Sunteți pe pagina 1din 112

CAPITOLUL 1

ACCIZELE

1.1 Probleme rezolvate

1. O societate comercială produce în anul 2005 o cantitate de coniac de


150 hectolitri. Concentraţia alcoolică a coniacului este 35%. Acciza unitară este
stabilită la 280 euro / hectolitru alcool pur, iar cursul de schimb este
1 euro = 41.000 lei. Care este valoarea accizei?

Rezolvare:

Formula de calcul a accizei este cantitatea (în hl) x concentraţia alcoolică x


acciza unitară x cursul de schimb.
Acciza = 150 hl x 35% x 280 euro/hl alcool pur x 41.000 lei/euro =
= 602.700.000 lei.

2. O societate comercială produce pentru comercializare în anul 2004 o


cantitate de 60.000 sticle de vin liniştit a 0,7 litri fiecare şi acordă sub formă de
dividende acţionarilor 500 de sticle de vin a 0,7 litri fiecare. Concentraţia alcoolică
a vinului este 12 grade. Cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Care este
valoarea accizei?
Dar care era nivelul acesteia dacă firma producea în plus şi 10.000 sticle de
vin spumos la un litru fiecare? Concentraţia alcoolică este de 15 grade.

Rezolvare:

Societatea comercială nu datorează acciza pentru cantitatea comercializată,


cât şi pentru cantitatea acordată sub formă de dividende acţionarilor în cazul
vinului liniştit deoarece acciza este 0.
În schimb pentru vinul spumos se datorează acciza, cu menţiunea că
cuantumul acesteia este acelaşi indiferent de concentraţia alcoolică (42euro / hl
produs)1.
Formula de calcul este: acciza = cantitatea (hl) x acciza unitară x cursul de
schimb.
Acciza = 10.000 x 42 x 41.000 = 1.722.000 lei.

3. O societate comercială importă în anul 2005 o cantitate de 500 butoaie


de bere a 500 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a berii este 5,6 grade, iar numărul
de grade Plato este 3. Acciza unitară este 0,6 euro / hectolitru grad Plato2, iar cursul
de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Care este valoarea accizei?

Rezolvare:

Cantitatea de bere = 500 x 500 = 250.000 litri = 2.500 hectolitri.


Formula de calcul a accizei este: acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Plato
x acciza unitară x cursul de schimb.
Acciza = 2.500 x 3 x 0,6 x 41.000 = 184.500.000 lei.

4. O societate comercială este agent economic mic producător independent


de bere. El are la începutul anului 2005 o capacitate de producţie de 80.000
hectolitri, iar în luna iunie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie,
ajungând la o capacitate de producţie totală de 280.000 hectolitri. În luna iunie
produce o cantitate de 35.000 hectolitri, iar în luna iulie o cantitate de 80.000
hectolitri. Acciza unitară este de 0,38 euro / hectolitru grad Plato în cazul unei
capacităţi de producţie de până la 200.000 hectolitri şi de 0,6 euro / hectolitru grad
Plato, pentru o capacitate de producţie ce depăşeşte 200.000 hectolitri. Numărul de
grade Plato este 3, iar cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Care va fi acciza
datorată în luna iunie şi care va fi acciza datorată în luna iulie?

1
Pentru anul 2005 acciza unitară a fost stabilită la 30 euro/hl de produs
2
Pentru anul 2004 acciza unitară este 0,55 euro/hl grad Plato.
Rezolvare:

Agentul economic beneficiază de acciza redusă până pe data de 1 a lunii


următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a capacităţii de producţie,
urmând ca din luna următoare să aibă loc trecerea dintr-o categorie de impozitare
în alta.
Acciza iunie = 35.000 x 3 x 0,38 x 41.000 = 1.635.900.000 lei.
Acciza iulie = 80.000 x 3 x 0,6 x 41.000 = 5.904.000.000 lei.

5. Un agent economic produce în anul 2005 20.000 pachete ţigarete a


20 ţigarete fiecare. Preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat de agentul
economic este 30.000 lei/pachet. Acciza reprezintă 5,73 euro / 1.000 ţigarete +
31%. Cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Să se determine acciza pe care
trebuie să o achite agentul economic.

Rezolvare:

Acciza care trebuie calculată în cazul ţigaretelor este formată din două
componente, respectiv acciza specifică şi acciza ad valorem.
A = A1 + A2, unde:
- A1 =acciza specifică;
- A2 = acciza ad valorem.
Vom determina mai întâi acciza specifică:
A1 = Q x K x Cs, unde:
- Q = cantitatea exprimată în unităţi de 1000 ţigarete;
- K = acciza unitară la 1000 ţigarete;
- Cs = cursul de schimb.
A = (20.000 x 20)/1.000 x 5,73 x 41.000 = 93.972.000 lei.

A2 = Bi x 31%, unde:
- Bi = baza de impozitare.
Baza de impozitare este dată de valoarea ţigaretelor la preţul maxim de
vânzare cu amănuntul declarat de producător.
Valoarea la preţul maxim de vânzare cu amănuntul declarat = preţul
maxim de vânzare cu amănuntul declarat x cantitatea = 30.000 x 10.000 =
= 300.000.000 lei.
Acciza ad valorem = 300.000.000 x 31% = 93.000.000 lei.
Acciza totală = 93.972.000 + 93.000.000 = 186.972.000 lei.
Începând cu anul 2005 acciza pentru ţigarete se determină după formula
prezentată anterior, dar valoarea ei nu poate fi mică 11 euro / 1.000 ţigarete. Vom
determina această limită minimă impusă.
11x 41.000 x (20.000 x 20) / 1.000 = 180.400.000 lei.
Deoarece această valoare minimă a accizei este inferioară valorii
determinate prin însumarea accizei specifice cu cea ad valorem, acciza va fi
186.972.000 lei.

6. Se importă în anul 2005 o cantitate de 40 tone benzină premium, 50 tone


benzină fără plumb şi 40 tone motorină. Acciza specifică la 1 tonă este 414 euro
pentru benzina premium, 353 euro pentru benzina fără plumb şi 245 euro pentru
motorină. Cursul de schimb este 1 euro = 41.000 lei. Să se determine care este
acciza care trebuie plătită la bugetul statului.

Rezolvare:

Acciza în cazul benzinei şi a motorinei se determină după formula: acciza


= cantitate (tone) x acciza unitară x cursul de schimb.
Acciza = 40 x 414 x 41.000 + 50 x 353 x 41.000 + 40 x 245 x 41.000 =
= 1.804.410.000 lei.
Ca observaţie, nu trebuie uitat faptul că în cazul uleiurilor minerale pentru
anumite produse există accize atât la tonă, cât şi la 1.000 litri.
Cu titlu de exemplu prezentăm în cele ce urmează accizele la 1.000 litri
pentru:
- benzine cu plumb 319 euro;
- benzine fără plumb 272 euro;
- motorine 207 euro.

7. O firmă importă 10 sticluţe cu apă de toaletă, 6 din acestea fiind apă de


colonie. Să se determine acciza totală ştiind că valorile în vamă sunt de 120.000 lei,
respectiv 107.000 lei, taxele vamale + comisioanele vamale fiind 12.500 lei,
respectiv 11.000 lei pentru fiecare recipient.
Rezolvare:

În cazul apei de toaletă şi a apei de colonie acciza = cota procentuală x


(valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal).
Acciza apă de toaletă = 10% x 4.000 x (120.000 + 12.500) = 53.000.000 lei
Acciza apă de colonie = 5% x 6.000 x (107.000 + 11.000) = 35.400.000 lei
Acciza totală = 88.400.000 lei

8. Un autoturism de teren, cu o capacitate cilindrică de 1.500 cmc este importat


la preţul de 12.000 euro. Cheltuielile de asigurare pe parcurs extern sunt de 320
euro. Să se determine acciza care trebuie plătită dacă din documentaţia maşinii
reiese că maşina are 40.000 km la bord, iar la vamă se plăteşte un comision vamal
de 0,5%, iar taxele vamale sunt 0%. Cursul de schimb este 1 Euro = 41.000 lei.
Autovehiculul are:
a) motor diesel;
b) motor cu benzină.

Rezolvare:

Pentru autoturisme se datorează accize funcţie de tipul motorului cu care


sunt echipate, capacitatea cilindrică şi vechimea existentă.
Pentru autoturismele cu o capacitate cilindrică sub 1601 cmc, acciza este:
- 0% pentru autoturismele noi
- 1,5% pentru cele rulate.
Valoarea în vamă = (12.000 + 320) x 41.000 = 505.120.000 lei.
Taxa vamală = 0 lei.
Comision vamal = 0,5% x 505.120.000 = 2.525.600 lei.

a) Cota procentuală a accizei este 1,5%


Acciza = (505.120.000 + 0 + 2.525.600) x 0,06 = 507.645.600 x 0,015 =
= 7.614.684 lei.

b) Identic punctului a. după cum am precizat anterior.


9. Un agent economic importă 10 videorecordere, având preţul extern de
1.000 CHF fiecare. Costul cheltuielilor cu transportul şi asigurarea pe parcursul
extern este de 100 CHF. Taxa vamală este stabilită la 20%, comisionul vamal este
0,5%, iar acciza este 15%. Cursul de schimb este 1 CHF = 25.000 lei. Să se
determine acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic pentru importul
făcut.

Rezolvare:

Pentru a determina acciza pe care trebuie să o plătească agentul economic


va trebui să determinăm baza de impozitare a accizei. Aceasta este formată din
valoarea în vamă, taxa vamală şi comisionul vamal.
VV = (preţul x cantitatea x cursul de schimb) + (cheltuieli de transport şi
de asigurare pe parcursul extern x cursul de schimb) = (10 buc x 1.000 CHF / buc x
x 25.000 lei / CHF) + (100 CHF x 25.000 lei / CHF) = 250.000.000 lei + 2.500.000
lei = 252.500.000 lei.
TV = 20% x VV = 20% x 252.500.000 = 50.500.000 lei.
CV = 0,5% x VV = 0,5% x 252.500.000 = 1.262.500 lei.
Baza de impozitare a accizei = (VV + TV + CV) = (252.500.000 +
+ 50.500.000 + 1.262.500) = 304.262.500 lei.
Acciza o vom determina după formula:
A = Bi x cota, unde:
- A = acciza;
- Bi = baza de impozitare.
Acciza = 304.262.500 x 15% = 45.639.375 lei.

10. O societate comercială importă în anul 2004 următoarele produse:


a) 30.000 cutii cu bere a 0,33 l, cu o concentraţie alcoolică de 6,5% în
volum şi 10 grade Plato. Preţul de achiziţie de pe piaţa externă este de
0,2 euro/cutie şi acciza unitară este de 0,55euro/ hl / grad Plato;
b) 40.000 pachete a 20 ţigarete la preţul extern de 0,5 euro / pachet pentru
care se aplică o acciză unitară de 4,47 euro / 1000 ţigarete şi o acciza ad-valorem
de 32%. Preţul maxim de vânzare pe piaţa internă este de 42.000 lei/pachet.
Să se calculeze acciza datorată bugetului de stat în condiţiile în care cursul
de schimb valutar de 40.000 lei/euro.
Rezolvare:

Pas 1: Se calculează acciza datorată pentru bere după formula


Nr. hl x nr. grade Plato x acciza unitară x curs valutar = (30.000 cutii x
x 0,33 l)/100 x 10 grade Plato x 0,55 euro/hl grad Plato x 40.000lei/euro =
= 21.780.000lei.

Pas 2: Se calculează acciza datorată pentru ţigări după formula


Nr.unităţi a o mie de ţigarete x acciza unitară x curs valutar + % x preţul
maxim de vânzare a ţigaretelor pe piaţa internă = ((40.000 pachete x 20
ţigarete/pachet) / 1000) ţigarete x 4,47 euro x 40.000lei/euro + 40.000 pachete x
x 42.000 lei x 32% = 143.040.000 lei + 537.600.000 lei = 680.640.000 lei.

Acciza totală datorată bugetului de stat va fi de


21.780.000 lei + 680.640.000 lei = 702.420.000 lei.

11. O societate comercială importă:


a) bijuterii din aur, preţ de achiziţie la extern 20.000 euro din care 8.000
euro verighete;
b) bijuterii din argint în valoare de 12.000 euro;
Acciza pentru bijuteriile din aur este 20 %, cu excepţia verighetelor care
nu sunt supuse accizelor. De asemenea, acciza pentru bijuteriile din argint este 0.
c) 100 seturi de pahare din cristal la preţul unitar de 120 euro/set, acciza
50%.
Pentru acest import taxele vamale plătite sunt de 15% pentru bijuterii şi
10% pentru obiectele din cristal. Comisionul vamal este de 0,5% iar cheltuielile pe
parcursul extern sunt în sumă de 500 euro. Cursul de schimb valutar este de
40.000 lei/euro.
Să se calculeze accizele plătite pentru fiecare categorie de obiecte în parte.

Rezolvare:

Pas 1: Se calculează acciza datorată pentru bijuterii:


Trebuie de remarcat de la început ca verighetele din aur si produsele din
argint sunt scutite de la plata accizelor.
Acciza pentru produsele importate se calculează având drept bază de
calcul valoarea în vamă a produselor + taxa vamală + comisionul vamal.
Taxa vamală se calculează aplicând procentul de taxă bazei de calcul
(valoarea în vamă) reprezentată de preţul de achiziţie al mărfii la extern
transformat în lei conform cursului valutar valabil plus cheltuielile aferente
cursului extern transformate în lei. În acest caz în discuţie se află mai multe
obiecte, şi anume bijuteriile si cristalurile, pentru care, în total, cheltuielile pe
parcursul extern sunt în valoare de 500 euro. Această sumă va fi împărţită
proporţional între cele două categorii, pentru a se putea calcula separat baza de
calcul a taxei vamale pentru fiecare.
Deci, pentru un transport în valoare de (20.000 euro + 12.000 euro) + 120
x 100 = 44.000 euro, se fac cheltuieli pe parcursul extern de 500 euro.
Proporţional, vom împărţi această sumă :
- 32.000 / 44.000 x 500 euro = 364 euro cheltuieli pe parcursul extern
aferente bijuteriilor;
- 12.000 / 44.000 x 500 euro = 136 euro cheltuieli pe parcursul extern
aferente obiectelor de cristal.
Însă, din bijuterii numai pentru cele din aur, mai puţin verighetele, se
calculează acciza, deci trebuie de calculat cheltuielile pe parcursul extern aferente
acestora, pentru a determina taxa vamală. Acestea vor fi :
(20.000 euro - 8.000 euro) / 32.000 euro x 364 euro = 136,5 euro.
Valoarea în vamă pentru bijuterii din aur, mai puţin verighete = preţul
extern x cursul valutar + cheltuieli pe parcursul extern x cursul valutar = 12.000
euro x 40.000 lei/euro + 136,5 euro x 40.000 lei/euro = 480.000.000 lei +
+ 5.460.000 lei = 485,46 milioane lei
Taxa vamală = valoarea în vamă x cota de taxă vamală aplicată = 485,46
milioane lei x 15% = 72,819 milioane lei.
Comisionul vamal = valoarea în vamă x cota de comision vamal aplicată =
= 485,46 milioane lei x 0,5% = 2,4273 milioane lei.
Baza de calcul a accizei pentru bijuterii va fi:
485,46 milioane lei (valoarea în vamă)
+72,819 milioane lei (taxa vamală)
+2,4273 milioane lei (comisionul vamal)
= 560,7063 milioane lei
Acciza plătită pentru importul de bijuterii va fi:
Baza de calcul x cota de acciză aferentă categoriei de produse considerată
= 560,7063 milioane lei x 20% = 112.141.260 lei.

