea motorului pe gaz care permite 200 mg hidrogensulfurat/m3 biogaz. Filtrul carbon activ
va reduce pana la 3 ppm continutul de sulf si va asigura protecția motorului chiar și în cazul unor
anormalități din proces.

e) Valorificarea biogazului. Motorul cu functionare pe biogaz

Înainte de a intra în motor, biogazul este trecut printr-un compresor de biogaz.


Motoarele cu funcționare pe biogaz (2 x 1415 kWe) sunt amplasate in containere izolate
fonic in care sunt instalate tablourile de control si sincronizatoarele cu rețeaua electrică.

40
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Motoarele sunt prevazute cu sisteme de schimb de caldură prin placi. Pe acoperisul


containerelor metalice se află racitoare aer-agent prevăzute cu ventilatoare de aer, pentru răcirea
motoarelor, în cazul în care nu există consumator de energie termică.
De asemnea, pentru producerea apei calde este instalat un recuperator de caldură pe traseul
de evacuare al gazelor de ardere.

f) Separarea digestatului

Digestatul din rezervorul de postfermentare este pompat către decantorul centrifugal pentru
separarea fazei lichide de cea solidă. Pentru obtinerea unei bune separari se va doza întâi un
coagulant (polielectrolit) .
Aproximativ 95% din materialul solid în suspensie este separat prin centrifugare. Schema
procesului de separare a digestatului este prezentată în figura 13.

Figura 13. Schema procesului de separare a digestatului

Materialul solid separat de centrifugă (compost cu aproximatix 22-24% substanță uscată)


este descarcat într-un spațiu special amenajat. Fracția solidă ( m = 3076 t/an s.u.) va fi trimisă spre
un incinerator autorizat. Fracția lichidă este pompată mai departe in statia de epurare.

g) Tratarea și eliminarea fazei lichide

Tratarea fazei lichide in scopul aducerii ei la parametrii impusi de legislatia in vigoare se


face intr-o stație de epurare, componentă a instalației, dimensionată pentru un debit de Q = 200

41
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

mc/zi ape uzate, debit ce asigură preluarea spre epurare a celor aproximativ 160 mc/zi apă uzată
rezultată din procesul tehnologic și o rezervă pentru preluarea apelor uzate cu încărcătură organică
crescută în situații de avarii.
La proiectarea stației de epurare s-au avut în vedere următorii parametrii:
1. Încărcarea influenților. In dimensionarea stației s-a luat in calcul o valoare medie a
incăarcării, determinată experimental și prezentată în tabelul 2.1.1.1.5.

Tabel 2.1.1.1.5.. Încărcarea influenților stație epurare


Parametru Concentratie [mg/l]
CCO 10.000
CBO5 4.500
Suspensii solide SS Medie 200 – 300, < 1.000
Uleiuri si grasimi < 50
NH4 – N < 8.000
Ntot < 8.000
PO4 – P 50
Cloruri < 400
Ph 7.0
Temperatura apei 30 – 38 ⁰C

2. Încărcarea efluenților. Procesul de epurare este proiectat să asigure o calitate a efluentului


care se încadrează în reglementările în vigoare, dar și pentru a fi asigurată calitatea necesară
apei recirculate. Parametrii de încărcare a efluenților sunt prezentați în tabelul 2.1.1.1.6.

Tabel 2.1.1.1.6. Încărcarea efluenților stație epurare

Parametru Concentratie [mg/l]


CCO < 125
CBO5 < 25
Suspensii solide SS < 60
NH4 – N <3
Ntot < 15
PO4 – P <2
Uleiuri si grasimi < 20
pH 6,5 – 8,5

Tratarea apelor uzate se face etapizat după cum urmează:


- un proces de pretratare fizică si biologică a fazei lichide rezultate din procesul tehnologic de
producere a biogazului (un debit de aprox. 160 mc/zi) și a apelor uzate rezultate din spălările
tehnice;

42
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

In această etapă, apele uzate din digestatul obtinut din modulul de biogaz și din spălări
tehnice sunt preluate de conducte care alimenteaza un rezervor tampon echipat cu un mixer/aerator
cu rolul de a evita formarea unui mediu anaerob. Apoi, apa este pretratata cu polimeri pentru a fi
introdusa in unitatea de floculare unde isi reduce continutul de suspensii solide, grasimi si uleiuri.
Dupa tratarea fizico-chimica a apei urmeaza tratarea biologica ce presupune intr-o prima
faza denitrificarea apei, urmata de procesul de aerarea a acesteia. O pompa preia apa aerata, o
refuleaza intr-o instalatie de floculare unde este introdusa o cantitate prestabilita de polimeri astfel
incat sa se poata finaliza tratarea biologica. Este utilizata o instalatie denumita sistem FBR1, adică
bioreactor cu flotatie treapta I, echipament in care se realizeaza separarea partii lichide din apa uzata
de namolul activat care floteaza, si care, o parte este recirculat in bazinul de aerare, iar cealalta parte
este trimisa catre instalatia de deshidratare.
Apa rezultată din aceasta etapa de pre-tratare este transmisa printr-o conducta către un
bazinul de contact.
- tratarea secundara biologică a apelor uzate obtinute în etapa anterioară.
În această etapă, debitul de apa uzata obtinut din linia de pretratare este omogenizat in
bazinul de contact cu nămolul activ si transmis de aici catre cel de-al doilea bazin de denitrificare si
aerare. O pompa preia apa uzata aerata, o transmite in floculator unde sunt introdusi si polimerii si
agentii de defosforizare si din acesta instalatie apa este refulata in bioreactorul cu flotatie treapta a
II-a, FBR2.
Apa uzata separata in această fază se incadreaza in parametrii necesari pentru a fi evacuata
in emisar.
Aproximativ 92 % din apa epurată este recirculată în procesul de digestie anaerobă si 8%
este evacuată în emisar printr-o conducta din PEHD.
O parte din namolul activ separat este recirculat in bazinul de contact, iar restul este
recirculat în digestoare.

43
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

2.1.1.2. MODULUL DE VALORIFICARE ENERGETICA A GRASIMILOR

Acest modul, dimensionat pentru capacitatea de 1.5 MW, constă în transesterificarea


grăsimilor animale, producerea biodieselului și valorificarea acestuia prin combustia în două
motoare Diesel.
Materiile prime și materialele utilizate în proces sunt următoarele:
- grăsimi animale - 3000 t/an. Grăsimile provenite de la furnizor prezintă următoarele
caracteristici: umiditate 0,57 %, grăsime 96,43 %, aciditate 35,27 %, putere calorifică: 9.400
kcal/kg.
 metanol – 276 t/an
 metoxid de potasiu în soluție metanol 32% (KM 32) -105 t/an
 adsorbant celulozic – 6.3 t/an
 răsină schimbătoare de ioni (amberlită) – 1,1 t/an.
Modulul este compus din următoarele unități:
- unitate de esterificare a acizilor grasi liberi;
- unitate de transesterificare (unitate centrală de producție – UCP);
- unitate de filtrare;
- unitate centrală de control (UCC);
- rezervoare de grăsimi animale (2 X 10 mc);
- gospodăria de materiale auxiliare (metanol, metoxid de potasiu în soluție metanol 32%, răsină
schimbătoare, adsorbant celulozic);
- rezervoare de biodiesel (2 x 25 mc);
- unitate de cogenerare (2 x 1MWh);
- compresor.
Fazele procesului de valorificare a grăsimilor sunt:
a) Recepția și depozitarea materiei prime și a materialelor auxiliare;
b) Încălzirea grăsimilor animale la temperatura optimă de reacție;
c) Transferul materiei prime;
d) Dozarea reactivilor
e) Reacția de transesterificare;
f) Separarea biodieselului
g) Purificarea biodieselului
h) Valorificarea energetică a biodieselului

44
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

a) Recepția și depozitarea materiei prime și a materialelor auxiliare

Grăsimea animală constituie materia primă utilizată în cadrul procesului. Aceasta este
recepționată și stocată în două rezervoare din fibra de sticla armate cu poliester, prevăzute cu sistem
de încălzire pentru menținerea grăsimilor în stare fluidă la o temperatură de circa 70º C.
Reglarea temperaturii se va face prin intermediul subunității centrale de control (UCC).
Metanolul și metoxidul de potasiu în soluție de metanol 32 % constituie reactivii utilizați
în reacția de transesterificare. Aceștia sunt recepționați și depozitați în rezervoare IBC și stocați
într-o încăpere special amenajată și destinată din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare.
Absorbantul celulozic este un material filtrant care reține urmele de catalizator, săpunurile,
metanolul rezidual, apa și alte reziduuri din biodiesel. Acesta este ambalat în saci și stocat într-un
depozit pentru materiale solide, din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare.
Rășina schimbătoare de ioni (amberlită) este utilizată drept catalizator în procesul de
esterificare în cataliză eterogenă a acizilor grași liberi. Este recepționată ambalată în saci și
depozitată în același depozit cu materialul adsorbant, din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare.

b) Încălzirea grăsimilor animale la temperatura optimă de reacție

Încălzirea grăsimilor animale la temperatura de reacție (120º C) se va face într-un


schimbător de căldură amplasat în cadrul unității centrale de producție. Încălzirea la această
temperatură va asigura evaporarea și evacuarea apei de reacție.

c) Transferul materiei prime

Materia primă încălzită este transferată în reactorul de reducere în cataliza eterogenă a


acizilor grași liberi din grăsimi (în prezența amberlitei și a metanolului). Procesul se desfășoară într-
un reactor tubular, încărcat cu amberlită. Materia primă încălzită la tempreratura de 120º C este
introdusă pe la partea superioară, iar metanolul circulă în contra curent de jos în sus.

45
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

GRĂSIMI CU CONȚINUT
DE ACIZI GRAȘI LIBERI
1200 C

METANOL
(LICHID)
Grăsimi + BIODIESEL

Figura 14. Schema procesului de esterificare a acizilor grași liberi

Amestecul de grăsimi și biodiesel este trecut în reactorul de transesterificare.


Procesul de transesterificare este continuu, iar reactorul este prevăzut cu sistem de
amestecare static și dinamic.

d) Dozarea reactivilor

Dozarea reactivilor (metanol și metoxid de potasiu în soluție de metanol 32 %) se realizeaza


electronic in proportiile prescrise, prin intermediul unității de control centralizat (UCC).

e) Reacția de transesterificare

Reacția de transesterificare are loc prin agitarea reactanțiilor cu grăsimea la temperatura


optimă (120º C) în prezența catalizatorului.

46
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Reacţia generală de transesterificare este:


catalizator
RCOOR’ + R’’OH RCOOR’’ +R’OH
Reacția este de echilibru și este influențată atât de raportul reactanților cât și de raportul
produșilor de reacție și de parametrii (temperatură, agitare) de desfășurare a reacției.
Mecanismul reacției de transesterificare este următorul:

gliceride

R’ –lantul organical acizilor grași liberi


R- lanțul organic al alcoolului

Figura 15. Mecanismul reacției de transesterificare a grăsimilor

După atingerea gradului de conversie stabilit, amestecul de biodiesel și gliceride este


pompat spre decantorul amplasat în UCP.

f) Separarea biodieselului

Separarea celor doua faze se face gravitational, gliceridele constituind fractia grea.
Dupa decantare, gliceridele (381 t/an) sunt evacuate și stocate în rezervoare IBC (V=1.000 l)
în vederea valorificării ca materie primă în modulul de biogaz.
Biodieselul cu resturi de reactanți este trecut prin echipamentul de distilare în vid pentru
recuperarea metanolului în exces.
Biodieselul eliberat de metanol este pompat spre unitatea de filtrare.

47
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

g) Purificarea biodieselului

Purificarea biodieselului se face cu ajutorul adsorbantului celulozic care are rolul de a reține
urmele de catalizator, săpunurile, metanolul rezidual, apa și alte reziduuri din biodiesel cu
dimensiuni mai mari de 4 µm.
După purificare, biodieselul este pompat spre două rezervoare de stocare, confecționate din
fibră de sticlă cu poliester armat, cu volumul de 25 mc fiecare. Aceste rezervoare sunt rezervoare
intermediare între producţia de biodiesel şi grupul electrogen.

h) Valorificarea energetică a biodieselului

Din rezervoarele de stocare (2 x 25 mc), biodieselul este condus spre unitățile de cogenerare.
Pentru valorificarea energetică a biodieselului se vor utiliza 2 motoare de câte 1 MWh
fiecare la o incarcare de circa 80 %, adica un total de 1,6 MWe.
Energia electrică produsă va fi evacuată prin reţeaua electrică aeriană situată la limita de
proprietate a WASTE 2 ENERGY MANAGEMENT S.R.L. cu PROTAN S.A-Sucursala Codlea.
Legătura dintre generatoarele electrice şi posturile de transformare se va face cu ajutorul
unei reţele de cabluri supraterane, pentru care se va amenaja o estacadă.
Ca rezultat al combustiei biodieselului, se produce energie termică care va fi integrată alături
de energia termică produsă în modulul de biogaz și va fi comercializată către S.C. PROTAN S.A. –
Sucursala Codlea.
Energia termică rezultată din modulul de valorificare energetică a grăsimilor este de
12.672 MWht/an.
Energia electrică rezultată din modulul de valorificare energetică a grăsimilor este de
12.672 MWhe/an.
Proiectul prevede automatizarea completă a procesului de pregătire, combustie şi producere
de energie electrică şi termică, cu posibilitatea de vizionare a diagramei sinoptice pe un display aflat
în birourile administrative.
Schema fluxului tehnologic al acestui modul este prezentată în figura 16.

48
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Preparare biodiesel Motoare Diesel


pentru combustie
Biodiesel biodiesel
purificat

Energie
electrica

Grasimi animale
Metanol Energie
Metoxid de termica
potasiu

Figura 16. Modul de valorificare grăsimi. Schema fluxului tehnologic

2.2. Activităţi de dezafectare

Terenul este viran și nu necesită activități de dezafectare.

2.3. COMPARAȚIE BAT/BREF

Instalaţia propusă se află sub incidenţa O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul
integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006 la punctul 6.5. – instalații pentru eliminarea sau
valorificarea carcaselor de animale și a deșeurilor de animale, având o capacitate de tratare ce
depășește 10 t/zi. În acest sens aceasta trebuie să fie exploatată în conformitate cu standardele BAT.
Față de încadrarea proiectului de către autoritatea de mediu, dar in concordanța cu materiile
prime utilizate pentru producerea de energie verde din surse regenerabile și anume biomasă de
origine animală, inclusiv nămolurile de decantare provenite de la abatoare, cele mai bune tehnici
disponibile sunt transpuse în următoarele documente de referinţă:

1. Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available


Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2006.
2. Integrated Pollution Prevention and Control Reference Document on Best Available
Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products Industries, May 2005

49
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

DESCRIEREA DOCUMENTULUI BAT/BREF


„Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available
Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2006”

 Tehnici specifice de manipulare şi depozitare pentru procesele biologice


BAT se referă la:
- Existenţa rezervoarelor de recepţie şi a bazinelor de egalizare;
- Spaţiile de producţie închise (hale, magazii, zona de acceptare, buncăre) sunt dotate cu
echipamente specifice: sistem de colectare şi exhaustare a aerului (cu conţinut de praf, COT,
amoniac, miros şi germeni) şi, acolo unde este posibil, instalaţie de filtrare. Se practică în general
schimbarea aerului de 3-4 ori/oră.
- Purificarea aerului exhaustat sau reutilizarea acestuia (de exemplu: ca alimentare a
sistemelor aerobe de degradare a deşeurilor);
- Menţinerea poluanţilor din aerul exhaustat la un nivel scăzut prin:
o Devierea rutelor de trafic în afara zonei de livrare;
o Utilizarea suprafeţelor şi echipamentelor de lucru uşor de curăţat;
o Minimizarea timpului de depozitare al deşeurilor în zona de livrare;
o Curăţarea pardoselilor cu regularitate utilizând aspiratoare cu vacuum;
o Curăţarea benzilor tranportoare şi a celorlalte echipamente cel puţin odată pe
săptămână;
- Utilizarea unui sistem automat şi rapid de acţionare a uşilor şi dotarea acestora cu cortine de
aer; minimizarea timpului de deschidere a uşilor. Aceste dotări sunt menite să minimizeze schimbul
de aer în timpul descărcării sau încărcării.
- Buncărul de alimentare va fi dotat cu un sistem special pentru reducerea contactului dintre
deşeuri şi aerul exterior. În buncărele deschise, se practică sucţiunea gazelor rezultate din deşeuri şi
exhaustarea acestora într-o instalaţie de tratare.
În plus, în timpul operaţiilor de depozitare şi manipulare, următoarele măsuri sunt aplicabile
pentru minimizarea emisiilor de praf:
- Acoperirea benzilor transportoare;
- Curăţarea cu regularitate a spaţiilor aferente agregatelor, pardoselilor şi rutelor de trafic;
- Spălarea anvelopelor autocamioanelor pentru prevenirea dispersiei deşeurilor preluate pe
roţi în afara amplasamentului;
- Micşorarea distanţei de cădere între benzile transportoare;
- Instalaţie de desprăfuire aferentă sistemului de exhaustare a aerului din hale;
50
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Descompunerea anaerobă a deşeurilor sau materiilor prime organice depozitate trebuie


evitată pe cât posibil.

 Tehnici generale pentru digestia anaerobă


BAT se referă la:
1. Circuit integrat între managementul apei şi a deşeurilor;
2. Recircularea unui procent cât mai mare de apă uzată pentru a facilita conversia în biogaz a
materiei organice dizolvate;
3. Operarea sistemului în condiţii termofile pentru a mări distrucţia patogenilor, rata de
producere a biogazului (cu recuperare mai mare de energie) şi pentru a mări timpul de retenţie;
4. Măsurarea concentraţiilor în COT, CBO, N, P şi Cl în fluxurile de alimentare şi de evacuare,
astfel încât să se poate optimiza reţeta de alimentare pentru producţie maximă de metan;
5. Controlul parametrilor relevanţi în apa de digestie, reziduul de digestie şi în apa uzată pentru
a asigura buna funcţionare şi operare a instalaţiei;
6. Buncărele de alimentare trebuie să fie închise şi să dispună de o fantă specială pentru
încărcarea/descărcarea autocamioanelor. Buncărele deschise vor fi prevăzute cu un sistem de
preluare a aerului şi exhaustare în atmosferă prin intermediul unei instalaţii de filtrare;
7. Deţinerea unui spaţiu de depozitare adecvat pentru materii prime;
8. Proiectarea, construcţia şi operarea, astfel incât să se asigure protecţia solului;
9. Reutilizarea apei condensate din instalaţiile de ventilaţie.
Sistemele de digestie anaerobă în general, sunt adaptate pentru producţii cât mai mari de
metan, însă ele pot opera şi în sensul reducerii la maxim a CBO din efluent. Astfel, efluentul din
sistemele anaerobe tinde să fie mai concentrat decât cel rezultat din sistemele aerobe. Este indicat ca
efluentul instalaţiilor de biogaz să fie tratat prin metode aerobe înainte de a fi eliminat.
Aceste măsuri aduc următoarele beneficii mediului:
- Cresc eficienţa digestiei anaerobe şi permit o mai bună utilizare a produselor. Minimizarea
cantităţii materialelor potenţial toxice este de asemenea un factor important pentru calitatea
produselor finite. Sistemele anaerobe sunt eficiente în descompunerea inelelor aromatice (de
exemplu: fenol) şi generează metan care poate fi utilizat ca şi combustibil. Totuşi există compuşi
aromatici care nu sunt mineralizaţi prin procedee anaerobe (de exemplu: xenobiotica). În aceste
condiţii se impune o etapă de mineralizare aerobă pentru a se realiza mineralizarea totală a materiei
organice.

51
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

- Emisiile de miros de 500-1000 GE/mc rezultate din sistemele anaerobe pot fi atinse
utlizându-se o combinaţie între biofiltre şi scrubere, dacă conţinutul în NH3 este mai mare de
30 mg/mcN.
Utilizarea nămolului provenit de la staţiile de epurare în instalaţiile de digestie anaerobă
trebuie decisă de la caz la caz datorită conţinutului diferit în metale grele ale acestuia. Metalele
grele inhibă drastic procesul de digestie anaerobă.
Flexibilitatea este unul dintre cele mai mari avantaje ale digestiei anaerobe. Se pot trata
foarte multe categorii de deşeuri organice umede sau uscate, cu un conținut de substanță organică
mai ridicat sau mai scăzut.
Sistemele anaerobe sunt sensibile la compuşi clorurați şi sulfataţi, pH şi la fluctuaţiile de
temepratură. În general se recomandă o etapă de pre-acidifiere.
Reciclarea apei uzate poate duce la creşterea concentraţiei în compuşi toxici sau inhibitori
cu efecte negative asupra procesului biologic.
Digestia în condiţii termofile poate să nu fie aplicabilă sau utilă pentru toate aplicaţiile (de
ex. adaptarea coloniilor de microorganisme specializate în degradarea compuşilor aromatici
clorinaţi sau declorinarea xenobiontei specifice);
Parametrii analizaţi în mod normal în apa uzată, nămol şi produse pentru funcţionarea
optimă a procesului de degradare nu sunt suficienţi pentru caracterizarea produselor de digestie.
Produsele vor fi analizate în acord cu utilizarea lor.

Creşterea timpului de retenţie în procesul de digestie anaerobă


Implică creşterea timpului de staţionare a digestatului în condiţii de degradare (în digestor).
Un timp de retenţie mai mare duce la o calitate mai bună a digestatului şi la o cantitate mai
mare de biogaz. Creşterea temperaturii şi a timpului de retenţie asigură că digestatul este maturat şi
nu coţine bacterii patogene, de asemenea mirosurile sunt diminuate.

Tehnici pentru reducerea emisiilor la utilizarea biogazului ca şi combustibil


Biogazul rezultat din digestoare este dezumidificat, desprăfuit (înlăturarea particulelor
solide) şi este utilizat ca şi combustibil pentru utilizatori externi sau interni. Biogazul poate fi
utilizat şi în motoare pe gaz (ex. unităţi bloc de încălzire, boilere pe gaz, vehicule sau ca şi
combustibil în procedeele de reducere a COV-urilor prin metode termice).
Din aceste procese pot rezulta doua categorii de emisii și anume:
 emisii rezultate la curăţarea biogazului înainte de utilizare (pentru a reduce emisiile după ardere);

52
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 emisii rezultate după combustia biogazului.


Măsurile pentru reducerea celor două categorii de emisii sunt:
 reducerea hidrogenului sulfurat prin scrubarea biogazului în soluţii cu ioni de fier sau adăugarea
sărurilor de fier direct în digestor;
 utilizarea reducerii catalitice selective (SCR) pentru reducerea NOx;
 utilizarea unităţilor de oxidare termică pentru a reduce CO şi hidrocarburile;
 utilizarea filtrării cu cărbune activat;
 echiparea staţiilor de biogaz cu rezervoare de stocare şi cu arzătoare de urgență cu flacără
deschisă.
Arderea de urgenţă a biogazului se va produce la o temperatură de min. 900˚ C.
Concentraţia maximă a hidrogenului sulfurat în biogaz este de 50 ppm sau eficienţa de
epurare de 98 %.

Valori ale emisiilor când se utilizează motoare optime şi tehnici de reducere a


emisiilor:
Parametru Biogaz Gaze exhaustate (de ardere)
Halogeni legaţi organic adsorbabili <150
(AOX)
CO 100 – 650*
Praf <10 – 50
NOx 100 – 500**
H2S <5
HCl <10 – 30
HF <2 – 5
Hidrocarburi <50 – 150
SO2 <50 – 500
Datele sunt în mg/Nmc la 5%O2
*) când se utilizează motoare cu aprindere prin scânteie de capacitate mică (<3MWth),
valoarea de 650 poate fi dificil de obţinut. În aceste cazuri, valoarea de 1000 poate fi mai
realistă
**) când se utilizează motoare cu injecţie de capacitate mică (<3MW), valoarea de 500 poate
fi dificil de obţinut. În aceste cazuri, valoarea de 1000 poate fi mai realistă

Curăţarea biogazului (cu excepţia deshidratării şi a desprăfuirii) înainte de intrarea în


motorul pe gaz pentru generarea energiei/căldurii şi tratarea gazelor de ardere rezultate din motor nu
sunt întotdeauna necesare. Conform informaţiilor disponibile, pentru a atinge valorile limită din
tabelul de mai sus, este suficient un management eficient al arderii (ajustarea motorului).
Necesitatea epurării gazelor apare la utilizarea dejecţiilor de porcine care conţin concentraţii
mari în sulf.
53
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Epurarea fluxurilor gazoase rezultate din arderea biogazului nu se justifică economic şi nici
din punct de vedere al protecţiei mediului.
Instalaţiile de biogaz mai mici de 3MWth nu necesită instalaţii de epurare a fluxurilor
gazoase (nici a biogazului şi nici a gazelor de ardere), de exemplu, în Germania, pentru aceste
tipuri de staţii s-au impus limite la emisie mai mari.

Creşterea eficienţei energetice la generatoarele de electricitate şi la sistemele de


digestie anaerobă

1. Pentru o eficienţă energetică bună, este de preferat un biogaz cu un conţinut de energie


cuprins între 20 şi 25 MJ/Nmc;
2. eficienţa conversiei energiei poate varia în funcţie de tipul instalaţiei de ardere. Experienţa
practică cu motoare de dimensiuni mici (<200kW) indică o eficienţă de conversie energetică în jur
de 36 %. Dacă se utilizează cogenerarea energiei termice (schimbătoare de căldură pe traseul de
exhaustare a gazelor de ardere), atunci eficienţa creşte la 65-85 %.
3. Pentru ca o instalaţie de biogaz să fie eficientă, randamentul de conversie al energie trebuie
să fie cel puţin 30 %.

54
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

1. Comparația cu documentul de referință „Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available Techniques for
the Waste Treatments Industries, August 2006”

Comparația cu acest document se datorează încadrării proiectului la punctul 11.b) din Anexa nr. 2 a H.G. nr. 445/2009, respectiv „instalații pentru
eliminarea deșeurilor, altele decât cele prevăzute în Anexa 1”. Referirile stricte ale acestui document BREF la procesul de digestie anaerobă sunt prezentate în
continuare.

BAT/BREF
„Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available Techniques for the Waste Treatments Industries, August 2006”

Ceriința BAT/BREF Tehnica utilizată în instalaţie Concluzii

Capitolul 4.24 Tehnici generale pentru digestia anaerobă

1. Circuit integrat între În vederea reducerii consumului de apă, prin proiect s-a avut în vedere reciclarea apei Conform celor prezentate, instalația
managementul apei şi a deşeurilor; uzate astfel, după epurare apele vor fi recirculate. În acest sens, procesul de epurare a fost propusă se integrează în prevederile
proiectat astfel încât să asigure o calitate a efluentului care să se încadreze atât în BAT/BREF.
reglementările în vigoare, dar care să și asigure calitatea necesară apei recirculate.
De asemenea, fracția solidă rezultată în procesul de epurare (nămol) va fi recirculată în
digestor.
2. Reciclarea a unui procent cât În cadrul procesului de digestie anaerobă a biomasei de origine animală, în scopul Tehnologia prevede un procent foarte
mai mare de apă uzată pentru a reducerii concentrației de azot este necesară apă de adaos. În tehnologia adoptată, apa de ridicat de reciclare a apei uzate.
facilita conversia în biogaz a adaos provine integral din apa epurată (fără a lua în considerare prima alimentare a
materiei organice dizolvate digestoarelor). Astfel raportul de apă uzată reciclată este de cca. 92 %.
3. Operarea sistemului în Operarea sistemului, corelat cu tipul de bacterii utilizate în rețetă, se va face între 40-45 º Procesul se va desfășura în condiții
condiţii termofile pentru a mări Celsius. propice de temperatură astfel încât
distrucţia patogenilor, rata de biogazul produs să aibă un conținut
producere a biogazului (cu ridicat de metan (min. 60%).
recuperare mai mare de energie) şi
pentru a mări timpul de retenţie

55
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

4. Măsurarea concentraţiilor în În realizarea meniului de alimentare s-au avut în vedere determinarea compoziției Se vor respecta condițiile impuse de
CCO, CBO, N, P şi Cl în fluxurile de materiilor prime (CCO, CBO, N, P şi Cl). De asemenea va fi analizat și fluxul de BAT/BREF.
alimentare şi de evacuare, astfel evacuare.
încât să se poate optimiza reţeta de
alimentare pentru producţie maximă
de metan

5. Controlul parametrilor Procesul biologic anaerob este controlat și reglat automat prin senzori. Prin proiectul propus s-a avut în vedere
relevanţi în apa de digestie, reziduul Digestatul rezultat este analizat chimic, fizic şi biologic pentru verificarea calităţii controlul parametrilor
de digestie şi în apa uzată; acestuia, optimizarea rețetei de alimentare și a parametrilor procesului de digestie.