Pas 2: Se calculează acciza datorata pentru produsele din cristal:


Calculul se realizeaza analog situaţiei de mai sus.

Valoarea în vamă = preţul extern x cursul valutar + cheltuielile pe


parcursul extern x cursul valutar = 12.000 euro x 40.000 lei/euro + 136 euro
(vezi Pas 1) x 40.000 lei/euro = 485.440.000 lei.
Taxa vamală = valoarea în vamă x cota de taxă vamală aplicată =
= 485.440.000 lei x 10% = 48.544.000 lei.
Comisionul vamal = valoarea în vamă x cota de comision vamal aplicată =
= 485.440.000 lei x 0,5% = 2.427.200 lei.
Acciza = baza de calcul pentru acciză x cota de acciză aferentă categoriei
de produse considerată = (valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal) x
x 50% = (485.440.000 lei + 48.544.000 lei + 2.427.200 lei) x 50% = 50.971.200
lei x 50% = 268.205.600 lei

12. Un agent economic importă:


a) confecţii din blănuri naturale în valoare de 42.000 euro din care
confecţii din blană de: iepure 10.000 euro, vulpe 12.000 euro, oaie 8.000 euro,
bovine 12.000 euro. Acciza practicată este de 40%;
b) parfumuri în valoare de 5.000 euro din care ape de parfum în valoare
de 2.000 euro, acciza fiind de 20 % pentru ape de parfum şi de 30% în rest;
c) ape de toaletă în valoare de 5.000 euro din care ape de colonie în
valoare de 2.500 euro, acciza unitară fiind de 5 % pentru apele de colonie şi 10%
în rest.
Ştiind că taxele vamale sunt de 10%, comisionul vamal 0,5% iar
cheltuielile cu transportul şi manipularea respectiv asigurarea pe parcursul extern
sunt în sumă de 1000 euro, să se calculeze acciza datorată în parte pentru fiecare
categorie de produse. Cursul de schimb valutar este de 40.000 lei/euro.
Rezolvare:

Pas 1: Se calculează acciza datorată pentru produsele din blană


importată.
Trebuie specificat faptul că blănurile de oaie, capră şi iepure sunt scutite de
la plata accizelor, deci nu intră în calcul decât cele din vulpe şi bovine.
Analog unei probleme anterioare, pentru aflarea bazei de calcul a accizei
trebuie aflată mai întâi valoarea în vamă a produselor,şi anume preţul de achiziţie
în lei, respectiv cheltuielile de transport aferente fiecărei categorii de produse.
Preţul de achiziţie în lei va fi:
a) 12.000 euro x 40.000 lei/euro = 480.000.000 lei, pentru blănurile de
vulpe;
b) 12.000 euro x 40.000 lei/euro = 480.000.000 lei, pentru blănurile de
bovine.
Problema apare la împărţirea cheltuielilor de transport între toate produsele
importate, adică între blanuri, parfumuri şi ape de toaletă. Împărţirea se va face
proporţional astfel :
- pentru blănuri: 42.000 euro / (42.000 euro + 5000 euro + 5000 euro) x
x 1000euro = (42.000 euro / 52.000 euro) x 1000 euro = 808 euro;
- pentru parfumuri: (5000 euro / 52.000 euro) x 1000 euro = 96 euro;
- pentru ape de toaletă : (5000 euro / 52.000 euro) x 1000 euro = 96 euro.

Separat pentru blănuri, trebuie să aflăm care este cheltuiala cu transportul pe


parcursul extern aferentă categoriilor de produse supuse plăţii accizei, adică
blănurile de vulpe şi bovine. Împărţirea se face tot proporţional, astfel vom avea:
- pentru blănurile de vulpe, cheltuielile externe vor fi (12.000 euro /
42.000 euro) x 808 euro x 40.000 lei/euro = 231 euro x 40.000 lei/euro =
= 9.240.000 lei;
- pentru blănurile de bovine, cheltuielile externe vor fi (12.000 euro /
42.000 euro) x 808 euro x 40.000 lei/euro = 9.240.000 lei.

În acest moment putem calcula valoarea în vamă care este egală cu preţul de
achiziţie, în lei, plus cheltuielile înregistrate pe parcursul extern. Vom avea:
- pentru blănurile de vulpe
Valoarea în vamă = 480.000.000 lei + 9.240.000 lei = 489.240.000 lei.
- pentru blănurile de bovine
Valoarea în vamă = 480.000.000 lei + 9.240.000 lei = 489.240.000 lei.
Acciza va fi egală cu produsul între baza de calcul a accizei (valoarea în
vamă plus taxa vamală (10%) plus comisionul vamal (0,5%) şi cota de acciză
practicată (40%):
- pentru blănurile de vulpe
Acciza = (489.240.000 lei + 489.240.000 lei x 10% + 489.240.000 lei x
x 0,5%) x 40% = 216.244.080 lei ;
- pentru blănurile de bovine
Acciza= (489.240.000 lei + 489.240.000 lei x 10% + 489.240.000 lei x
x 0,5%) x 40% = 216.244.080 lei.

Pas 2: Se calculează acciza datorată pentru parfum şi ape de parfum


Cheltuielile pe parcursul extern se împart proporţional între parfum şi ape
de parfum astfel:
- parfumuri: (3.000 euro / 5.000 euro) x 96 euro (vezi Pas1) = 58 euro;
- ape de parfum: (2.000 euro / 5.000 euro) x 96 euro = 38 euro.
Prin urmare valoarea în vamă va fi de:
- parfumuri : valoarea în vamă = 3.000 euro x 40.000 lei/euro + 58 euro x
x 40.000 lei/euro = 122.320.000 lei;
- ape de parfum: valoarea în vamă = 2.000 euro x 40.000 lei/euro + 38
euro x 40.000 lei/euro = 81.520.000 lei.
Acciza va fi:
- parfumuri: acciza = (122.320.000 lei + 122.320.000 lei x 10% +
+ 122.320.000 lei x 0,5%) x 30% = 135.163.600 lei x 30% = 40.549.080 lei;
- ape de parfum : acciza = (81.520.000 lei + 81.520.000 lei x 10% +
+ 81.520.000 lei x 0,5%) x 20% = 18.015.920 lei.

Pas 3: Se calculează acciza datorată pentru apele de toaletă şi apele de


colonie:
Cheltuielile pe parcursul extern se împart proporţional între ape de colonie
şi ape de toaletă şi asfel :
- ape de colonie: (2.500 euro / 5.000 euro) x 96 euro (vezi Pas1) = 48
euro;
- ape de toaletă: (2.500 euro / 5.000 euro) x 96 euro (vezi Pas1) = 48 euro.
Prin urmare valoarea în vamă va fi de :
- ape de colonie: valoarea în vamă = 2.500 euro x 40.000 lei/euro + 48
euro x 40.000 lei/euro = 101.920.000 lei;
- ape de toaletă: valoarea în vamă = 2.500 euro x 40.000 lei/euro + 48 euro
x 40.000 lei/euro = 101.920.000 lei.

Acciza va fi:
- apa de colonie: acciza = (101.920.000 lei + 101.920.000 lei x 10% +
+ 101.920.000 lei x 0,5%) x 5% = 5.631.080 lei;
- ape de toaletă: acciza = (101.920.000 lei +101.920.000 lei x 10% +
+ 101.920.000 lei x 0,5%) x 10% = 11.262.160 lei;

1.2 Probleme propuse spre rezolvare

1. O societate comercială importă în anul 2004:


a. tutun destinat fumatului 500 kg cu o acciză unitară de 16 euro/kg;
b. ţigări din foi 4 000 bucăţi, acciza unitară fiind de 8 euro/ 1.000 bucăţi;
c. cafea verde 500 kg , acciza unitară fiind de 850 euro/ tonă;
d. cafea prăjită 1 tonă, acciza unitară fiind 1.250 euro/ tonă.
Ştiind că preţurile de achiziţie sunt de 20 euro/ kg de tutun, 1 euro/ ţigară
din foi, 1euro/ kg cafea verde şi 2 euro/ kg cafea prăjită şi taxele vamale sunt de
20% Să se calculeze acciza datorată pentru fiecare categorie de produse. Cursul de
schimb valutar este de 40.000 lei/euro.

2. O societate comercială importă 100.000 cutii cu bere a 0,3 litri fiecare


şi 20.000 sticle cu vin a 0,75 litri fiecare. Berea are o concentraţie alcoolică de
5% în volum şi 3 grade Plato. Vinul are o concentraţie alcoolică de 12 grade
alcoolice în volum. Să se determine acciza datorată bugetului de stat. Cursul de
schimb valutar este de 40.000 lei/euro.

3. O societate comercială produce în anul 2005 o cantitate de coniac de


300 hectolitri. Concentraţia alcoolică a coniacului este 40 %. Acciza unitară este
stabilită la 280 euro / hectolitru alcool pur, iar cursul de schimb este 1 euro =
= 43.000 lei. Care este valoarea accizei?

4. O societate comercială importă în anul 2005 o cantitate de 700 butoaie


de bere a 500 litri fiecare. Concentraţia alcoolică a berii este 5,6 grade, iar numărul
de grade Plato este 6. Acciza unitară este 0,6 euro / hectolitru grad Plato, iar cursul
de schimb este 1 euro = 42.000 lei. Care este valoarea accizei?
5. O societate comercială este agent economic mic producător independent
de bere. El are la începutul anului 2005 o capacitate de producţie de
80.000 hectolitri, iar în luna iunie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie,
ajungând la o capacitate de producţie totală de 280.000 hectolitri. În luna iunie
produce o cantitate de 40.000 hectolitri, iar în luna iulie o cantitate de
73.000 hectolitri. Acciza unitară este de 0,38 euro / hectolitru grad Plato în cazul
unei capacităţi de producţie de până la 200.000 hectolitri şi de 0,6 euro / hectolitru
grad Plato, pentru o capacitate de producţie ce depăşeşte 200.000 hectolitri.
Numărul de grade Plato este 3, iar cursul de schimb este 1 euro = 43.000 lei. Care
va fi acciza datorată în luna iunie şi care va fi acciza datorată în luna iulie?

6. Un agent economic produce în anul 2005 50.000 pachete ţigarete a


20 ţigarete fiecare. Preţul maxim cu amănuntul declarat de agentul economic este
30.000 lei/pachet. Acciza reprezintă 5,73 euro / 1.000 ţigarete + 31%. Cursul de
schimb este 1 euro = 43.000 lei. Să se determine acciza pe care trebuie să o achite
agentul economic.

7. Un agent economic importă:


a) confecţii din blănuri naturale în valoare de 45.000 euro din care
confecţii din blană de: iepure 11.000 euro, vulpe 13.000 euro, oaie 9.000 euro,
bovine 12.000 euro. Acciza practicată este de 40%;
b) parfumuri în valoare de 7.000 euro din care ape de parfum în valoare de
2.000 euro, acciza fiind de 20% pentru ape de parfum şi de 30% în rest;
c) ape de toaletă în valoare de 8.000 euro din care ape de colonie în
valoare de 2.500 euro, acciza unitară fiind de 5% pentru apele de colonie şi 10% în
rest.
Ştiind că taxele vamale sunt de 10%, comisionul vamal 0,5%, iar
cheltuielile cu transportul şi manipularea respectiv asigurarea pe parcursul extern
sunt în sumă de 3000 euro, să se calculeze acciza datorată în parte pentru fiecare
categorie de produse. Cursul de schimb valutar este de 43.000 lei/euro.

8. O societate comercială importă:


a) bijuterii din aur, preţ de achiziţie la extern 20.000 euro din care 5.000
euro verighete;
b) bijuterii din argint în valoare de 10.000 euro;
Acciza pentru bijuteriile din aur este 20%, cu excepţia verighetelor care nu
sunt supuse accizelor. De asemenea, acciza pentru bijuteriile din argint este 0.
c) 100 seturi de pahare din cristal la preţul unitar de 150 euro/set, acciza
50%.
Pentru acest import taxele vamale plătite sunt de 15% pentru bijuterii şi
10% pentru obiectele din cristal. Comisionul vamal este de 0,5% iar cheltuielile pe
parcursul extern sunt în sumă de 1.200 euro. Cursul de schimb valutar este de
42.000 lei/euro.
Să se calculeze accizele plătite pentru fiecare categorie de obiecte în parte.

1.3 Grile propuse spre rezolvare

1. Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care nu se datorează


pentru următoarele produse:
a) bere;
b) vinuri;
c) cafea;
d) uleiuri minerale;
e) produse intermediare.

2. Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia, pe perioada


producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor, plata accizelor este:
a) suspendată;
b) anulată;
c) negociată;
d) efectuată;
e) validată.

3. În ceea ce priveşte accizele, se consideră import:


1. plasarea produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv
în România;
2. distrugerea sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
3. scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul
în care produsul rămâne în România;
4. utilizarea în scop personal în Romania a unor produse accizabile plasate
în regim vamal suspensiv;
5. plasarea produselor accizabile în zonele libere.
a) 1,3;
b) 1,4;
c) 1,5;
d) 3,4;
e) 2,4.