Apa uzată va fi analizată pentru a stabili parametrii optimi ai procesului de epurare.


Apa epurată va fi analizată în conformitate cu prevederile autorizației de gospodărire a
apelor și în acord cu necesitatea reciclării ei în procesul de digestie.
6. Buncărele de alimentare Recepția și stocarea materiilor prime se face controlat în rezervoare special amenajate. In Se vor respecta condițiile impuse de
trebuie să fie închise şi să dispună de timpul pompării materiei în rezervoare, aerul viciat este trecut printr-un filtru carbon activ BAT/BREF.
o fantă specială pentru încărcare / pentru reducerea mirosurilor, îaninte de a fi exhaustat.
descărcare camioane. Buncărele
deschise vor fi prevăzute cu un
sistem de preluare a aerului şi
exhaustare în atmosferă prin
intermediul unei instalaţii de
filtrare;
7. Deţinerea unui spaţiu de Stocarea materiei prime se va face în trei rezervoare metalice cu un volum de circa 200 Se vor respecta condițiile impuse de
depozitare adecvat pentru materii mc fiecare. BAT/BREF.
prime;

8. Proiectare, construcţie şi Prin proiect s-a avut în vedere o optimizare a traseului parcurs de materia primă de la Se vor respecta condițiile impuse de
operare astfel incât să se asigure recepție până la introducerea în procesul tehnologic și manipularea acesteia în spații BAT/BREF.
protecţia solului; închise (conducte, buncăre).
Digestatul rezultat în urma procesului va fi transportat la decantorul centrifugal prin
conducte etanșe. Apa uzată separată va fi pompată prin conducte către stația de epurare,
iar fracția solidă va fi depozitată în containere etanșe și trimisă spre eliminare (incinerare).
Deșeurile tehnologice (ambalaje produse expirate, ambalaje materiale auxiliare, materiale
filtrante epuizate, etc.) vor fi colectate în recipienți etanși și depozitate pe o platformă
special amenajată în vederea predării către un eliminator/reciclator autorizat.

56
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

9. Reutilizarea apei condensate Pentru condensarea vaporilor de apă, biogazul va parcurge un traseu de conducte Se vor respecta condițiile impuse de
din instalaţiile de ventilaţie. ingropate unde temperatura biogazului va scadea. Astfel concomitent cu răcirea BAT/BREF.
biogazului se produce si condensarea vaporilor de apa. Apa (condensatul) se acumulează
în puțuri de condensare si este eliminată prin pomparea acesteia fie in rezervorul de post
fermentare fie in statia de epurare. După epurare apa va fi reutilizată în procesul
tehnologic.

57
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

VALORILE LIMITĂ ale parametrilor relevanţi (consum de apă, materiale auxiliare, energie
și biogaz) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile

Specificaţie Unitate de măsură Modul de biogaz Conform BREF


Instalație Codlea

Consum apă mc/tonă materie prima 0,078* 0,078


Consum materiale auxiliare
- floculanți olimerici (poliacrilamide g/tonă materie primă 55 60
tip pudră)
Soluție de clorură ferică kg/tonă materie pirmă - 3
40 m/m-%)
Produse anti-coagulante g/tonă materie primă 50 50
(polialchilen-glicoli in soluție
apopasă)
Consum energie electrică kWhe/tonă materie 50 50 – 55
primă
Consum de biogaz pentru Nmc /tonă materie 10,5** 29,1
producerea energiei primă

*Apa de adaos utilizată în procesul de digestie anaerobă din cadrul instalației de producere a energiei electrice și termice prin
cogenerare din municipiul Codlea, este recirculată, în acest sens cantitatea de apă necesară este de 50.000 mc anual, din care 47.000
mc/an o reprezintă apa epurată recirculată.
** Pentru combustia biogazului se vor utiliza 2 CHP cu o eficiență energetică de 42.1 %.

Consumurile instalaţiei proiectate se încadrează în specificaţiile BAT/BREF.

 Prevederi BREF privind emisiile în aer

Desfășurarea procesului de digestie anaerobă se face în sistem închis, în acest context


emisiile pot apărea numai în timpul transferului materiei dinspre și către digestor. Sistemele
anaerobe generează mai puține emisii față de sistemele aerobe pe kilogramul de deșeu, ținând cont
că principala emisie gazoasă (metanul) este un produs dorit. Totuși emisiile datorate transportului
materiei prime și tratamentelor mecanice pot cauza mirosuri și praf. Emisiile generate prin
combustia biogazului sunt în mod normal mai mari față de cele generate în timpul procesului de
producere a biogazului.
Emisii fugitive de biogaz pot apărea la supape de siguranță și în cazul unei închideri
necorespunzătoare a robineților de apă. Aceste pot avea ca rezultat o gama largă de pericole,
inclusiv riscul de incendiu sau explozie, de asemenea risc de toxicitate datorită gazelor
contaminante precum H2S și mercaptani (generatori de miros). Sunt posibile și emisii de azot.
Emisiile de particule sunt de asemenea mai scăzute decât în cazul digestiei aerobe pentru că
procesul este închis, însă acestea pot apărea la unitățile de preparare materie primă, care sunt sursa
principală de emisii de particule.
58
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Ca o comparație cu prevederile BAT/BREF menționate mai sus, producerea de biogaz se va


realiza printr-un proces de digestie anaerobă, desfășurat în sistem închis. Transferul materiei către și
dinspre digestor se realizează prin conducte etanșe.
Instalația este prevăzută cu o faclă cu un debit de 2000 Nmc/h biogaz. Aceasta are rolul de a
arde biogazul în situațiile următoare:
- dacă în digestor rezultă un surplus de biogaz;
- dacă generatoarele sunt avariate;
Pentru prevenirea emisiilor de hidrogen sulfurat și a altor substanțe generatoare de mirosuri,
biogazul rezultat din digestie este tratat prin intermediul unor biofiltre.
În procesul de descărcare, prelucrare mecanică și omogenizare a materialelor din meniul de
alimentare, sunt prevăzute filtre cu carbon activ pentru aerul exhaustat în scopul reducerii
mirosurilor și a pulberilor.
Nivelul emisiilor fugitive în instalația propusă va fi menținut redus având în vedere
următoarele considerații:
- procesele se desfășoară în spații închise;
- materialele intrate și ieșite din proces sunt vehiculate prin conducte etanșe;
- pentru prevenirea unor eventuale incidente, traseele de biogaz vor fi echipate cu detectoare
de CH4, în scopul de a putea interveni rapid.
În tabelul de mai jos sunt prezentate concentrațiile de emisii, emisiile specifice comparând
prevederile celor mai bune tehnici disponibile cu instalația propusă a se realiza, cu mențiunea că
recomandările BAT se referă la digestia anaerobă în general, iar instalația propusă utilizează în
procesul de digestie anaerobă biomasă animală. De asemenea, se face precizarea că nu au fost
identificate BAT–uri cu privire la emisiile rezultate din digestia anaerobă a biomasei de origine
animală, iar în tabelul de mai jos sursele citate se referă la deșeuri municipale (54, Vrancken, et al.,
2001, 59, Hogg, et al., 2002).

59
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Exemple de emisii de gaze din digestia anerobă3

Prevederi BAT Instalație CODLEA


Componentă

Unitate Concentrații Emisie Emisie Concentrații Emisie Emisie


de emisii specifică specifică emisii specifică specifi
măsură (g/t deșeu) (g/ MJ (g/t că
metan) deșeu) (g/MJ
metan)
Gaze de 11.000 11.000
ardere Nmc/t Nmc/t

Metan Vol- % Fugitive 0 – 411 0,1 Fugitive 0 – 411 0,1

CO2 Vol- % 31 – 35.2 181000 – 85 32-35 90000- 25-30


4
520000 120000

CO 72.3 0,25 <72.3 <0,25

NOx 10 – 72.3 10 – 72.3

NH3 Fugitive Fugitive

N2O 0 0,2 0 <0,2

SOx 2,5-30 0,15 2,5-30 <0,15

3
H2S mg/Nm 284 – 289 0,033 284 – 289 <0,033

COT 0,0023 <0,0023


(COV)

PM

3
Miros GE/Nm 626 <626

3
Clorofor µg/Nm 2 <2
m
3
Benzen µg/Nm 50 – 70 50 – 70

3
[33, ETSU, 1998], [54, Vrancken, et al., 2001], [56, Babtie Group Ltd, 2002], [59, Hogg, et al., 2002],
[150, TWG, 2004]
4
Calculat la condițiile procesului de digestie anaerobă din biomasă animală

60
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

3
Toluen µg/Nm 220 – 250 220 – 250

Etilbenz µg/Nm3 610 – 630 610 – 630


en
3
M+p+o µg/Nm 290 – 360 290 – 360
xilen

PCBs 0,00073 <0,00073

-8 -
Dioxine (0,4-4)*10 (0,4-4)*10
8

3
Cloruri µg/Nm 1.5 1.5
totale

HCl 0,011 0,011

HF 0,0021 0,0021

-7 -7
Cd 9,4*10 9,4*10

-7 -7
Cr 1,1*10 1,1*10

-7 -7
Hg 6,9*10 6,9*10

-7 -7
Pb 8,5*10 8,5*10

-7 -7
Zn 1,3*10 1,3*10

 Prevederi BREF privind emisiile în apă

Deși sistemele anaerobe pot fi operate în mai multe stadii pentru a reduce CCO total din
efluent, acestea sunt operate pentru producția eficientă a metanului asadar lichidul efluent tinde să
fie mai concentrat decât în sistemele aerobe.
Tipurile de emsii sunt similare celor din sistemele aerobe, însă volumul de lichid este mult
mai mare și sunt necesare măsurări pentru a calcula emisiile. Fracția apoasă poate fi descărcată în
sistemul de canalizare sau poate fi supus unui tratament aerob într-o stație de epurare înainte de a fi
descărcat. Carbonul organic total, azotul total, fosforul total și nivelul clorurilor trebuie
monitorizate la intrarea și iesirea din stație pentru a optimiza funcționarea acesteia. Acele unități

61
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

care procesează deșeuri biologice din industria alimentară sau agricultură nu prezintă în mod normal
încărcări de metale în fracția lichidă. În plus, conținutul de metale din fracția lichidă este mai mic decât într-
un sistem aerob deoarece compusșii metalici sunt precipitați și sunt evacuați o dată cu fracția solidă. Totuși
pot apărea în efluentul lichid în cantități reduse sub formă suspensii solide.
Cantitatea de deșeuri sau apă generată în exces depinde de un număr de factori (măsura
biodegradării, conținutul de umiditate din materia primă și măsura în care apa de proces este recirculată,
modul în care digestatul este utilizat – în anumite cazuri acesta este aplicat direct pe sol ca și îngrășământ- și
gradul în care se utilizează aburii pentru a încălzi biomasa). Cele mai multe procese urmăresc extragerea
apei în exces din digestat înaintea digestiei aerobe a biomasei rămase. În anumite țări, totuși, nu
sunt realizate aceste măsuri, iar digestatul este utilizat ca îngrăsământ.
În faza de post fermentare, fracția lichidă a digestatului poate fi supusă unui proces de
denitrificare sau filtrare și/sau trasmisă către un decantor. Păarțile solide vor fi separate fiind
recuperate în fracția solidă iar excesul de apă va fi descărcat în canalizare.
Datele de intrare pentru sistemele umede și sistemele uscate sunt prezentate în tabelul de
mai jos. Datele pentru sistemele umede se referă la apele uzate înainte de îndepărtarea suspensiilor
solide. În instalația propusă, digestia anaerobă se desfășoară în sistem umed.

Caracteristicile tipice ale apelor uzate rezultate din procesul de digestie anaerobă
Componentă Prevederi BAT Instalație CODLEA

Unitate de Sisteme Sisteme Sisteme Sisteme umede


măsură uscate umede uscate
Debit apă uzată mc/t deșeu 0,91
CCO mg O2/l 20000 – 6000 – 24000 10000
40000
CBO5 mg O2/l 5000 – 2500 – 5000 4500
10000
Amoniu <8000
Nitrați Nu e cazul

Azot total mg N/l 2000 – 800 – 1200 <8000


4000
Fosfor total <400 (PO4)
Cloruri <400

Parametrii de intrare și iesire a apei uzate vor fi monitorizați constant, în conformitate cu


cerințele autorizației de gospodărire a apelor.

62
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 Prevederi BREF privind materialul digestat și deșeurile

Nămolul sau fracția solidă a digestatului rezultat este în mod obișnuit uscat.
Metale grele conținute s-ar putea dizolva în sol sau ar putea fi preluate pe cursul apelor dacă
digestatul este utilizat ca și compost, pătură de sol sau pentru acoperirea gropilor de gunoi. În cazul
în care conținutul de metale grele din materialul digestat este prea mare pentru a putea fi utilizat ca
îngrăsământ, compostul/nămolul poate fi utilizat în acoperirea zilnică a gropilor de gunoi. În acest
caz, se vor aplica prevederile Directivei apelor subterane (80/68/CEE).
Ca rezultat al digestiei anaerobe sunt generate într-un mediu reducător, astfel de nămoluri cu
o concentrație de compuși metalici precum sulfuri și compuși organici precum compuși organici
insolubili nedetectabili.

INSTALAȚIA CODLEA: Fracția solidă rezultată în urma decantării va fi preluată de către o


societate autorizată în vederea eliminării, iar fracția lichidă este condusă către stația de epurare.

DESCRIEREA DOCUMENTULUI BAT/BREF


Integrated Pollution Prevention and Control Reference Document on Best Available Techniques
in the Slaughterhouses and Animal By-products Industries, May 2005

Documentul de Referinta (BREF), intitulat "Integrated Pollution Prevention and Control


Reference Document on Best Available Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-
products Industries" reflectă o informare în temeiul articolului 16 alineatul (2) din Directiva
96/61/CE (Directiva IPPC).
Domeniul de aplicare
Acest BREF acoperă activităţile industriale prevăzute în anexa I, punctele 6.4 (a) şi. 6.5. ale
Directivei, transpusă în legislația națională prin OUG 152/2005 privind controlul integrat al
poluării, și anume:
6.4. (a) Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 tone/zi;
şi
6.5. Instalaţii pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale,
având o capacitate de tratare ce depăşeşte 10 tone/zi;

63
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 Tehnici generale de procesare și operare pentru abatoare și valorificarea subproduselor


animale:

1. utilizarea unui Sistem de Management de Mediu (Sectiunea 4.1.1 și 5.1.1.1)


2. instruirea personalului (Sectiunea 4.1.2)
3. utilizarea planului de mentenanță (Sectiunea 4.1.3)
4. controlul consumului de apă prin sisteme de masură dedicate (Sectiunea 4.1.4)
5. separarea apei uzate de proces de celelalte ape uzate (Sectiunea 4.1.5)
6. înlăturarea defecțiunilor din cadrul sistemului de evacuare a apelor uzate (Sectiunea 4.1.7)
7. montarea de separatoare și site pentru prevenirea preluării materialelor solide în apele uzate
(Sectiunea 4.1.11)
8. utilizarea corespunzătoarea a instalațiilor de transport materii prime (Sectiunea 4.1.12), curățarea
sub presine utilizând furtune acționate manual (Sectiunea 4.1.10, 4.1.9) și acolo unde este necesar
apă caldă (Sectiunea 4.1.23)
9. utilizarea buncărelor de alimentare etanșe (Sectiunea 4.1.13)
10. utilizarea cuvelor de retenție în cazul rezervoarelor de stocare a sângelui și seului (Sectiunea
4.1.14)
11. implementarea unui sistem de management al energiei (Sectiunea 4.1.16 și 4.1.17)
12. implementarea unui sistem de management pentru refrigerare (Sectiunea 4.1.18)
13. controlul operațiilor în cazul funcționării echipamentului de refrigerare Sectiunea 4.1.19)
14. utilizarea camerelor de răcire etanșe prevăzute cu dispozitive speciale (Sectiunea 4.1.21)
15. recuperarea căldurii din instalțiile de refrigerare (Sectiunea 4.1.22)
16. utilizarea sistemelor de control termostatice pentru abur și apă (Secțiunea 4.1.23)
17. optimizarea traseelor conductelor de abur și apă (Secțiunea 4.1.24)
18. izolarea sistemelor de conducte abur și apă (Secțiunea 4.1.25)
19. implementarea sistemelor de management pentru iluminare (Secțiunea 4.1.26)
20. scurtarea timpului de stocare a subproduselor animale și refrigerarea acestora (Secțiunea 4.1.27)
21. managementul mirosului (Secțiunea 4.1.28)
22. proiectarea și construirea echiamentelor și utilajelor necesare pentru a asigura curățarea cu
ușurință a spațiilor (Secțiunea 4.1.30)
23. curățarea frecventă a spațiilor (Secțiunea 4.1.31)
24. implementarea unui sistem de management a zgomotului (see Section 4.1.36)

64
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

25. reducerea zgomotului prin ex. sistemele de ventilație exhaustoare, suflante și instalația de
refrigerare (Secțiunea 4.1.3, 4.1.36, 4.1.37, 4.1.38 și 4.1.39)
26. înlocuirea combustibilului lichid cu gaze naturale, când acestea sunt disponibile (Secțiunea
4.1.40)
27. menținerea subproduselor animale în sisteme etanșe în timpul transportului,
descărcării/încărcării și depozitării (Secțiunea 4.1.29)
28. refrigerarea sângelui pentru a evita descompunerea acestuia și declanșarea mirosurilor
(Secțiunea 4.2.1.8)
29. furnizarea energiei termice și/sau energiei electrice în cazul în care aceasta nu poate fi utilizată
în proces.
Având în vedere că în cadrul instalației propuse a se realiza la Codlea sunt supuse procesării
numai subproduse ale abatorizării, doar partea referitoare la acestea din prevederile privind tehnicile
generale menționate anterior se pot aplica în acest caz.

 Prevederi BAT pentru managementul de mediu

Scopul și natura SMM (sistemelor de management de mediu) sunt în legătură cu natura,


scara și complexitatea instalației și impactul asupra mediului pe care aceasta îl generează.
Cele mai bune tehnici disponibile se referă la implementarea și aderarea la un SMM care
cuprinde următoarele aspecte, în concordanță cu circumstanțele proiectului:
• definirea politicii de mediu de către managementul de vârf
• planificarea și stabilirea proceduriilor necesare
• implementarea procedurilor, acordând o atenție mai mare pentru:
– structură și responsabilități
– instruire, conștientizare și competențe
– comunicare
– dezvoltarea anagajaților
– documentare
– controlul eficient al procesului;
– programelor de mentenanță
– pregătirea și răspunsul în situații de urgență
–complementaritatea cu legislația de mediu în vigoare.

65
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

• verificarea performanțelor și acțiuni corective, acordând o atenție sporită următoarelor:


– monitorizare și masurare
– acțiuni de prevenire și corective
– păstrarea înregistrărilor
– audit intern (în cazul în care este practicabil)
• revizuire la nivelul managemenului de vîrf.
Pe lângă acestea, mai pot fi luate în considerare următoarele trei aspecte, care sunt
complementare cu cele menționate anterior, fiind considerate măsuri de suport. Absența lor nu
duce la inconsecvența cu BAT. Acestea sunt:
• validarea sistemului de management de mediu și procedurilor de audit de către un organism
acrediat certificat sau un verificator extern;
• pregătirea și publicarea politicii de mediu, cu descrierea tuturor aspectelor de mediu ale
instalației, cu compararea anuală a obiectivelor și țintelor de mediu ale organizației cu cele din
sectorul de referință;
• implementarea și aderarea la un sistem standardizat, acceptat internațional precum EMAS sau EN
ISO 14001:1996. Implementarea unui astfel de sistem va acorda credibilitate sistemului de mediu
impementat.

Pentru curățarea instalațiilor și echipamentelor BAT se referă la:

1. managementul cantiților de apă și detergenților consumați;


2. utilizarea detergenților cu impact minim asupra mediului cu o eficiență maximă de curățare;
3. evitarea utilizării subtanțelor pe bază de clor activ;
4. dacă este posibil, curățarea echipamentelor fără a le muta din locul în care sunt instalate;

Pentru tratarea apelor uzate BAT se referă la:

1. prevenirea stagnării apei uzate;


2. aplicarea unui screening inițial prin site;
3. îndepărtarea grăsimilor prin utilizarea unui separator de grăsmi;
4. utilizarea unei instalații de flotație;
5. utilizarea unui rezervor de egalizare;
6. posibilitatea de a reține apele uzate în exces în caz de avarii;
7. utilizarea bazinelor etanșe pentru a preveni emisiile și mirosurile;

66
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

8. utilizarea fazei biologice;


9. înlăturarea azotului și fosoforului.
10. îndepărtarea nămolului rezultat cu întrebuințarea acestuia în alte activități de valorificare a
subproduselor și deșeurilor animale. Traseul nămolului se va realiza în concordanță cu
Regulamentul 1774/2002/EC;
11. tratarea efluenților;
12. realizarea analizelor de laborator cu privire la efluentul rezultat și menținerea înregistrărilor
(buletine de analiză);

Nivelul de emisii prezentat în tabelul de mai jos se consideră a fi aplicabil pentru protecția
apelor și indică nivelul de emisii care se obține în urma aplicării tehnologiilor BAT
Nivelul emisiilor asociat cu BAT pentru minimalizarea emisiilor din apa uzată
Parametru CCO CBO5 Suspensii Azot Fosfor Uleiuri si
(total total grasimi
Nivel de emisii realizabil 25-125 10-40 5-60 15-40 2-5 2,6-15
în cazul utilizării BAT
Nvel emisii instalație <125 <25 <60 <15 <2 <15
valorificare biomasa
animala și producere
prin cogenenerare
energie termica și
electrica CODLEA

 PREVEDERI BAT PRIVIND PRODUCȚIA DE BIOGAZ

Deşeuri de origine animală şi materialele din tubul digestiv pot fi utilizate în digestia
anaerobă datorită faptului că au un randament ridicat de biogaz. Procesul este complex. Materialele
cu conținut mare de carbon sunt degradate de microorganisme, eliberând astfel biogaz, care
cuprinde în principal CH4 şi CO2. Digestia anaerobă poate fi un proces umed sau uscat. Digestia
umedă permite utilizarea pompelor (normale) şi agitatoarelor. Biogazul este bogat în energie, iar a
reziduurile de digestie pot fi folosite ca îngrăşăminte organice şi amelioratori de sol. [200, S.
Widell, 2001]. Este, de asemenea, raportat că procesul de digestie anaerobă produce modificări
asupra nutrienţilor vegetali aducându-i într-o formă mai uşor de absorbit de către plante şi că

67
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

răspândirea reziduurilor de digestie anaerobă pe terenuri duce la reducerea mirosului față de


cazurile în care se face împrăștierea îngrăşământelor netratate [222, Gordon W., 2001].
Biogazul nu poate fi produs din materiale animale pure doarece conținutul de azot este prea
mare. În acest sens, în vederea reducerii conținutului de azot este necesar amestecul deșeurilor
animale cu alte materii organice. În Danemarca, un procent de aproximativ 75% din resursele de
biomasă utilizate în digestia anaerobă este reprezentat de îngrășământ animal, cu mențiunea că
acesta provine din procesarea alimentelor, inclusiv abatorizare și anumite deșeuri menajere sortate.
[152, Danish Institute of Agricultural and Fisheries Economics, 1999].
Subprodusele de origine animală, gunoiulde grajd și nămolul de decantare din stațiile de
epurare pot fi tratate. [148, Finnish Environment Institute and Finnish Food and Drink Industries'
Federation, 2001].

Alimentarea cu materii prime:

Conform Regulamentului 1774/2000/CE, este permisă producerea de biogaz din deșeuri de


origine animală pentru anumite materiale din categoriile 2 și 3 tratate în prealabil.
Pentru anumite subproduse din categoria 2, înainte de a fi introduse în procesul de digestie
anaerobă aceste trebuie spupuse sterilizării, conform condițiilor prevăzute în Regulament.
Materialul rezultat poate suferi o pasteurizare ulterioară, iar apoi va fi utilizat în producerea de
biogaz. Materialele din categoria 3 trebuie supuse acelorași tratamente de pasterurizare/igienizare
[287, EC, 2002].
S-a raportat că procesul de pasterizare ajută/facilitează digestia anaerobă, cu precădere la
digestia grăsimilor. De asemenea, s-a raportat că cea mai mare parte din deșeurile și subprodusele
de pui pot fi utilizate cu succes în procesele de digestie anaerobă, excepție făcând oasele tari, cu un
conținut ridicat de cenușă. În cazul în care dimensiulnile sunt reduse, în procesul de digestie pot fi
utilizate și pene, viscere, capete şi picioare, precum şi deşeuri lichide, cum ar fi sânge şi nămol de
decantare. [222, W. Gordon, 2001].
Producerea biogazului din deşeuri organice digerabile din industria alimentară şi agro-industrii
precum conținutul din rumen și stomacal şi intestinal și diverse substrate precum resturi de flotație,
grăsimile colectate din sepraratoarele de grăsimi, etc. s-a dovedit a avea un potențial energetic ridicat.
[206, Tritt W. P. and Schuchardt F., 1992]. Totuși există anumite probleme asocitate controlului
deșeurilor plutitoare, însă acestea pot fi înlăturate prin subtiuirea unei materii prime din meniul de
alimentare cu altele cu un conținut de apă mai mare.

68
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Încărcarea și descărcarea

În timpul manipulării materiilor prime, mirosurile pot fi diminuate dacă procesle de


încărcare și/sau descărcare se realizează în spații închise ermetic.

Producția

S-a semnalat existența unei instalații de biogaz care avea în meniul de alimentare subproduși
ai abatorizării precum sânge, reziduuri gastro-intestinale și o cantitate mare de apă de proces (apă de
adaos). Anterior, o mare parte din apa de proces era condusă spre stația de epurare. Pentru a obţine
un proces de descompunere mai lent, materialele au fost amestecate cu gunoi de grajd. Alte forme
de deşeuri biologice pot fi, de asemenea, utilizate.
Toate subprodusele rezultate din abatorizare sunt pasteurizate. După tratamentul termic,
amestecul este trimis spre digestoare. Cu ajurorul culurilor bacteriene, susbtratul nutritiv va fi
descompus în CH4 și CO2 [207, Linkoping Gas AB, 1997]. Compoziția biogazului rezultat este de
circa 65 % CH4 și 35 % CO2 și alte gaze în cantități mici. Biogazul rezultat este umed. Metanul este
partea utilă din biogaz. Pentru a putea utiliza metanul ca și combustibil, biogazul trebuie purificat
de CO2, vapori de apă și H2S. [207, Linkoping Gas AB, 1997].
În cazul în care biogazul va fi utilizat ca și combustibil pentru vehicule, trebuie purificat
până la un conținut de CH4 de minim 95 %. Potențialul energetic este de 9 kWh/m3. Când biogazul
este utilizat ca și combustibil acesta este comprimat la o presunie de 20 MPa. [207, Linkoping Gas
AB, 1997].
Energia electrică produsă din biogaz poate fi utilizată în procesele tehnologice proprii sau
poate fi integrată în sistemul energetic național.
Tabelul de mai jos prezintă compoziția biogazului obținută într-o instalație de biogaz care
utilizează materii prime de origine animală [144, Det Norske Veritas, 2001] și comparație cu
compoziția biogazului produs în instalația de valorificare biomasă de origine animală cu producere
de energie termică și electrică Codlea.
Compoziție biogaz Volum (%)
Prevederi B AT Instalație CODLEA
CH4 40 -70 60-70
CO2 30 - 60 30-40
Alte gaze 1-5 1-5
H2 0-1 0-1
H2S 0-3 0–3

69
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Producția de energie electrică a fost de 300 kWh/t susbtrat organic intrat în procesul de
digestie anaerobă. Cantitatea de metan a fost 400 m3/h. [144, Det Norske Veritas, 2001].
Pentru a recupera energia din metanul din biogazul produs din subproduse de origine
animală, CH4 generat trebuie să fie transformat în energie electrică prin intermediul unui motor cu
gaz, luând în considerare eficienţa motorului asociate. Producţia de energie din biogaz este similară
cu cea produsă de combustia făinii de origine animală şi seului pe amplasamentul unde acestea sunt
produse. [144, Det Norske Veritas, 2001]
Pentru fiecare unitate electrică generată sunt produse 1.5. unități de energie termică sub
formă de apă caldă la o temperatură de peste 80 ºC. În Danemarca, aceasta este utilizată la
încălzirea locuințelor. Dacă instalația de biogaz se află în apropierea unui consumator mare de
energie termică, industrial sau instituții publice mari, veniturile din energia termică vândută pot fi
semnificative. În general, consumatorii de energie termică se găsesc în apropierea instalației de
biogaz. [222, Gordon W., 2001].
Reziduurile de digestie solide conțin azot, fosfor și potasiu și pot fi utilizate ca și
îngrășamnt. Acesta trebuie analizat periodic pentru a verifica absența de Salmonella.

Riscuri

Probleme pot apărea prin afectareai conductelor, datorită substanțelor anorganice ingerate de
către animale ex. pietriș ingerat de către vite. Pentru a evita scurgerile datorate corozivității
produselor, conductele pot fi căptușite cu plăci de sticlă. Scurgerile duc la pierderi de presiune care
poate interfera cu buna funcționare a cazanelor ce utilizează biogaz.
S-a raportat că hidrogenul sulfurat din biogaz poate cauza probleme în generatoarele de gaz,
în acest sens acesta trebuie tratat pentru a crește durata de viață a generatoarelor. De asemenea, s-a
semnalat că sulfura poate fi adăgată reziduului de digestie pentru a îmbogăți valoarea nutritivă a
acestuia. [222, Gordon W., 2001]

Nivelul emisiilor

 Aer
Exista riscul eliberarii accidentale de CH4, care este un gaz cu efect de sera.
Aerul exhaustat din sistemul de ventilație trebuie tratat în vederea reducerii mirosurilor sau
trebuie ars. O faclă poate fi utilizată pentru a preveni descărcările de biogaz în aer în cazurile în

70
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

care capacitatea instalației este insuficientă sau producția de biogaz este prea mare ori sunt avarii în
unitatea de producție. O temperatură de ardere de cel puțin 900 °C cu timpul de staționare de cel
puțin 0.3 secunde va garanta un nivel al emisiilor scăzut, inclusiv mirosuri. Poate fi de asemenea
necesară o tratare a hidrogenului sulfurat.
Miros
Probleme legate de miros pot aparea din depozitarea, manipularea si prelucrarea materiilor
prime sau de la statie de epurare.
Zgomot
Echipamentele mari precum compresoarele, generatoarele, ventilatoare.
 Apa
Avantajele asociate cu productia de biogaz de la abator din subproduse includ:
- reducerea impuritatilor din apa reziduala;
- scăderea in producerea excesului de namol si producerea de namol stabil din punct de
vedere ecologic, care poate fi folosit ca ingrasamant [239, Denmark, 2002].â
 Sol
Rezidurile solide ramase din producţia de biogaz din subproduse de origine animală pot fi
compostate. Utilizarea compostului este supusă restricţiilor prevăzute în Regulamentul
1774/2002/EC SOA.

Tehnici utilizate in identificarea BAT. Tehnici pentru tratamente fizico-chimice.

Producerea de biogaz din subproduse de la abatoare


Materia organica este descompusă in CH4 in conditii anaerobe. Emisiile eliberate in aer, apa
si sol in urma procesului tehnologic pot fi controlate. Descoperiri tehnologice in digestia anaerobă
au facut posibila tratarea unui numar foarte mare si divers de subproduse si ape reziduale. Nu numai
apa reziduala din abatoare poate trece prin procesul de tratare anaerobic, dar si balegarul, deseurile
din abatoare, incluzand sange, grasimi cat si continutul din stomac, masă gastro-intestinală si
reziduuri pot fi de asemenea tratate.
Digestia gunoiului de grajd cat si a deseurilor din abatoare sunt uneori combinate cu deseuri
organice industriale.
CH4 poate fi recuperat si folosit in producerea de energie, pentru înlocuirea combustibililor
fosili si deci pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

71
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Majoritatea nutrientilor raman in materialul solid tratat si astfel că acesta poate fi folosit in
scopuri agricole.
În cazul în care nu se face un control adecvat al instalațiilor și echipamentelor, pot apărea
eliberări accidentale de CH4 si CO2. CH4 are un potential de incalzire globala de 30 de ori mai mare
decat CO2.
Aplicabilitate
Producția biogazului din subbproduse ale abatoriizării are o scară larga de aplicabilitate.

72
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

BAT/BREF
„Integrated Pollution Prevention and Control Reference Document on Best Available Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products Industries, May
2005”
Ceriința BAT/BREF Tehnica utilizată în instalaţie Concluzii

Capitolul 5.1.
Tehnici generale pentru instalațiile de abatorizare și de valorificare a subproduselor de origine animală
1. Utilizarea unui Sistem de Management După punerea în funcțiune a instalației, organizația va implementa un sistem de Conform celor prezentate, instalația propusă
de Mediu management de mediu în concordanța cu BAT. se integrează în prevederile BAT/BREF.
(Sectiunea 4.1.1 și 5.1.1.1)

2. Instruirea personalului Personalul organizației va fi calificat și va urma programe de instruire pentru Conform celor prezentate în prevederile
(Sectiunea 4.1.2) eficientizarea îndeplinirii sarcinilor în cadrul organizației. În identificarea BAT/BREF.
tipurilor de instruire necesare, deciziile luate țin întotdeauna cont și de
motivarea angajatului supus formării.

3.Utilizarea planului de mentenanță Se va elabora și utiliza un plan de mentenanță care să asigure funcționarea în Conform celor prezentate în prevederile
(Sectiunea 4.1.3) condiții de siguranță și de eficiență a instalației. BAT/BREF.

4. Controlul consumului de apă prin Pentru desfășurarea procesului sunt necesari 51200 mc apă/an. Această apă Conform celor prezentate în prevederile
sisteme de masură dedicate (Sectiunea este recirculată în proporție de cca 92%, după o epurare prealabilă. BAT/BREF.
4.1.4) Debitele de apă intrate în proces, intrate și iesite din stația de epurare vor fi
permanent măsurate.

5. Separarea apei uzate de proces de Apele uzate rezultate din proces vor fi direcționate către o stație de epurare Conform celor prezentate în prevederile
celelalte ape uzate (51200 mc/an) iar apele menajere vor fi dirijate către sistemul de canalizare BAT/BREF.
(Sectiunea 4.1.5) existent pe platforma industrială (60mc/an), încadrându-se în NTPA 002/2002.
6. Înlăturarea defecțiunilor din cadrul Pentru controlul funcționării stației de epurare și a sistemului de evacuare a Conform celor prezentate în prevederile
sistemului de evacuare a apelor uzate apelor uzate va fi desemnat personal instruit, iar planul de mentenanță va BAT/BREF.
(Sectiunea 4.1.7) prevedea măsuri de verificare înlăturare a eventualelor defecțiuni în stație și în
sistemul de evacuare a apelor.

73
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

7. Montarea de separatoare și site pentru Nu face obiectul instalației noastre. Conform celor prezentate în prevederile
prevenirea preluării materialelor solide în BAT/BREF.
apele uzate (Sectiunea 4.1.11)

8. Utilizarea corespunzătoarea a Materiile prime sunt transportate prin conducte etanșe prin pompare. Conform celor prezentate în prevederile
instalațiilor de transport materii prime Înainte de introducerea în digestoare, materiile prime sunt supuse unor BAT/BREF.
(Sectiunea 4.1.12), curățarea sub presine tratamente mecanice de mărunțire și omogenizare.
utilizând furtune acționate manual Spațiile de descărcare vor fi spălate de câte ori va fi nevoie, iar apele rezultate
(Sectiunea 4.1.10, 4.1.9) și acolo unde vor fi trimise spre stația de epurare (Q=200 mc/an)
este necesar apă caldă (Sectiunea 4.1.23)

9.Utilizarea buncărelor de alimentare Recepția și stocarea materiilor prime se face controlat în rezervoare etanșe, Conform celor prezentate în prevederile
etanșe special amenajate, cu un volum de 200 mc fiecare. BAT/BREF.
(Sectiunea 4.1.13) In timpul pompării materiei în rezervoare, aerul viciat este trecut printr-un
filtru carbon activ pentru reducerea mirosurilor, îaninte de a fi exhaustat.

10. Utilizarea cuvelor de retenție în cazul Nu e cazul ținând cont că în instalația propusă sângele se găsește în stare solidă. Conform celor prezentate în prevederile
rezervoarelor de stocare a sângelui și BAT/BREF.
seului (Sectiunea 4.1.14)

11. Implementarea unui sistem de După punerea în funcțiune se va realiza un sistem de management riguros al Conform celor prezentate în prevederile
management al energiei (Sectiunea 4.1.16 energiei. BAT/BREF.
și 4.1.17)
12. Implementarea unui sistem de Nu e cazul. Conform celor prezentate în prevederile
management pentru refrigerare (Sectiunea BAT/BREF.
4.1.18)

13. Controlul operațiilor în cazul Nu e cazul. Conform celor prezentate în prevederile


funcționării echipamentului de refrigerare BAT/BREF.
Sectiunea 4.1.19)

74
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

14. Utilizarea camerelor de răcire etanșe Nu e cazul. Conform celor prezentate în prevederile
prevăzute cu dispozitive speciale BAT/BREF
(Sectiunea 4.1.21)

15. Recuperarea căldurii din instalțiile de Nu e cazul. Conform celor prezentate în prevederile
refrigerare (Sectiunea 4.1.22) BAT/BREF

16.Utilizarea sistemelor de control La injecția aburului în instalațiile de sterilizare se va folosi un echipament Conform celor prezentate în prevederile
termostatice pentru abur și apă termostatic care va decide cantitatea de abur necesară pentru atingerea BAT/BREF
(Secțiunea 4.1.23) parametrilor procesului.
17.Optimizarea traseelor conductelor de Traseele de transport abur și apă caldă sunt proiectate astfel încât distanțele să Conform celor prezentate în prevederile
abur și apă (Secțiunea 4.1.24) fie cele mai scurte. Acestea pot fi ușor vizualizate și controlate. BAT/BREF

18.Izolarea sistemelor de conducte abur și Conductele de abur și apă vor fi izolate pentru a preveni pierderile de energie. Conform celor prezentate în prevederile
apă (Secțiunea 4.1.25) BAT/BREF

19. Implementarea sistemelor de În sistemul integrat de mediu al organizației vor exista prevederi referitoare la Conform celor prezentate în prevederile
management pentru iluminare (Secțiunea utilizarea corespunzătoare a utilităților. În acest sens, dispozitivele de iluminat BAT/BREF
4.1.26) vor fi dotate cu senzori și personalul va fi instruit în utilizarea corespunzătoare
a dispozitivelor și reducerea consumului de energie.

20. Scurtarea timpului de stocare a Nu e cazul. Conform celor prezentate în prevederile


subproduselor animale și refrigerarea BAT/BREF
acestora (Secțiunea 4.1.27)

21.Managementul mirosului (Secțiunea Spațiile în care se desfășoară procesele tehnologice sunt etanșe. Materialele Conform celor prezentate în prevederile
4.1.28) sunt transportate prin conducte etanșe, iar pentru prevenirea emisiilor de BAT/BREF
substanțe ce produc mirosuri au fost prevăzute filtre de carbon și biofiltre
înainte ca gazele să fie exhaustate.

75
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

22.Proiectarea și construirea La proiectarea instalației s-a avut în vedere amplasarea utilajelor și Conform celor prezentate în prevederile
echiamentelor și utilajelor necesare echipamentelor astfel încât să poată fi curățate cu ușurință și să se evite BAT/BREF
pentru a asigura curățarea cu ușurință a acumulările de apă de spălare.
spațiilor (Secțiunea 4.1.30) De asemenea, materialele de protecție sunt prevăzute pentru rezistență la
agenții chimici utilizati la spălare.

23. Curățarea frecventă a spațiilor Spațiile de descărcare vor fi spălate zilnic în scopul prevenirii emisiilor de gaze Conform celor prezentate în prevederile
(Secțiunea 4.1.31) (mirosuri), BAT/BREF
Apele uzate rezultate din spălare sunt epurate și ulterior recirculate.

24. Implementarea unui sistem de Sursele de zgomot sunt datorate utilizării generatoarelor, compresoarelor, Conform celor prezentate în prevederile
management a zgomotului (see Section ventilatoarelor. Acestea sunt astfel proiectate încât limitele de zgomot să nu fie BAT/BREF
4.1.36) depășite în timpul funcționării. Aceste echipamente sunt încapsulate.

25. Reducerea zgomotului prin ex. Sursele de zgomot sunt datorate utilizării generatoarelor, compresoarelor, Conform celor prezentate în prevederile
sistemele de ventilație exhaustoare, ventilatoarelor. Acestea sunt astfel proiectate încât limitele de zgomot să nu fie BAT/BREF
suflante și instalația de refrigerare depășite în timpul funcționării. Aceste echipamente sunt încapsulate.
(Secțiunea 4.1.3, 4.1.36, 4.1.37, 4.1.38 și Planul de mentenanță va cuprinde și prevederi privind verificarea regulată a
4.1.39) surselor de zgomot, limitele admise și măsurile de remediere în caz de avarie a
echipamentelor. Verificarea și remedierea instalațiilor se va face de personal
calificat.
26.Înlocuirea combustibilului lichid cu Nu e cazul. Conform celor prezentate în prevederile
gaze naturale, când acestea sunt BAT/BREF
disponibile
(Secțiunea 4.1.4)

27. Menținerea subproduselor animale în Transportul și manipularea materiilor prime se va face conform Conform celor prezentate în prevederile
sisteme etanșe în timpul transportului, Regulamentului 1774/2002/CE. BAT/BREF
descărcării/încărcării și depozitării Descărcarea și depozitarea lor se face în spații etanșe, din care gazele sunt
(Secțiunea 4.1.29) evacuate controlat după o tratare prealabilă.

28. Refrigerarea sângelui pentru a evita Nu e cazul. Conform celor prezentate în prevederile
descompunerea acestuia și declanșarea BAT/BREF
mirosurilor (Secțiunea 4.2.1.8)

76
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

29. Furnizarea energiei termice și/sau Energia termică produsă în instalația din Codlea va fi furnizată unui beneficiar Conform celor prezentate în prevederile
energiei electrice în cazul în care aceasta din imediata vecinătate, iar energia electrică va fi descărcată în Sistemul BAT/BREF
nu poate fi utilizată în proces. Energetic Național.

Capitolul 4.1.43 Tehnici tratarea apelor uzate

1. Prevenirea stagnării apei uzate Stația de epurare funcționează continuu și este proiectată să proceseze Conform celor prezentate în prevederile
cantitatea de apă uzată rezultată zilnic din proces (Q=200 mc/zi). BAT/BREF

2. Aplicarea unui screening inițial prin Stația de epurare este prevăzută cu gratare cu tambur rotativ care au rolul de a Conform celor prezentate în prevederile
site separa materiile solide grosiere aflate in apele uzate influente. Echipamentul BAT/BREF
este alcatuit dintr-un compartiment de distributie si un gratar fin cu tambur
rotativ sub forma de sita.
3. Îndepărtarea grăsimilor prin utilizarea Nu este cazul, având în vedere că apele uzate rezultă din procesul de digestie Conform celor prezentate în prevederile
unui separator de grăsmi anaerobă și nu din procese de abatorizare. BAT/BREF

4. Utilizarea unei instalații de flotație Stația de epurare este prevăzută cu un sistem de flotatie, capabil sa opereze Conform celor prezentate în prevederile
incarcari mari de suspensii solide si in special proiectat pentru flotarea BAT/BREF
namolului activat.

5. Utilizarea unui rezervor de egalizare Apa bruta uzata este condusa prin intermediul unor conducte din PVC catre Conform celor prezentate în prevederile
rezervorul tampon. Scopul acestui rezervor tampon este de a uniformiza BAT/BREF
sarcinile de debit, dar si incarcarile cu poluanti la intrarea in linia de pretratare.
Acest lucru are ca efect utilizarea unor cantitati mai mici de aditivi si
imbunatatirea semnificativa a eficientei sistemului.

6. Posibilitatea de a reține apele uzate în Stația de epurare a fost dimensionată la o capacitate de 200 mc/zi ținând cont Conform celor prezentate în prevederile
exces în caz de avarii de posibilitatea de reținere a apelor uzate în exces în caz de avarii. Debitul de BAT/BREF
ape uzate rezultat din instalație în condiții normale este de 160 mc/zi.
7. Utilizarea bazinelor etanșe pentru a Bazinele vor fi amplasate într-un pavilion tehnic închis. Conform celor prezentate în prevederile
preveni emisiile și mirosurile BAT/BREF

8.Utilizarea fazei biologice După tratarea fizico chimică apele sunt trecute în bioreactor pentru Conform celor prezentate în prevederile
definitivarea procesului de epurare. BAT/BREF

77
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

9. Înlăturarea azotului și fosoforului. Pentru eliminarea azotului si a substantei organice pe baza de carbon din apa Conform celor prezentate în prevederile
uzata este propus un bazin de dentrificare avand ca procese denitrificarea BAT/BREF
urmata de aerare.În cadrul instalatiei este introdus un agent de defosforizare a
apei.
10. Îndepărtarea nămolului rezultat cu Nămolul rezultat în urma procesului de epurare va fi redirecționat către Conform celor prezentate în prevederile
întrebuințarea acestuia în alte activități de digestoare. BAT/BREF
valorificare a subproduselor și deșeurilor
animale. Traseul nămolului se va realiza
în concordanță cu Regulamentul
1774/2002/EC

12. Tratarea efluenților Nămolul și apa epurată rezultate sunt tratate prin digestie anerobă în vederea Conform celor prezentate în prevederile
producerii de biogaz și ulterior energie verde. BAT/BREF

13. Realizarea analizelor de laborator cu Analizele de laborator se vor face conform cerintelor din autorizatia de Conform celor prezentate în prevederile
privire la efluentul rezultat și menținerea gospodărire a apelor BAT/BREF
înregistrărilor (buletine de analiză).

78
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

3. DEŞEURI

Evidenţa gestionării deşeurilor se va face, de către titular, conform HG 856/2002, Anexele nr.
1 (cap. 1 generarea deşeurilor, cap. 2 stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor, cap. 3
valorificarea deşeurilor, cap. 4 eliminarea deşeurilor), titularul având obligaţia ţinerii acestor
evidenţe, precum şi raportarea acestora.

3.1. Tipurile şi cantităţile de deşeuri de orice natură rezultate

În perioada de construcţie vor fi generate următoarele tipuri de deşeuri:


- resturi vegetale de la curăţirea terenului şi material de decopertare rezultat în urma săpăturilor –
vor fi colectate în vederea predării unui operator autorizat pentru eliminarea/valorificarea lor;
- deşeuri provenite din materiale de construcţii ca urmare a activităţii de construcţii şi montaj – vor
fi colectate şi predate centralizat la unităţi specializate în colectarea acestor tipuri de deşeuri;
- deşeuri menajere provenite de la personalul muncitor, care vor fi eliminate de pe amplasament de
către agentul de salubrizare din zonă, pe bază de contract de prestări servicii.
După punerea în funcţiune a instalației de producere a energiei din biomasă de origine
animală, managementul deşurilor se va realiza conform tabelului 3.1.

79
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Tabel nr. 3.1 Managementul deşeurilor


Cantitatea Starea fizica Codul Codul Codul Managementul deseurilor
Denumirea deseului prevazuta a fi Solid– S, deseului privind clasifica
generată Lichid - L, principala rii
t/an Semisolid – SS proprietate statistic
e
DEȘEURI TEHNOLOGICE TOTAL 3.204,6 Vor fi colectate în recipienți etanși și
din care: depozitate pe o platformă special
amenajată în vederea predării către un
eliminator/reciclator autorizat
Adsorbant celulozic 6,3 S Recipentele în care sunt ambalate și
depozitate metanolul și metoxidul de
Amberlită 3,5 potasiu sunt returnate
Ambalaje materiale auxiliare 0,1 S 150106 T, C

Materiale filtrante uzate 2, 5 S 150203 - -


Ambalaje produse expirate 126 S 150102 - -
Digestat 3076 SS 1906 06
Ulei uzat (lubrifiere generatoare) 5,7 L 1302 07
DESEURI MENAJERE TOTAL 4 S 200301 - - Deseurile menajere vor fi colectate
din care: selectiv în conformitate cu prevederile
Deseuri de hârtie și carton 0,552 200101 - - legislative in vigoare si vor fi preluate
Deseuri din materiale plastice (PET, pungi 0,44 S 200139 - - de o firma de salubritate auorizata.
plastic, etc) Deșeurile reciclabile vor fi colectate
Deșeuri din sticlă 0,22 S 20 01 02 selectiv și vor fi predate în vederea
Deseuri textile (lavete, materiale textile 0,128 S 200111 - - reciclării.
echipament de lucru, etc) Deșeurile biodegradabile vor fi
Deseuri biodegradabile (provenite de la hrana 2,66 S 200108 - - colectate în pubele corespunzătoare și
individuala zilnică) predate operatorului de salubritate.

80
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER,


ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A
ACESTUIA

Instalația propusă se va amplasa pe o platformă industrială în vecinătatea S.C. PROTAN


S.A. - Sucursala Codlea. În vederea identificării surselor de poluare asupra factorilor de mediu apă,
aer, sol-subsol, biodiversitate, mediul socio-cultural și economic și în prognoza impactului se va
analiza impactul cumulativ al instalațiilor de pe platforma industrială.
Prelevarea biomasei contribuie la protecţia mediului înconjurător prin protecţia habitatelor
naturale şi artificiale, protecţia solului şi subsolului (prin utilizarea acestora şi evitarea depozitării
lor la nivelul solului), protecţia apelor de suprafaţă şi nivelului freatic local (infiltrații, în plus prin
realizarea stației de epurare, apele evacuate vor respecta NTPA 001/2002), protecţia aerului (prin
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, CO2, NOx).
Utilizarea combustibililor fosili, precum cărbune, petrolul brut şi gazele naturale,
converteşte carbonul stocat timp de milioane de ani în scoarţa terestră şi îl eliberează sub formă de
dioxid de carbon (CO2) în atmosferă. Creşterea concentraţiei CO2 atmosferic în prezent are drept
consecinţă încălzirea globală, deoarece dioxidul de carbon este un gaz cu efect de seră (GES).
Arderea biogazului, de asemenea, eliberează CO2. Totuşi, principala diferenţă, prin
comparaţie cu combustibilii fosili, este aceea a originii carbonului din biogaz, care este recent
preluat din atmosferă, prin activitatea fotosintetică a plantelor actuale. Prin urmare, ciclul
carbonului din biogaz este închis într-o perioadă foarte scurtă de timp (între unul şi câţiva ani).
Producţia de biogaz prin procesul digestie anaerobă reduce, de asemenea, şi emisiile de
metan (CH4) şi de oxid azotos (N2O), rezultate în urma depozitării biomasei.
Potenţialul efectului de seră al metanului este de 21 de ori mai mare, iar cel al oxidului
azotos de 296 de ori mai ridicat, în comparaţie cu acela al dioxidului de carbon. Prin urmare,
utilizarea biogazului în locul combustibililor fosili pentru producerea şi transportul energiei reduce
emisiile de CO2, CH4 şi N2O, contribuind, în acest fel, la reducerea încălzirii globale.
În tabelul de mai jos este evidențiată reducerea emisiior de gaze cu efect de seră în cazul
utilizării biocombustibilului în comparație cu combustibilul fosil.

81
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Comparație privind producerea de gaze cu efect de seră în cazul biodieselului față de combustibilul fosil5

Tip Emisie B100 B20

Hidorcarburi nearse -67% -20%


Monoxid de carbon - 48% -12%
Pulberi - 47% -12%
NOx +10% + 2%
Sulfați -100% -20%
PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) -80% -13%
nPAH (hidrocarburi aromatice policiclice nitrate) -90% -50%
Ozon -50% -10%

Identificarea și dezvoltarea noilor tehnologii energetice sunt esențiale pentru securitatea


alimentării cu energie, dezvoltarea durabilă si competitivitatea industrială.
Cercetarile în domeniul energetic au contribuit în mare masură la eficientizarea energiei si la
diversificarea energetică, prin utilizarea surselor de energie regenerabile. Acestea pot oferi și
oportunități economice: eficiența energetică și tehnologiile cu nivel scăzut al emisiilor de carbon
constituie o piață internatională care se dezvoltă rapid, fiind evaluată la miliarde de euro.
Conform datelor din „Strategia Energetică A României Pentru Perioada 2007 – 2020”,
ponderea producției de energie electrică din combustibili fosili6 este următoarea:
 gaz natural 19,8%
 cărbune 41,1 %
 păcură 6,4 %
Emisiile de gaze cu efect de seră echivalent kg CO2/MWh7 pentru cele trei tipuri de
combustibili fosili sunt potrivit aceleiași strategii, după cum urmează:
 gaz natural 440 kg CO2ech/MWh
 cărbune 800 kg CO2ech/MWh
 păcură 550 kg CO2ech/MWh
În cazul producerii de energie din biomasă, emisiile de gaze cu efect de seră estimate în
strategie sunt de 30 kg CO2ech/MWh.

5
Această comparație a fost prezentată de către U.S. Environmental Protection Agency (EPA), USA National Biodiesel
Board, în cadrul secțiunii „Clean Air Act Section 211(b)”
6
Stategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, Anexa 1- Date referitoare la tehnologiile disponibile
pentru producţia de energie electrică, pag 34;
7
Stategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, Anexa 1- Date referitoare la tehnologiile disponibile
pentru producţia de energie electrică, pag 79;
82
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Plecând de la aceste premise, rezultă că raportul între cei trei combustibili fosili folosiți în
producerea de energie este următorul:
 gaz natural 29,5%
 cărbune 61%
 păcură 9,5%
Media ponderată de emisii de CO2 la producerea unui MWhe în condițiile respectării
raportului de mai sus este de 670,05 kg CO2ech/MWh.
Producerea 1 MWhe din biomasă ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 640,05 kg
CO2ech/MWh.
În aceste condiții, în cazul producerii a 34,738 MWhe din biomasă în instalația propusă prin
proiectul de față ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 22.234.000 kg CO2ech/an.
În acest context, proiectul „Instalaţie tehnologică de producere a energiei din biomasă prin
cogenerare, cu o capacitate de 4 MW, amplasată în municipiul Codlea, judeţul Brașov” propune
valorificarea biomasei și producerea de energie electrică și termică prin intermediul unei instalații
compusă din două module (un modul de valorificare energetică a grăsimilor și un modul de biogaz),
inovative, cu beneficii economice și cu impact benefic asupra mediului.
Această investiţie se încadrează în priorităţile cuprinse în planurile naţionale şi locale de
reducere a poluării şi a încălzirii globale.

4.1. APA

4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Geologia
Municipiul Codlea este situat în partea de nord-vest a depresiunii “Țara Bârsei” foarte
aproape de munții Perșani, respectiv la poalele muntelui Măgura Codlei, pe câmpia plană cu
caracter piemontan a râului Vulcănița.
Alcătuirea geologică complexă a zonei (depozite sedimentare ale flisului cretacic,
formaţiuni vulcanice, depozite cuaternare) oferă importante rezerve de roci utile, îndeosebi din
categoria materialelor de construcţie (gresii, calcare, andezite, argile, nisipuri, pietrisuri, etc).
Varietatea și natura conţinutului petrografic al roci lor din cuprinsul depresiunii Brașovului
în general, implicit și al teritoriului din zona unde este amplasat obiectivul, a permis existenţa unor
tipuri de soluri specifice zonei.

83
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Reţeaua hidrologică:
Lungimea totală a râurilor cadastrate pe teritoriul municipiului Codlea este de 14.813 km.
Corpurile de apă de suprafață (râuri) de pe teritoriul municipiului Codlea sunt: Raul Homorod
(Ciucas), Raul Bârsa, Raul Popilnica, Raul Geamana, Raul Vulcănița și Raul Crepes.
Perimetrul total al lacurilor cadastrate pe teritoriul municipiului Codlea este de 4.866 km.
Acestea sunt reprezentate de: Lacul Codlea Strand, Lacul Ghimbav, Lacul Hamaradia –
Dumbravita.

Cel mai aproipiat curs de apă de amplasamentul propus pentru realizarea investiției este râul
Vulcănița, care are un traseu de curgere nord-est, sud –vest și urmărește traseul drumului județean
Codlea- Hălchiu, bordându-l pe latura de sud-est.