4. Nu este interzisă producerea şi deţinerea de produse accizabile, în afara


antrepozitului fiscal dacă acciza nu a fost plătită pentru următoarele grupe de
produse:
a) alcool etilic;
b) produse din tutun;
c) uleiuri minerale;
d) produse intermediare;
e) produsele fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse în
gospodăriile individuale pentru consumul propriu.

5. Nu reprezintă condiţie cumulativă ce trebuie îndeplinită de agenţii


economici mici producători pentru a beneficia de nivelul redus al accizelor:
a) sunt agenţi economici producători de bere;
b) sunt agenţi economici producători de ţuică;
c) sunt independenţi din punct de vedere juridic şi economic faţă de
orice alt agent economic producător al respectivei băuturi;
d) deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate de producţie nominală
anuală care nu depăşeşte 200.000 hl;
e) nu funcţionează sub licenţa de produs a altui agent economic
producător al respectivei băuturi.

6. Care dintre următoarele afirmaţii făcute asupra preţului maxim de


vânzare cu amănuntul este falsă:
a) se stabileşte de către persoana care produce ţigaretele în Romania;
b) se stabileşte de către persoana care importă ţigaretele în Romania;
c) este interzisă vânzarea ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit
preţuri maxime de vânzare cu amănuntul;
d) este interzisă vânzarea ţigaretelor pentru care nu s-au declarat
preţuri maxime de vânzare cu amănuntul;
e) este permisă vânzarea ocazională a ţigaretelor la un preţ ce
depăşeşte preţul maxim de vânzare cu amănuntul, cu acordul
autorităţii fiscale competente.

7. Nu reprezintă o caracteristică a antrepozitului fiscal:


a) poate fi folosit pentru producerea de produse accizabile;
b) poate fi folosit pentru depozitarea de produse accizabile;
c) poate fi folosit pentru depozitarea de produse accizabile supuse
marcării;
d) poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul de produse
accizabile prin magazinele tip duty-free;
e) poate fi folosit pentru livrearea de uleiuri minerale către avioane şi
nave.

8. Garanţiile depuse de către un antrepozitar autorizat la autoritatea fiscală,


care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile nu pot fi :
a) depozite în numerar;
b) ipoteci;
c) garanţii reale;
d) garanţii personale;
e) stocuri.

9. Produsele accizabile nu sunt scutite de la plata accizelor, atunci când


sunt destinate pentru:
a) livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;
b) organizaţiile internaţionale, în limitele şi în condiţiile stabilite prin
convenţiile internaţionale;
c) stocuri ale agenţilor economici pentru desfăşurarea în bune condiţii
a producţiei;
d) forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului
de Nord, cu excepţia Forţelor armate ale României;
e) rezerva de stat.

10. Alcoolul etilic şi alte produse alcoolice nu sunt scutite de la plata


accizelor atunci când sunt:
a) utilizate pentru producerea oţetului;
b) utilizate în industria cosmetică;
c) necesare în scopuri ştiinţifice;
d) utilizate în industria alimentară;
e) utilizate pentru producerea unui element care nu este supus accizei.

11. Marcarea produselor accizabile se face prin:


1. timbre;
2. banderole;
3. ştanţare;
4. etichete;
5. plăcuţe.
a) 1,2,3;
b) 1,2,4;
c) 2,3,4;
d) 2,4,5;
e) 1,2,5.

12. Supraveghetorii fiscali sunt reprezentanţi permanenţi ai autorităţii


fiscale competente pentru producţia de:
a) alcool etilic;
b) vinuri;
c) cafea;
d) uleiuri minerale;
e) produse intermediare.

Răspunsuri grile:

1 C 5 B 9 C
2 A 6 E 10 D
3 D 7 C 11 B
4 E 8 E 12 A
CAPITOLUL 2
TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ

2.1 Probleme rezolvate

1. Societatea comercială X realizează următoarele operaţiuni:


- livrări de mărfuri la export 100 milioane lei;
- livrări de mărfuri de la intern cu drept de deducere în valoare de
125 milioane lei, TVA 19%;
- livrari de mărfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fără drept de
deducere în valoare de 25 milioane lei;
- achiziţii de materii prime şi materiale consumabile de pe piaţa internă
75 milioane lei, TVA 19%;
- achiziţie de materii prime din import 20 milioane lei, taxa vamală
10%, TVA 19%.
Să se calculeze TVA deductibil, TVA colectat, TVA de dedus, TVA de
plată sau de rambursat, după caz (la momentul achiziţiei nu se cunoaşte dacă
materiile prime vor fi folosite la producerea de bunuri supuse TVA sau scutite de
TVA, fără drept de deducere).

Rezolvare:

Pas 1: determinarea TVA-ului deductibil şi de dedus


Pentru aceasta trebuie analizate operaţiunile pentru care se calculează
TVA-ul deductibil, şi anume achiziţiile, respectiv operaţiunile care intră în
calculul proratei TVA şi a TVA-ului de dedus.
Printre aceste operaţiuni se află unele cu drept de deducere şi altele fără
drept de deducere. Prin urmare este necesar să calculăm cât din TVA-ul posibil de
dedus (deductibil) este şi efectiv dedus. Pentru aceasta vom calcula prorata
TVA(%) pe care o vom aplica TVA-ului deductibil , urmând a obţine un TVA de
dedus proporţional cu totalul operaţiunilor cu drept de deducere în total operaţiuni
efectuate.
În baza de calcul a TVA-ului deductibil vor intra:
- achiziţii materii prime şi materiale consumabile de pe piaţa internă
75 milioane lei;
- achiziţie materii prime din import 20 milioane, taxa vamală 10%.
În ceea ce priveşte mărfurile achiziţionate prin import 20 milioane, în
calculul bazei de impozitare TVA intră valoarea acestor materii prime, inclusiv
toate taxele aferente (mai puţin TVA, desigur) plătite. Prin urmare, valoarea luată
în considerare va fi preţul materiei prime plus taxe vamale aferente:
20 milioane lei + 10% x 20 milioane lei = 22 milioane lei.
Baza de impozitare a TVA deductibil va fi:
75 milioane lei + 22 milioane lei = 97 milioane lei.
TVA deductibil= 19% x 97 milioane lei = 18,43 milioane lei

Prorata = venituri din livrări supuse TVA / venituri din total livrări =
= (venituri din livrări de mărfuri la export 100 milioane lei + venituri din livrări
mărfuri de la intern cu drept de deducere în valoare de 125 milioane lei) / (venituri
din livrări de mărfuri la export 100 milioane lei + venituri din livrări mărfuri de la
intern cu drept de deducere în valoare de 125 milioane lei + venituri din livrări
mărfuri de la intern, scutite de la plata TVA, fără drept de deducere în valoare de
25 milioane lei) = 90%
Prin urmare TVA de dedus va fi 90% x TVA deductibil = 90% x 18,43
milioane lei = 16,587 milioane lei

Pas 2: calcularea TVA-ului colectat


TVA-ul colectat este cel aferent tuturor livrărilor realizate de către
contribuabil
Baza de calcul este valoarea livrărilor de mărfuri de la intern cu drept de
deducere în valoare de 125 milioane lei. Deci TVA colectată este 125 milioane lei
x 19% = 23,75 milioane lei.

Pas 3: compararea sumelor reprezentând TVA de dedus si TVA


colectat şi determinarea TVA-ului de plată sau de recuperat, după caz

TVA colectată 23,75 milioane lei


TVA de dedus 16,587 milioane lei

TVA de plată (TVA colectată> TVA de dedus) =


TVA colectată - TVA de dedus = 23,75 milioane lei - 16,587 milioane lei =
= 7,163 milioane lei.
2. Societatea comercială X realizează următoarele operaţiuni:
- achiziţionează materii prime de la intern 150 milioane lei;
- produce şi livrează produse finite la intern în valoare de 200 milioane lei;
- achiziţionează bunuri în contul clienţilor în valoare de 20 milioane lei
care vor fi ulterior decontaţi;
- produce şi livrează produse finite la intern fără drept de deducere în
valoare de 60 milioane lei;
- importă mărfuri în valoare de 2000 euro, cheltuieli cu transportul
500 euro, acciza 30%, taxa vamală 10% pe care le vinde aplicând un comision de
7%.
Să se calculeze TVA de plată sau de rambursat, după caz, aferentă
operaţiunilor. Cursul de schimb valutar este de 40.000 lei/euro.

Rezolvare:

Pas 1: determinarea TVA-ului deductibil şi de dedus


Pentru aceasta trebuie analizate operaţiunile pentru care se calculează
TVA-ul deductibil, şi anume achiziţiile, respectiv operaţiunile care intră în
calculul proratei TVA şi a TVA-ului de dedus.
Printre aceste operaţiuni se află unele cu drept de deducere şi altele fără
drept de deducere. Prin urmare este necesar să calculăm cât din TVA-ul posibil de
dedus (deductibil) este şi efectiv dedus. Pentru aceasta vom calcula prorata TVA
(%) pe care o vom aplica TVA-ului deductibil calculat, urmând a obţine un TVA
de dedus proporţional cu totalul operaţiunilor cu drept de deducere în total
operaţiuni efectuate.
În baza de calcul a TVA-ului deductibil vor intra:
- achiziţionează materii prime de la intern 150 milioane lei;
- importă mărfuri în valoare de 2.000 euro, cheltuieli cu transportul
500 euro, acciza 30%, taxa vamală 10% pe care le vinde aplicând un comision de
7%.
În ceea ce priveşte mărfurile achiziţionate pe baza de import în valoare de
2.000 euro, în calculul bazei de impozitare TVA intră valoarea acestor materii
prime, inclusiv toate taxele aferente (mai puţin TVA, desigur) plătite. Prin urmare,
valoarea luată în considerare va fi preţul materiei prime plus taxe vamale şi acciza
aferente:
Valoarea în vamă = 2.000 euro x 40.000 lei/euro = 80.000.000 lei
Taxa vamală = valoarea în vamă x cota =10% x 80.000.000 lei =
= 8.000.000 lei
Acciza = (valoarea în vamă + taxa vamală) x cota = (80.000.000 lei +
+ 8.000.000 lei) x 30% = 26.400.000 lei.
Deci valoarea luată în calcul pentru calculul TVA deductibil aferent
importului de mărfuri este valoarea în vamă + taxa vamală + acciza = 80.000.000
lei + 8.000.000 lei + 26.400.000 lei = 114,4 milioane lei.
Baza de impozitare TVA deductibil va fi deci:
150 milioane lei + 114,4 milioane lei = 264,4 milioane lei.
TVA deductibil = 19% x 264,4 milioane lei = 50,236 milioane lei.

Prorata = livrări supuse TVA / total livrări = (veniturile din vânzarea


produselor finite livrate la intern, în valoare de 200 milioane lei + veniturile din
vânzarea produselor importate, aplicând un comision de 7%) / (veniturile din
vânzarea produselor finite livrate la intern în valoare de 200 milioane lei +
+ veniturile din vânzarea produselor finite livrate la intern fără drept de deducere
în valoare de 60 milioane lei + veniturile din vânzările de produse importate,
aplicând un comision de 7%).

Pentru vânzările aferente producţiei importate, valoarea care intră în


calculul proratei este egală cu valoarea în vamă + taxa vamală + acciza +
+ comisionul aplicat. Comisionul se calculează pornind de la valoarea în vamă +
+ taxa vamală + acciza, sumă la care se aplică procentul de 7%. Astfel comisionul
= 7% x 114,4 milioane lei = 8,008 milioane lei.
Deci valoarea înscrisă în dreptul veniturilor din vânzări produse importate
va fi de 114,4 milioane lei + 8,008 milioane lei = 122,408 milioane lei.

prorata TVA = (200 milioane lei + 122,408 milioane lei)/(200 milioane lei
+ 122,408 milioane lei + 60 milioane lei) = 322,408 milioane lei / 382,408
milioane lei = 0,843 sau 84,3%.
Prin urmare TVA de dedus va fi 0,843 x TVA deductibil = 0,843 x 50,236
milioane lei = 42.353.947 lei.

Pas 2: calcularea TVA-ului colectat


TVA-ul colectat este cel aferent tuturor livrărilor realizate de către
contribuabil.
Baza de calcul va fi: produse finite livrate la intern în valoare de
200 milioane lei + vânzări produse importate, aplicând un comision de 7%.
Deci TVA colectată este (200 milioane lei + 122,408 milioane lei) x 19%
= 61.257.520 lei.

Pas 3: compararea sumelor reprezentând TVA de dedus şi TVA


colectat şi determinarea TVA-ului de plată sau de recuperat, după caz

TVA colectată 61.257.520 lei


TVA de dedus 42.353.947 lei

TVA de plata (TVA colectată > TVA de dedus) = TVA colectată - TVA
de dedus = 61.257.520 lei - 42.353.947 lei = 18.903.573 lei.

3. Societatea comercială A vinde societătii comerciale B o cantitate de


7.000 kg orez la un preţ negociat de 6.300 lei/kg, TVA 19%. Pentru cantitatea
livrată A acordă clientului său în momentul întocmirii facturii o reducere de 4%. B
vinde marfa societătii comerciale C practicând un adaos comercial de 11%. La
rândul său C vinde produsul consumatorului final la un preţ (inclusiv TVA) de
15.000 lei/kg. Să se calculeze TVA de plată la bugetul de stat de către societăţile B
respectiv C precum şi TVA ce cade în sarcina consumatorului final.

Rezolvare:

Pas 1: TVA de plată sau de recuperat aferent ansamblului


operaţiunilor realizate de B
În această primă situaţie avem un TVA colectat, aferent vânzărilor către C
şi un TVA deductibil aferent achiziţiilor de la A.
Baza de calcul a TVA deductibil este preţul de achiziţie a orezului, luând
în considerare şi reducerea de 4% oferită, prin urmare aceasta va fi (7.000 kg x
x 6.300 lei / kg) x (100% - 4%) = 44,1 milioane lei x 0,96 = 42,336 milioane lei.
TVA deductibil = 42,336 milioane lei x 19% = 8.043.840 lei.

Baza de calcul aferenta TVA-ului colectat va fi preţul de vânzare a mărfii


achiziţionate de la A, adică costul acesteia plus comisionul.
TVA colectat = (42,336 milioane lei + 42,336 milioane lei x 11%) x 19% =
= 46,99296 milioane lei x 19% = 8.928.663lei.
Conform calculelor, se observă că TVA colectat > TVA deductibil, deci în
ansamblu, agentul B va avea de plată la bugetul de stat 8.928.663 lei - 8.043.840
lei = 884.823 lei.