 Starea apelor de suprafaţă si subterane în zona amplasamentului


Apele de suprafață
Conform datelor prezentate în raportul de monitorizare din anul 2009 a A.N. A.R., acest râu,
pe tronsonul intravilan Codlea – confluența Homorod (Ciucaș) din punct de vedre a calității apelor
este cel mai poluat curs de apă din județul Brașov. Calitatea apei este afectatã de evacuările apelor
uzate neepurate și insuficient epurate de la agenții economici din zonă și datorită poluării istorice
produse de S.C. Celohart S.A. Zãrnești și S.C. Colorom S.A. Codlea. Apele uzate evacuate de
aceste unități determinã încadrarea pârâului la clasa V de calitate la indicatorii: oxigen dizolvat,
CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr și fosfor.

84
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Apele subterane
Conform datelor A.N.A.R. stratul acvifer freatic din zona Codlea este descris ca fiind poluat,
prin descãrcare indirectă - poluare istoricã, de către S.C. Colorom S.A. Codlea.
Astfel, în urma analizelor de laborator8 s-au înregistrat următoarele valori: nitroderivați 0-
0,007 mg/l, CCO-Cr 4,68 - 48 mg/l, amoniu 0 – 5.673 mg/l, azotati 4,68-129,355 mg/l.
Conform datelor prezentate de către ICPA Bucureşti, zona în care se propune amplasarea
obiectivului este vulnerabilă la nitrați.

Zone vulnerabile la nitrați 2003-2008

4.1.2. ALIMENTAREA CU APĂ

Alimentarea cu apă tehnologică și apă pentru uz menajer pe amplasament se va face prin


racord la instalațiile existente pe platforma industrială.
Alimentarea cu apă tehnologică:
Alimentarea cu apă tehnologică se va face de la sursele existente din incinta S.C. PROTAN
S.A. după cum urmează:
Captarea apei se va face din forajele de mare adâncime cu următoarele caracteristici:
H=120m, Q= 7l/s, echipat cu elctropompă submersibilă cu următoarele caracteristici Q = 25,2 mc/h,
H= 40 mCA și P = %kW.

8
„Agenda Localã 21 Planul De Dezvoltare Durabilã A Județului Brașov”, Brașov, 2006, pg. 21
85
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Conducta de refulare este construită din PEHD, Pn 10, Dn 100 mm și L= 15 m, care


alimentează rezervorul de înmagazinare.
Forajul este prevăzut cu cabină, construită subteran din beton cu hidroizolație, cu
dimensiunile 2X2X2,5 m care sunt montate instalațiile hidraulice pentru exploatarea forajului.
Exploatarea forajului se face la un debit 25.2. mc/h, folosindu-se următoarele instalații:
- electropompă submersibilă cu P = 5kW, Q= 25.2 mc/h, n=3000 rot/min, montată la adâncimea de
40 m, având în vedere că nivelul hidrodinamic este la -30 m. Sunt montați senzori de nivel apă cu
rolul de a proteja pompa în lipsă de apă.
- vas hidrofor, cu capacitatea de 100 l. Manometrul asigură funcționarea sistemului de alimentare cu
apă într-un interval de presiune cuprins între 2.5 – 3.5 Bar și este montat în cabina forajului.
- panou comandă și protecție DCP 4P, are rolul de a asigura funcționarea automată a pompei
submersibile în funcție de consumul din rețeaua de distribuție precum și de protecție a pompei la
funcționarea fără apă, funcționarea la un regim termic ridicat.
-instalații hidraulice. În cabina forajului sunt montate debitmetrul, vane, supapa sens, filtre apă.
Tratarea apei se face printr-o instalație de dedurizare, compusă din două filtre cationice cu
volumul de 5,3 mc fiecare .
Înmagazinarea apei se face într-un castel de apă cu H= 25 m, în care se află un rezervor din
beton armat cu V= 300 mc.
Distribuția apei se face gravitațional printr-o rețea de conducte din PEHD.

Alimentarea cu apă menajeră


Apa menajeră va fi preluată din rețeaua publică de alimentare cu apă printr-un racord la
instalația existentă în incinta S.C. PROTAN S.A.
Distribuția apei către consumatori se va face printr-o rețea de conducte din PEHD.
Bilanțul consumului de apă (consum tehnologic și menajer) în cadrul instalației propuse este
prezentat în tabelul 4.1.2.

86
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Tabel nr. 4.1.2. Bilanţul consumului de apă

Proces Sursa Consum Apă prelevată din sursă Recirculare / Comentarii


tehnologic de apă total apă reutilizare
furnizor (coloanele Total Consum Consum industrial Apa de la Apa de la
4, 10, 11) menajer Apa Apa de Compensare pierderi în propriul alte
subterană supra- circuit închis obiectiv obiective
faţă Apa Apa de
subterană suprafaţă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Producere 51.200 4.200 mc/an 4.200 mc/an - - - 47.000 0 92 % din
biogaz mc/an mc/an cantitatea de
apă utilizată
Foraj

în proces
este
recirculată.
Consum 60 mc/an 60 mc/an 60 mc/an - - - - - - Apa uzată
menajer menajeră
este
Reteaua
publica

evacuată în
rețeaua de
canalizare

87
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

4.1.3. EVACUAREA APELOR UZATE

Evacuarea apelor uzate se face sistematizat după cum urmează:


- apele uzate menajere (Q= 60mc/an, 8 l/h) vor fi colectate într-un sistem de canalizare și evacuate
în sistemul centralizat de canalizare a orașului, respectând normativele în vigoare.
- apele pluviale vor fi dirijate prin rigole în rețeaua de canalizare comună cu apele pluviale de pe
platformă, iar în urma unei preepurari sunt evacuate în emisar (raul Vulcănița);
- apele uzate tehnologice sunt reprezentate de:
- ape rezultate în urma spălărilor spațiilor tehnice Q= 1200 mc/an;
- ape uzate rezultate din procesul de digestie anaerobă Q= 50.000 mc/an;
Acestea vor fi colectate printr-un sistem de conducte și vor fi direcționate către stația de
epurare.
Statia de epurare (Q= 200 mc/zi) va satisface cerinţele impuse de Normele Europene şi
Normele Nationale (NTPA 001/2005), privind calitatea apelor epurate deversate în emisar natural.
Din totalul de ape epurate (51200 mc/an) o parte va fi evacuată în emisar (4200 mc/an),cu
respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, iar restul de apă epurată (47000 mc/an)
va fi recirculată în procesul de producere biogaz.
Instalația de recirculare:
Cel mai mare procent din apele epurate (aproximativ 92 %) sunt reutilizate în procesul de
digestie anaerobă ca apă de adaos, având ca scop reducerea concentrației de azot din compoziția
meniului de alimentare.
Recircularea apei se face prin pompare cu o pompă submersibilă (Q=10 mc/h) din bazinul
de preluare a apei decantate din biorectorul cu flotație treapta a II-a. Transportul apelor epurate
către digestoare se face prin conducte PEHD.
Pe traseul conductei de ape epurate va fi montat un debitmetru, cu rolul de a măsura
cantitatea de apă intrată în procesul de digestie anaerobă.

88
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Tabel nr. 4.1.3. Bilanţul de apă uzată

Sursa apelor Totalul apelor Apă uzate evacuate Ape direcționate spre Comentarii
uzate uzate generate Recirculare/reutilizare
Proces menajere industriale pluviale În acest către alte
tehnologic Obiectiv obiective

mc/zi mc/an mc/zi Mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an mc/zi mc/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Producere 9 3.000 142 47.000 0 0 92 % din cantitatea de
biogaz și apă utilizată în proces
valorificare este recirculată.
grăsimi Apa uzată menajeră
este evacuată în
160 51200 0,18 60 2 670 rețeaua decanalizare
Spălări 3,63 1.200 - - - - Apa uzată provenită din
tehnice spălări tehnice este
epurată și evacuată în
emisar (Vulcănița) cu
respectarea NTPA
001/2005

89
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

4.1.4. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA APELOR:

 Sursele de poluare
A. Perioada de construcție
Sursele de poluare care pot afecta in special apa subterană si pot fi reduse printr-un
management corespunzător in perioada de construcție sunt:
- Deseuri depozitate necorespunzător;
- Apa uzata menajera evacuata necontrolat;
- contaminarea apelor subterane cu produse petroliere, uleiuri evacuate in cazul scăpărilor
accidentale;
- Modificarea condițiilor de drenare, din cauza lucrărilor de excavare;

B. Perioada de exploatare

- depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor;


- modificări calitative și cantitative asupra receptorului natural determinate de preluarea
apelor uzate epurate;
- contaminarea potențială a receptorului cu poluanți în cazul unor scurgeri accidentale din
instalațiile și echipamentele componete sau deteriorări ale rețelei de canalizare;
- poluarea receptorului în condițiile producerii de avarii semnificative la stația de epurare și
evacuarea de apă uzată neepurată;
- contaminarea apelor subterane cu scurgeri accidentale de materiale auxiliare (metanol,
metoxid de potasiu, etc) , produse petroliere (provenite din zona parcarilor interioare) și/sau
uleiuri uzate.
- colectarea necorespunzătoare a apelor rezultate din spălările tehnice, care s-ar putea infiltra
în sol și ulterior în apele freatice;

90
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Nr.crt. Sursa de poluare Măsuri de prevenire și reducere Impactul prognozat asupra apelor subterane și de
suprafață
Faza de construcție

1 Deseuri depozitate Gestionarea adecvată a deșeurilor la punctul de lucru: Având în vedere măsurile prevăzute și faptul că în
necorespunzător - instruirea personalului muncitor cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor: timpul lucrărilor de construcție personalul va fi redus și
- colectarea selectivă a deșeurilor din construcții și predarea acestora unor operatori instruit și se vor executa doar lucrări de decoperare și
autorizați în vederea valorificării/eliminării; construcții-montaj (fără demolări) apreciem că impactul
- montarea de ecopubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere. Predarea negativ asupra apelor de suprafață și subterane va fi
fracției reciclabile unui operator autorizat în vederea valorificării și fracției minim.
biodegradabile operatorului de salubritate.
2 Apa uzata menajera evacuată In timpul desfășurării lucrărilor de construcție amplasamentul va fi dotat cu toalete Impactul prognozat asupra apelor de suprafață și
necontrolat ecologice și un punct sanitar pentru igiena personalului. Apele uzate vor fi colectate subterane se estimează a fi negativ nesemnificativ.
într-un bazin vidanjbil.

3 Contaminarea apelor - amenajarea unei platforme pentru parcarea utilajelor Impact negativ nesemnificativ.
subterane cu produse - asigurarea de materiale absorbante (nisip, turbă, etc) și echipamente în vederea
petroliere, uleiuri evacuate in intervenției rapide în cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere și/sau
cazul scăpărilor accidentale uleiuri uzate;
4 Modificarea condițiilor de -lucrările de excavare se vor realiza în conformitate cu proiectul și normativele în Impact negativ nesemnificativ.
drenare, din cauza lucrărilor vigoare, ținând cont de structura hidrogeologică a zonei;
de excavare - se va evita executarea lucrărilor de excavare în condiții meteorologice extreme
(ploaie, furtună, etc)

Faza de exploatare

1 Deseuri depozitate Gestionarea adecvată a deșeurilor: Impactul preconizat asupra apelor de suprafață și
necorespunzător - utilizarea unei spațiu special destinat (platformă betonată) pentru recipientele în subterane este negativ redus.
care sunt colectate deșeurile tehnologice;
- utilizarea unor recipienți etanși pentru colectarea deșeurilor tehnologice (digestat,
materiale filtrante, uleiuri uzate, ambalaje produse expirate și materiale auxiliare) și
predarea acestora unor operatori autorizați în vederea valorificării/eliminării;
- instruirea personalului cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor;
- montarea de ecopubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere. Predarea
fracției reciclabile unui operator autorizat în vederea valorificării și fracției
biodegradabile operatorului de salubritate.

92
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

2 Modificări calitative și În vederea prevenirii și reducerii impactului asupra apelor subterane și de suprafață, Impactul asupra apelor de suprafață este unul pozitiv,
cantitative asupra receptorului prin proiect a fost prevăzută epurarea apelor tehnologice într-o instalație de epurare ținând cont de faptul că:
natural determinate de (Q= 200 mc/zi), cu mențiunea că toate instalațiile și echipamentele de epurare sunt - debitul de ape epurate este de 0,004 % din debitul
preluarea apelor epurate; amplasate într-un pavilion tehnic închis, în vederea evitării emisiilor de poluanți emisarului (râul Vulcănița);
care produc mirosuri. Calitatea apei epurate se va încadra în normativul NTPA - nivelul de poluanți a apelor epurate se încadrează sub
001/2005. În plus se prevede monitorizarea și automonitorizarea calităţii apei prin nivelul de poluanți ai emisarului (vezi subcap.l Starea
analize de laborator; apelor de suprafaţă si subterane în zona
amplasamentului”)
3 Contaminarea potențială - utilizarea unui sistem separativ de colectare a apelor uzate; Se preconizează că impactul negativ este nesemificativ.
a receptorului cu poluanți în - utilizarea unor conducte confecționate din materiale rezistente;
cazul unor scurgeri - utilizarea unui plan de mentenanță a echipamentelor și utilajelor rețelelor de
accidentale din instalațiile și alimentare, rețelelor de canalizare și respectiv stației de epurare;
echipamentele componete sau - implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale
deteriorări ale rețelei de și instruirea periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea și
canalizare; exploatarea instalațiilor și echipamentelor de apă /canalizare/stație epurare;
- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervenție
în cazul unor poluări accidentale;
- asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilite pentru toate
activităţile care folosesc produse (materiile prime și materialele auxiliare utilizate)
ce ar putea afecta calitatea apelor evacuate;
4 Poluarea receptorului în - dimensionarea stației de epurare la o capacitate cu 25% mai mare decât debitul Ținând cont de măsurile de prevenire implementate se
condițiile producerii de avarii maxim de ape uzate rezultate din proces; consideră că impactul asupra apelor de suprafață și
semnificative la stația de implementarea unui plan de monitorizare pentru operarea stației de epurare; subterane este negativ redus.
epurare și evacuarea de apă - implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale
uzată neepurată; și instruirea periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea și
exploatarea instalațiilor și echipamentelor stației epurare;
- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervenție
în cazul unor poluări accidentale;
- utilizarea unor echipamente cu fiabilitate crescută;

5 Contaminarea apelor Materialele auxiliare vor fi depozitate într-o zonă special amenajată și destinată din Impact negativ nesemnificativ.
subterane cu scurgeri cadrul gospodăriei de materiale auxiliare, în rezervoare IBC, cu acces restricționat.
accidentale de materiale - utilizarea zonelor special amenajate (parcări) pentru vehiculele în tranzit și/sau
auxiliare (metanol, metoxid staționare;
de potasiu, etc) , produse - utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervenție
petroliere (provenite din zona în cazul unor scurgeri accidentale de carburanți și ulei;
parcarilor interioare) și/sau
uleiuri uzate.

93
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

6 Colectarea necorespunzătoare - utilizarea unui sistem separativ de colectare a apelor uzate în funcție de categorie; Impact negativ redus asupra apelor subterane.
a apelor rezultate din spălările - utilizarea unor conducte confecționate din materiale rezistente;
tehnice, care s-ar putea - utilizarea unui plan de mentenanță a echipamentelor și utilajelor rețelelor de
infiltra în sol și ulterior în canalizare și respectiv stației de epurare;
apele freatice - implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale
și instruirea periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea și
exploatarea instalațiilor și echipamentelor de canalizare și epurare;

7 Consum mare de apă -recircularea unei mari cantități de apă (92% din cantitatea totală de apă epurată). Impactul asupra apelor subterane și asupra apelor de
-instituirea unui program de gospodărire judicioasă a volumelor de apă vehiculate suprafață este pozitiv.
în instalaţii, pentru a se reduce debitele consumate, respectiv, debitele de ape uzate
evacuate la reţeaua de canalizare;

Având în vedere măsurile de prevenire, procentul mare de apă recirculată, dar și comparația cu BAT, impactul prognozat asupra apelor de
suprafață și subterane este nesemnificativ.

94
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

4.2. AER

4.2.1. Condiții climatice locale

Din punct de vedere climatic, la nivelul municipiului Codlea domneste o clima continentala
temperata, insa in zona hotarului, datorita altitudinii diferite a fiecarei zone, pot fi inregistrate
diferente de temperatura.
Clima amplasamentului evaluată după valorile inregistrate la Staţia meteo Bod din imediata
vecinătate prezintă următoarele valori ale principalelor elemente:
- temperatura medie multianuală - 7,5o C.
- luna cu temperatura medie cea mai scăzută - ianuarie: - 5,3o C.
- luna cu temperatura medie maximă cea mai ridicată – iulie: +18o C.
- amplitudinea medie multianuală: 23,3o C.
- cea mai mare temperatură medie lunară: +28o C (iulie 1963).
- cea mai mică temperatură medie lunară: -12,8o C (ianuarie 1896)
- cea mai mare temperatură inregistrată: +37,2o C ( 9. 09. 1946)
- cea mai mică temperatură inregistrată: -38,5 o C (25. 01. 1942)
- temperaturi medii zilnice mai mari de 0o C – 271 zile/an
- temperaturi medii zilnice mai mici de 0o C - 94 zile/an
- temperaturi maxime zilnice mai mari de 30o C pot apărea din aprilie pană in octombrie, dar mai
ales in iulie (cca.5,4 zile) sau august ( cca.5 zile)
- primul ingheţ apare in medie la 26 septembrie
- ultimul ingheţ apare in medie la 1 mai
- total durată medie de zile fără ingheţ - 148 zile/an
- precipitaţii medii multianuale- 610,0 mm/an
- luna cu cea mai mare cantitate medie de precipitaţii – iunie: 100,7 mm
- luna cu cea mai mică cantitate medie de precipitaţii – februarie: 19,7 mm
- zile cu ninsori: 55, 2 zile/an intre lunile noiembrie si aprilie
- chiciura: in medie 4,3 zile/an (decembrie - martie)
- bruma: in medie 9,7 zile/ an (septembrie - mai)
- presiunea atmosferica medie multianuală: 956, 4 mb.
Directa predominanta a deplasării maselor de aer este dinspre vest spre est (ca o
componentă a vanturilor de vest) și dinspre SE spre NV ( ca o influenţă a masei muntoase: Munţii
Barsei, Ciucasului si Carpaţilor Orientali)
95
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

În general vanturile de nord-vest bat în toata perioada unui an, cele de sud-vest bat obișnuit
în perioada martie-noiembrie, iar cele din direcţia est bat în perioada martie-mai. Viteza medie de
deplasare a maselor de aer este cca. 1,5 m/sec.9
În timpul iernii, în perioadele de calm apare fenomenul inversiunii termice, adeseori insoţită
de ceaţă, specific intregii depresiuni, perioadă in care temperaturile scad foarte mult. Cu excepţia
perioadelor de calm si inversiune termică, considerăm că se efectuează o ventilare buna a
amplasamentului si o dispersie bună a compusilor evacuaţi in atmosferă din procesele tehnologice
ale instalației de producere energie electrică și termică prin cogenerare.

4.2.2. Scurtă caracterizare a surselor de poluare staţionare si mobile existente în zonă

Amplasamentul instalației este situat pe o platformă industrială, în imediata vecinătate a S.C.


PROTAN S.A. Sucursala Codlea. Valoriile emisiilor de noxe rezultate în urma desfășurării procesului
tehnologic S.C. PROTAN S.A. Sucursala Codlea sunt stabilite conform celor mai bune tehnici
disponibile și monitorizate constant pentru a determina dacă sunt depășiri fată de valorile limită admise
de legislația în vigoare.
În momentul de față, principalele surse de poluare a aerului de pe platforma industrială sunt
reprezentate de centrala termică pentru producerea aburului tehnologic prin combustia gazului metan,
centrala termică pentru producerea aburului tehnologic prin combustia grăsimilor și instalația de
incinerare. Principalii poluanți sunt NOx, SO2, CO și pulberi

4.2.3. Impactul prognozat produs asupra aerului

 Surse si poluanţi generaţi de instalația propusă:

S-au luat in considerare cele două faze de activitate :


A. Faza de construcție:
Calitatea aerului atmosferic poate suferi local datorită următoarelor surse care apar in timpul
realizării proiectului :
- pregătirea platformei pentru executarea construcţiei (o sursă de emisii de pulberi);
- lucrări construcţii și montaj (o sursă de emisii de pulberi, emisii de poluanți specifici arderii
combustibililor fosili );

9
(date de referinţă: site-ul www.apmbrasov.ro, staţiile meteo menţionate, Clima RSR vol. II
editata de IMH Bucuresti in anul 1966).

96
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

- manipulare materiale de construcție (o sursă de emisii de pulberi);


- mijloace auto si utilitare in incintă – gaze de esapament (emisii de poluanți specifici arderii
combustibililor fosili, sursă de emisii de pulberi),
Lucrările desfăşurate în perioada de execuţie a obiectivului pot avea impact asupra calităţii
atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.
Execuţia lucrărilor de construire constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de pulberi, iar pe
de altă parte, sursă de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere)
atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cat şi ale mijloacelor de transport
folosite.
Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei construcţiei, sunt asociate lucrărilor de
excavare, de manipulare şi punere în operă a pământului şi a materialelor de construcţie, de nivelare
şi taluzare, precum şi altor lucrări specifice de construcţii montaj profile metalice. Degajările de
praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la alta, depinzând de nivelul activităţii, de
specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.
Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie,
diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse nedirijate de praf, atât în ceea ce
priveşte estimarea cât şi controlul emisiilor.

B. Faza de exploatare
S-au identificat următoarele surse de emisii:
- emisii de mirosuri datorate manevrării (descărcare/încarcare) materiilor prime;
- emisii de compuși organici volatili la manevrarea materialeleor auxiliare (metanol, metoxid
de K)
- emisii de metan rezultate din neetanşeităţi, scurgeri accidentale şi gestionare incorectă a
traseelor tehnologice pentru biogaz (nedirijate);
- emisii de hidrogen sulfurat și metan rezultate din scurgeri accidentale și gestiune
necorespunzătoare în cadrul procesului de desulfurare (nedirijate);
- emisii de gaze de ardere rezultate din combustia biogazului și biodieselului în generatoare
(dirijate);
- emisii punctuale rezultate de la arderea de siguranţă a biogazului (dirijate);
- emisii de amoniac și hidrogen sulfurat care pot apărea în procesul de epurare sau pot rezulta
din acumularea de materiale și sedimente în conductele de transport pentru apele uzate;
În tabelul de mai jos sunt prezentate măsurile de prevenire și reducere a emisiilor pe surse de
poluare.

97
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Nr.Crt. Sursa de poluare Măsuri de prevenire și reducere Impactul prognozat asupra aerului

Faza de construcție

1 Emisii de pulberi rezultate din Pentru prevenirea poluării aerului, la pregătirea platformelor se vor avea în Impactul lucrărilor de pregătire a platformelor
pregătirea platformei pentru vedere următoarele: pentru executarea construcțiilor, realizarea
executarea construcţiei, lucrările - prevenirea formării de praf prin stropirea cu apă în perioadele de vreme lucrărilor de construcții-montaj și manevrarea
de construcţii și montaj și uscată; materialelor de construcții se estimează a fi
manipularea/manevrarea - evitarea lucrărilor de excavare în perioadele cu condiții meteorologice limitat în timp și spațiu, cu efecte
materialelor de construcții nefavorabile; nesemnificative.
- curățarea zilnică a căilor de acces pentru a preveni formarea prafului ;
- asigurarea materialelor împotriva împrăștierii în timpul transportului și în
amplasamentele destinate depozitării;
- manipularea corespunzătoare a materialelor de construcții;

2 Emisii de poluanți specifici Pentru reducerea emisiilor poluante s-au prevăzut încă din faza de proiectare Poluarea specifică circulaţiei vehiculelor se
arderii combustibililor fosili în următoarele măsuri: apreciază după consumul de carburanţi
vehiculele și utilajele de pe - limitarea zonei de lucru și a timpului de execuție; (substanţe poluante NOx, CO, particule
amplasament utilizate la - staționarea vehiculelor în zone amenajate tip parcari; materiale din arderea carburanţilor etc.) şi
transportul materialelor și a - localizarea spațiilor de depozitare pentru materialele de construcție astfel încât să se distanţele parcurse. Poluanţii specifici arderii
personalului evite parcurgerea de distanțe lungi și efectuarea de manevre repetate la descărcarea și interne a combustibililor fosili sunt: oxizi de
încărcarea lor. azot (NOx), compuşi organici volatili
nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de
carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule
cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),
hidrocarburi aromatice policiclice (HAP),
bioxid de sulf (SO2).
Pentru determinarea poluanţilor de la mijloacele
de transport si de la utilajele de lucru
(buldozere, excavatoare) s-au utilizat factorii de
emisie indicaţi de metodologia CORINAIR
pentru autovehicule grele pe motorina si
motoare staţionare pe motorina, făcandu-se o
aproximare globală pentru consumul orar de
motorină si energia consumată. Datele din
literatura (CORINAIR cap. 8.6.2 – emisii de la
autovehiculele grele 3,5 t – 16 t) indica

98
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

urmatoarele: NOx - rata de emisie: 36.1 g/kg


combustibil; CO – rata de emisie: 18,6 g/kg
combustibil; COV – rata de emisie: 8.1 g/kg
combustibil;Suspensii – rata de emisie: 2,9 g/kg
combustie;
S-a estimat consumul de combustibil in zona
de lucru la 0,5 kg/ora (0,227 kg/km x 2,2 km/h
=0,5 kg/h), pentru orele si perioadele de vârf, cu
opriri si porniri frecvente.
Asadar rezulta emisiile principalilor
poluanţi pentru o oră după cum urmează:
NOx COV CO
g/h g/h g/h
Gaze 18,05 4,05 9,30
esapa
ment
Se estimează că impactul asupra aerulu cv i va
avea caracter local și va fi de scurta durată.

Faza de exploatare
1 Emisii de mirosuri datorate Pentru reducerea emisiilor de mirosuri rezultate în urma manevrării materiilor Impactul acestor emisii asupra aerului se estimează a
manevrării (descărcare/ încarcare) prime se vor avea în vedere următoarele măsuri: fi negativ redus datorat în special emisiilor fugitive.
materiilor prime; - proiectarea unui spațiu tehnic închis pentru descărcarea și transportul materilor
prime;
- evacuarea emisiilor în spațiul de descărcare se face controlat prin utilizarea
filtrelor carbon pentru reținerea substanțelor producătoare de mirosuri;
- stocarea materiei prime se va face în rezervoare special destinate, etanșe, din
care emisiile sunt evacuate controlat prin filtre carbon;
- descărcarea autovehiculelor cu materii prime în conformitate cu prevederile
BAT, după cum urmează:
1. Menţinerea poluanţilor din aerul exhaustat la un nivel scăzut prin:
o devierea rutelor de trafic în afara zonei de livrare;
o utilizarea suprafeţelor şi echipamentelor de lucru uşor de curăţat;
o minimizarea timpului de depozitare al deşeurilor în zona de livrare;
o curăţarea pardoselilor cu regularitate utilizând aspiratoare cu vacuum;
o curăţarea benzilor transportoare şi a celorlalte echipamente cel puţin odată pe
săptămână;
2. Utilizarea unui sistem automat şi rapid de acţionare a uşilor şi dotarea
acestora cu cortine de aer; minimizarea timpului de deschidere a uşilor. Aceste
99
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

dotări sunt menite să minimizeze schimbul de aer în timpul descărcării sau


încărcării.
3. Buncărul de alimentare va fi dotat cu un sistem special pentru reducerea
contactului dintre deşeuri şi aerul exterior.
4. În plus, în timpul operaţiilor de depozitare şi manipulare, următoarele măsuri
sunt aplicabile pentru minimizarea emisiilor de praf:
o Acoperirea benzilor transportoare;
o Curăţarea cu regularitate a spaţiilor aferente agregatelor, pardoselilor şi rutelor
de trafic;
o Spălarea cauciucurilor camioanelor pentru prevenirea dispersiei deşeurilor
preluate pe roţi în afara amplasamentului;
o Micşorarea distanţei de cădere între benzi transportoare

2 Emisii de compuși organici Pentru reducerea emisiilor de COV, manevrarea și depozitarea sunt realizate Impactul asupra aerului este redus datorită măsurilor
volatili la manevrarea controlat. de prevenire și reducere implementate. De asemenea,
materialelor auxiliare (metanol, Materialele auxiliare vor fi depozitate într-o zonă special amenajată, și destinată la evaluarea impactului s-a avut în vedere și cantitatea
metoxid de K) din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare, prevăzută cu filtre carbon, în mică de materiale cu conțiunt de compusi organici
rezervoare IBC, cu acces restricționat. volatili.
3 Emisii de CH4 și H2S rezultate din Biogazul este stocat în partea superioară a rezervorului de post fermentare Impactul emisiilor de metan asupra aerului este
neetanşeităţi, scurgeri accidentale prevăzut cu două membrane. Stocarea biogazului se face sub prima membrană a semnificativ negativ, ținând cont că acesta este un gaz
şi gestionare incorectă a traseelor acestuia. cu efect de seră, însă lunând în considerare măsurile de
tehnologice pentru biogaz Sistemul de depozitare a biogazului va prezenta etanşeitate împotriva prevenire și reducere, considerăm că acesta poate fi
(nedirijate); scurgerilor de gaze rezistenţă la funcţionarea sub presiune. redus spre minim.
Ca măsură de prevenire a unor accidente înainte de punerea în funcţiune a
instalației, se va verifica etanșeitatea spațiului de stocare a biogazului. De
asemenea, din motive de securitate, acestea vor fi echipate cu valve de siguranţă
(la subpresiune şi suprapresiune), în scopul prevenirii distrugerilor şi pentru
reducerea riscurilor de operare.
In faza de proiectare și execuție se va avea în vedere ca spațiul de depozitare
să perimită stocarea a cel puțin o pătrime din producția zilnică și s-a avut în
vedere montarea de detectoare pentru emisiile de gaze în scopul facilitării
intervențiilor rapide.
De asemenea, trebuie garantată protecţia la explozii.
Pentru prevenirea emisiilor de hidrogen sulfurat și a altor substanțe
generatoare de mirosuri, biogazul rezultat din digestie este tratat prin intermediul
unor biofiltre.
Toate procesele de digestie anaerobă se desfășoară în spații închise, etanșe.

100
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

4 Emisii de gaze de ardere rezultate Pentru menținerea emisiilor de gaze la un nivel redus, beneficiarul, prin planul de Gazele de ardere datorate combustiei biogazului și
din combustia biogazului și mentenanță a instalației și inclusiv a generatoarelor, va asigura funcționarea biodieselului sunt prezentate în comparația BAT.
biodieselului în generatoare CHP-urilor în condiții normale. Ținând cont de prevederile BAT, epurarea fluxurilor
(dirijate); gazoase rezultate din arderea biogazului nu se justifică
economic şi nici din punct de vedere al protecţiei
mediului. „Instalaţiile mai mici de 3MWth nu
necesită instalaţii de epurare a fluxurilor gazoase
(nici a biogazului şi nici a gazelor de ardere) (de ex.
în Germania, pentru aceste tipuri de staţii s-au impus
limite la emisie mai mari)”
Conform celor prezentate mai sus, impactul asupra
aerului a emisiilor de gaze de ardere se estimează a fi
minim.
5 Emisii punctuale rezultate de la Prin programul de mentenanță se va asigura buna funcționare a faclei, asigurând Impactul preconizat asupra aerului se estimează ca va
arderea de siguranţă a biogazului arderea biogazului la o temperatură de cca 1000 ºC cu un timp de staționare 0,3 fi negativ redus.
(dirijate); secunde. Emisiile rezultate de la arderea de siguranță vor fi reduse.

6 Emisii de amoniac și hidrogen În vederea prevenirii și reducerii impactului asupra aerului, prin proiect a Impactul asupra aerului este redus.
sulfurat care pot apărea în fost prevăzută epurarea apelor tehnologice într-o instalație de epurare (Q= 200
procesul de epurare sau pot mc/zi), cu mențiunea că toate instalațiile și echipamentele de epurare sunt
rezulta din acumularea de amplasate într-un pavilion tehnic închis, în vederea evitării emisiilor de poluanți
materiale și sedimente în care produc mirosuri.
conductele de transport pentru - Calitatea apei epurate se va încadra în normativul NTPA 001/2005. În
apele uzate plus se prevede monitorizarea și automonitorizarea calităţii apei prin analize de
laborator;
De asemenea au fost prevăzute următoarele măsuri de prevenire și control:
- utilizarea unor conducte confecționate din materiale rezistente, evintând
scurgeri, fisurări etc. care pot conduce la emisii de poluanți în aer;
- utilizarea unui plan de mentenanță a echipamentelor și utilajelor rețelelor de
alimentare, rețelelor de canalizare și respectiv stației de epurare;
- implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor
accidentale și instruirea periodică a personalului care este responsabil cu
întreținerea și exploatarea instalațiilor și echipamentelor de apă /canalizare/stație
epurare;
- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervenție
în cazul unor poluări accidentale;
- plan de decolmatare a rețelelor de canalizare în special în cazul celor cu curgere
gravitațională, pentru a preveni emisiile de amoniac și hidrogen sulfurat;
- utilizarea unei perdele vegetale;

101
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Având în vedere măsurile de prevenire dar și comparația cu BAT, impactul prognozat asupra aerului în faza de construcție va fi limitat și restrâns ca
arie, iar în faza de exploatare acesta va fi redus.

102
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

În tabelul 4.2.1. sunt prezentate sursele staționare dirijate rezultate în faza de exploatare a instalației
propuse.

Tabelul 4.2.1. Surse staționare dirijate

Denumirea sursei/ Poluant Debit masic Debit gaze/ Concentrația Prag de Limita la
Caracteristici (g/h) aer în emisie alertă emisie prag
impurificat (mg/Nmc) (mg/Nmc) de intervenție
(Nmc/h) (mg/mc) (mg/Nmc)

CHP 1 – biogaz CO 6878 1000 700 1000


Tipul J420 GS
Pel = 1,415 MW; PM 344 6878 50 35 50
Nr cilindri = 20 NOx 6878 1000 700 1000
Cilindree totală 61, 1 l; H2S 34 5 3,5 5
Evacuare coș comun cu HCl 206 30 21 30
CHP 2 (C1; H=10 m)
HF 34 5 3,5 5
HC 1032 150 105 150
SOx 3439 500 350 500
CHP 2 – biogaz CO 6878 1000 700 1000
Tipul J420 GS
Pel = 1,415 MW; PM 344 6878 50 35 50
Nr cilindri = 20 NOx 6878 1000 700 1000
Cilindree totală 61, 1 l; H2S 34 5 3,5 5
Evacuare coș comun cu HCl 206 30 21 30
CHP 1 (C1; H=10 m) HF 34 5 3,5 5
HC 1032 150 105 150
SOx 3439 500 350 500
CHP 3 - biodiesel CO 404 170 119 170
Tipul S12 R- PTA PM 119 50 35 50
Pel= 1 MW NOx 1069 2376 450 315 450
Nr. cilindri = 20
SOx 4039 1700 1190 1700
Cilindree totală 49.03 l;
Evacuare coș comun cu
CHP 4 (C2, H=10 m)
CHP 4 - biodiesel CO 404 170 119 170
Tipul S12 R- PTA PM 119 50 35 50
Pel= 1 MW NOx 1069 2376 450 315 450
Nr. cilindri = 20
SOx 4039 1700 1190 1700
Cilindree totală 49.03 l;
Evacuare coș comun cu
CHP 3 (C2, H=10 m)

Valorile limită de emisii dirijate se vor încadra în următoarele reglementări și/sau


recomandări:
- valorile limită de emisii dirijate rezultate din modulul de biogaz vor respecta prevederile BAT
„Integrated Pollution Prevention and Control; Reference Document on Best Available Techniques
for the Waste Treatments Industries, August 2006”;
- valorile limită de emisii dirijate rezultate din modulul de valorificare a grăsimilor (prin combustia
biodieselului) vor respecta prevederile O.M. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind

103
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

protectia atmosferei și Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti


atmosferici produsi de surse stationare;
În tabelul 4.2.2. sunt prezentate emisiile din sursele staționare nedirijate rezultate în faza de
exploatare a instalației propuse.

Tabel 4.2.2. Surse staționare nedirijate


Denumirea sursei Poluant Debit masic (g/h)
Recepție – depozitare materii prime COV Fugitive
și materiale auxiliare Mirosuri Fugitive
Stocare și transport biogaz CH4 Fugitive
H2S Fugitive
Stație de epurare NH3 Fugitive
H2S Fugitive
Unitatea centrală de producție COV Fugitive
(biodiesel)

 Surse mobile
În evaluarea emisiilor din surse mobile s-au avut în vedere următoarele premise:
- numărul zilnic de transporturi intrate sau ieșite este egal cu 5.5 transporturi din care:
- 4.5 transporturi /zi – aprovizionare materii prime modul biogaz;
- 0.5 transporturi/zi – aprovizionare materii prime și materiale auxiliare modul biodiesel
- 0.5 transporturi/zi – eliminare/valorificare digestat;
- pentru fiecare transport s-a considerat parcurgerea pe amplasament a câte 0.4 km.
- ratele de emisii precum și consumul specific de carburant sunt conform CORINAR cap.8.6.2;
Datele obținute sunt prezentate în tabelul 4.2.3.

Tabel 4.2.3. Surse mobile


Denumire sursă Mijloace auto
Poluanți NOx CO COV Suspensii
Debite masice (g/h) 0,75 0,39 0,17 0,06

În tabelul 4.2.4 sunt prezentați poluanții comuni emiși de sursele aferente obiectivului
propus și de obiectivul învecinat –S.C. PROTAN S.A. Sucursala Codlea.
Premisele de la care s-a porrnit în evaluarea emisiilor comune de pe platformă au fost
următoarele:
 pentru modulele instalației aferente S.C. Waste 2 Energy Management S.R.L. s-au preluat
datele privind emisiile din tabelul 4.2.1.;

104
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 pentru emisiile aferente producerii energiei termice în instalația S.C. PROTAN S.A.
Sucursala Codlea au fost preluate date din Autorizația Integrată de Mediu nr. SB 49 din
30.10.2006, revizuită la data de 12.01.2010;
 conform AIM SB 49/ 30.10.2006, cei 20850 MWt/an produși de instalația S.C. PROTAN
S.A. Sucursala Codlea se realizează cu un consum de combustibil fosil (gaz metan) de
2.000.000 Nmc/an (252,5 Nmc/h), debitul de gaze evacuate fiind de 6156 Nmc/h.

105
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Tabel 4.2.4. Poluanții comuni emiși de sursele aferente obiectivului propus și de obiectivul
învecinat

SURSA S.C. WASTE 2 ENERGY S.C. PROTAN S.A. -


MANAGEMENT S.R.L. Sucursala Codlea
Producție: 34.738 MWe/an Producție: 20.850 MWt/an TOTAL
POLUANT 34.215 MWt/an
Debit masic (g/h)
Modul biogaz Modul biodiesel Producere energie termică

NOx 13756 2138 2155 18049


SOx 6878 8078 215 15171
CO 13756 808 616 15180

PM 688 238 31 957


H2S 68 - - 68
HCl 412 - - 412

HF 68 - - 68
HC 2064 - - 2064
TOTAL 37690 11262 3017 51969

Având în vedere Acordul de Principiu încheiat între S.C. PROTAN S.A. și S.C. WASTE 2
ENERGY MANAGEMENT S.R.L. după punerea în funcțiune a instalației WASTE 2 ENERGY
MANAGEMENT S.R.L., necesarul de energie termică a S.C. PROTAN S.A.-Sucursala Codlea va
fi asigurat prin preluarea acesteia din noua instalație. În această situație din balanța totală a emisiilor
comune se vor reduce cele corespunzătoare producerii energiei termice de către S.C. PROTAN
S.A., prin combustia gazului metan, adică 3017 g/h și vor rămâne 48.952 g/h emisii totale aferente
producției de 34738 MWe/an și 34215 MWt/an în noua instalație prin combustia de biogaz și
biodiesel.

4.3. SOLUL ȘI GEOLOGIA

4.3.1. Considerații geomorfologice și geologice

Zona luată în studiu se situează în depresiunea intramontana a Brasovului, cunoscută sub


denumirea de Tara Bârsei sau Sesul Bârsei si reprezintă o zonă de piemont. Culuarul depresionar al
Brasovului, care se întinde spre NE până în zona localităţilor Targu Secuiesc si Breţcu, s-a format în

106
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Neogen, ca urmare a miscărilor tectonice negative. Aria actualei depresiuni a funcţionat ca lac până
la sfârsitul pliocenului, având în prezent caracterul unei câmpii piemontane de acumulare proluvio-
aluvială cu terase si sesuri mlăstinoase, în care râurile sunt meandrate. Râurile cu caracter torenţial,
care ferestruiesc versanţii înconjurători au transportat în zona depresionara, material aluvionar
heterogen, care în acelasi timp a acoperit limita transanta care trebuia sa existe între ramura
muntoasă si zona depresionară.
La nivelul localitatii, solurile sunt de calitate superioara, încadrându-se, în proportie de 75%
în clasa de bonitate 2, suprafețele degradate limitându-se la 252 ha teren arabil si 46 ha pășune.

Din punct de vedere geologic, zona este tipic aluvionară, aici fiind prezente depozite
sedimentare aparținând terasei din malul stâng al râului Vulcănița și alunviuni recente prezente în
albia majoră a aceluiași râu.
Depozitele de terasă au vârsta cuaternar – holocen superior (qh2). Acestea sunt constituite
din depozite preponderent aluvial – proluviale, respectiv pietrișuri, nisipuri, nisipuri argiloase și
argile prăfoase cu aspect loessoid. Depozitele de terasă sunt străbătute de pârâul Vulcănița care are
o direcție de curgere spre nord-est.

4.3.2. Starea actuală a solurilor

Terenul pe care se propune a se realiza investiția este destinat construcțiilor pentru protecția
mediului înconjurător. Ținând cont că instalația propusă are în vedere protecția mediului, nu este
necesară schimbarea destinanției acestuia și scoaterea sa din regimul agricol.

107
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

În zona Codlea, potrivit Raportului privind Starea Mediului 2009, elaborat de către APM
Brașov, starea solurilor este influențată de poluăriile datorate fermelor zootehnice din zonă, prin
funcționarea necorespunzătoare a stațiilor de epurare și evacuarea apelor uzate în emisar sau pe
suprafața solurilor și de depozitarea necontrolată a deșeurilor menajere și municipale în zone
neamenajate. De asmenea, solul și subsolul este influențat negativ de poluările istorice și
infiltrațiile de ape uzate datorată stării de uzură/lipsei rețelelor de canalizare.
În zona amplasamentului, pe platforma industrială, solul și subsolul poate fi influențat de
activitatea S.C. Protan S. A. Sucursala Codlea. Principalele cauze care pot conduce la prezența
poluanțiilor în sol și subsol sunt:
- manipularea și depozitarea necorespunzătoarea a deșeurilor animale ce urmează a fi tratate în
instalația de neutralizare;
- scurgeri de apă uzată din rețeaua de canalizare;
- antrenarea poluanților pe platformă în timpul condiiților meteo nefavorabile;
- manipularea și ambalarea necorespunzătoare a cenușii rezultate în urma incinerării;
Pentru a reduce impactul asupra solului și subsolului, pe amplasamentul platformei în
prezent sunt realizate măsuri de prevenire și reducere, iar controlul emisiilor în sol se realizează în
conformitate cu autorizația integrată de mediu nr. SB 49 din 30.10.2006, revizuită la 12.01.2010.
Modul de folosire a terenurilor
Suprafaţa totală ocupată de obiectiv este de 14,026 mp din care:
Suprafața construită: 3373.90 mp
Suprafața desfasurată: 4015.90 mp
Suprafață platforme: 2950.00 mp
Suprafață spatiu verde: 7317.10 mp

4.3.3. Impactul prognozat produs asupra solului

 Surse si poluanţi generaţi de instalația propusă:

S-au luat in considerare cele două faze de activitate:


A. Faza de construcție:
- depozitarea necontrolată a deșeurilor;
- scurgeri accidentale de produse petroliere din activitatea utilajelor și autovehiculelor;
- ocuparea temporară a solului cu materiale de construcții și/sau materiale excavate;
- modificări ale condițiilor de drenare datorate lucrărilor de excavații;
- fenomene de eroziune a solului decopertat;
108
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

B. Faza de exploatare
În faza de exploatare s-au identificat următoarele surse de poluare la nivelul solului:
- emisii de poluanți în atmosferă rezultate din instalațiile tehnologice cu influențe negative asupra
solului;
- modificarea negativă a elementelor solului și subsolului pin deversări/scurgeri accidentale de
materii prime și materiale auxiliare sau produși și subproduși (biodiesel, digestat, glicerină) în
timpul operațiilor de transport și manipulare;
- modificarea negativă a elementelor solului și subsolului prin exfiltrații din rezervoare și rețelele de
canalizare;
- depozitări și evacuări necontrolate de deșeuri și substanțe periculoase;
- poluări cu substanțe petroliere datorate transportului materiilor prime, materialelor auxiliare și
deșeurilor rezultate în procesul tehnologic;
În tabelul de mai jos sunt prezentate măsurile de prevenire și reducere a impactului asupra
solului pe surse de poluare.

109
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Nr.Crt. Sursa de poluare Măsuri de prevenire și reducere Impactul prognozat asupra solului

Faza de construcție

1 Depozitarea necontrolată a deșeurilor Gestionarea adecvată a deșeurilor la punctul de lucru: Având în vedere măsurile prevăzute și
- instruirea personalului muncitor cu privire la colectarea selectivă a faptul că în timpul lucrărilor de construcție
deșeurilor: personalul va fi redus și instruit și se vor
- colectarea selectivă a deșeurilor din construcții și predarea acestora executa doar lucrări de decoperare și
unor operatori autorizați în vederea valorificării/eliminării; construcții-montaj (fără demolări)
- montarea de ecopubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor apreciem că impactul negativ asupra apelor
menajere. Predarea fracției reciclabile unui operator autorizat în de suprafață și subterane va fi minim.
vederea valorificării și fracției biodegradabile operatorului de
salubritate.
2 Scurgeri accidentale de produse Pentru a preveni contaminarea solului și subsolului cu produse Impact negativ redus.
petroliere din activitatea utilajelor și petroliere, uleiuri evacuate in cazul scăpărilor accidentale pe
autovehiculelor amplasament s-a avut în vedere amenjarea unei platforme pentru
parcarea utilajelor și asigurarea de materiale absorbante (nisip, turbă,
etc) și echipamente în vederea intervenției rapide în cazul scurgerilor
accidentale de produse petroliere și/sau uleiuri uzate;
3 Ocuparea temporară a solului cu Materiale de construcție vor fi depozitate în zone amenajate și Se preconizează că impactul asupra solului
materiale de construcții și/sau desmnate pentru o perioadă scurta de timp, iar materialul excavat va fi și respectiv a subsolului va fi
materiale excavate utilizat ca material de umplutură sau va fi predat unui operator autorizat nesemnificativ.
în vederea eliminării și valorificării
4 Modificări ale condițiilor de drenare -lucrările de excavare se vor realiza în conformitate cu proiectul și Impact negativ nesemnificativ.
datorate lucrărilor de excavații normativele în vigoare, ținând cont de structura hidrogeologică a zonei;
- se va evita executarea lucrărilor de excavare în condiții meteorologice
extreme (ploaie, furtună, etc)
5 Fenomene de eroziune a solului Lucrările de decopertare se vor realiza pe o perioadă scurtă de timp, vor Impact nesemnificativ.
decopertat avea o arie redusă și vor respecta normativele în vigoare și proiectul;
Faza de exploatare

1 Emisii de poluanți în atmosferă Pentru a preveni depunerea emisiilor de poluanți atmosferici, cu Impact negativ redus.
rezultate din instalațiile tehnologice influențe negative asupra solului și subsolului s-au avut în vedere
cu influențe negative asupra solului următoarele măsuri:
- reducerea emiisilor în aer prin montarea filtre carbon;
- reglarea regimului de funcționare generatoarelor, astfel încât emisiile
să fie minime, cu încadrarea în prevederile BAT;
- proiectarea instalației de ardere cu o tubulatură de evacuare, asfel

110
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

încât acestea sunt dispersate în aer, astfel că gradul de depunere a


acestora este nesemnificativ;
2 Modificarea negativă a elementelor - implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor Impact negativ redus.
solului și subsolului prin deversări accidentale și instruirea periodică a personalului care este responsabil
/scurgeri accidentale de materii prime cu întreținerea și exploatarea instalațiilor;
și materiale auxiliare sau produși și - utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de
subproduși (biodiesel, digestat, intervenție în cazul unor poluări accidentale;
glicerină) în timpul operațiilor de - asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilite
transport și manipulare pentru toate activităţile care folosesc produse (materiile prime și
materialele auxiliare utilizate) ce ar putea afecta calitatea solului și
subsolului;
- materialele auxiliare vor fi depozitate într-o zonă special amenajată și
destinată din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare, în rezervoare
IBC, cu acces restricționat.
- rezervoarele de biodiesel vor fi depozitate în zone special amenajate și
desemnate;
- glicerina rezultată în procesul de transesterificare va fi depozitată în
rezervoare IBC (V=1000 l), fiind apoi utilizată în procesul de producere
a biogazului;
- nămolul de la stația de epurare va fi depozitat în rezervoare IBC și
reintrodus în procesul de digestie anaerobă;
- digestatul va fi colectat și depozitat în cisterne, analizat din punct de
vedere a a compoziției și eliminat în conformitate cu compoziția sa;
- utilizarea zonelor special amenajate (parcări) pentru vehiculele în
tranzit și/sau staționare;
3 Modificarea negativă a elementelor - utilizarea unui sistem separativ de colectare a apelor uzate; Impact negativ, nesemnificativ.
solului și subsolului prin exfiltrații - utilizarea unor conducte confecționate din materiale rezistente;
din rezervoare și rețelele de - utilizarea unui plan de mentenanță a echipamentelor și utilajelor
canalizare rețelelor de alimentare, rețelelor de canalizare și respectiv stației de
epurare;
- confecționarea rezervoarelor din materiale rezistente (metal, beton,
etc)
- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de
intervenție în cazul unor poluări accidentale;

4 Depozitări și evacuări necontrolate - depozitarea deșeurilor se face în conformitate cu prevederile în Impact redus.
de deșeuri și substanțe periculoase vigoare, în funcție de categoria acestora (industriale/tehnologice și
menajere (reciclabile, biodegradabile))
- deșeurile tehnologice vor fi preluate de către operatori autorizați în
111
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

vederea valorificării/eliminării.
- deșeurile menajere vor fi colectate selectiv și predate agentului de
salubritate din zonă în vederea valorificării/eliminării;
-substanțele periculoase utilizate în procesele de digestie anaerobă și
transesterificare grăsimi animale sunt depozitate în gospodăria de
materiale auxiliare, în rezervoare etanșe, conform fișelor tehnice de
securitate a acestora;
5 Poluări cu substanțe petroliere Pentru prevenirea scurgerilor de substanțe petroliere datotate Impactul asupra solului se consideră a fi
datorate transportului materiilor transportului materiilor prime și materialelor auxiliare, s-a prevăzut încă negativ redus.
prime, materialelor auxiliare și din faza de proiectare amenajarea terenului cu platforme betonate și
deșeurilor rezultate în procesul alei.
tehnologic Pentru prevenirea poluării solului și subsolui cu substanțe petroliere
din apele pluviale, s-a prevăzut realizarea unui sistem de rigole și
preepurarea acestora înaninte de evacuarea în emisar.

112
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

În urma studiului geologic efectuat nu se prognozează manifestarea vreunui impact negativ


semnificativ asupra structurii geologice a regiunii ca urmare a amenajărilor acestui obiectiv si nici
nu se prevede manifestarea altor fenomene care sa afecteze structura geomorfologică a zonei, ca:
alunecări de teren, surpări, drenări etc.
Impactul proiectului asupra geologiei subsolului este redus ca intensitate și se va manifesta
cu precădere în faza de construcție.
În perioada de exploatare, în condiții normale de funcționare și în cazul în care nu există
hazarde naturale, proiectul nu va afecta geologia subsolului.

4.5. BIODIVERSITATE

4.5.1. Informaţii privind vegetaţia şi fauna zonală

Amplasamentul ales pentru realizarea investiției se află în intravilanul localității Codlea


(conform Certificatului de Urbanism nr. 182/24.06.2010) , județul Brașov. Municipiul Codlea este
caracterizat prin existenta, la limitele hotarului, a unor paduri cu componenta de 60% fag rosu, 20%
fag alb, 15% stejar si 5% conifere. Datorita traditiei sale de peste un secol de gradinarit, localitatea
primeste, prin decretul nr. 51/1950, titlu onorific de „oras al florilor”. La ora actuala, concomitet cu
desfiintarea „Serelor Codlea”, se remarca o degradare crescuta a fondului de material verde local si
o scadere a suprafetei verzi pe cap de locuitor.
Fauna din zonă este adaptată condiţiilor de mediu, fiind bine reprezentată în zonele
adiacente.

 Arii naturale protejate. Distanța amplasamentului propus față de ariile naturale protejate

Ariile protejate, prin valoarea lor naturală şi gradul redus al intervenţiei umane pe teritoriul
lor, sunt cele mai bune exemple şi modele pentru sistemele ecologice naturale şi seminaturale.
Zonele aflate în regim natural şi seminatural constituie de fapt suportul “vieţii” şi implicit al
dezvoltării socio-economice.
La nivelul județului Brașov, există 32 de arii protejate cu o suprafaţă totală de 28.350 de
hectare, reprezentând aproximativ 7% din suprafaţa judeţului.

113
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Waste 2 Energy
Management
SRL

Amplasamentul ales pentru realizarea investiției nu se găsește într-o arie naturală


protejată. Acesta se află la circa 1 km față de cea mai apropiată arie protejată - Complexul Piscicol
Dumbravița. Acesta a fost desemnat:
- arie de protecție avifaunistică la nivel național (HG 2151/2004) – 415 ha;
- sit Ramsar – zonă umedă de importanță internațională, singurul din Transilvania (HG
1586/2006) – 415 ha;
- sit Natura 2000 – SPA (HG 1284/2007) – peste 4500 ha;
Acest complex este caracterizat printr-un mozaic de habitate (zone umede, heleștee, stufăriș,
mlaștini, lunci de ape curgătoare, fânețe, pășuni, tufărișuri, culturi agricole, terenuri abandonate
etc.)
Complexul Dumbrăvița a fost desemnat sit Natura 2000 datorită speciilor de păsări de
importanță comunitară și mondială care cuibăresc/ migratoare, acesta fiind unul din cele mai
importante puncte de concentrare a păsărilor în migrație din Transilvania.

114
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 Distanța amplasamentului față de aria protejată

115
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

4.5.2. Impactul asupra biodiversităţii

 Surse de poluare
A. Perioada de constructie
 distrugerea vegetației locale în timpul construcției, montării schelelor, stocării și depozitării
materialelor;
 efecte negative asupra factorilor de mediu și implicit asupra biodiversității datorate lucrărilor de
decopertare și excavații;
 depozitări necontrolate de deșeuri și materiale excavate;
 scurgeri de materiale poluante (substanțe petroliere) din transportul materialelor către și de la
amplasament;
 zgomot și vibrații datorate funcționării echipamentelor și utilajelor;
 emisii de poluanți în apele freatice și de suprafață din gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate
rezultate din activitățiile de construcție și apele uzate menajere;

B. Perioada de exploatare
Sursele de poluare care pot avea impact negativ asupra biodiversității din zonă sunt date de:
- scurgeri de poluanți (materii prime, materiale auxiliare, ape uzate neepurate, etc.) care pot ajunge
în apele freatice și de suprafață (Vulcănița, afluent de dreapta a râului Homorod și de aici în râul Olt
->Dunăre) afectând astfel o mare parte din ecosistemele acvatice, inclusiv zona umedă (sit Ramsar)
Complexul Pisciol Dumbrăvița (în condițiile în care râul Homorod traversează localitatea
Dumbrăvița);
- scurgeri accidentale de biogaz care pot provoca poluări de gaze cu efect de seră și/sau pericol de
incendii care afectează biodiversitatea zonei;
- zgomotul și vibrațiile datorate funcționării generatoarelor, compresoarelor și ventilatoarelor;
- depozitarea necontrolată a deșeurilor rezultate din procesele tehnologice și pertubarea mediului
ambiant și implicit și a ecosistemelor din zonă;
- emisii de poluanți în factorii de mediu datorate impactului cumulativ al platformei industriale;

În tabelul de mai jos sunt prezentate măsurile de prevenire și reducere a impactului asupra
biodiversității pe surse de poluare.