Pas 2 : TVA de plată sau de recuperat aferent ansamblului


operaţiunilor realizate de C
În această situaţie avem un TVA colectat, aferent vânzărilor către
consumatorul final şi un TVA deductibil aferent achiziţiilor de la B, egal ca sumă
cu TVA-ul colectat de către B (8.928.663 lei).

Deci nu rămâne de calculat decât TVA-ul colectat. Cunoscând preţul de


vânzare al orezului inclusiv TVA, pentru aflarea TVA-ului colectat vom aplica
cota TVA recalculată asupra valorii de vânzare, inclusiv TVA dată de problemă,
adică 19/(100+19). Deci, TVA colectat = (15.000 lei / kg x 7.000 kg) x (19/119) =
105 milioane lei x 19/119 = 16.764.706 lei.

Conform calculelor, se observă că TVA colectat> TVA deductibil, deci în


ansamblu, agentul C va avea de plată la bugetul de stat 16.764.706 lei -
- 8.928.663 lei = 7.836.043 lei.
TVA-ul ce cade în sarcina consumatorului final este reprezentată de către
TVA colectată de C, deci 16.764.706 lei, adică 16.764.706 lei/7.000kg,
aproximativ 2.395 lei pe kg.

4. Un agent economic importă într-o lună parfumuri în valoare de 25.000


euro din care ape de parfum în valoare de 10.000 euro. Cheltuielile pe parcursul
extern sunt de 1.000 euro. Se dau următoarele informatii : taxa vamală 15%,
acciza 30% pentru parfumuri şi 20% pentru ape de parfum, TVA 19%.
Importatorul vinde în continuare produsele importate unui comerciant practicând o
marjă comercială de 10%. La randul său comerciantul vinde marfa consumatorilor
finali practicând un adaos comercial de 20%. Să se afle următoarele :
a) valoarea în vamă, taxa vamală, acciza şi TVA aferente importului,
pentru fiecare categorie de produse în parte;
b) preţul importatorului, pentru fiecare categorie de produse în parte;
c) obligaţiile fiscale în vamă ale importatorului;
d) preţul de vânzare cu TVA practicat de importator pentru fiecare
categorie de produse;
e) preţul de vânzare cu TVA practicat de comerciantul cu amănuntul
pentru fiecare categorie de produse.
Cursul de schimb valutar este de 40.000 lei/euro.

Rezolvare:

Pas 1: Calcularea indicatorilor : valoarea în vamă, taxa vamală,


acciza şi TVA aferente importului, pentru fiecare categorie de produse în
parte
Valoarea în vamă reprezintă preţul la extern al mărfii importate plus toate
cheltuielile realizate pe parcursul extern. În acest caz însă suma de 1.000 euro
reprezentând cheltuielile pe parcursul extern este comună celor 2 categorii de
produse, deci ea va trebui împărţită proporţional.
Astfel :
- cheltuieli pe parcursul extern aferente parfumurilor: (15.000 euro /
25.000 euro) x 1.000 euro = 600 euro = 24 milioane lei;
- cheltuieli pe parcursul extern aferente apelor de parfum: (10.000 euro /
25.000 euro) x 1.000 euro = 400 euro = 16 milioane lei.
Odată cunoscut cum se împart aceste cheltuieli între cele două categorii de
produse, putem trece la calculul valorii în vamă :
- parfumuri: VV = preţ extern + cheltuieli pe parcursul extern = 15.000
euro x 40.000 lei/euro + 24 milioane lei = 600 milioane lei + 24 milioane lei = 624
milioane lei;
- ape de parfum: VV = preţ extern + cheltuieli pe parcursul extern =
= 10.000 euro x 40.000 lei/euro + 16 milioane lei = 400 milioane lei + 16 milioane
lei = 416 milioane lei.
Fiind cunoscută valoarea în vamă, putem afla şi taxa vamală aferentă
fiecărei categorii de produse importate:
- ape de parfum: taxa vamală = 15% x VV = 15% x 416 milioane lei =
= 62,4 milioane lei;
- parfumuri: taxa vamală = 15% x VV = 15% x 624 milioane lei = 93,6
milioane lei.

Acciza se calculează având ca bază valoarea în vamă şi taxa vamală


(în acest exemplu comisionul vamal nu este luat în considerare, el fiind 0).
- ape de parfum: (416 milioane lei + 62,4 milioane lei) x 20% = 478,4
milioane lei x 20% = 95,68 milioane lei;
- parfumuri: (624 milioane lei + 93,6 milioane lei) x 30% = 717,6
milioane lei x 30% = 215,28 milioane lei.
Pentru calculul taxei pe valoarea adaugată, baza la care se aplică cota
TVA este reprezentată de suma dintre valoarea în vamă, taxa vamală, comisionul
vamal, acciza.
Astfel, vom avea:
- ape de parfum: (416 milioane lei + 62,4 milioane lei + 95,68 milioane
lei) x 19% = 574,08 milioane lei x 19% = 109, 0752 milioane lei;
- parfumuri: (624 milioane lei + 93,6 milioane lei + 215,28 milioane lei) x
x 19% = 932,88 x 19% = 177,2472 milioane lei.

Pas 2: calculul preţului importatorului, pentru fiecare categorie de


produse
Preţul importatorului reprezintă ansamblul cheltuielilor ce le realizează
acesta cu mărfurile, deci atât preţul lor plătit la extern, cheltuielile efectuate pentru
a le aduce în ţară cât şi toate taxele şi impozitele aferente transportului plătite.
Deci, preţul importatorului fără TVA = valoarea în vamă + taxa vamală +
+ comision vamal + acciza:
- ape de parfum: 416 milioane lei + 62,4 milioane lei + 0 + 95,68 milioane
lei = 574,08 milioane lei;
- parfumuri: 624 milioane lei + 93,6 milioane lei + 0 + 215,28 milioane lei
= 932,88 milioane lei.

Pas 3 : calculul obligaţiilor fiscale ale importatorului:


Obligaţiile fiscale ale importatorului = taxa vamală + accize + TVA:
- pentru apele de parfum 62,4 milioane lei + 95,68 milioane lei + 109,0752
milioane lei = 267,1552 milioane lei;
- pentru celelalte produse de parfumerie 93,6 milioane lei + 215,28
milioane + 177,2472 milioane lei = 486,1272 milioane lei.

Pas 4: calcularea preţului de vânzare cu TVA practicat de importator


pentru fiecare categorie de produse ;
Preţul de vânzare fără TVA utilizat de contribuabil va fi egal cu valoarea
în vamă a produselor la care se adaugă toate cheltuielile cu taxele şi impozitele
(mai puţin cele cu TVA) şi, în final, comisionul. Deci:
- pentru apele de parfum: preţul de vânzare fără TVA = 574,08 milioane
lei + 574 milioane lei x 10% = 631,488 milioane lei.
Preţul de vânzare cu TVA = preţul de vânzare fără TVA x (100%+19%) =
= 631,488 milioane lei x 1,19 = 751,47072 lei;
- pentru parfumuri:
preţul de vânzare fără TVA = 932,88 milioane lei + 932,88 milioane lei x
x 10% = 1026,168 milioane lei.
Preţul de vânzare cu TVA = preţul de vânzare fără TVA x (100%+19%) =
= 1026,168 milioane lei x 1,19 = 1221,13992 milioane lei

Pas 5 : calculul preţului de vânzare cu TVA practicat de comerciantul


cu amănuntul pentru fiecare categorie de produse.
Preţul de vânzare cu amănuntul fără TVA, practicat de către comerciantul
cu amănuntul este egal cu preţul de achiziţie al produselor de la importator, fără
TVA, plus comisionul aplicat la această valoare. Deci:
- pentru apele de parfum: preţul de vânzare, fără TVA = preţ de achiziţie
fără TVA + comision x preţ de achiziţie fără TVA = 631,488 milioane lei x
x (100%+20%) = 757,7856 milioane lei.
Preţul de vânzare cu amănuntul = preţul de vânzare fără TVA x (100% +
+ 19%) = 757,7856 milioane lei x 1,19 = 901.764.864 lei ;
- pentru parfumuri: preţul de vânzare, fără TVA = preţ de achiziţie fără
TVA + comision x preţ de achiziţie fără TVA = 1026,168 milioane lei x (100% +
+ 20%) = 1231,4016 milioane lei.
Preţul de vânzare cu amănuntul = preţul de vânzare fără TVA x (100% +
+ 19%) = 1231,4016 milioane lei x 1,19 = 1.465.367.904 lei.

5. O societate comercială plătitoare de taxă pe valoarea adăugată a


achiziţionat în luna mai a anului în curs materii prime în valoare de 10.000.000 lei.
Ambalajele în care a fost livrată materia primă sunt în valoare de 100.000 lei, ele
fiind luate la schimb. De asemenea, prestările de servicii către firma respectivă se
ridică la suma de 2.000.000 lei. Societatea a livrat marfă în valoare de 9.000.000
lei. Taxa pe valoarea adăugată este în procent de 19%, ea nefiind inclusă în valorile
de mai sus.
Să se determine:
a) taxa pe valoarea adăugată colectată;
b) taxa pe valoarea adăugată deductibilă;
c) taxa pe valoarea adăugată de plată.
Rezolvare:

Pasul 1: Determinarea taxei pe valoarea adăugată colectată:


Taxa pe valoarea adăugată colectată este taxa pe valoarea adăugată
aferentă livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii. Ea se calculează prin
aplicare cotei procentuale la baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată.
TVAc = baza de impozitare x cota TVA = 9.000.000 x 19% = 1.710.000
lei.

Pasul 2: Taxa pe valoarea adăugată deductibilă:


Taxa pe valoarea adăugată deductibilă este taxa pe valoarea adăugată
aferentă intrărilor (achiziţiilor) de bunuri sau servicii. Ea se calculează prin aplicare
cotei procentuale la baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată deductibilă.
Baza de calcul este formată, în cazul nostru, din valoarea achiziţiei de
materii prime şi din valoarea serviciilor recepţionate, în ea nefiind inclusă valoarea
ambalajelor (au fost luate la schimb, deci nu are loc transferul dreptului de
proprietate).
TVAd = baza de impozitare x cota TVA = (10.000.000 + 2.000.000) x
x 19% = 12.000.000 x 19% = 2.280.000 lei.

Pasul 3: Taxa pe valoarea adăugată de plată:


Taxa pe valoarea adăugată de plată reprezintă diferenţa dintre taxa pe
valoarea adăugată colectată şi cea deductibilă.
TVA de plată = TVAc – TVAd = 2.280.000 – 1.710.000 = 570.000 lei.

6. O societate comercială plătitoare de taxă pe valoarea adăugată a


achiziţionat în luna mai materii prime în valoare de 5.000.000 lei, TVA 19%. De
asemenea, prestările de servicii către firma respectivă au fost în sumă de 1.000.000
lei, TVA 19%. Societatea a livrat marfă în valoare de 8.000.000 lei, TVA 19%.
Taxa pe valoarea adăugată este inclusă în valorile prezentate mai sus.
Să se determine:
a) taxa pe valoarea adăugată colectată;
b) taxa pe valoarea adăugată deductibilă;
c) taxa pe valoarea adăugată de plată.
Rezolvare:

Deoarece taxa pe valoarea adăugată este inclusă în sumele prezentate în


datele problemei, nu putem aplica cota de 19%, ci trebuie să folosim cota rezultată
conform principiului sutei majorate. Aceasta este:
(19/ (100 + 19)) x 100 = 15,966%

Pasul 1: Determinarea taxei pe valoarea adăugată colectată


Taxa pe valoarea adăugată colectată este cea aferentă livrărilor. Calculul ei
se va face ţinând cont de livrările de bunuri realizate de agentul economic.
TVAc = 8.000.000 x 15,966% = 1.277.280 lei.

Pasul 2: Taxa pe valoarea adăugată deductibilă:


Taxa pe valoarea adăugată deductibilă este cea aferentă aprovizionărior, la
calculul ei intrând sumele datorate pentru materiile prime achiziţionate şi pentru
serviciile recepţionate.
TVAd = 5.000.000 x 15,966% + 1.000.000 x 15,966% = 798.300 + 159660
= 957.960 lei.

Pasul 3: Taxa pe valoarea adăugată de plată:


Taxa pe valoarea adăugată de plată reprezintă diferenţa între taxa pe
valoarea adăugată colectată şi cea deductibilă.
TVA de plată = TVAc – TVAd = 1.277.280 – 957.960 = 319.320 lei.

7. O societate achiziţionează materii prime în valoare de 8.000.000 lei,


exclusiv TVA. De asemenea, contravaloarea serviciilor prestate către ea este de
2.000.000 lei (TVA nu este inclus). În luna respectivă, societatea achită integral
contravaloarea serviciilor şi 30% din contravaloarea materiei prime. Tot în luna
respectivă, societatea livrează marfă în valoare de 15.000.000 lei, inclusiv TVA,
fiindu-i achitată suma de 7.000.000 lei. Se mai cunosc următoarele: cota TVA =
= 19% şi societatea mai are o restanţă de plată a TVA în sumă de 186.354 lei.
Să se calculeze taxa pe valoarea adăugată de plată la bugetul statului.
Rezolvare:

Taxa pe valoarea adăugată, atât cea colectată, cât şi cea deductibilă, se


calculează la valoarea de facturare şi nu în funcţie de fluxurile de bani pe care le
implică.
În cazul taxei pe valoarea adăugată colectată, pentru determinarea acesteia
se va lua ca bază de calcul întreaga sumă facturată, respectiv 15.000.000 lei şi nu
7.000.000 cât reprezintă suma achitată.
TVAc = 15.000.000 x 15,966% = 2.394.900 lei. S-a folosit cota recalculată
deoarece taxa pe valoarea adăugată este inclusă în valoarea de vânzare.
În cazul taxei pe valoarea adăugată deductibilă, baza de calcul este formată
din valoarea facturată a materiilor prime achiziţionate şi din contravaloarea
serviciilor recepţionate, deci baza de calcul este 8.000.000 + 2.000.000 =
= 10.000.000 lei.
TVAd = 10.000.000 x 19% = 1.900.000 lei.
Taxa pe valoarea adăugată de plată (pentru operaţiunile realizate în luna în
curs) = TVAc – TVAd = 2.394.900 – 1.900.000 = 494.900 lei.
Deoarece agentul economic mai are o restanţă la plata taxei pe valoarea
adăugată, TVA de plată = 494.900 + 186.354 = 681.254 lei.