116
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Nr.Crt. Sursa de poluare Măsuri de prevenire și reducere Impactul prognozat asupra


biodiversității
Faza de construcție

1 Distrugerea vegetației locale în timpul În perioada de construcție –montaj depozitarea, stocarea și executarea lucărilor se Distrugerea vegetației va avea
construcției, montării schelelor, stocării va face conform proiectului și normativelor în vigoare, respectând în același timp caracter local și temporar, cu
și depozitării materialelor; legislatia de mediu în vigoare. De asemenea, pentru a reduce impactul asupra reconstrucția zonelor. În plus circa
biodiversității în perioada de construcție se va avea în vedere respectarea unui 52% din suprafața amplasamentului
program de lucru și a planului de management intern, iar întregul personal va fi va fi reprezentată de spații verzi.
instruit cu privire la acesta.
2 Efecte negative asupra factorilor de Lucrările de decopertare și excavații se vor realiza conform unui plan de Impactul asupra factorilor de mediu
mediu și implicit asupra biodiversității management. Doar 48 % din suprafața amplasamentului va fi decopertată în scopul și biodiversității se estimează a fi
datorate lucrărilor de decopertare și amenajării pentru construcții și montaj instalații și utilaje, restul de 52% fiind redus și cu caracter temporar.
excavații; suprafață destinată spațiilor verzi. În plus, în condiții meteo nefavorabile (ploi, vânt
puternic) lucrările de excavații și decopertare vor fi oprite.
3 Depozitări necontrolate de deșeuri și Deșeurile rezultate din excavații și construcții vor fi colectate selectiv, depozitate Impactul asupra biodiversității se
materiale excavate; corespunzător în containere și predate spre valorificare/eliminare. Se va evita consideră a fi minim.
împrăștierea și antrenarea pulberilor și deșeurilor în aer, apă și pe sol prin
depozitarea acestora în spații clar delimitate și destinate . Deșeurile menajere,
colectate selectiv, vor fi depozitate în pubele și predate spre valorificare (partea
reciclabilă) sau eliminare.
4 Scurgeri de materiale poluante Pentru a evita scurgerile de materiale poluante în faza de construcție se au în vedere Ținând cont că acestea pot fi
(substanțe petroliere) din transportul următoarele măsuri: accidentale și că prin proiectul
materialelor către și de la amplasament; - amenajarea unei platforme pentru parcarea utilajelor propus nu se permite alimentarea
- asigurarea de materiale absorbante (nisip, turbă, etc) și echipamente în vederea utilajelor cu carburanți pe
intervenției rapide în cazul scurgerilor accidentale de produse petroliere și/sau amplasament, dar și că au fost
uleiuri uzate; prevăzute măsuri de reducere,
- în plus, prin proiect nu se prevede alimentarea cu carburanți pe amplasament; impactul negativ prognozat asupra
factorilor de mediu, implicit a
biodiversității se consideră a fi
minim.
5 Zgomot și vibrații datorate funcționării În timpul fazei de construcție, realizarea lucrărilor se vor realiza conform unui Deși zogmotul și vibrațiile pot
echipamentelor și utilajelor; program de lucru. Zgomotul nu va depăși limita admisă în zonă (65 dB). afecta ecosistemele terestre și
Echipamentele și utilajele vor avea carcase speciale pentru a evita poluări fonice, în acvatice din zonă, în perioada de
plus structura solului nu presupune utilizarea instrumentelor speciale de construcții au fost prevăzute măsuri
decopertare/demolare (ciocan rotopercutor, ciocan demolator electric, etc.) de reducere a acestor factori
poluanți și astfel se consideră că
impactul negativ va fi temporar și cu
arie restrânsă.
117
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

6 Emisii de poluanți în apele freatice și de Pentru gestiunea apelor uzate rezultate în faza de construcție s-au avut în vedere Având în vedere măsurile prevăzute,
suprafață din gestionarea următoarele măsuri: impactul asupra biodiversității este
necorespunzătoare a apelor uzate - apele uzate rezultate din diverse activități (pregătire materiale, spălări tehnice, redus;
rezultate din activitățiile de construcție și etc) vor fi colectate și depozitate în bazine vidanjabile;
apele uzate menajere; - dotarea amplasamentului cu toalete ecologice, vidanjabile;
- amenajarea unui spațiu sanitar pentru igiena personalului și colectarea apelor uzate
într-un bazin vidanjabil;

Faza de exploatare

1 Zgomotul și vibrațiile datorate Pentru a reduce perturbarea biodiversității datorate zogmotului și vibrațiilor în Flora si fauna din jurul
funcționării generatoarelor, timpul fazei operationale, s-a prevăzut încă din faza de proiectarea utilizarea unor amplasamentului nu vor suferi un
compresoarelor, ventilatoarelor. Acestea echipamente performante, astfel proiectate încât limitele de zgomot să nu fie impact semnificativ datorita
sunt astfel proiectate încât limitele de depășite în timpul funcționării. Aceste echipamente sunt încapsulate. zgomotului și vibrațiilor din faza d
zgomot să nu fie depășite în timpul Vor fi efectuate inspectii regulate ale instalațiilor și echipamentelor care pot fi surse exploatare a instalației de
funcționării. Aceste echipamente sunt de vibrații și zgomot. valorificare a biomasei animale cu
încapsulate producere de energie electrică și
termică în cogenerare. In consecinta,
impactul acestor surse de poluare
asupra biodiversității este
nesemnificativ.
2 - scurgeri de poluanți (materii prime, Pentru a preveni scurgerile de poluanți în factorii de mediu care pot afecta fauna și Impact nesemnificativ.
materiale auxiliare, ape uzate neepurate, flora zonei și din împrejurimi, s-au avut în vedere următoarele măsuri:
etc.) care pot ajunge în apele freatice și - implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale
de suprafață; și instruirea periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea și
exploatarea instalațiilor;
- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervenție în
cazul unor poluări accidentale;
- asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilite pentru toate
activităţile care folosesc produse (materiile prime și materialele auxiliare utilizate)
ce ar putea afecta calitatea factorilor de mediu și implicit a sistemelor ecologice;
- materialele auxiliare vor fi depozitate într-o zonă special amenajată și destinată
din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare, în rezervoare IBC, cu acces
restricționat.
- rezervoarele de biodiesel vor fi depozitate în zone special amenajate și desemnate;
- glicerina rezultată în procesul de transesterificare va fi depozitată în rezervoare
IBC (V=1000 l), fiind apoi utilizată în procesul de producere a biogazului;
- nămolul de la stația de epurare va fi depozitat în rezervoare IBC și reintrodus în
118
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

procesul de digestie anaerobă;


- digestatul va fi colectat și depozitat în cisterne, analizat din punct de vedere a a
compoziției și eliminat în conformitate cu compoziția sa;
- utilizarea zonelor special amenajate (parcări, platforme betonate) pentru vehiculele
în tranzit și/sau staționare;
- realizarea unui sistem de rigole și preepurarea apelor uzate colectate din zona
parcărilor înaninte de evacuarea în emisar.
3 Scurgeri accidentale de biogaz care pot Pentru a evita evacuarea biogazului în mediul ambiant, la proiectarea instalației s-a Scurgerile accidentale de biogaz pot
provoca poluări de gaze cu efect de seră avut în vedere realizarea unei facle care să perimtă arderea biogazului în exces. De avea un efect negativ semnificativ
și/sau pericol de incendii care afectează asmenea, pentru a preveni evacuarea biogazului în aer, instalația a fost prevăzută cu asupra mediului și inclusiv asupra
biodiversitatea zonei; detectoare de gaze. biodiveristății. Prin respectarea
Organizația va elabora și implementa un plan de securitate intern și respectiv condițiilor de lucru, planului de
extern, cu prevederea modului de intervenții și precizarea dotărilor necesare în caz mentenanță și tehnologiilor
de incendiu. probabilitatea producerii unor
accidente majore poate fi diminuată.
4 Depozitarea necontrolată a deșeurilor Gestiunea deșeurilor pe amplasament se va face în concordanță cu reglementările în În cazul în care se vor respecta
rezultate din procesele tehnologice și vigoare (HG. 856/2003) și va include: măsurile de prevenire și reducere,
pertubarea mediului ambiant și implicit - realizarea unui plan de gestiune a deșeurilor rezultate pe amplasament; considerăm că impactul datorat
și a ecosistemelor din zonă; - colectarea selectivă a deșeurilor; depozitării deșeurilor asupra
- depozitarea deșeurilor în funcție de caracteristicile acestora (deșeurile de substanțe biodiversității este nesemenificativ.
periculoase vor fi depozitate conform recomandărilor din fișele tehnice, digestatul
va fi depozitat în rezervoare IBC și predat spre valorificare/elimniare în funcție de
caracteristicile sale, deșeurile menajere vor fi sortate, depozitate în pubele și predate
spre valorificare/eliminare, după caz, materiale filtrante vor fi deopozitate în
conntainere etanșe IBC și predate unui operator autorizat, uleiurile uzate vor fi
colectate, depozitate în butoaie metalice și predate spre valorificare)
- Glicerina și nămolurile de la stația de epurare vor fi reintroduse în modulul de
biogaz al instalației.
5 Emisii de poluanți în factorii de mediu În analiza impactului cumulativ al instalației propuse cu cele de pe platformă, Dintre emisiile de poluanți în
datorate impactului cumulativ al beneficiarul a avut în vedere următoarele: factorii de mediu datorate
platformei industriale - instalațiile și echipamentele sunt realizate pe suprafețe betonate, evitându-se astfel impactului cumulativ al platformei
scurgeri/infiltrații de materiale poluante; industriale, se remarcă: CO, NOx,
- la nivelul platformei industriale există un sistem separativ pentru colectarea apelor SOx, pulberile și substantele
uzate, în funcție de proveniența la care se va conecta și instalația propusă (ape generatoare de miros (NH3, H2S,
pluviale și uzate menajere și o mică parte din apele epurate tehnologice); mercaptani, etc.).
- pentru reducerea emisiilor în aer, s-au prevăzut filtre carbon pentru reținerea Proiectarea, executia și exploatarea
poluanților; instalatiei propuse vor fi in acord cu
- pentru a limita emisiile de SO2 la combustia biogazului, acesta este în prealabil prevederile BAT și ca urmare
supus unei operații biochimice de desulfurare; nivelul emisiilor va fi cel
119
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

-pentru reducerea emisiilor de mirosuri în aer, pe amplasament s-a prevăzut recomandat de BAT. Având in
realizarea de perdele vegetale; vedere că și instalatia de tratare și
eliminare a deșeurilor de origine
animală aparținând S.C. PROTAN
S.A., amplasată pe aceiași platforma
industrială este realizata și
exploatată cu respectarea
recomandarilor BAT, este de
așteptat ca efectul negativ cumulat
al emisiilor celor doua instalatii
asupra factorilor de mediu, inclusiv
asupra biodiversitații, să fie mai
mare decât cel existent dar nu de
natura sa producă modificări
majore.

120
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

4.6. PEISAJUL

4.6.1. Considerații privind starea actuală a peisajului în zona studiată

 Situația actuală:
Locatia propusă pentru realizarea instalației de valorificare a biomasei animale cu producere
de energie electrică și termică în cogenerare nu are o valoare speciala in ceea ce priveste peisajul.
În prezent, destinația terenului este de zonă de construcții pentru protecția mediului.
Amplasamentul ales pentru realizarea investiției se află pe o platformă industrială, în
imediata vecinătate a S.C. PROTAN S.A. Sucursala Codlea.
Pe laturile de nord est și sud vest, terenul se învecinează cu terenuri agricole, iar pe latura de
nord vest cu canalul de colectare naturală CCN 995;
În prezent Procentul de ocupare al terenului (P.O.T) este de 0% iar Coeficientul de Utilizare
(C.U.T) de 0.0.
Regimul de aliniere a terenului propus este retras față de axul drumului județean DJ112A.

 Situația propusă:
Construcţiile propuse pentru realizarea instalaţiei nu prezintă elemente funcţionale sau de
altă natură care ar putea să aducă prejudicii peisajului din zonă.
Avand in vedere peisajul natural din vecinătate, consideram ca obiectivul se incadrează in
specificul zonei.

4.6.2. Impactul prognozat asupra peisajului

A. Faza de constructie
În cursul construcției noi instalații ar putea fi cauzate unele forme de impact vizual datorită:
- Sapaturilor pentru fundatie;
- Depozitarii materialelor de construcții și a deșeurilor rezultate;
-Realizării lucrărilor de construcții-montaj;
- Solului rezultat din săpături;
- Vehiculelor și utilajelor staționare și/sau în mișcare;
În timpul fazei de construcție impactul asupra peisajului este restrâns ca arie și timp. După
terminarea lucrarilor de construcții montaj, ținând cont ca aproximativ 52% din suprafața terenului va fi
reprezentată de spații verzi, aspectul asupra peisajului va fi unul vizibil îmbunătățit.
121
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

B. Faza de exploatare

In timpul fazei de exploatare, impactul asupra peisajului este generat de transportul,


manipularea și depozitarea materiilor prime, materialelor auxiliare și deșeurilor rezultate în procesul
tehnologic. Ținând cont că aceste activități se vor realiza controlat, conform planurilor de
management a organizației și prevederilor legale în vigoare considerăm că impactul asupra mediului
vizual va fi redus.
O analiza a tipului si valorii estetice a peisajului in imprejurimi arata un impact general pozitiv
al activitatilor economice planificate.
Construcția si operarea infrastructurii interioare si periferice a instalației va deteriora temporar
unele dintre resursele estetice ale zonei din imediata vecinatate, însă după finalizarea lucrărilor de
construcții (inclusiv realizării bretelei de drum), impactul asupra peisajului din zonă va fi diminuat
considerabil.
Ținând cont de specificul instalației - valorificarea biomasei animale, inclusiv deșeuri de
origine animală și evitarea depozitării necontrolate a acestora – aceasta va avea un efect pozitiv
semnificativ asupra peisajului la nivel regional sau chiar național.
Avand in vedere aspectele pozitive semnificative si aspectele negative nesemnificative,
impactul general al proiectului propus asupra peisajului este benefic.

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

4.7.1. Considerații privind mediul social și economic în zona studiată

Amplasamentul ales pentru realizarea investiției se află pe o platformă industrială la circa 1


km distanță de primul receptor (locuință).
Terenurile învecinate au destinație agricolă.

4.7.2. Impactul prognozat asupra mediului social și economic

 Surse de poluare
A. Faza de constructie
In perioada de constructie, muncitorii pot fi expusi unor niveluri inalte de zgomot si praf în
cursul modelarii terenului, pregatirii drumului de acces sau realizării lucrăriilor de construcții –
montaj.
122
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

In cursul acestei perioade, impactul poate fi redus daca sunt aplicate masurile necesare
pentru protectie si atentionare in vederea evitarii oricaror accidente.
Emisia de zgomot din echipamente va respecta toate reglementările in vigoare cu privire la
limitele de zgomot permise.
In timpul perioadei de constructie, vor fi oferite locuri de munca populatiei și acest lucru va
avea un impact pozitiv.

B. Perioada de exploatare
Impactul potential asupra sanatatii publice în faza de exploatare poate fi dat de:
- emisii de noxe (gaze arse) în aer, care ar putea afecta sănătatea publică;
- emisii de substanțe periculoase în sol și apele freatice, care ar putea afecta pe de-o parte calitatea
solului din zonă și implicit și sănătatea publică (în zonă există terenuri agricole), iar pe de altă parte
calitatea apelor freatice de mică adâncime și respectiv și calitatea vieții din zona afectată;
- emisii de biogaz în caz de avarie: expunerea localnicilor la emisiile de gaze cu efect de seră
generate de instalație în caz de avarie poate afecta sanatatea acestora;
- emisii și/sau scurgeri de substanțe poluante generate de transportul de materii prime, materiale
auxiliare și deșeuri;
- emisii generatoare de miros: datorate depozitării necorespunzătoare a materiilor prime,
digestatului sau datorită operării necorespunzătoare a stației de epurare;

Pentru a preveni și a reduce poluarea factorilor de mediu, care pot influența în mod negativ
locuitorii din zonă, atât în perioada de construcție cât și în cea de exploatare, prin proiect au fost
prevăzute măsuri de pevenire și reducere, menționate în capitolele anterioare.

Prin realizarea proiectului „Instalaţie tehnologică de producere a energiei din biomasă prin
cogenerare, cu o capacitate de 4 MW, amplasată în Municipiul Codlea, Judeţul Brașov”, impactul
asupra mediului social și economic va fi unul benefic. Acesta s-a apreciat datorită următoarelor
argumente:
- diversificarea surselor de producere a energiei şi reducerea dependeţei de resursele de energie
primară;
- identificarea și dezvoltarea unor noi tehnologii energetice în vederea dezvoltării durabile și
competitivității industriale;
- utilizarea deșeurilor și subproduselor rezultate din industria alimentară, abatorizare, inclusiv
produsele exiprate și valorificarea acestora în vederea producerii de energie electrică și termică;
123
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

- reducerea cantității de deșeuri de origine animală și prevenirea poluării datorată gestiunii


necorespunzătoare a acestora;
- reducerea cantității de gaze cu efect de seră, prin producerea de energie din surse regenerabile;
- de asemenea, realizarea proiectului contribuie la reducerea impactului negativ al sectorului
energetic asupra mediului și la respectarea obligațiilor asumate în privința reducerii emisiilor de
gaze cu efect de seră și a emisiilor de poluanți atmosferici, care au efecte asupra mediului socio-
economic;
- creșterea nivelului de dezvoltarea a zonei;
- asigurarea de noi locuri de muncă, etc.
În acest context, ținând cont de impact negativ redus și impactul pozitiv semnificativ, se
poate concluziona că impactul proiectului asupra mediului socio-economic este unul benefic.

4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL

Realizarea proiectului nu va avea impact asupra condițiilor culturale și etnice ori asupra
patrimoniului cultural.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Prin această investiție se propune o soluţie de producere a energiei electrice si termice, prin
valorificarea biomasei din industria alimentară şi subproduse ale abatorizării (sânge, SNCU
categoria a II-a, nămol de decantare, apă cleioasa, grăsimi, produse alimentare expirate). Soluţia
propusă este performantă din punct de vedere tehnico –economic şi cu impact redus asupra
mediului.
În acest sens, au fost avute în vedere următoarele alternative:

1. valorificarea biomasei existente într-o instalaţie compusă din două module: un modul de
biogaz pentru valorificarea materiei prime şi producerea de energie electrică şi termică şi
printr-un modul de valorificare energetică a grăsimilor;
2. valorificarea biomasei existente într-o instalaţie compusă dintr-un singur modul de biogaz;

124
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 Alternativa nr. 1 – Implementarea proiectului prin valorificarea biomasei existente într-o


instalaţie compusă din două module: un modul de biogaz şi un modul de valorificare a
grăsimilor

Prin această alternativă s-a investigat posibilitatea de implementare a proiectului de producere


a energiei termice şi electrice într-o centrală cu o capacitate de producție de 4 MW, compusă din
două module:
 MODULUL DE BIOGAZ – 2,5 MW;
 MODULUL DE VALORIFICARE ENERGETICĂ A GRĂSIMILOR – 1,5 MW;
Modulele functionează independent, cu surse de materii prime regenerabile diferite, producţia
de energie electrică fiind preluată de un post de transformare care va face transferul către reţeaua de
distribuţie (în conformitate cu planul de situație anexat).
Evacuarea energiei electrice produse prin 2+2 generatoare (aferente celor 2 motoare de biogaz
si celor 2 motoare de biocombustibil) se face prin intermediul unor cabluri trifazate care vor
asigura legatura directa cu postul de transformare. Dată fiind puterea electrica ce urmează a fi
evacuată, este probabil ca tensiunea de producere a energiei electrice sa fie de 6 kV, tensiune la care
urmează să functioneze și cablurile de conectare a generatoarelor la postul de transformare.
Postul de transformare va asigura ridicarea tensiunii de producere (6 kV) la tensiunea de
distributie din reteaua locală a Electrica Transilvania Sud, adica la 20 kV. Postul de transformare va
contine doua transformatoare 20/6 kV, cu o putere totală ce poate fi tranzitată de minim 5 MVA
(puterea unitara a transformatoarelor va fi de minim 2,5 MVA). Cablurile vor fi pozate pe o
estacadă care să asigure protecția acestora față de orice posibil contact cu personalul de explotare
sau cu agregatele aflate în mișcare pe teritoriul platformei pe care va fi amplasat proiectul studiat.
Toate instalațiile electrice vor fi echipate cu protecții la scurtcircuit, conform normativelor în
vigoare.

 Modulul de biogaz:

Materia primă este reprezentată de biomasă, după cum urmează:


 SNCU categoria 2
 Produse alimentare expirate
 Apă încărcată organic
 Nămoluri de decantare
 Sânge.
La aceastea se adaugă apă pentru reglarea compoziției de azot.

125
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Cantitatea de biomasă utilizată în cadrul acestui modul este prezentată în structură şi


procente în figura de mai jos.

Biomasa utilizată (prezentată procentual) în cadrul Modulului de biogaz

Cantitatea totală de materie primă intrată în procesul de producere biogaz este de circa 13 tone
biomasă/oră.
Biogazul rezultat prin digestia anaerobă a biomasei de origine animală, mai putin grăsimile,
este valorificat pentru producerea de energie electrică și termică în 2 grupuri de cogenerare.
Producția anuală de biogaz se estimează a fi de circa 7.759.914 mc, cu un conținut de CH4 de
cca 60%.
Modulul de biogaz este prevăzut cu două digestoare cu funcționare continuă fiecare cu
volumul 3220 mc. Acestea sunt confecționate din metal, fiind prevăzute cu sistem de agitare și
sistem de încălzire, astfel încât să se mențină o temperatură constantă de procesare. Temperatura
constantă de procesare reprezintă una din condițiile de bază pentru operarea în condiții stabile și
obținerea biogazului. Corelat cu tipul de bacterii utilizate în rețetă, temperatura în digestoare va fi
menținută la temperaturi mezofile (între 40-45 º Celsius). Procesul are loc la un pH cuprins între
6,8 -8,2. Procesul de fermentare anaerobă durează timp de 21 de zile.
Cantitatea totală de digestat la ieşire va fi de 95.723 tone/an, cu un conținut total de substanță
uscată de 3 % şi un conţinut de 2 % substanță organice. Digestatul condus spre decantorul
centrifugal în vederea separarii.Fracţia solidă va fi incinerată, iar fracţia lichidă va fi epurată în
stația de epurare, fiind apoi recirculată.
Gazul format si colectat este supus tratamentului de dezumidificare si desulfurare.
Componenta cea mai periculoasă, care trebuie eliminată din biogaz, este reprezentată de
hidrogenul sulfurat, care combinat cu umiditatea din biogaz produce acidul sulfuric, care la rândul
său declanșează procesul de corodare a instalației. Desulfurizarea se va face biologic prin dozarea
126
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

unei cantitati mici de aer (max 1% O2) care va stimula bacteriile sa transforme sulful din H 2S in
sulfura solida. Daca continutul de H2S este foarte ridicat atunci tratarea biologica nu este suficienta
pentru reducerea continutului H2S la sub 200 ppm. Astfel se va adauga clorura ferica ( FeCl 3) sau
sulfat de fier (FeSO4).
In biogaz exista si vapori de apa. Pentru condensarea vaporilor de apa biogazul va parcurge
un traseu de țevi îngropate unde temperatura biogazului va scadea. Astfel concomitent cu răcirea
biogazului se produce și condensarea vaporilor de apă. Apa (condensatul) se acumulează în puțuri
de condensare și este eliminată prin pomparea acesteia în rezervorul de post fermentare sau in stația
de epurare.
Dupa ce biogazul devine uscat, acesta trece printr-un filtru carbon activ pentru a separa
urmele de H2S rămase. Aceasta filtrare suplimentara se faca pentru protejarea motorului pe gaz care
permite 200 mg H2S / m3 biogaz. Filtrul carbon activ va reduce pana la 3 ppm continutul de H2S si
va proteja motorul chiar si in cazul cazul unor anormalitati din proces, pentru scurt timp, cand din
fermentator pleaca biogaz cu o cantitate prea mare de H2S.
Gazul purificat va fi adus la presiunea de lucru și transportat către cele două motoare de
biogaz (CHP1, CHP 2) cu ajutorul a două compresoare.
Pe traseul de transport al gazului spre motoare este amplasată o faclă dimensionată la un debit
2000 mc biogaz/h. Facla de biogaz include o supapă și un sistem ignifug operat automat. Rolul
acesteia este de consumator de necesitate a instalației de biogaz pentru a împiedica emisia
biogazului nears în cazul unei opriri accidentale a motoarelor sau avarii ale instalaţiilor.
Sistemul de biogaz trebuie securizat prin adăugarea unor dispozitive de deflagrație la
dimensiuni adecvate.
Ţinând cont de disponibilul de materie primă (54.400 t/an) se consideră că se poate obţine un
debit mediu de 995 Nm3/h de biogaz, adică o producţie zilnică de aproximativ 23886 Nm3 și o
producție anuală de circa 7.759.914 Nm3.
Pornind de la premisele considerate anterior, unitatea de producere a energiei electrice și
termice în cogenerare a fost configurat din două motoare pe biogaz, cu puterea electrică de câte
1415 kWe fiecare. Randamentul fiecărui motor a fost considerat aproximativ 30%, la o funcţionare
cu biogaz având un conţinut minim de 60% metan.
Productia de energie elctrica ( în 2 CHP , Eficientă Elelectrică = 42,1% ) este de 2.83
MWeh.
Modulul este planificat să funcţioneze 7797 ore /an. În acest sistem, producţia de energie
electrică este de 22. 066 MWe/an. Simultan cu energia electrică produsă de motoarele pe biogaz, se

127
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

obţine 21.543 MWh/an energie termică care va fi vândută către furnizorul principal de materie
primă.

 Modulul de valorificare energetică a grăsimilor:

Acest modul, dimensionat la o capacitate de cca 1.5 MW, constă în transesterificarea


grăsimilor animale, producerea biodieselului și valorificarea acestuia prin combustia în două
motoare Diesel.
Materiile prime și materialele utilizate în proces sunt următoarele:
 grăsimi animale - 3000 t/an
 metanol – 276 t/an
 metoxid de potasiu în soluție metanol 32% (KM 32) -105 t/an
 adsorbant celulozic – 6.3 t/an
 răsină schimbătoare de ioni (amberlită) – 1,1 t/an.
Intrările de materii prime și materiale incluse în modulul de valorificare a grăsimilor animale
sunt prezentată în diagrama de mai jos.

Diagrama inputurilor modul valorificare energetică grăsimi animale

Modulul de valorificare energetică a grăsimilor este compus din următoarele:


unitate de esterificare a acizilor grasi liberi;
unitate de transesterificare (unitate centrală de producție – UCP);
unitate de filtrare;

128
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

unitate centrală de control (UCC);


rezervoare de grăsimi animale (2 X 10 mc);
gospodăria de materiale auxiliare (metanol, metoxid de potasiu în soluție metanol 32%, răsină
schimbătoare, adsorbant celulozic);
rezervoare de biodiesel (2 X 25 mc);
unitate de cogenerare (2X 1MWh);
compresor
pavilion tehnico-administrativ (laborator, birouri, vestiare);

Fazele procesului de valorificare a grăsimilor sunt:


1. Recepția și depozitarea materiei prime și materialelor auxiliare;
2. Încălzirea grăsimilor animale la temperatura optimă de reacție;
3. Transferul materiei prime;
4. Dozarea reactivilor
5. Reacția de transesterificare;
6. Separarea biodieselului
7. Purificarea biodieselului
8. Valorificarea energetică a biodiesel
.
Modulul este planificat să funcționeze 7920 ore/an.
În cadrul acestui modul producția de energie electrică este de 12672 MWhe/an, iar cantitatea
de energie termică este de 12672 MWht/an.
Energia electrică produsă va fi evacuată prin reţeaua electrică aeriană situată la limita de
proprietate a Waste 2 Energy Management SRL (ELITE MANAGEMENT S.R.L.) - PROTAN
S.A Codlea. Legătura dintre generatoarele electrice şi posturile de transformare se va face cu
ajutorul unei reţele de cabluri supraterane, pentru care se va amenaja o estacadă.
Ca rezultat al combustiei biodieselului, se produce energie termică care va fi integrată alături
de energia termică produsă în modulul de biogaz și va fi comercializată către S.C. PROTAN S.A.

Producţia totală de energie în cazul scenariului prezentat, este de 34.738 MWhe/an şi


34.215 MWht/an.

129
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

 Alternativa nr. 2 – Implementarea proiectului prin valorificarea biomasei existente într-o


instalaţie compusă dintr-un singur modul de biogaz;

Prin acestă alternativă s-a investigat posibilitatea de implementare a proiectului de producere


a energiei termice şi electrice, într-un singur modul de biogaz.
Prin această solutie se propune valorificarea potenţialului energetic al materiei prime: nămol
decantat, sânge, produse alimentare expirate, SNCU categoria II, apă încărcată organic, grăsimi
animale, utilizând aceleasi cantități de materii prime ca și în scenariul propus anterior.
Procesul de valorificare constă în utilizarea întregii cantități disponibile de biomasă pentru
producerea de energie electrică și termică în cogenerare prin intermediul motoarelor de biogaz.
Cantitatea de biomasă utilizată în producerea energiei prin cogenerare în cazul acestui
scenariu este prezentată în tabelul și în figura de mai jos.

Masa Producție energie electrică


Materii prime Biogaz (mc/an)
(t/an) (kWhe/an)
SNCU categoria 2 10.000 2.717.719 8.196.761
Produse alimentare expirate 12.600 1.915.200 4.813.606
Apă încărcată organic 30.600 2.945.760 8.514.353
Nămoluri de decantare 600 153.400 462.661
Sânge 600 27.835 79.287
Grăsimi animale 3.000 876.000 2.490.759
TOTAL 57.400 8.635.914 24.557.427

La aceastea se adaugă apă pentru reglarea compoziției de azot (V= 52760 mc).

Biomasa utilizată (prezentată procentual) în cadrul alternativei II

130
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Procesul de producere a energiei electrice şi termice constă într-o instalaţie de biogaz similară
cu cea prezentată anterior, cu menţiunea că în acest caz, în cadrul materiei prime intrate este inclusă
şi grăsimea propusă anterior pentru valorificare independent (prin procese de transesterificare,
producere de biodisel și combustia acestuia).
Conţinutul mediu de gaz metan va fi considerat la minim 60%, ceea ce va duce la o putere
calorifică minimă de calcul de aproximativ 6 MWh/ 1000Nm3 biogaz.
În cazul alternativei de faţă au fost considerate 3 motoare pe biogaz, cu puterea electrică de
câte 1415 kWe, fiecare dintre ele, cu un grad de încărcare de 80 % ceea ce înseamnă că producția de
energie electrică este de 3,39 MWhe.
Instalaţia este planificată să funcţioneze la fel ca în cazul precedent, adică 7797 ore /an.
Producţia de energie electrică este de 24.557 MWhe/an, iar cea termică este de 23.975
MWht/an.
În cazul acestei variante, deși se utilizează aceeași cantiate de materii prime ca și în scenariul
precedent, producția de energie electrică este mai mică cu 10.181 MWhe/an iar cea termică scade
cu 10.240 MWht/an, ceea ce constituie implicații economice negative majore. Din acest motiv,
implementarea acestei alternative ar conduce la o scădere a veniturilor cu peste 650.000 Euro/an.
Reducerea cantității de energie electrică din surse regenerabile nu este benefică fiind contrară
prioritățiilor Uniunii Europene în ceea ce privește eficiența energetică și valorificarea deșeurilor.

Implementarea acestui scenariu va determina și alte influențe negative:


 Numărul certificatelor verzi primite de către beneficiar vor fi mai puține cu 30546, ceea ce
înseamnă reducerea considerabilă a veniturilor cu valori între 824.742 Euro și 1.680.030
Euro/an;
 Crește cantitatea totală de digestat produs cu circa 5300 t/an, ceea ce înseamnă costuri
suplimentare pentru prelucrarea și eliminarea prin incinerare a acestuia;
În concluzie, din punct de vedere al veniturilor, implementarea acestui scenariu ar conduce la
scăderea veniturilor cu cel puțin 1.500.000 Euro/an.
Din punct de vedere tehnic, procesarea biomasei într-un singur modul conduce la un
coeficient de valorificare inferior a potențialului energetic al acesteia.

131
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

6. MONITORIZARE

Monitorizarea presupune supravegherea permanentă a modului de încadrare calitativă a


efluenţilor emişi în limitele şi valorile de prag, prevăzute de legislaţia din domeniul protecţiei
mediului, pentru fiecare factor de mediu (apă, aer, sol).
Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de actiuni:
- supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control;
- automonitorizare;
Automonitorizarea are urmatoarele componente:
- monitorizareal emisiilor si calitatii factorilor de mediu;
- monitorizarea tehnologică/monitorizarea variabilelor de proces;
- monitorizarea post-inchidere;
Automonitorizarea emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu
conditiile impuse de autoritatile competente. Automonitorizarea emisiilor constă in urmarirea
concentratiilor de poluanti.
Pe durata execuţiei proiectului se va urmări evaluarea următoarelor aspecte:
- calitatea solului rezultată din excavaţii pentru a se decide asupra locaţiilor de depozitare
a acestuia. Prin contractele de antrepriză încheiate de beneficiar, aceasta este sarcina contractuală a
executantului.
- nivelul emisiilor din aer, pentru a servi ca probe martor în timpul monitorizării impactului
proiectului
- calitatea solului din zona riverană pentru a servi ca probe martor în timpul monitorizării
impactului proiectului
- nivelul zgomotului la limita amplasamentului în perioada de execuţie a lucrărilor de
excavaţii.
În perioada de funcţionare, activitatea de automonitorizare a calitatii mediului se va face în
laboratorul propriu pentru determinarea principalilor parametrii ai apei epurate și cu ajutorul
detectoarelor pentru identificarea emisiilor fugitive de metan.
Automonitorizarea tehnologică se va realiza în scopul asigurării condițiilor optime de
desfășurare a proceselor tehnologice. Aceasta se va realiza după caz, automat sau în cadrul
laboratorului propriu.
Procesul de monitorizare tehnologică include colectarea şi analiza parametrilor fizici şi
chimici. Sunt necesare teste curente de laborator, în vederea optimizării procesului digestie

132
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

anaerobă și transesterificare şi a evitării colapsului procesului de producţie a biogazului ori


biodieselului. Ca un minimum necesar, trebuie monitorizaţi următorii parametri:
A) Modul biogaz
• Tipul şi cantitatea materiei prime introduse (zilnic).
• Temperatura de procesare (continuu).
• Valoarea pH-ului (continuu).
• Nivelul de umplere (continuu).
• Cantitatea şi compoziţia gazului (zilnic).
 Compoziția digestatului (pe loturi de 20 t)
B) Modulul de biodiesel:
Monitorizarea modulului de biodiesel se face automat în unitatea centrală de control. Aici sunt
monitorizate intrările în reacția de esterificare și transesterificare a grăsimilor animale dar și ieșirile.
Paramentrii monitorizați sunt:
• debitul de materie primă și materiale auxiliare (continuu);
 compoziția biodieselului (continuu);
C) Stația de epurare:
• debitul de ape uzate la intrarea în stația de epurare (continuu);
 compoziția apei la intrarea în stație (CBO5, CCO-Cr, N total, etc.) (lunar);
• debitul de ape epurate la ieșirea din stația de epurare (continuu);
• compoziția nămolului (lunar);
 cantitatea de materiale floculante și coagulante (continuu);
 compoziția apelor epurate (CBO5, CCO-Cr, N total, pH), (zilnic);
Monitorizarea emisiilor (apă, aer, sol și deșeuri) se va realiza prin laboratoare acreditate,
conform prevederilor din autorizațiile de mediu și de gospodărire a apelor pentru determinarea
nivelului poluanților emiși reglementați și cu frecvența solicitată de autoritățile abilitate.

Monitorizarea post-închidere are în vedere următoarele aspecte:


- eliminarea stocurilor de materii prime și materiale auxilare de pe amplasament;
- evacuarea materialelor din rezervoare/reactoare/bazine/conducte și spălarea lor;
- conservarea sau după caz demolarea costrucțiilor și instalațiilor, cu gestiunea
corespunzătoare a materialelor rezultate în cazul demolării;
- stabilirea calității solului și a apelor freatice la încetarea activității;

133
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

7. SITUAŢII DE RISC

A) RISCURI NATURALE

Conform studiului geologic efectuat, amplasamentul propus prezintă următoarele


caracteristici:
Seismicitatea: Conform prevederilor Normativului P100/1992 și SR 11100/1-93 perimetrul
localității Codlea se încadrează în zona seismică de calcul F, având coeficientul seismic ag = 0.08 și
Tc= 0.7 sec.
Conform SR 11100/1-93 amplasamentul viitoarelor construcții este încadrat în zona de
macroseismicitate I=7 pe scara MSK (unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire
de 50 ani).
Conform normativului P 100/1-2006, amplasamentul este caracterizat printr-o valoare a
accelerației terenului ag= 0.20 g, pentru IMR de 100 ani.
Din punct de vedere al perioadelor de colț, amplasamentul este caracterizat prin Tc= 0.7 s.
Din punct de vedere al încadrării în categoria geotehnică, conform normativului NP
074/2007, pentru obiectivele proiectate – punctajul total estimat este de 12 puncte, motiv pentru
care se estimează o încadrare la categoria geotehnică 2 și un risc geotehnic de tip „moderat”.
Din punct de vedere al potențialului de producere al alunecărilor de teren, amplasamentul se
află în zona de risc mediu, cu probabilitate intermediară de alunecare a terenului
Nivelul apei freatice variază în mod normal în intervalul -15 m adâncime. Nivelul
hidrostatic nu a fost interceptat în forajele executate, până la adâncimea de 1.5 m de la cota
terenului natural.

B) RISCURI TEHNOLOGICE

Pentru identificarea riscurilor tehnologice s-au avut în vedere cele două module ale
instalației și fazele de proces ale fiecărui modul. În acest sens au fost identificate următoarele
situații posibile de risc pe parcursul fluxului tehnologic al instalației:
a. Modul biogaz:
a.1. Recepție - depozitare materii prime:
-riscul eliberării de poluanţi în timpul manipulării materiilor prime;
- risc de infestare cu agenți patogeni;

134
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

a.2.Tratare termică:
- riscul dereglării aparaturii de control, reglare și înregistrare a temperaturii;
a.3. Digestie. Post-digestie:
- riscul contaminării solului cu substanțe poluante (scurgeri materiale);
- risc de explozie;
- risc de incendiu;
- risc de otrăvire/asfixiere;
a.4. Purificare biogaz
- risc explozie;
- risc incendiu;
- risc otrăvire/asfixiere;
a.5. Transport. Combustie biogaz
- risc explozie;
- risc incendiu;
- risc de poluări accidentale cu gaze cu efect de seră;
a.6. Epurare ape uzate
- risc de poluare a apei de suprafață;
- risc de poluare a aerului;
- risc de poluare sol/subsol;
b. Modulul de biodiesel:
b.1. Recepția și depozitarea materiei prime și materialelor auxiliare;
- risc de otrăvire/asfixiere;
- risc de incendiu;
- risc de emisii substanțe poluante (mirosuri);
b.2. Transferul materiei prime;
- risc de poluare a factorilor de mediu prin scurgeri de substanțe poluante;
b.3. Dozarea reactivilor
- risc de poluare datorită emisiilor de substanțe periculoase;
b.4. Reacția de transesterificare;
- risc de scurgeri de substanțe periculoase (metanol și metoxid de potasiu);
b.5. Separarea biodieselului
– risc de incendiu
- risc de scurgeri de biodiesel și metanol cu efecte negative asupra factorilor de mediu;

135
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

b.6. Purificarea biodieselului


- risc incendiu;
- risc de poluare a factorilor de mediu;
c. Valorificare energetică a biogazului și biodieselului:
- risc emisii poluanți în aer;
- riscuri mecanice;
d. Post Trafo
- risc de elctrocutare;
- risc de ardere;

În tabelul nr. 7.1. sunt prezentate riscurile identificate, factorii de mediu afectați, precum și
măsurile de prevenire, control și diminuare a efectelor.

136
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Tabel 7.1. Riscuri și măsuri de prevenire, control și diminuare a efectelor


Nr. Riscul potențial Factori afectați/Amploare Măsuri de prevenire, control și diminuarea efectelor
Crt.

1 Risc de explozie și - factorii de mediu (apă, aer, sol- - rezervoarele și conductele pentru stocarea și vehicularea biogazului și
incendiu subsol); biodieselului sunt realizate din materiale rezistente și proiectate pentru a
- mediul socio-economic; corespunde condițiilor de funcționare a instalației;
Amploare: - depozitul de metanol și metoxid de potasiu este dotat cu o conductă de
- în spațiu: se limitează la platforma aerisire cu opritor de flăcări și conductă de retur a vaporilor de metanol;
industrială - pentru prevenirea formării amestecurilor explozive aer-metan, instalația este
- în timp: efectele imediatate sunt de prevăzută cu detectoare de CH 4;
scurtă durată (emisii poluanți, etc), iar - pentru prevenirea creșterii presiunii în post-digestor, în cazul unei avarii la
efectele socio-economice pot fi de generatoarele pe biogaz instalația este prevăzută cu un consumator de
durată mai mare în funcție de necesitate (faclă) proiectat să poată arde în condiții de siguranță debitul de
amploarea evenimentului; biogaz generat de instalație;
- instruirea personalului privind pericolele de explozie și incendiu;
- elaborarea unui regulament intern cu privire la măsurile de prevenire a
incendiilor și exploziilor;
- elaborarea unui plan pentru situații de urgență;
- în caz, de incendiu amplasamentul este dotat cu o rezervă de apă de
incendiu;
- amplasamentul va fi dotat cu sistem de supraveghere video, iar accesul se va
face în baza unei cartele electronice;
- instalația este prevăzută cu paratrăznete;
- respectarea planurilor de mentenanță și control a stării tehnice a instalațiilor
și echipamentelor de pe amplasament;
2 Risc de electrocutare și/sau - Postul trafo este capsulat;
ardere Factori umani; - traseele de transport și distribuție a energiei electrice vor fi proiectate și
realizate cu respectarea normelor specifice în vigoare;
- intervențiile la postul trafo și instalațiile electrice aferente se vor face numai
de personal autorizat;
- instruirea personalului;
- respectarea planurilor de mentenanță și control;
3 Risc de otrăvire Factori uman - depozitarea materiilor prime, materialelor auxiliare și desfășurarea
/asfixiere Fauna proceselor generatoare de substanțe ce pot provoca otrăviri/asfixieri se
Amploare: local și temporar realizează în spații închise, din care evacuarea gazelor se face controlat prin
intermediul filtrelor carbon;

137
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

- metanolul și metoxidul de potasiu sunt depozitate într-un spațiu închis,


special amenajat în cadrul gospodăriei de materiale auxiliare, în care accesul
este restricționat;
- instruirea personalului;
- asigurarea echipamentelor de protecție adecvată;
- realizarea unui plan de situații de urgență și intervenții intern și extern, care
să prevadă măsuri de limitare în spațiu și în timp a efectelor unui eveniment;
4 Risc de poluare cu Factori de mediu (apă, aer, sol –subsol) - depozitarea materiilor prime, materialelor auxiliare și desfășurarea
substanțe generatoare de Sanatatea populației; proceselor generatoare de substanțe ce pot provoca miros se realizează în
miros, substanțe Fauna și flora; spații închise, din care evacuarea gazelor se face controlat prin intermediul
periculoase și gaze cu efect Amploare: limitată în spațiu și timp filtrelor carbon;
de seră - depozitarea digestatului în rezervoare etanșe, pentru a preveni emisii de
mirosuri și predarea acestuia spre eliminare/valorificare, după un grafic care
să evite staționarea pe amplasament a unor cantități mari;
- elaborarea unui plan de control a stării tehnice a ambalajelor și spațiilor de
depozitare a substanțelor periculoase și a instalațiilor de transport a acestora;
- elaborarea și aplicarea unui plan de mentenanță a echipamentelor
componente ale stației de epurare și a conductelor și rețelelor de canalizare
din incintă, în scopul prevenirii scurgerilor și depunerilor de materiale
generatoare de mirosuri;
- respectarea planului de mentenanță și de control a stării tehnice și
supravegherea permanentă a proceselor de purificare a biogazului și obținere a
biodieselului și de valorificare energetică a acestora;
- controlul permananent a concentrației de gaz metan din atmosfera cu ajutorul
detectoarelor;
- menținerea faclei într-o stare tehnică corespunzătoare, capabilă să preia în
orice moment surplusul de gaz metan din instalație;
- automonitorizarea și monitorizarea emisiilor în factorii de mediu;
-elaborarea unui plan de gestiune a deșeurilor;
5 Risc de poluare biologică Factor uman; - transportul, manipularea și tratarea termică a materiilor prime cu respectarea
Factorii de mediu condițiilor din Regulamentul C.E. 1774/2002, cu modificările ulterioare;
Biodiversitate

138
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Evaluarea impactului asupra mediului este procesul menit să identifice si să stabilească în


conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si
secundare ale proiectului asupra sănătăţii oamenilor si a mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului stabileste măsurile de prevenire, reducere si, unde
este posibil de compensare a efectelor semnificative adverse ale proiectului asupra factorilor de
mediu (fiinţe umane, fauna, flora, sol, apa, aer, clima, si peisaj, bunuri materiale si patrimoniu
cultural, interacţiunea dintre acesti factori).
Studiul de evaluare a impactului a avut la bază datele și informațiile furnizate de beneficiar
și proiectant.
Dificultăţile se refera la estimarea cuantificata a efectelor, unde s-a folosit o metoda de
apreciere.
Dificultăţi au fost întâmpinate la stabilirea impactului cumulativ al instalațiilor de pe
platforma industrială, ținând cont de specificitatea proiectului propus (utilizarea biomasei de origine
animală la producerea de biogaz și biodiesel și valorificarea energetică a acestora).

139
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

9. REZUMAT NETEHNIC

9.1. Scurtă descriere

Obiectul investiției constă într-o instalatie tehnologică de producere a energiei verzi din
biomasă animală prin cogenerare, cu o capacitate de 4 MW. Cu ajutorul acestei instalatii se vor
putea produce și comercializa energie electrică și termică. Implementarea proiectului se va face prin
valorificarea biomasei existente într-o instalaţie compusă din două module: un modul de biogaz
pentru valorificarea produselor expirate, SNCU cat. 2, sânge, nămoluri, apă încărcată organic şi
producerea de energie electrică şi termică şi printr-un modul de valorificare a grăsimilor animale ce
constă în transesterificarea grăsimilor animale, producerea biodieselului și valorificarea acestuia
prin combustia în două motoare Diesel.
Instalația este proiectată pentru a produce anual o cantitate de energie electrică de 34.738
MWh și o cantitate anuală de energie termică de 34.215 MWh.
Energia electrică produsă în instalație va fi evacuată prin reţeaua electrică aeriană situată
la limita de proprietate a Waste 2 Energy Management SRL - PROTAN S.A Codlea. Legătura
dintre generatoarele electrice şi posturile de transformare se va face cu ajutorul unei reţele de
cabluri.
Energia termică produsă în cele două module ale instalației va fi comercializată către S.C.
PROTAN S.A.
Această investiţie se încadrează în priorităţile cuprinse în planurile naţionale şi locale de
reducere a poluării şi a încălzirii globale.

9.2. Structuri şi construcţii

 Indici teritoriali
Existent: În prezent Procentul de ocupare al terenului (P.O.T) este de 0% iar Coeficientul de
Utilizare (C.U.T) de 0.0.
Propus:
In urma realizarii investitiei parametrii vor fi urmatorii:
Suprafata totala a terenului: 14026.00mp
Suprafata construita: 3373.90mp
Suprafata desfasurata: 4015.90mp

140
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Suprafata platforme: 2950.00mp


Suprafata spatiu verde: 7317.10mp
Procentul de ocupare al terenului va fi de 24.05% iar Coeficientul de Utilizare de 0.29.
 Caracteristicile tehnice si functionale ale corpurilor principale de cladire
Situația existentă:
In prezent terenul nu adaposteste nicio constructie.
Situația propusă:
Instalația proiectată va fi compusă din următoarele construcții:
Modul biogaz:
- clădire biogaz;
- bazin digestor;
- bazin postdigestor;
- bazin mixt;
- bazin stocare;
- stație de epurare: clădire pompe, bazin;
Modul grăsimi:
- clădire biodiesel;
Clădire unitate de cogenerare;
Post Trafo

 Organizarea incintei:
Incinta dedicată investiției propuse de SC Waste 2 Energy Management SRL, va fi amenajată
astfel:
În partea de nord vest a incintei se propune amplasarea modulului de biogaz, compusă din mai
multe construcții. Acesta se va afla la o distanță de 4.50m față de limita nordică, respectiv la o
distanță de 2.30m față de cea vestică.
Stația de epurare va fi amplasată în partea de sud –vest a incintei la o distanta de 3.00 m față
de limita de proprietate vestică, respectiv la 7.06m față de cea sudică.
În apropierea clădirilor post-trafo la o distanță de 10.60m se vor amplasa cladirile de
cogenerator. Acestea vor fi la o distanță de 8.60m una față de cealaltă și la o distanță de 1.88m față
de limita estică.
Cladirile post trafo vor fi amplasate în partea de nord- est a incintei, la o distanță de 4.38m
față de limita nordică și la o distanță de 8.90m față de limita estică.

141
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

In partea de sud- est a incintei va fi amplasat modulul de valorifcare energetică a grăsimilor,


respectiv cladirea de biodiesel (modulul de valorificare energetică a grăsimilor) la o distanță de
8.34m față de limita sudică si la 5.00m față de cea estică.
Incinta va beneficia de drumuri si platforme de beton, cu pante de scurgere si rigole pentru
scurgerea apelor pluviale către spatiul verde (de-a lungul aleilor se vor amenaja canale pentru
drenarea apelor). Incinta va fi protejată cu împrejmuire.
Pentru asigurarea funcţionării instalației este necesară asigurarea conexiunii la reţeaua de
electricitate și racordarea la reţeaua de alimentare cu apă şi reţeaua de canalizare.
În contextul condiţiilor naturale de pe amplasament, pentru asigurarea necesarului cantitativ
şi calitativ de apă al obiectivului, s-a propus racordarea la rețeaua existentă de pe platforma
industrială. În acest sens, necesarul de apă potabilă (Q= 0,18 mc/zi) va fi preluat din sistemul public
de alimentare existent pe platforma industrială.
Necesarul de apă tehnologică va fi asigurat inițial din puţul forat existent pe platforma
industrială (aflat în incinta PROTAN S.A. Codlea), ulterior acestea reprezentând ape epurate în
instalația propusă a se realiza pe amplasament. În acest sens, procesul de epurare a fost proiectat
astfel încât să asigure o calitate a efluentului care să se încadreze atât în reglementările în vigoare,
dar care să asigure și calitatea necesară procesului tehnologic din cadrul modului de biogaz. Statia
de epurare a fost dimensionată pentru un debit de Q uz= 200 mc/zi. Aceasta va asigura epurarea
apelor tehnologice și apelor provenite din spălările tehnice. Apele epurate vor fi recirculate.
Apele uzate menajere vor fi preluate de rețeaua de canalizare interioară și conduse în rețeaua
de canalizare publică, îndeplinind condițiile NTPA 002/2002.
Energia termică necesară în procesul tehnologic este asigurată de către furnizorul de
materie primă – SC. Protan S.A., care deține o facilitate pentru producerea agentului termic la
parametrii necesari.
Asigurarea cu energie electrică a instalației se va face prin conectarea la rețea, în
conformitate cu prevederile avizului nr. 700/9769/30.06.2010 emis de Electrica Distribuție
Transilvania Sud S.A.

142
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

9.3. Deşeuri

Deșeurile generate în faza de realizare și respectiv operare a instalației sunt:


a) faza de construcţie:
- resturi vegetale de la curăţirea terenului şi material de decopertare rezultat în urma săpăturilor –
vor fi colectate în vederea predării unui operator autorizat pentru eliminarea/valorificarea lor;
- deşeuri provenite din materiale de construcţii ca urmare a activităţii de construcţii şi montaj – vor
fi colectate şi predate centralizat la unităţi specializate în colectarea acestor tipuri de deşeuri;
- deşeuri menajere provenite de la personalul muncitor, care vor fi eliminate de pe amplasament de
către agentul de salubrizare din zonă, pe bază de contract de prestări servicii.
b) faza de exploatare:
- deșeuri tehnologice:
- digestat rezultat în procesul de digestie anaerobă;
- ambalaje produse expirate;
- materiale filtrante uzate;
- ambalaje materiale auxiliare (in procesul de transesterificare sunt utilizate materiale
auxiliare reprezentate de metanol, metoxid de potasiu, amberlita, adsorbant celulozic.)
- adsorbant celulozic;
- amberlită;
Deșeurile tehnologice vor fi colectate în recipienți etanși și depozitate pe o platformă special
amenajată în vederea predării către un eliminator/reciclator autorizat. Recipentele în care sunt
ambalate și depozitate metanolul și metoxidul de potasiu sunt returnate furnizorului.
- deșeuri menajere: acestea sunt reprezentate de deșeuri reciclabile și biodegradabile provenite de la
personalul instalației.
Deșeurile menajere vor fi colectate selectiv și vor fi predate unui operator autorizat în vederea
valorificări/eliminării.
Printr-un management corespunzător al deșeurilor, impactul acestora asupra factorilor de
mediu, inclusiv asupra sănătății populației se consideră a fi negativ nesemnificativ.

143
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

9.4. Apa

Alimentarea tehnologică și apă pentru uz menajer pe amplasament se va face prin racord la


instalațiile existente pe platforma industrială.
Apa tehnologică va fi inițial preluată din forajele existente pe platforma industrială, fiind
ulterior recirculată. În procesul de digestie anaerobă (modul biogaz) se va utiliza apă recirculată
(apă epurată).
Evacuarea apelor se va face prin sisteme separative de canalizare:
- apele pluviale sunt colectate de rețeaua de ape pluviale și conduse spre rețeaua de ape pluviale a
S.C. PROTAN S.A. - Sucursala Codlea și după o preepurare sunt deversate în emisar;
- apele uzate menajere sunt colectate de rețeaua internă și evacuate în rețeaua existentă pe
platformă, fiind ulterior deversate în sistemul public de canalizare;
- apele uzate tehnologice sunt conduse spre stația de epurare.
Tratarea apelor uzate se face etapizat după cum urmează:
- un proces de pretratare fizică si biologică a fazei lichide rezultate din procesul tehnologic de
producere a biogazului (un debit de aprox. 160 mc/zi);
- tratarea secundara biologică a apelor uzate obtinute in etapa anterioară.
Schema tehnologică a statiei este gandită a avea o linie a apei prin care se realizează tratarea
apelor uzate influente, dar și o linie de separare a nămolului care se reintroduce în modulul de
biogaz proiectat.
După epurare, apa este recirculată fiind reintrodusă în modulul de biogaz ca apă de adaos,
utilizată pentru reducerea concentrației de azot.

Impactul prognozat asupra apelor subterane și de suprafață:

În faza de construcție, sursele de poluare asupra apelor freatice și de suprafață pot fi date de:
gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, evacuarea necontrolată a apelor uzate menajere și
tehnologice, scurgeri de materiale petroliere, modificări ale condiților de drenare datorită lucrărilor
de excavare.
Pentru a reduce și a preveni poluarea apelor freatice și de suprafață, prin proiect s-au
prevăzut următoarele măsuri:
- gestionarea corespunzătoare a deșeurilor (resturi vegetale, materiale de excavație, deșeuri
menajere, deșeuri de construcție) și depozitarea acestora în recipiente corespunzătoare în funcție de
categoria acestora;
144
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

- instruirea muncitorilor cu privire la sortarea deșeurilor;


- apele uzate menajere rezultate din igiena muncitorilor și de la toalete va fi colectată într-un bazin
vidanjabil;
- apele uzate provenite de la spălările tehnice va fi colectată și preluată de o vidanjă;
- amenajarea unei platforme pentru staționarea utilajelor;
- interzicerea alimentării utilajelor cu carburnat pe amplasament;
- asigurarea de materiale absorbante în cazul poluării accidentale cu substanțe petroliere;
- pentru a evita modificarea condițiilor de drenare datorită lucrărilor de excavație se va asigura
respectare normelor tehnice în vigoare, iar în cazul unor condiții meteorologice nefavorabile acestea
vor fi oprite temporat.