8. Un importator primeşte din străinătate marfă în valoare de 10.000.000


lei. Taxele vamale sunt de 25%, comisionul vamal 0,5%, accizele sunt de
1.000.000 lei. Pentru depozitarea mărfii în vamă se plăteşte o taxă de magazinaj de
500.000 lei.
Să se calculeze taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfii (cota TVA =
= 19%).

Rezolvare:

Taxa pe valoarea adăugată pe care trebuie să o plătească importatorul se


determină prin aplicare cotei de 19% asupra bazei de calcul. Trebuie să
determinăm, mai întâi, baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată.
Baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată cuprinde:
- valoarea în vamă;
- taxele vamale = valoarea în vamă x cota;
- comisionul vamal = valoarea în vamă x cota;
- accizele;
- cheltuielile de depozitare.
TV = VV x cota = 10.000.000 x 25% = 2.500.000 lei.
CV = VV x cota = 10.000.000 x 0,5% = 50.000 lei.
Baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată = VV + TV + CV + acciza +
cheltuieli de magazinaj = 10.000.000 + 2.500.000 + 50.000 + 500.000 =
13.050.000 lei.
TVA de plată = 13.050.000 x 19% = 2.479.500 lei.

9. Marfa sosită în vamă pentru un importator este în valoare de 18.900.000


lei. Taxele vamale sunt stabilite într-o cotă procentuală de 20%, iar comisionul
vamal este 0,25%. Accizele sunt de 30%. Importatorul vinde marfa unui angrosist,
practicând un adaos comercial de 15%.
Să se determine:
a) taxa pe valoarea adăugată plătită în vamă;
b) taxa pe valoarea adăugată plătită ca urmare a vânzării mărfii.

Rezolvare:

Pasul 1: Determinarea taxei pe valoarea adăugată de plată în vamă:


Taxa vamală = valoarea în vamă x cota taxei vamale = 18.900.000 x 20%
= 3.780.000 lei.
Comisionul vamal = valoarea în vamă x cota comisionului vamal =
= 18.900.000 x 0,25% = 47.250 lei.
Acciza = baza de impozitare a accizei x cota acizei
Baza de impozitare a accizei cuprinde:
- valoarea în vamă;
- taxa vamală;
- comisionul vamal.
Baza de impozitare a accizei = VV + TV + CV = 18.900.000 + 3.780.000 +
+ 47.250 = 22.727.250 lei.
Acciza = 22.727.250 x 30% = 6.818.175 lei.
Baza de impozitarea a TVA = VV + CV + TV + acciza = 18.900.000 +
+ 3.780.000 + 47.250 + 6.818.175 = 29.545.425 lei.
TVA de plată în vamă = baza de impozitare a TVA x cota TVA =
= 29.545.425 x 19% = 5.613.631 lei.
Pasul 2: Determinarea taxei pe valoarea adăugată de plată ca urmare
a vânzării mărfii:
Adaosul comercial al importatorului în situaţia în care vinde marfa este
preţul fără TVA din vamă la care se aplică cota de adaos comercial.
Preţul fără TVA în vamă este chiar baza de calcul a taxei pe valoarea
adăugată în vamă.
Adaos comercial = 29.545.425 x 15% = 4.431.813 lei.
Preţul de vânzare fără TVA către angrosist = baza de impozitarea a TVA în
vamă + adaos comercial = 29.545.425 + 4.431.813 = 33.977.238 lei.
Taxa pa valoarea adăugată colectată = 33.977.238 x 19% = 6.455.675 lei.
TVA de plată = TVAc – TVA în vamă = 6.455.675 – 5.613.631 = 842.044
lei.

10. O societate comercială livrează în luna mai bunuri în valoare de


8.000.000 lei. De asemenea, ea livrează şi un utilaj cu plata în rate în valoare de
10.000.000 lei în condiţiile următoare: avans 40% şi apoi tranşe lunare de
1.000.000 lei, începând chiar cu luna mai.
Societatea se aprovizionează cu bunuri în valoare de 4.000.000 lei şi, de
asemenea, achită o rată dintr-o achiziţie cu plata în rate în valoare de 3.000.000 lei.
Taxa pe valoarea adăugată este în cotă 19% şi nu este inclusă în sumele din
aplicaţie.
Să se determine taxa pe valoarea adăugată care trebuie plătită la bugetul
statului pentru luna mai.

Rezolvare:

Pentru a determina taxa pe valoarea adăugată de plată trebuie să


determinăm taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea adăugată
deductibilă.
În baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată colectată sunt cuprinse
livrările de 8.000.000 lei, avansul din contractul cu plata în rate şi rata pentru luna
mai. În cazul livrărilor cu plata în rate, taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă
în luna în care este scadentă rata respectivă şi nu în momentul în care are loc
încheierea contractului.
Baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată colectată = 8.000.000 +
10.000.000 x 40% + 1.000.000 = 8.000.000 + 4.000.000 + 1.000.000 = 13.000.000
lei.
TVAc = 13.000.000 x 19% = 2.470.000 lei.
În baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată deductibilă includem
achiziţiile de bunuri şi achitarea ratei din contract.
Baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată deductibilă= 4.000.000 +
+ 3.000.000 = 7.000.000 lei.
TVAd = 7.000.000 x 19% = 1.330.000 lei.
TVA de plată = TVAc – TVAd = 2.470.000 – 1.330.000 = 1.140.000 lei.

11. Un agent economic prezintă următoarea situaţie a operaţiunilor


efectuate în luna august:
- livrări de marfă la intern 50.000.000 lei, TVA 19%;
- livrări de marfă la export 10.000.000 lei;
- livrări de marfă la intern, supusă TVA, fără drept de deducere, 5.000.000
lei;
- conform unui contract anterior, devine scadentă o rată dintr-un contract
cu plata în rate de 15.000.000 lei, TVA 19%, din care se încasează 10.000.000 lei,
TVA 19%;
- colectează fise dintr-un aparat prin care se distribuie produse. Numărul
fiselor este 100, iar preţul unei fise este 10.000 lei;
- se aprovizionează cu materii prime în valoare de 45.000.000 lei, TVA
19%.
Să se determine TVA de plată.

Rezolvare:

Pentru a determina TVA de plată pentru agentul economic trebuie să facem


câteva precizări:
- pentru contractul cu plata în rate, TVA devine exigibilă la scadenţa plăţii,
aferent valorii ratei. Deci, în cazul nostru, deşi au fost încasaţi doar 10.000.000 lei
+ TVA, vom avea TVA exigibilă va fi cea aferentă ratei de 15.000.000 lei, în
valoare de 15.000.000 x 19% = 2.850.000 lei.
- în cazul în care are loc vânzarea produselor prin aparate pe bază de fise,
TVA devine exigibilă în momentul colectării fiselor. Valoarea fiselor = 100 x
x 10.000 = 1.000.000 lei, aceasta cuprinzând şi TVA. TVA colectată = 1.000.000 x
x 15,966% = 159.660 lei, deci valoarea, fără TVA, a produselor este 840.340 lei.
- deoarece agentul economic efectuează şi livrări supuse taxei pe valoarea
adăugată care nu dau dreptul de deducere, vom determina TVA care poate fi
dedusă cu ajutorul pro ratei. Considerăm că agentul economic calculează lunar pro
rata.
Pro rata = (venituri din livrări supuse TVA care dau drept de deducere /
venituri din total livrări supuse TVA) x 100 = (50.000.000 + 10.000.000 +
+ 15.000.000 + 840.340) / (50.000.000 + 10.000.000 + 5.000.000 + 15.000.000 +
+ 840.340) = 93,81%.
TVAc = 50.000.000 x 19% + 15.000.000 x 19% + 1.000.000 x 15,966% =
= 12.509.660 lei.
TVA deductibilă = 45.000.000 x 19% = 8.550.000 lei.
TVA de dedus = 8.550.000 x 93,81% = 8.020.755 lei.
TVA de plată = 12.509.660 – 8.020.755 = 4.488.905 lei.

12. Un agent economic importă în luna iulie produse în valoare de


90.000.000 lei. Transportul pe parcursul extern generează cheltuieli în valoare de
6.000.000 lei.
La intrarea mărfii în ţară, agentul economic datorează taxe vamale în
cuantum de 20%, comision vamal 0,5% şi accize 30%.
Tot în luna iunie, agentul economic livrează în ţară produse importate la o
valoare de 200.000.000 lei, TVA 19% şi încasează o rată dintr-un contract cu plata
în rate în valoare de 50.000.000 lei, TVA 19%. Taxa pe valoarea adăugată
deductibilă aferentă operaţiunilor efectuate în ţară este 2.650.000 lei.
Care este valoarea TVA de plată în vamă şi care este valoarea TVA de
plată pentru operaţiunile realizate la intern?

Rezolvare:

Valoarea în vamă = preţul extern + cheltuielile cu transportul pe parcursul


extern = 90.000.000 + 6.000.000 = 96.000.000 lei.
Taxa vamală = valoarea în vamă x cota de impozitare = 96.000.000 x 19%
= 19.200.000 lei.
Comisionul vamal = valoarea în vamă x cota de impozitare = 96.000.000 x
x 0,5% = 480.000 lei.
Acciza = (valoarea în vamă + taxa vamală + comisionul vamal) x cota de
impozitare = (96.000.000 + 19.200.000 + 480.000) x 30% = 34.704.000 lei.
TVA de plată în vamă = 19% x (valoarea în vamă + taxa vamală +
+ comisionul vamal + acciza) = 19% x (96.000.000 + 19.200.000 + 480.000 +
+ 34.704.000) = 28.572.960 lei.

Pentru operaţiunile efectuate de agentul economic la intern avem


următoarea situaţie:
TVAc = 200.000.000 x 19% + 50.000.000 x 19% = 47.500.000 lei.
TVAd = TVA plătită în vamă + TVAd pentru operaţiunile de la intern =
= 28.572.960 + 2.650.000 = 31.222.960 lei.
TVA de plată = 47.500.000 – 31.222.960 = 16.277.040 lei.

13. O societate comercială livrează marfă unui client, într-o cantitate de


5.000 kg, la un preţ de 10.000 lei/kg. Furnizorul acordă o reducere de preţ de 10%.
Care este valoarea TVA colectată?

Rezolvare:

Reducerea de preţ nu se cuprinde în baza de impozitare a taxei pe valoarea


adăugată, astfel, valoarea de impozitare fiind diminuată.
TVAc = 5.000 x (10.000 – 10.000 x 10%) x 19% = 8.550.000 lei.

14. O agenţie de turism organizează o excursie pentru care efectuează


următoarele cheltuieli cu plata unor servicii închiriate:
- cheltuieli cu masa 5.000.000 lei, TVA 19%;
- cheltuieli aferente cazării 4.200.000 lei, TVA 19%;
- cheltuieli de transport 2.100.000 lei, TVA 19%.
Agenţia vinde turiştilor bilete în valoare de 15.000.000 lei. Taxa pe
valoarea adăugată deductibilă a agenţiei, generată de cheltuielile pentru întreţinerea
sediului este de 120.000 lei.
Să se determine TVA de plată.
Rezolvare:

Taxa pe valoarea adăugată colectată este cea aferentă comisionului.


TVA aferentă serviciilor (masă, cazare, transport) la care apelează agenţia
nu este deductibilă.
Comision (inclusiv TVA) = 15.000.000 – (5.000.000 + 4.200.000 +
+ 2.100.000) x 1,19 = 1.553.000 lei.
TVA aferent comision = 1.553.000 x 15,966% = 247.952 lei.
TVA de plată = 247.952 – 120.000 = 127.952 lei.

2.2 Probleme propuse spre rezolvare

1. O societate comercială achiziţionează materii prime în valoare de 120


milioane lei şi mărfuri în valoare de 50 milioane lei din care preţul ambalajului
returnabil 1 milion lei. Să se calculeze TVA de plată ştiind că mărfurile sunt
vândute în aceeaşi lună la preţul de 65 milioane lei fără TVA iar materiile prime
sunt utilizate în producţie, vânzându-se bunuri în valoare de 200 milioane
lei(inclusiv TVA) .

2. O societate de intermediere în turism vinde bilete pentru o excursie în


valoare de 500 milioane lei (inclusiv TVA). Societatea respectivă înregistrează
următoarele cheltuieli:
a. cheltuieli de transport 20 milioane lei;
b. cheltuieli de cazare 200 milioane lei;
c. cheltuieli cu salarizarea personalului 15 milioane lei;
d. cheltuieli cu întreţinerea agenţiei 10 milioane lei;
e. cheltuieli cu chiria 25 milioane lei.
Să se calculezeze TVA aferent operaţiunii.

3. O societate comercială vinde unei alte societăţi comerciale produse în


valoare de 100 milioane lei( fara TVA) pentru care acordă un discount de 2%. Plata
se face cu întârziere iar cumpărătorul este obligat la plata unor penalităţi de 1%. Să
se calculeze TVA aferentă operaţiei.
4. O societate comercială livrează clienţilor produse ortopedice în valoare
de 120 milioane lei şi medicamente de uz uman în valoare de 140 milioane lei. La
livrare clienţii refuză o parte din medicamente în valoare de 20 milioane lei datorită
unor insuficienţe calitative. Să se calculeze TVA şi să se precizeze tipul acesteia.

5. Un importator primeşte din străinătate marfă în valoare de 50.000.000


lei. Taxele vamale sunt de 30%, comisionul vamal 0,5%, accizele sunt de
7.000.000 lei. Pentru depozitarea mărfii în vamă se plăteşte o taxă de magazinaj de
800.000 lei.
Să se calculeze taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfii (cota TVA =
= 19%).

6. O societate comercială livrează în luna mai bunuri în valoare de


10.000.000 lei. De asemenea, ea livrează şi un utilaj cu plata în rate în valoare de
20.000.000 lei în condiţiile următoare: avans 60% şi apoi tranşe lunare de
1.000.000 lei, începând chiar cu luna mai.
Societatea se aprovizionează cu bunuri în valoare de 7.000.000 lei şi, de
asemenea, achită o rată dintr-o achiziţie cu plata în rate în valoare de 2.000.000 lei.
Taxa pe valoarea adăugată este în cotă 19% şi nu este inclusă în sumele din
aplicaţie.
Să se determine taxa pe valoarea adăugată care trebuie plătită la bugetul
statului pentru luna mai.