În perioada de funcționare, sursele de poluare identificate sunt:


- depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor;
- modificări calitative și cantitative asupra receptorului natural determinate de preluarea
apelor uzate epurate;
- contaminarea potențială a receptorului cu poluanți în cazul unor scurgeri accidentale din
instalațiile și echipamentele componete sau deteriorări ale rețelei de canalizare;
- poluarea receptorului în condițiile producerii de avarii semnificative la stația de epurare și
evacuarea de apă uzată neepurată;
- contaminarea apelor subterane cu scurgeri accidentale de materiale auxiliare (metanol,
metoxid de potasiu, etc) , produse petroliere (provenite din zona parcarilor interioare) și/sau
uleiuri uzate.
- colectarea necorespunzătoare a apelor rezultate din spălările tehnice, care s-ar putea infiltra
în sol și ulterior în apele freatice;

În acest sens, au fost asigurate următoarele măsuri:


a) gestionarea adecvată a deșeurilor prin:utilizarea unei spațiu special destinat (platformă betonată)
pentru recipientele în care sunt colectate deșeurile tehnologice, utilizarea unor recipienți etanși
pentru colectarea deșeurilor tehnologice (digestat, materiale filtrante, uleiuri uzate, ambalaje
produse expirate și materiale auxiliare) și predarea acestora unor operatori autorizați în vederea
valorificării/eliminării, instruirea personalului cu privire la colectarea selectivă a deșeurilor,
asigurarea de ecopubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere, cu predarea fracției
reciclabile unui operator autorizat în vederea valorificării și fracției biodegradabile operatorului de
salubritate.
145
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

b) epurarea apelor uzate tehnologice într-o instalație de epurare și monitorizarea calității apei;
c) utilizarea unui sistem separativ de colectare a apelor uzate, în funcție de categoria acestora;
d) utilizarea unor conducte confecționate din materiale rezistente;
e) utilizarea unui plan de mentenanță a echipamentelor și utilajelor rețelelor de alimentare, rețelelor
de canalizare și respectiv stației de epurare;
f) implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale și instruirea
periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea și exploatarea instalațiilor și
echipamentelor de apă /canalizare/stație epurare;
g) utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervenție în cazul unor
poluări accidentale;
h) asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilite pentru toate activităţile care
folosesc produse (materiile prime și materialele auxiliare utilizate) ce ar putea afecta calitatea
apelor evacuate;
i) depozitarea substanțelor periculoase (metanol, metoxid de potasiu) într-o zonă special amenajată
și destinată din cadrul gospodăriei de materiale auxiliare, în rezervoare IBC, cu acces restricționat.
j) utilizarea zonelor special amenajate (parcări) pentru vehiculele în tranzit și/sau staționare;
k) recircularea unei mari cantități de apă (92% din cantitatea totală de apă epurată).
l) instituirea unui program de gospodărire judicioasă a volumelor de apă vehiculate în instalaţii,
pentru a se reduce debitele consumate, respectiv, debitele de ape uzate evacuate la reţeaua de
canalizare;
Analizând sursele de poluare și măsurile prevăzute pentru a preveni și reduce posibilitatea
poluării apelor subterane și de suprafață, apreciem impactul instalației în faza de construcție este
temporar și restrâns ca arie, iar în faza de exploatare este negativ redus.

9.5. Aerul

Pentru a determina impactul instalației propuse asupra aerului, s-a luat în calcul situația
existentă și s-a cumulat cu impactul potențial al instalației propuse.
În prezent pe platforma industrială își desfășoară activitatea S.C. PROTAN S.A. Sucursala
Codlea. Dintre emisiile de poluanți în factorii de mediu datorate impactului cumulativ al platformei
industriale, se remarcă: CO, Nox, Sox, pulberile și substantele generatoare de miros (NH3, H2S,
mercaptani, etc.).
De asemenea pentru prevenirea poluării aerului, în perioada de construcție a noii instalatii se vor
avea în vedere următoarele:
146
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

- prevenirea formării de praf prin stropirea cu apă în perioadele de vreme uscată;


- evitarea lucrărilor de excavare în perioadele cu condiții meteorologice nefavorabile;
- curățarea zilnică a căilor de acces pentru a preveni formarea prafului ;
- asigurarea materialelor împotriva împrăștierii în timpul transportului și în amplasamentele
destinate depozitării;
- manipularea corespunzătoare a materialelor de construcții;
În plus pentru a reduce emisiile poluante s-au prevăzut încă din faza de proiectare
următoarele măsuri:
- limitarea zonei de lucru și a timpului de execuție;
- staționarea vehiculelor în zone amenajate tip parcari;
- localizarea spațiilor de depozitare pentru materialele de construcție astfel încât să se evite
parcurgerea de distanțe lungi și efectuarea de manevre repetate la descărcarea și încărcarea lor.
Pentru a preveni poluarea aerului în faza de exploatare a noii instalații s-au avut în vedere
următoarele măsuri:
- reducerea emisiilor de mirosuri rezultate în urma manevrării materiilor prime prin proiectarea unui
spațiu tehnic închis pentru descărcarea și transportul acestora, evacuarea emisiilor în spațiul de
descărcare controlat prin utilizarea filtrelor carbon pentru reținerea substanțelor producătoare de
mirosuri, stocarea materiei prime în rezervoare special destinate, etanșe, , minimizarea timpului de
depozitare al deşeurilor în zona de livrare, curăţarea pardoselilor cu regularitate utilizând
aspiratoare cu vacuum;
- reducerea emisiilor de COV prin manevrarea și depozitarea materialelor auxiliare controlat.
- prevenirea emisiilor de biogaz (gaz cu efect de seră) prin utilizare unui sistem etanș cu rezistență
la funcționarea sub presiune. Ca măsură de prevenire a unor accidente înainte de punerea în
funcţiune a instalației, se va verifica etanșeitatea spațiului de stocare a biogazului. De asemenea, din
motive de securitate, acestea vor fi echipate cu valve de siguranţă (la subpresiune şi suprapresiune),
în scopul prevenirii distrugerilor şi pentru reducerea riscurilor de operare.
- prevenirea emisiilor de hidrogen sulfurat și a altor substanțe generatoare de mirosuri, prin
utilizarea de biofiltre.
- menținerea emisiilor de gaze la un nivel redus, prin implementarea unui plan de mentenanță a
instalației și inclusiv a generatoarelor, care va asigura funcționarea CHP-urilor în condiții normale,
buna funcționare a faclei, asigurând arderea biogazului la o temperatură de cca 1000 ºC cu un timp
de staționare 0,3 secunde. Emisiile rezultate de la arderea de siguranță vor fi reduse.
- epurarea apelor tehnologice într-o instalație de epurare, amplasată într-un pavilion tehnic închis,
în vederea evitării emisiilor de poluanți care produc mirosuri.
147
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

- utilizarea unor conducte confecționate din materiale rezistente, evintând scurgeri, fisurări etc. care
pot conduce la emisii de poluanți în aer;
- implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale și instruirea
periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea și exploatarea instalațiilor și
echipamentelor de apă /canalizare/stație epurare;
- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervenție în cazul unor
poluări accidentale;
- implementarea unui plan de decolmatare a rețelelor de canalizare în special în cazul celor cu
curgere gravitațională, pentru a preveni emisiile de amoniac și hidrogen sulfurat;
- utilizarea unei perdele vegetale.
Proiectarea, executia și exploatarea instalatiei propuse vor fi in acord cu prevederile BAT și
ca urmare nivelul emisiilor va fi cel recomandat de BAT. Având in vedere că și instalatia de tratare
și eliminare a deșeurilor de origine animală aparținând S.C. PROTAN S.A., amplasată pe aceiași
platforma industrială este realizata și exploatată cu respectarea recomandarilor BAT, este de
așteptat ca efectul negativ cumulat al emisiilor celor doua instalatii asupra factorilor de mediu,
inclusiv asupra sanătății populației, să fie mai mare decât cel existent dar nu de natura sa producă
modificări majore.
Ținând cont de măsurile de prevenire și reducere propuse și poluarea existentă în zonă,
considerăm că impactul instalației propuse asupra aerului va fi negativ redus.

9.5. Solul

Terenul pe care se propune a se realiza investiția este destinat construcțiilor pentru protecția
mediului înconjurător. Ținând cont că instalația propusă are în vedere protecția mediului, nu este
necesară schimbarea destinanției acestuia și scoaterea sa din regimul agricol.

Surse si poluanţi generaţi de instalația propusă:

 Faza de construcție:
- depozitarea necontrolată a deșeurilor;
- scurgeri accidentale de produse petroliere din activitatea utilajelor și autovehiculelor;
- ocuparea temporară a solului cu materiale de construcții și/sau materiale excavate;
- modificări ale condițiilor de drenare datorate lucrărilor de excavații;
- fenomene de eroziune a solului decopertat.
 Faza de exploatare
148
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

În faza de exploatare s-au identificat următoarele surse de poluare la nivelul solului:


- emisii de poluanți în atmosferă rezultate din instalațiile tehnologice cu influențe negative asupra
solului;
- modificarea negativă a elementelor solului și subsolului pin deversări/scurgeri accidentale de
materii prime și materiale auxiliare sau produși și subproduși (biodiesel, digestat, glicerină) în
timpul operațiilor de transport și manipulare;
- modificarea negativă a elementelor solului și subsolului prin exfiltrații din rezervoare și rețelele de
canalizare;
- depozitări și evacuări necontrolate de deșeuri și substanțe periculoase;
- poluări cu substanțe petroliere datorate transportului materiilor prime, materialelor auxiliare și
deșeurilor rezultate în procesul tehnologic.

9.6. Biodiversitatea

Impactul asupra biodiversităţii a viitoarei instalații este minor şi limitat ca arie. Nu sunt
necesare măsuri suplimentare, pentru protecţia acestui parametru de evidenţiere ecologică a zonei.
Amplasametul studiat se află la o distanță de circa 1 km de cea mai apropiată zonă protejată,
pe o platformă industrială.
Sursele potențiale de poluare a biodiversității sunt:
A. Perioada de constructie
 distrugerea vegetației locale în timpul construcției, montării schelelor, stocării și depozitării
materialelor;
 efecte negative asupra factorilor de mediu și implicit asupra biodiversității datorate lucrărilor
de decopertare și excavații;
 depozitări necontrolate de deșeuri și materiale excavate;
 scurgeri de materiale poluante (substanțe petroliere) din transportul materialelor către și de la
amplasament;
 zgomot și vibrații datorate funcționării echipamentelor și utilajelor;
 emisii de poluanți în apele freatice și de suprafață din gestionarea necorespunzătoare a apelor
uzate rezultate din activitățiile de construcție și apele uzate menajere;

149
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

B. Perioada de exploatare
Sursele de poluare care pot avea impact negativ asupra biodiversității din zonă sunt date de:
- scurgeri de poluanți (materii prime, materiale auxiliare, ape uzate neepurate, etc.) care pot ajunge
în apele freatice și de suprafață (Vulcănița, afluent de dreapta a râului Homorod și de aici în râul Olt
-Dunăre) afectând astfel o mare parte din ecosistemele acvatice, inclusiv zona umedă (sit Ramsar)
Complexul Pisciol Dumbrăvița (în condițiile în care râul Homorod traversează localitatea
Dumbrăvița);
- scurgeri accidentale de biogaz care pot provoca poluări de gaze cu efect de seră și/sau pericol de
incendii care afectează biodiversitatea zonei;
- zgomotul și vibrațiile datorate funcționării generatoarelor, compresoarelor și ventilatoarelor;
- depozitarea necontrolată a deșeurilor rezultate din procesele tehnologice și pertubarea mediului
ambiant și implicit și a ecosistemelor din zonă;
- emisii de poluanți în factorii de mediu datorate impactului cumulativ al platformei industriale;
Pentru reducerea și prevenirea poluării și diminuarea impactului asupra biodiversității din
zonă s-au avut în vedere mai multe măsuri dintre care enumerăm: reducerea zgomotului și
vibrațiilor atât în timpul construcției cât și în timpul funcționării instalației, prin proiectarea și
utilizarea unor echipamente performante, astfel încât limitele de zgomot să nu fie depășite în timpul
funcționării, efectuarea de inspectii regulate ale instalațiilor și echipamentelor care pot fi surse de
vibrații și zgomot.
Pentru a preveni scurgerile de poluanți în factorii de mediu care pot afecta fauna și flora
zonei și din împrejurimi, s-au avut în vedere următoarele măsuri:
- implementarea unui plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale și instruirea
periodică a personalului care este responsabil cu întreținerea și exploatarea instalațiilor;
- utilizarea de materiale absorbante și echipamente corespunzătoare de intervenție în cazul unor
poluări accidentale;
- asigurarea unui management riguros, cu responsabilităţi clar stabilite pentru toate activităţile care
folosesc produse (materiile prime și materialele auxiliare utilizate) ce ar putea afecta calitatea
factorilor de mediu și implicit a sistemelor ecologice;
- materialele auxiliare vor fi depozitate într-o zonă special amenajată și destinată din cadrul
gospodăriei de materiale auxiliare, în rezervoare IBC, cu acces restricționat.
- rezervoarele de biodiesel vor fi depozitate în zone special amenajate și desemnate;
- glicerina rezultată în procesul de transesterificare va fi depozitată în rezervoare IBC (V=1000 l),
fiind apoi utilizată în procesul de producere a biogazului;

150
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

- nămolul de la stația de epurare va fi depozitat în rezervoare IBC și reintrodus în procesul de


digestie anaerobă;
- digestatul va fi colectat și depozitat în cisterne, analizat din punct de vedere a a compoziției și
eliminat în conformitate cu compoziția sa;
- utilizarea zonelor special amenajate (parcări, platforme betonate) pentru vehiculele în tranzit și/sau
staționare;
- realizarea unui sistem de rigole și preepurarea apelor uzate colectate din zona parcărilor înaninte
de evacuarea în emisar.
Pentru a evita evacuarea biogazului în mediul ambiant, la proiectarea instalației s-a avut în
vedere realizarea unei facle care să perimtă arderea biogazului în exces. De asmenea, pentru a
preveni evacuarea biogazului în aer, instalația a fost prevăzută cu detectoare de gaze.
Organizația va elabora și implementa un plan de securitate intern și respectiv extern, cu
prevederea modului de intervenții și precizarea dotărilor necesare în caz de incendiu.
Gestiunea deșeurilor pe amplasament se va face în concordanță cu reglementările în vigoare
(HG. 856/2003) și va include:
- realizarea unui plan de gestiune a deșeurilor rezultate pe amplasament;
- colectarea selectivă a deșeurilor;
- depozitarea deșeurilor în funcție de caracteristicile acestora (deșeurile de substanțe periculoase vor
fi depozitate conform recomandărilor din fișele tehnice, digestatul va fi depozitat în rezervoare IBC
și predat spre valorificare/elimniare în funcție de caracteristicile sale, deșeurile menajere vor fi
sortate, depozitate în pubele și predate spre valorificare/eliminare, după caz, materiale filtrante vor
fi deopozitate în conntainere etanșe IBC și predate unui operator autorizat, uleiurile uzate vor fi
colectate, depozitate în butoaie metalice și predate spre valorificare).
Ținând cont de distanța amplasamentului față de aria protejată Complexul Piscicol
Dumbrăvița și de măsurile avute în vedere considerăm că impactul instalației asupra biodiversității
nu va fi unul major.

9.7. Peisajul

Se estimează că în faza de construcție impactul asupra peisajului va fi dat de: lucrările de


excavații, construcții-montaj și transportul materialelor. Însă ținând cont de amplasamentul ales
(platformă industrială) și de aria restrânsă a impactului, considerăm că a cesta va fi negativ redus și
de scurtă durată. În faza de exploatare instalația nu va afecta peisajul din zonă.

151
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Realizarea instalației nu va avea impact negativ asupra peisajului, ci se va integra în va


afecta contextul existent şi urmăreşte să se încadreze în logica urbană a zonei, promovînd un
aranjament al spaţiilor verzi care conferă o calitate ambientală sporită nucleului industrial (circa
52 % din suprafața totală).

9.8. Mediul social şi economic

Prin realizarea proiectului „Instalaţie tehnologică de producere a energiei din biomasă prin
cogenerare, cu o capacitate de 4 MW, amplasată în Municipiul Codlea, Judeţul Brașov”, impactul
asupra mediului social și economic va fi unul benefic. Acesta s-a apreciat datorită următoarelor
argumente:
- diversificarea surselor de producere a energiei şi reducerea dependeţei de resursele de energie
primară;
- identificarea și dezvoltarea unor noi tehnologii energetice în vederea dezvoltării durabile și
competitivității industriale;
- utilizarea deșeurilor și subproduselor rezultate din industria alimentară, abatorizare, inclusiv
produsele exiprate și valorificarea acestora în vederea producerii de energie electrică și termică;
- reducerea cantității de deșeuri de origine animală și prevenirea poluării datorată gestiunii
necorespunzătoare a acestora;
- reducerea cantității de gaze cu efect de seră, prin producerea de energie din surse regenerabile;
- de asemenea, realizarea proiectului contribuie la reducerea impactului negativ al sectorului
energetic asupra mediului și la respectarea obligațiilor asumate în privința reducerii emisiilor de
gaze cu efect de seră și a emisiilor de poluanți atmosferici, care au efecte asupra mediului socio-
economic;
- creșterea nivelului de dezvoltarea a zonei;
- asigurarea de noi locuri de muncă, etc.

Surse potențiale de poluare:


A. Faza de constructie
In perioada de constructie, muncitorii pot fi expusi unor niveluri inalte de zgomot si praf în
cursul modelarii terenului, pregatirii drumului de acces sau realizării lucrăriilor de construcții –
montaj.
In cursul acestei perioade, impactul poate fi redus daca sunt aplicate masurile necesare
pentru protectie si atentionare in vederea evitarii oricaror accidente.
152
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Emisia de zgomot din echipamente va respecta toate reglementările in vigoare cu privire la


limitele de zgomot permise.
In timpul perioadei de constructie, vor fi oferite locuri de munca populatiei și acest lucru va
avea un impact pozitiv.

B. Perioada de exploatare
Impactul potential asupra sanatatii publice în faza de exploatare poate fi dat de:
- emisii de noxe (gaze arse) în aer, care ar putea afecta sănătatea publică;
- emisii de substanțe periculoase în sol și apele freatice, care ar putea afecta pe de-o parte calitatea
solului din zonă și implicit și sănătatea publică (în zonă există terenuri agricole), iar pe de altă parte
calitatea apelor freatice de mică adâncime și respectiv și calitatea vieții din zona afectată;
- emisii de biogaz în caz de avarie: expunerea localnicilor la emisiile de gaze cu efect de seră
generate de instalație în caz de avarie poate afecta sanatatea acestora;
- emisii și/sau scurgeri de substanțe poluante generate de transportul de materii prime, materiale
auxiliare și deșeuri;
- emisii generatoare de miros: datorate depozitării necorespunzătoare a materiilor prime,
digestatului sau datorită operării necorespunzătoare a stației de epurare.
Pentru a preveni și a reduce poluarea factorilor de mediu, care pot influența în mod negativ
locuitorii din zonă, atât în perioada de construcție cât și în cea de exploatare, prin proiect au fost
prevăzute măsuri de pevenire și reducere.
În acest context, ținând cont de impact negativ redus și impactul pozitiv semnificativ, se
poate concluziona că impactul proiectului asupra mediului socio-economic este unul benefic.

9.9. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniu cultural

Realizarea proiectului nu va avea influența condițiile culturale și etnice ori patrimoniul


cultural.

9.10. Analiza alternativelor

În contextul strategiei abordate de UE privind producerea de energie verde, S.C. WASTE 2


ENERGY MANAGEMENT S.R.L. a analizat realizarea unui proiect de producere energie în
cogenerare.

153
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

Alternativele avute în vedere au fost de natură tehnologică. Acestea au fost prezentate în


capitolele anterioare și se refereau la valorificarea biomasei animale într-un singur modul sau în
două module. S-a ales varianta utilizării a două module din raționamentele tehnico-economice
menționate anterior.
În cazul de față nu au existat alternative de amplasament deoarece terenul ales prezintă
următoarele avantaje:
-destinația sa prin certificatul de urbanism este de construcții pentru protecția mediului:
- se află pe o platformă industrială, în vecinătatea principalului furnizor de materie primă pentru
instalația de cogenerare proiectată;
- se află la o distanța de 1 km față de locuințe și la circa 1 km de cea mai apropiată arie
protejată, permițînd astfel investiții de producere de energie din surse regenerabile și anume
biomasă de origine animală.

9.11. Monitorizare

Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de actiuni:


- supravegherea din partea organelor abilitate si cu atributii de control;
- automonitorizare;
Automonitorizarea are urmatoarele componente:
- automonitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu, inclusiv gestiunea deșeurilor;
- monitorizarea tehnologică/monitorizarea variabilelor de proces;
- monitorizarea post-inchidere.

9.12. Situaţii de risc

Riscurile identificate sunt de două categorii:


- riscuri naturale;
- riscuri tehnologice.
În vederea controlulului și prevenirii situațiilor de risc prin proiect au fost prevăzute
mai multe măsuri prezentate în capitolul 7.

154
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

9.13. Concluzii şi recomandări

 Prin acest proiect de investiții se propune o soluţie de producere a energiei electrice si


termice, prin valorificarea biomasei din industria alimentară (sânge, SNCU categoria a II-a,
nămol de decantare, apă încărcată organic, grăsimi, produse alimentare expirate). Soluţia
propusă este performantă din punct de vedere tehnico –economic şi cu impact redus asupra
mediului.
 Prelevarea biomasei de origine animală contribuie la protecţia mediului înconjurător prin
protecţia habitatelor naturale şi artificiale, protecţia solului şi subsolului (prin utilizarea
acestora şi evitarea depozitării lor la nivelul solului), protecţia apelor de suprafaţă şi
nivelului freatic local (infiltrații, în plus prin realizarea stației de epurare, apele evacuate vor
respecta NTPA 001/2002), protecţia aerului (prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră, CO2, NOx).
 Realizarea acestui proiect va contribui la creșterea cantității de energie din surse
regenerabile ale României cu 34.738 MWe/an, făcând în același timp o economie de emisii
de CO2 de 22.234.000 kg CO2ech/an.
 În acest context, proiectul propus se încadrează în politica europeană şi naţională privind
producerea de energie verde şi este cu atât mai oportun cu cât furnizorul de materie primă –
biomasă – se află în imediata vecinătate a amplasamentului propus pentru realizarea
instalaţiei, acesta fiind în acelaşi timp şi unul din consumatorii energiei termice produse în
instalaţia de congenerare.
 Prin masurile propuse atât în faza de construcție cât și în cea de exploatare a instalației s-a
avut în vedere prevenirea și acolo unde nu a fost posibilă, reducerea impactului negativ
asupra factorilor de mediu, sănătății populației, biodiversității și peisajului zonei.

155
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

10. ANEXE

1. Acord de principiu nr. 129/21.01.2011 privind furnizarea de apa potabila si tehnologica si


preluarea apelor epurate si a energiei termice de catre S.C. Protan S.A.;
2. Aviz sanitar veterinar nr. 15/21.01.2011 emis de Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor Brașov;
3. Acord de principiu nr. 113/24.01.2011 emis de S.C. Servicii de Gospodărire Măgura Codlei
S.R.L. privind preluarea deșeurilor menajere și a deșeurilor tip digestat;
4. Plan de situație general, scara 1:500;
5. Plan de încadrare în zonă, scara 1:10.000
6. Plan de amplasament și delimitare a imobilului, scara grafică;

156
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Agapitidis I. and Zafiris C.: „Energy Exploitation of Biogas: European and National
perspectives”. 2nd International Conference of the Hellenic Solid Waste Management
Association, Greece, 2006
2. Al Seadi, T.: „Good practice in quality management of AD residues from biogas
production”. Report made for the International Energy Agency, Task 24- Energy from
Biological Conversion of Organic Waste. Published by IEA Bioenergy and AEA
Technology Environment, Oxfordshire, United Kingdom, 2001.
3. Al Seadi T., Rutz D., Ofiţeru A. et. all.;„Biogazul în România”, Acest ghid practic a fost
elaborat cu eforturile comune ale unui grup de experţi în biogaz din Danemarca, Germania,
Austria, Grecia şi România, parteneri în cadrul proiectului BiG>East (EIE/07/214/SI2.467620),
derulat pe perioada 09.2007-02.2010, cu scopul general de a promova dezvoltarea tehnologiilor
bayate pe digestia anaeroba a biomasei în Europa de Est, octombrie 2008
4. Ames, J. Werner, C.: „Reaching the Environmental Community: Designing an Information
Program for the NREL Biofuels Program”; Work performed by Environmental and Energy
Study Institute, Washington, May 2002 - August 2003;
5. Biljetina. R.: „Commercialization and economics in Anaerobic Digestion of biomass”
(eds. D. P. Chynowcth and R. Isaacson), pp. 231-55 Elsevier Applied Science,London.,
1987;
6. Diaconu G., ROJANSCHI V., BRAN F. "Urgentele Si Riscurile De Mediu Pentru Agentii
Economici" - Ed. Economica, Bucuresti, 1997
7. Fabien Monnet – „An introduction to Anaerobic Digestion of Wastes – Final Report”,
Remade Scotland nov. 2003,
8. Ferguson T. and Mah, R.: „Methanogenic bacteria in Anaerobic Digestion of Biomass”
eds, D. P. Chynowcth and R. Isaacson), pp. 49-63. Elsevier Applied Science, London, 1987
9. Fraunhofer I., Ragwitz M, Schade W., et all. – „The impact of renewable energy policy on
economic growth and employment in the European Union”, Brussels, 2009
10. Gunnerson. C. G. and Stuckey, D.: „Anaerobic Digestion, principles and Practices for
Biogas Systems” - UNDP project management report no. 5. World Bank Washington, DC.,
1996
11. Hesse, P R.: „Storage and Transport of Biogas”, Project field document no. 23. Food and
Agriculture Organization of the United Nations, Rome , 1987

157
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

12. Institutul Naţional De Cercetare-Dezvoltare Pentru Pedologie, Agrochimie și Protecţia


Mediului – ICPA Bucureşti – „Diagnoza zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrati”,
București, 2009
13. Institutul Național de Metrorologie și Hidrologie: „Clima RSR”, vol. II, Bucuresti, 1966
14. Ir. M. V. Vis, Ir. V. Vos, Ir V. Van der Berg - „Sustainability Criteria & Certification
Systems form Biomass Production”, Bruselles, February 2008
15. Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri – Romania, NL Agency –
Olanda, ENERO – Romania – „Master Plan Biomasa pentru Romania”, Versiunea 2, iulie
2010;
16. Popescu Francisc - „Studiu teoretic şi experimental privind realizarea unei instalaţii
semiautomate pentru producerea de biodiesel din grăsimi deşeu, de origine animală şi
vegetală”, Cercetare de Excelenta, Proiecte de Dezvoltare a Resurselor Umane pentru
Cercetare, Proiect de excelenţă pentru tineri cercetători, Modulul II, Timișoara, martie 2006
17. Popescu Francisc, Ionel I. – „Animal fats transesterification for biodiesel production as an
alternative fuel for internal combustion engines”, Conferinţa natională cu participare
internaţională „Autovehicolul, Mediul şi Maşina Agricolă“, AMMA 2002,, Timișoara,10-11
oct., 2002
18. Stanciulescu G. –„Promovarea energiei electrice din surse regenerabile de energie -
problematica biomasei”, București 2010
19. Turcu I., et all. "Studiu privind evaluarea potenţialului energetic actual al surselor
regenerabile de energie în Romania (solar, vânt, biomasă, microhidro, geotermie),
identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în producerea de energie
electrică neconvenţională", București, 2010
20. Agenția de Mediu Brașov, „Raport privind starea factorilor de mediu 2009”. Cap. VII, pg.
123-140; 2009;
21. „Agenda Localã 21 Planul De Dezvoltare Durabilã A Județului Brașov”, Brașov, 2006,
pg. 21
22. „Biomass action plan”, EUROPEAN COMMISSION, Brussels, 7.12.2005
23. „Cartea Verde. O strategie europeana pentru energie durabila, competitiva si sigura”,
Directia penru Integrare Europeana si Negocieri, Bruselles, 2003;
24. „E u r o p e 2 0 2 0. A European strategy for smart, sustainable and inclusive growth”,
EUROPEAN COMMISSION, Brussels, 2010;
25. Michigan NextEnergy Authority Certification Guidebook. (June 2003), www.michigan.org.

158
DACIA TRADING AND CONSULTING S.R.L.
Str. Constantin Radulescu Motru, nr. 13, bl. 13, ap. 64, sector 6, cod postal 040361, Bucuresti, tel/fax 021.3301196
e-mail office@ro-mediu.ro
www.ro-mediu.ro

26. „Planul Naţional de Acţiune în Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER)”,
București 2010;
27. „Risk Assessment for Bioenergy Manufacturing Facilities in Alberta” – Final Report, 2005;
28. „Strategia Energetică a României pentru perioada 2007 – 2020”, Varianta 4 septembrie
2007
29. www.anpm.ro
30. www.epa.gov
31. http://www.epa.gov/region7/priorities/agriculture/pdf/biodiesel_manual.pdf
32. www.indaco.ro
33. http://www.biodiesel-expo.co.uk
34. http://www.bb-diesel.com/

159