7. O societate achiziţionează materii prime în valoare de 10.000.000 lei,


exclusiv TVA. De asemenea, contravaloarea serviciilor prestate către ea este de
6.000.000 lei (TVA nu este inclus). În luna respectivă, societatea achită integral
contravaloarea serviciilor şi 50% din contravaloarea materiei prime. Tot în luna
respectivă, societatea livrează marfă în valoare de 22.000.000 lei, inclusiv TVA,
fiindu-i achitată suma de 9.000.000 lei. Se mai cunosc următoarele: cota TVA =
= 19% şi societatea mai are o restanţă de plată a TVA în sumă de 250.000 lei.
Să se calculeze taxa pe valoarea adăugată de plată la bugetul statului.

8. Un agent economic importă într-o lună parfumuri în valoare de


50.000 euro din care ape de parfum în valoare de 15.000 euro. Cheltuielile pe
parcursul extern sunt de 4.000 euro. Se dau următoarele informatii : taxa vamală
15%, acciza 30% pentru parfumuri şi 20% pentru ape de parfum, TVA 19%.
Importatorul vinde în continuare produsele importate unui comerciant practicând o
marjă comercială de 20%. La rândul său comerciantul vinde marfa consumatorilor
finali practicând un adaos comercial de 30%. Să se afle următoarele :
a) valoarea în vamă, taxa vamală, acciza şi TVA aferente importului,
pentru fiecare categorie de produse în parte;
b) preţul importatorului, pentru fiecare categorie de produse în parte;
c) obligaţiile fiscale în vamă ale importatorului;
d) preţul de vânzare cu TVA practicat de importator pentru fiecare
categorie de produse;
e) preţul de vânzare cu TVA practicat de comerciantul cu amănuntul
pentru fiecare categorie de produse.
Cursul de schimb valutar este de 42.000 lei/euro.

2.3 Grile propuse spre rezolvare

1. Taxa pe valoarea adăugată:


1. este un impozit direct;
2. este un impozit indirect;
3. este o taxă;
4. se datorează bugetului de stat;
5. se datorează bugetelor locale.
a) 1,4;
b) 1,5;
c) 2,4;
d) 2,5;
e) 3,4.

2. Sunt considerate livrări de bunuri:


a) perisabilităţile, în limitele prevăzute în lege;
b) bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor
cauze de forţă majoră;
c) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare;
d) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi
valorificate;
e) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma
executării silite.
3. Care dintre următoarele tipuri de importuri nu sunt supuse TVA:
a) intrarea de bunuri în Romania provenind dintr-un alt stat;
b) intrarea de cereale provenind din UE în Romania;
c) livrarea bunurilor aflate în regimuri vamale suspensive;
d) intrarea de gaze naturale provenind din Rusia în Romania;
e) livrarea de utilaje de înaltă precizie, indiferent de statul de
provenienţă.

4. Nu se cuprind în baza de impozitare a TVA:


a) comisioanele, decontate cumpărătorului;
b) cheltuielile de ambalare, decontate clientului;
c) cheltuielile de asigurare, decontate cumpărătorului;
d) remizele acordate de către furnizori;
e) accizele, pentru produsele care sunt supuse acestui impozit.

5. Se cuprind în baza de impozitare a TVA:


a) dobânzile percepute pentru plăţi cu întârziere;
b) cheltuielile de transport decontate clientului;
c) dobânzile percepute pentru operaţiuni de leasing;
d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi
clienţi, prin schimb;
e) sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre
judecătorească definitivă.

6. Cota redusă a TVA este de 9% şi se aplică asupra:


a) veniturilor realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare;
b) veniturile rezultate din anularea datoriilor datorate bugetului
statului;
c) veniturile rezultate din anularea majorărilor datorate bugetului
statului;
d) serviciile funerare prestate de unităţile sanitare;
e) medicamentelor de uz uman şi veterinar.

7. Operaţiuni scutite la plata TVA sunt:


a) spitalizarea;
b) dreptul de intrare la case memoriale;
c) medicamente de uz uman şi veterinar;
d) livrările de produse ortopedice;
e) livrările de cărţi.
8. TVA de dedus se determină prin aplicarea pro-ratei la:
a) TVA colectată;
b) TVA deductibil;
c) TVA de plată;
d) TVA exigibil;
e) TVA neexigibil.

9. Emiterea facturilor fiscale de către plătitorii de TVA:


a) se face la data livrării de bunuri;
b) se face la începutul fiecărei luni calendaristice;
c) se face la data transportului persoanelor cu taximetrele;
d) se face în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data livrării
bunurilor utilizând avizul de însoţire;
e) se face în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la prestarea de
servicii de către firme din străinătate.

Răspunsuri grile:

1 C 4 D 7 A
2 E 5 B 8 B
3 C 6 E 9 A
CAPITOLUL 3
IMPOZITUL PE PROFIT ŞI IMPOZITUL
PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR

3.1 Probleme rezolvate

1. Se cunosc următoarele date despre o societate comercială:

- venituri din exploatare 15.000.000 lei


- cheltuieli din exploatare 10.000.000 lei
- venituri financiare 3.000.000 lei
- cheltuieli financiare 4.000.000 lei
- venituri excepţionale 500.000 lei
- cheltuieli excepţionale 300.000 lei
- pierdere fiscală an anterior 500.000 lei

Să se determine care este rezultatul agentului economic pe tipuri de


activităţi, precum şi care este impozitul pe profit datorat de contribuabil, dacă
cheltuielile nedeductibile sunt de 1.000.000 lei (cota de impozit pe profit este
25%1).

Rezolvare:

1. venituri din exploatare 15.000.000


2. cheltuieli din exploatare 10.000.000
3. rezultat din exploatare (1-2) 5.000.000

4. venituri financiare 3.000.000


5. cheltuieli financiare 4.000.000
6. rezultat financiar (4-5) -1.000.000

7. rezultat activitate curentă (3+6) 4.000.000

1
Începând cu 1 ianuarie 2005 cota de impozit pe profit va fi de 19%.
8. venituri excepţionale 500.000
9. cheltuieli excepţionale 300.000
10. rezultat excepţional (8-9) 200.000

11. profit contabil (7+10) 4.200.000


12. cheltuieli nedeductibile 1.000.000
13. profit fiscal an curent (11+12) 5.200.000
14. pierdere fiscală an anterior 500.000
15. profit impozabil (13-14) 4.700.000
16 impozit pe profit 25% 1.175.000

2. Un agent economic realizează venituri totale în sumă de 50.000.000 lei,


din care 10.000.000 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică
română. Cheltuielile aferente desfăşurării activităţii sunt în sumă de 35.000.000 lei,
din care 1500.000 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile. Să se determine care este
impozitul pe profit datorat de persoana juridică.

Rezolvare:

Venitul impozabil în vom determina după formula:


Venit impozabil = venituri totale – cheltuieli totale – venituri neimpozabile
+ cheltuieli nedeductibile.
Dividendele primite de la o persoană juridică română sunt considerate
venituri neimpozabile.
Venit impozabil = 50.000.000 – 35.000.000 – 10.000.000 + 1.500.000 =
= 6.500.000 lei.
Impozit = 6.500.000 x 25% = 1.625.000 lei.

3. Un agent economic realizează, cumulat de la începutul anului, venituri


în valoare de 50.000.000 lei, din care 30.000.000 lei reprezintă venituri din
activitatea unui bar de noapte. Cheltuielile deductibile aferente efectuate de agentul
economic sunt în sumă de 25.000.000 lei. Să se determine impozitul pe profit
datorat de contribuabil.
Rezolvare:

Pentru a da răspuns la cerinţa acestei probleme trebuie să precizăm că


impozitul pe profit în cazul veniturilor din baruri de noapte se determină diferit faţă
de impozitul pe profit aferent altor activităţi, astfel: impozitul calculat prin
aplicarea cotei de impozit de 25% la profitul impozabil din baruri de noapte nu
poate fi mai mic decât 5% din încasările din această activitate.

Profit impozabil = 50.000.000 – 25.000.000 = 25.000.000 lei. Profit


impozabil aferent barului de noapte = 25.000.000 x (30.000.000 / 50.000.000) =
= 15.000.000 lei.
Impozit pe profit bar de noapte prin aplicarea cotei de impozitare de
25% la profitul impozabil = 15.000.000 x 25% = 3.750.000 lei.
Impozit pe profit bar de noapte prin aplicarea cotei de 5% la venituri =
= 30.000.000 x 5% = 1.500.000 lei.
Din cele calculate, rezultă că impozitul pe profit aferent barului de noapte
este 3.750.000 lei.

Impozit pe profit altă activitate = 10.000.000 x 25% = 2.500.000 lei.


Impozit pe profit pe total activitate = 3.750.000 + 2.500.000 = 6.250.000
lei.

4. Un agent economic prezintă în anul 2004, conform datelor din bilanţ,


următoarea situaţie:
- capitaluri proprii la începutul perioadei 20.000 mld lei;
- capitaluri proprii la sfârşitul perioadei 21.000 mld lei;
- capital împrumutat la începutul perioadei 15.000 mld lei;
- capital împrumutat la sfârşitul perioadei 30.000 mld lei.
Din contul de profit şi pierdere extragem următoarea situaţie:
- venituri totale 60.000 mld lei;
- cheltuieli cu dobânzile 12.000 mld lei;
- venituri din dobânzi 0.
Care este valoarea cheltuielilor cu dobânzile care poate dedusă în situaţia
dată?
Rezolvare:

Modul de determinare al cheltuielilor deductibile, la un moment dat, cu


dobânzile este dat de gradul de îndatorare.
Gradul de îndatorare = (capitalul împrumutat la începutul perioadei +
+ capitalul împrumutat la sfârşitul perioadei) / (capitalul propriu la începutul
perioadei + capitalul propriu la sfârşitul perioadei) = (15.000 + 30.000) / (20.000+
+ 21.000) = 1,0975.
Deoarece gradul de îndatorare este mai mare decât 1, cheltuielile cu
dobânzile care pot fi deduse nu pot depăşi veniturile din dobânzi la care se adaugă
10% din celelalte venituri ale contribuabilului2.
Limita maximă de deductibilitate a cheltuielilor cu dobânzile = 0 +
+ 60.000 x 10% = 6.000 mld lei, deci vom putea deduce 6.000 mld lei, urmând ca
diferenţa până la 12.000 mld lei să se deducă în perioadele următoare.

5. Un agent economic care se încadrează în categoria microîntreprinderilor


obţine venituri totale de 520.000.000 lei. El achiziţionează o casă de marcat în
valoare de 14.500.000 lei. Care este impozitul datorat?

Rezolvare:

Impozit = 1,5% x (520.000.000 – 14.500.000) = 7.582.500 lei.

6. O societate de asigurare prezintă următoarele date: venituri totale


600.000.000 lei, cheltuieli deductibile 200.000.000 lei.
Ştiind că impozitul microîntreprinderilor este 1,5 % din cifra de afaceri să
se determine impozitul care urmează să fie plătit.

Rezolvare:

Companiile de asigurări nu pot fi considerate microîntreprinderi, deci vor


datora impozit pe profit.
Profit impozabil = 600.000.000 – 200.000.000 = 400.000.000 lei.
Impozit = 400.000.000 x 25% = 100.000.000 lei.

2
Începând cu anul 2005 dacă gradul de îndatorare este mai mare decât 1 (sau decât 3 din
2006), cheltuielile cu dobânzile se reportează în totalitate pentru deducere pentru
perioadele în care gradul de îndatorare va fi sub aceste valori.
7. O societate se înfiinţează cu data de 17 martie 2004 având ca activitate
principală prestările de servicii în domeniul telecomunicaţiilor. Firma optează
pentru a fi impusă ca microîntreprindere. La 1 mai firma angajează o persoană cu
timp parţial de lucru de 2 ore/zi. Pe 1 septembrie, în urma deschiderii unei noi
secţii de producţie, au mai fost angajaţi 15 persoane, din care 12 cu timp parţial de
4 ore/zi. Pe 1 decembrie mai sunt angajaţi 4 persoane pentru o muncă de 8 ore/zi.
Să se determine impozitul plătit de firmă, dacă veniturile trimestrial au fost
următoarele: trim. I – 15.000.000 lei, trim. II – 40.000.000 lei, trim. III –
50.000.000 lei şi trim. IV – 55.000.000 lei.

Rezolvare:

Firma poate să-şi păstreze opţiunea de a plăti impozit pe veniturile


microîntreprinderilor dacă are cel puţin un salariat (indiferent dacă este cu timp
parţial sau integral) până pe data de 16 mai (60 de zile de la înfiinţare), condiţie
îndeplinită. Chiar dacă condiţiile prevăzute de lege nu vor mai fi îndeplinite în
restul anului, firma rămâne plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor
cel puţin până la sfârşitul anului fiscal. Condiţia numărului de salariaţi nu a mai
fost respectată începând cu 1 septembrie, fapt ce atrage după sine încadrarea firmei
în categoria plătitorilor de impozit pe profit începând cu 1 ianuarie al anului
următor.

Impozit trimestrul I = 15.000.000 x 1,5% = 225.000 lei


Impozit trimestrul II = 40.000.000 x 1,5% = 600.000 lei
Impozit trimestrul III = 50.000.000 x 1,5% = 750.000 lei
Impozit trimestrul IV = 55.000.000 x 1,5% = 825.000 lei

8. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit a obţinut pe


primele trei trimestre ale anului 2005 venituri în valoare de 250.000.000 lei. Cifra
de afaceri a acestei societăţi, pentru aceeaşi perioadă, este de 220.000.000 lei.
Cheltuielile deductibile totale cumulate de la începutul anului sunt în valoare de
140.000.000 lei. Separat de aceste cheltuieli societatea comercială a acordat în luna
august o sponsorizare în bani în valoare de 20.000.000 lei, iar impozitul pe profit
calculat şi plătit statului, pentru primele două trimestre ale anului 2005, este de
12.300.000 lei. Să se determine impozitul de plată către bugetul de stat aferent
scadenţei din octombrie 2005.
Rezolvare:

Profit impozabil = VT – CT + CN – V neimp = VT – CD = 250.000.000 -


- 140.000.000 = 110.000.000 lei
Impozit pe profit = 110.000.000 x 19% = 20.900.000 lei (cumulat de la
începutul anului).
Cheltuielile cu sponsorizarea sunt considerate cheltuieli nedeductibile, dar
se pot suporta din impozitul pe profit de plată în limita a 3‰ din cifra de afaceri şi
20% din impozitul pe profit de plată.
Cheltuieli cu sponsorizarea care diminuează impozitul pe profit de plată:
3‰ x CA = 3‰ x 220.000.000 = 660.000 lei.
20% x impozit pe profit = 20% x 20.900.000 = 4.180.000 lei
cheltuieli cu sponsorizarea = 20.000.000
Deci, se diminuează impozitul pe profit cu 660.000 lei.

Impozit de plată în octombrie 2005 = 20.900.000 – 660.000 – 12.300.000 =


= 7.940.000 lei.

9. O societate comercială prezintă pentru primul semestru al anului 2004


următoarele venituri şi cheltuieli:
- venituri totale 252.000.000 lei, din care 2.000.000 venituri din dobânzi;
- cheltuieli totale 160.000.000 lei, din care 30.000.000 lei cheltuieli cu
dobânzile aferente unui credit contractat de la o bancă comercială, 8.000.000
cheltuieli cu diurna (din care 6.000.000 lei peste diurna legală care se acordă
instituţiilor publice pentru aceleaşi deplasări) şi 10.000.000 cheltuieli cu impozitul
pe profit calculat în cursul anului.
Gradul de îndatorare al contribuabilului este 1.02. Care este valoarea
impozitului de plată pentru semestrul I al anului 2004 este:

Rezolvare:
Cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile în limita veniturilor din dobânzi
+ 10% din celelalte venituri = 2.000.000 + 10% x 250.000.000 = 27.000.000 lei,
deci 3.000.000 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile.
Cheltuielile cu diurna sunt deductibile în limita a 2,5 x diurna pentru instituţii
publice = 2,5 x 2.000.000 = 5.000.000 lei, deci cheltuielile cu diurna nedeductibile
sunt 3.000.000 lei.
Profit impozabil = venituri totale – cheltuieli totale + cheltuieli
nedeductibile = 252.000.000 – 160.000.000 + 3.000.000 + 3.000.000 +10.000.000
= 98.000.000 lei
Impozit = 98.000.000 x 25% = 24.500.000 lei

10. O societate comercială înregistrează în anul 2004 venituri în sumă de


800 milioane lei din care 700 milioane din vânzarea producţiei proprii, 80 milioane
din vânzarea mărfurilor şi 20 milioane venituri din dobânzi. Cheltuielile
înregistrate sunt:
a) cheltuieli cu achiziţionarea materiilor prime din import, preţ de
achiziţie 2.500 euro, cheltuieli cu transportul pe parcursul extern 300 euro, taxa
vamală 8%, comisionul vamal 0,5%;
b) cheltuieli cu achiziţionarea materiilor prime de pe piaţa internă
400 milioane lei;
c) cheltuieli cu impozitul pe profit datorat şi plătit în cursul anului
40 milioane lei;
d) cheltuieli cu personalul angajat şi contribuţii obligatorii 100 milioane
lei;
e) cheltuieli înregistrate în contabilitate fără documente justificative
12 milioane lei;
f) cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut primit de la o entitate
diferită de o bancă sau o instituţie autorizată în valoare de 50 milioane lei la o rată a
dobânzii lunară cu 2 puncte procentuale mai mare decât rata stabilită ca nivel de
referinţă de către BNR;
g) cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe 20 milioane lei.
Să se calculeze cheltuielile deductibile şi nedeductibile, impozitul pe profit
datorat ştiind că gradul de îndatorare este 0,9.

Rezolvare:

Pas 1:Identificarea cheltuielilor deductibile şi a cuantumului acestora


În cadrul cheltuielilor deductibilile, din cele enumerate în textul problemei
intră următoarele:
- cheltuieli cu materiile prime din import, preţ de achiziţie 2.500 euro,
cheltuieli cu transportul pe parcursul extern 300 euro, taxa vamală 8%, comisionul
vamal 0,5%, TVA 19%;
- cheltuieli cu achiziţionarea materiilor prime de pe piaţa internă
400 milioane lei;
- cheltuieli cu personalul şi contribuţiile obligatorii 100 milioane lei;
- cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut la o entitate diferită de o
bancă sau o instituţie autorizată în valoare de 50 milioane lei la o rată a dobânzii
lunară cu 2 puncte procentuale mai mare decât rata stabilită ca nivel de referinţă de
către BNR –deductibile limitat
- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe 20 milioane lei.
După identificarea cheltuielilor deductibile în totalitate sau parţial, trebuie
realizat un calcul mai amănunţit în ceea ce priveşte cheltuielile legate de
achiziţionarea materiilor prime din import (referitor la care trebuie menţionat că în
calcul intră şi toate taxele şi impozitele aferente acestui import) şi cheltuielile cu
dobânzile generate de împrumutul de 50 milioane lei.

Cheltuielile cu materiile prime din import sunt egale cu valoarea în vamă a


acestora plus taxa vamală plus acciza, adică :
- valoarea în vamă: (2.500 euro + 300 euro) x 40.000 lei/euro = 112
milioane lei;
- taxa vamală = valoarea în vamă x cota = 112 milioane lei x 8% = 8,96
milioane lei;
- comisionul vamal = valoarea în vamă x cota = 112 milioane lei x 0,5% =
= 0,56 milioane lei;
- acciza = 0lei;
Prin urmare ansamblul cheltuielilor legate de acest import vor fi:
112 milioane lei + 8,96 milioane lei + 0,56 milioane lei = 121,52 milioane lei.

Cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile parţial, şi anume cele în limita


ratei dobânzii de referinţă stabilită de Banca Naţională (20%). Restul sumei ce
depăşeşte această limită maximă este considerată nedeductibilă (în cazul nostru
2%).
Deci vom împărţi cheltuielile cu dobânzile, de 22% x 50 milioane lei =
= 11 milioane lei în:
- deductibile: 50 milioane x 20% = 10 milioane lei (acestea sunt
deductibile în totalitate în momentul realizării lor deoarece gradul de îndatorare
este subunitar);
- nedeductibile 50 milioane lei x 2 % = 1 milion lei.
În final, trecem la calculul cheltuielilor deductibile în sumă totală. Această
sumă va fi în valoare de: 121,52 milioane lei (cheltuieli legate de import)
+ 400 milioane lei (cheltuieli cu achiziţionarea materiilor prime de pe piaţa
internă)
+ 100 milioane lei (cheltuieli cu plata personalului şi contribuţiile
obligatorii)
+ 20 milioane lei (cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe)
+ 10 milioane lei ( cheltuieli cu dobânzile deductibile)
651,52 milioane lei, cheltuieli deductibile

Pas 2: Identificarea cheltuielilor nedeductibile şi a cuantumului


acestora
În această categorie intră:
- cheltuieli cu impozitul pe profit datorat 40 milioane lei;
- cheltuieli înregistrate în contabilitate fără documente justificative 12
milioane lei;
- cheltuieli cu dobânzile 1 milion lei (conform calculelor făcute mai sus)
= 53 milioane lei, cheltuieli nedeductibile

Pas 3: calculul profitului impozabil şi a impozitului pe profit de plătit


Profitul impozabil = venituri realizate - cheltuieli efectuate - venituri
neimpozabile + cheltuieli nedeductibile = venituri impozabile – cheltuieli
deductibile.
Cheltuielile deductibile sunt în sumă de 651,52 milioane lei.
Veniturile realizate sunt în sumă de 800 milione lei, toate fiind impozabile.
Deci profitul impozabil va fi în sumă de :
800 milioane lei – 651,52 milioane lei = 148,48 milioane lei.
Impozitul pe profit va fi: profit impozabil x cota de impozit pe profit =
125,3912 milioane lei x 25% = 31.347.800 lei.
Deoarece în cursul anului a plătit 40.000.000 lei, va avea de recuperat de la
stat un impozit în sumă de 40.000.000 – 31.347.800 = 8.652.200 lei.
11. O societate comercială înregistrează venituri în suma de 800 milioane
lei din care 10 milioane venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere şi 5 milioane dobânzi la împrumuturile acordate. Cheltuielile
înregistrate sunt:
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 10 milioane lei;
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 250 milioane lei;
- cheltuieli cu primele de asigurare pentru asigurarea accidentelor de
muncă 15 milioane lei;
- cheltuieli cu stocurile constatate lipsă din gestiune 5 milioane lei;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile 1 milion lei;
- cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor: 1.200.000 lei
pentru 6 zile, ştiind că limita maximă stabilită pentru acest gen de cheltuieli pentru
instituţiile publice este de 105.000 lei/zi;
- cheltuieli cu plata personalului 50 milioane lei;
- cheltuieli sociale reprezentând contravaloarea biletelor de tratament
acordate gratuit salariaţilor 3 milioane de lei, ştiind că fondul anual de salarii este
de 500 milioane lei;
- cheltuieli de protocol 24 milioane lei;
- cheltuieli cu publicitatea 12 milioane lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit 25 milioane lei.
Să se calculeze impozitul pe profit datorat.

Rezolvare:

Pas 1:Identificarea cheltuielilor deductibile şi a cuantumului acestora


În cadrul cheltuielilor deductibilile, din cele enumerate în textul problemei
intră următoarele:
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 10 milioane lei;
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 250 milioane lei;
- cheltuieli cu primele de asigurare pentru asigurarea accidentelor de
muncă 15 milioane lei;
- cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor: 1.200.000 lei
pentru 6 zile, ştiind că limita maximă stabilită pentru acest gen de cheltuieli pentru
instituţiile publice este de 105.000 lei/zi – cheltuieli cu deductibilitate limitată;
- cheltuieli cu plata personalului 50 milioane lei
- cheltuieli sociale 3 milioane de lei, ştiind că fondul anual de salarii este
de 500 milioane lei – cheltuieli cu deductibilitate limitată;
- cheltuieli de protocol 24 milioane lei – cheltuieli cu deductibilitate
limitată;
- cheltuieli cu publicitatea 12 milioane lei;

În continuare vom analiza cheltuielile cu deductibilitate limitată, pentru a


determina cât din cuantumul acestora intră la categoria deductibil şi cât la categoria
nedeductibil.

Cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor - conform legii


limita maximă este de 2,5 x indemnizaţia acordată în cazul instituţiilor publice
(105.000 lei pe zi), ceea ce înseamnă că pentru 6 zile limita maximă este 6 zile x
x 105.000 lei/zi x 2,5 = 1.578.000 lei considerate cheltuieli deductibile. Însă,
cheltuielile efectuate sunt doar de 1.200.000 lei, deci ele vor fi în totalitate
deductibile.

Cheltuielile sociale sunt deductibile în limita a 2% din fondul de salarii


realizat, ceea ce înseamnă 500 milioane lei x 2% = 10 milioane lei. În acest caz
cheltuielile sociale sunt de 3 milioane lei (<10 milioane lei), deci ne încadrăm în
limite şi această categorie de cheltuieli este deductibilă în întregime.

Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita a 2% din diferenţa între


dintre totalul veniturilor impozabile şi a cheltuielilor aferente acestora, mai puţin
cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol.
Veniturile impozabile sunt în sumă de 800 milioane - 10 milioane lei = 790
milioane lei (deoarece veniturile din anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere sunt considerate venituri neimpozabile).
2% x (790 milioane lei - toate cheltuielile efectuate mai puţin cele aferente
veniturilor neimpozabile, mai puţin impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol),
adică = 2% x (790 milioane lei - (10 + 250 + 15 + 5 + 1,2 + 50 + 3 + 12) milioane
lei) = 8,876 milioane lei cheltuieli de protocol deductibile. Restul de 24 milioane
lei - 8,876 milioane lei = 15,124 milioane lei sunt considerate cheltuieli de protocol
nedeductibile.
Pe scurt, lista cheltuielilor deductibile, cu sumele aferente, este:
• cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 10 milioane lei;
• cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 250 milioane lei;
• cheltuieli cu primele de asigurare pentru asigurarea accidentelor de
muncă 15 milioane lei;
• cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor 1.200.000 lei;
• cheltuieli cu salariile 50 milioane lei;
• cheltuielile sociale 3 milioane lei;
• cheltuieli cu publicitatea 12 milioane lei;
• cheltuieli de protocol 8,876 milioane lei.

Deci, în total, cheltuielile deductibile vor fi 350,076 milioane lei.

Pas 2: calculul impozitului pe profit


Pentru aceasta trebuie intâi să calculam profitul impozabil, a cărui formulă
este :
venituri realizate - venituri neimpozabile - cheltuieli deductibile = venituri
impozabile - cheltuieli deductibile = 790 milioane lei (vezi calculele de mai sus) –
– 350,076 milioane lei = 439,924 milioane lei.
Prin urmare impozitul pe profit va fi 439,924 milioane lei x 25% =
= 109,981 milioane lei.
Diferenţa de plată este: 109,981 milioane lei – 25 milioane lei = 84,981
milioane lei.

12. Societatea comercială X înregistrează venituri în valoare de


950 milioane lei din care 10 milioane dividende primite de la o altă persoană
juridică română şi 7 milioane dobânzi la împrumuturile acordate. Cheltuielile
înregistrate au fost:
- cheltuieli cu materiile prime 200 milioane lei;
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 45 milioane lei;
- cheltuieli de protocol 4 milioane lei;
- cheltuieli cu diurna 9 milioane lei, din care 2 milioane peste limita
legală;
- amenzi plătite autorităţilor române 6 milioane lei;
- cheltuieli cu plata personalului 220 milioane lei;
- cheltuieli cu plata dobânzilor aferente unui credit bancar 34 milioane lei,
gradul de îndatorare 0,9;
- cheltuieli cu impozitul pe profit 27 milioane lei.
Să se calculeze cheltuielile deductibile, cele nedeductibile şi impozitul pe
profit.
Rezolvare:

Pas 1:Identificarea cheltuielilor deductibile şi a cuantumului acestora


Cheltuielile deductibile în totalitate şi cu deductibilitate limitată sunt :
- cheltuieli cu materiile prime 200 milioane lei;
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 45 milioane lei;
- cheltuieli de protocol 4 milioane lei – deductibile limitat;
- cheltuieli cu plata dobânzilor aferente unui credit bancar de 34 milioane
lei, gradul de îndatorare 0,9 – deoarece gradul de îndatorare al întreprinderii este
mai mic decat 1 rezultă că aceste cheltuieli cu dobânzile sunt deductibile în
totalitate;
- cheltuieli cu diurna 9 milioane lei, din care 2 milioane lei peste limita
legală – deductibile limitat;
- cheltuieli cu plata personalului 220 milioane lei;
În continuare vom analiza cheltuielile cu deductibilitate limitată, pentru a
determina cât din cuantumul acestora intră la categoria deductibil şi cât la
categoria nedeductibil.

Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita a 2% aplicată diferenţei


dintre totalul veniturilor impozabile şi al cheltuielilor aferente acestora, mai puţin
cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol.
Calculele sunt următoarele:
Veniturile impozabile sunt în sumă de 950 milioane lei - 10 milioane lei
dividende (dividendele nu sunt venituri impozabile ) = 940 milioane lei.
Limita maximă a cheltuielilor de protocol deductibile = 2% x (940
milioane lei - toate cheltuielile efectuate mai puţin cele aferente veniturilor
neimpozabile, mai puţin impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol) = 2% x
x (940 - (200 + 45 + 4 + 9 + 2 + 220 + 34)) = 8,52 milioane lei cheltuieli de
protocol deductibile. Însa cheltuielile de protocol totale sunt în sumă de 4 milioane
lei, ceea ce se încadrează în limita calculată mai sus, deci sunt în totalitate
deductibile.

Cheltuielile cu diurna sunt de 9 milioane lei, din care 2 milioane peste


limita legală. De aici putem deduce că aceste cheltuieli sunt deductibile în sumă de
7 milioane lei, restul de 2 milioane intrând la categoria nedeductibile.
Prin urmare, cheltuielile deductibile sunt următoarele:
- cheltuieli cu materiile prime 200 milioane lei;
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 45 milioane lei;
- cheltuieli de protocol 4 milioane;
- cheltuieli cu plata dobânzilor aferente unui credit bancar 34 milioane;
- cheltuieli cu diurna 7 milioane lei;
- cheltuieli cu salariile 220 milioane lei.
total cheltuieli deductibile 510 milioane lei

Pas 2: identificarea cheltuielilor nedeductibile si calcularea cuantumului


acestora
- cheltuieli cu diurna 2 milioane lei;
- amenzi plătite autorităţilor române 6 milioane lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit 27 milioane lei.

total cheltuieli nedeductibile= 35 milioane lei

Pas 3: calcularea impozitului pe profit


Pentru aceasta trebuie întâi să calculăm profitul impozabil, a cărui formulă
este: venituri realizate - venituri neimpozabile - cheltuieli deductibile = venituri
impozabile - cheltuieli deductibile = 940 milioane lei - 510 milioane lei = 430
milioane lei
Prin urmare impozitul pe profit va fi 430 milioane lei x 25% =
107.500.000 lei, iar diferenţa de plată va fi 107.500.000 – 27.000.000 =
80.500.000 lei.

3.2 Probleme propuse spre rezolvare

1. O societate comercială înregistrează în anul 2004 venituri în sumă de


750 milioane lei din care 5 milioane din diferenţe pozitive de curs valutar.
Cheltuielile sunt următoarele:
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele 350 milioane lei;
- cheltuieli de personal 100 milioane lei;
- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 30 milioane lei;
- cheltuieli cu provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate
clienţilor 150 milioane lei;
- cheltuieli determinate de diferenţele nefavorabile de valoare ale titlurilor
de participare 2 milioane lei;
- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 15 milioane
lei;
- cheltuieli făcute în favoarea asociaţilor 12 milioane lei (cu chiria spaţiilor
puse la dispoziţia acestora).
Să se calculeze impozitul pe profit datorat.

2. O societate comercială realizează în anul 2004 venituri totale în sumă de


400 milioane lei din care veniturile din dobânzi sunt în sumă de 5 milioane şi
dividende 10 milioane. Societatea are un grad de îndatorare mai mare decat 1.
Cheltuielile societăţii sunt:
- materii prime 120 milioane lei;
- salarii 60 milioane lei;
- dobânzi 16 milioane lei;
- cheltuieli în favoarea acţionarilor care nu au calitatea de angajati ai
societăţii 10 milioane lei;
- cheltuieli de cercetare-dezvoltare 5 milioane lei;
- impozitul pe profit aferent perioadei anterioare 15 milioane lei;
- cheltuieli cu serviciile de consultanţă juridică prestate de terţi pentru care
nu există contract scris 20 milioane lei.
Să se calculeze impozitul pe profit datorat de către societate bugetului de
stat.

3. Un agent economic prezintă în anul 2004, conform datelor din bilanţ,


următoarea situaţie:
- capitaluri proprii la începutul perioadei 22.000 mld lei;
- capitaluri proprii la sfârşitul perioadei 27.000 mld lei;
- capital împrumutat la începutul perioadei 14.000 mld lei;
- capital împrumutat la sfârşitul perioadei 32.000 mld lei.
Din contul de profit şi pierdere extragem următoarea situaţie:
- venituri totale 80.000 mld lei;
- cheltuieli cu dobânzile 20.000 mld lei;
- venituri din dobânzi 0.
Care este valoarea cheltuielilor cu dobânzile care poate dedusă în situaţia
dată?
4. O societate comercială obţine venituri totale în valoare de 300.000.000
lei, din care 20.000.000 lei reprezintă venituri neimpozabile. Cheltuielile totale sunt
în valoare de 250.000.000 lei, din care 50.000.000 lei reprezintă cheltuieli
nedeductibile din punct de vedere fiscal. Să se determine impozitul pe profit de
plată.

5. O persoană juridică înregistrează, cumulat de la începutul anului 2005,


următoarea situaţie a veniturilor şi cheltuielilor:
- venituri totale (cifra de afaceri) 50.000.000 lei;
- cheltuieli totale 30.000.000 lei, din care cheltuieli cu sponsorizarea
3.000.000 lei şi cheltuieli cu impozitul pe profit 5.000.000 lei.
Să se determine care este valoarea impozitului pe profit datorat statului.

6. O societate comercială obţine, cumulat de la începutul anului 2004,


următoarea situaţie a veniturilor şi a cheltuielilor:
- venituri din activitatea prestată 250.000.000 lei;
- cheltuieli cu materiile prime şi cu materialele 75.000.000 lei;
- cheltuieli cu plata personalului angajat 18.000.000 lei;
- cheltuieli cu amenzi datorate statului român 2.000.000 lei;
- cheltuieli cu majorări de întârziere datorate unui furnizor pentru plata cu
întârziere a unei facturi 4.000.000 lei;
- cheltuieli cu protocolul 6.000.000 lei;
- cheltuieli cu diurna acordată personalului 10.000.000 lei. Diurna acordată
pentru instituţii publice se încadrează în valoarea de 2.500.000 lei;
- cheltuieli reprezentând impozitul pe profit achitat în cursul anului
6.000.000 lei.
Să se determine care este valoarea impozitului de profit care a rămas de
plată pentru anul în curs.
7. O societate comercială înregistrează în anul 2005 venituri în suma de
800 milioane lei din care 10 milioane venituri din anularea provizioanelor pentru
care nu s-a acordat deducere şi 7 milioane dobânzi la împrumuturile acordate.
Cheltuielile înregistrate sunt:
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 10 milioane lei;
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 250 milioane lei;
- cheltuieli cu primele de asigurare pentru asigurarea accidentelor de
muncă 15 milioane lei;
- cheltuieli cu stocurile constatate lipsă din gestiune 5 milioane lei;
- cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile 1 milion lei;
- cheltuieli cu plata personalului 50 milioane lei;
- cheltuieli sociale reprezentând contravaloarea biletelor de tratament
acordate gratuit salariaţilor 3 milioane de lei, ştiind că fondul anual de salarii este
de 500 milioane lei;
- cheltuieli de protocol 24 milioane lei;
- cheltuieli cu publicitatea 12 milioane lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit 25 milioane lei.
Să se calculeze impozitul pe profit datorat.

3.3 Grile propuse spre rezolvare

1. Următorii contribuabili nu sunt obligaţi la plata impozitului pe profit:


a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul
unui sediu permanent în România;
c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care
desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate
juridică;
d) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române
pentru veniturile realizate în străinătate din asocieri fără
personalitate juridică;
e) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin
intermediul unui sediu ce funcţionează pe o perioadă mai mică de 6
luni în România.
2. Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:
a) persoanele juridice române care desfăşoară activitate într-o zonă
liberă;
b) persoanele juridice române;
c) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din valorificarea
obiectelor necesare activităţii de cult, dacă sumele sunt utilizate
pentru lucrările de consolidare a lăcaşurilor de cult;
d) instituţiile de învăţământ particular neacreditate;
e) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin
intermediul unui sediu permanent în România.

3. Organizaţiile sindicale nu sunt scutite de la plata impozitului pe profit


pentru următoarele tipuri de venituri:
a) cotizaţiile membrilor;
b) taxele de înscriere ale membrilor;
c) veniturile obţinute din activităţi economice ce depăşesc nivelul de
15000 euro anual;
d) donaţiile primite;
e) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate.

4. Care dintre următoarele afirmaţii privind cota de impozit pe profit este


adevărată:
a) în cazul trezoreriei statului, cota de impozit este de 80%;
b) discotecile vor plăti ca impozit minim 5% din veniturile realizate;
c) în toate cazurile cota de impozitare este de 25%;
d) pentru persoanele cu certificat de investitor permanent în zona
defavorizată, se aplică o cotă de 5%;
e) pentru băncile comerciale cota este de 80%.

5. Sunt considerate venituri neimpozabile la calculul profitului:


a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) veniturile din valorificarea producţiei;
c) dobânzile primite de la o bancă românească;
d) dobânzile primite de la o bancă din Uniunea Europeană;
e) veniturile obţinute din anularea provizioanelor pentru care s-a
acordat deducere.
6. Sunt considerate nedeductibile următoarele tipuri de cheltuieli:
a) cu primele de asigurare împotriva accidentelor de muncă;
b) cu primele de asigurare împotriva bolilor profesionale;
c) cu primele de asigurare pentru constituirea unei pensii decente
peste un număr de ani;
d) cu primele de asigurare împotriva riscurilor profesionale;
e) de cercetare-dezvoltare.

7. Intră sub incidenţa cheltuielilor sociale deductibile în limita a 2% din


fondul de salarii:
1. cheltuielile pentru perfecţionarea managementului;
2. sumele acordate pentru funcţionarea unor cămine de nefamilişti, aflate în
administrarea contribuabilului;
3. cheltuielile efectuate pentru formarea permanentă a personalului propriu;
4. cheltuielile reprezentând ajutoare de naştere acordate;
5. cheltuielile reprezentând ajutoarele pentru înmormântare acordate.
a) 1,2,3;
b) 2,3,4;
c) 2,4,5;
d) 1,4,5;
e) 2,3,5.

8. Majorările de întârziere sunt considerate cheltuieli deductibile:


a) doar dacă sunt datorate autorităţilor fiscale române;
b) atunci când sunt aferente contractelor încheiate cu autorităţi
străine, dacă prin convenţiile de evitare a dublei impuneri nu se
prevede contrariul;
c) atunci când sunt aferente contractelor încheiate cu persoane
nerezidente în România, dacă prin convenţiile de evitare a dublei
impuneri nu se prevede contrariul;
d) atunci când sunt aferente contractelor comerciale încheiate cu
autorităţile;
e) atunci când sunt aferente contractelor comerciale încheiate cu altă
firmă.
9. În cazul împrumuturilor obţinute de la entităţi ce nu sunt: bănci,
cooperative de credit, societăţi de leasing sau societăţi de credit ipotecar dobânzile
în valută sunt limitate la:
a) o rată anuală a dobânzii de 9% pentru anul fiscal 2004;
b) rata de dobândă de referinţă a BNR corespunzătoare ultimei luni
din trimestru;
c) la o rată a dobânzii LIBOR plus 3%, aferentă ratingului de ţară al
României;
d) la rata de dobândă a Băncii Centrale Europene;
e) la rata de dobândă a FED plus 3%, pentru dolari.

10. Care din afirmaţiile următoare nu este conformă cu prevederile din


Codul Fiscal referitoare la amortizare:
a) în cazul echipamentelor tehnologice se aplică metoda liniară,
degresivă sau accelerată;
b) în cazul construcţiilor se aplică metoda de amortizare degresivă;
c) în cazul programelor informatice se aplică amortizarea liniară pe o
perioadă de 3 ani;
d) în cazul computerelor se aplică metoda liniară, degresivă sau
accelerată;
e) în cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se
calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu 2,5
dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este
mai mare de 10 ani.

11. Care din următoarele afirmaţii referitoare la leasingului financiar un


este adevărată, conform Codului Fiscal:
a) locatarul deduce chiria (rata de leasing);
b) cheltuielile cu amortizarea bunului sunt considerate cheltuieli
deductibile ale utilizatorului;
c) amortizarea bunului se face de catre utilizator;
d) utilizatorul deduce dobânda;
e) utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar.
12. Sponsorizările efectuate de contribuabili se suportă din impozitul pe
profit datorat dacă se respectă cumulativ următoarele două condiţii:
1. sunt în limita a 5% din cifra de afraceri;
2. nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat;
3. nu depăşesc mai mult de 2% din impozitul pe profit datorat;
4. sunt în limita a 2% din cifra de afaceri;
5. sunt în limita a 3 la mie din cifra de afaceri.
a) 1,2;
b) 2,4;
c) 3,5;
d) 3,4;
e) 2,5.

13. Pentru anul 2004, cota de impozit pe dividende, aplicată asupra


dividendului brut este de:
a) 10% atunci când acţionar este o persoană juridică;
b) 25% atunci când acţionar este o persoană juridică;
c) 5% atunci când acţionar este o persoană juridică;
d) 10% atunci când acţionar este o persoană fizică;
e) 19% atunci când acţionar este o persoană fizică.

Răspunsuri grille:

1 E 6 C 11 A
2 C 7 C 12 E
3 C 8 E 13 A
4 B 9 A
5 A 10 B
CAPITOLUL 4
IMPOZITUL PE VENITURILE REALIZATE
DE PERSOANELE FIZICE

4.1 Probleme rezolvate

1. Un contribuabil are în îngrijire 2 copii şi o soţie cu handicap de gradul


II. Care va fi cuantumul deducerilor personale suplimentare? Deducerea personală
de bază este 2.000.000 lei.

Rezolvare:

Coeficienţii deducerilor personale suplimentare sunt 0,5 pentru primul


copil, 0,5 pentru al doilea copil, 0,5 pentru soţie şi 0,5 pentru handicapul de
gradul II.
Deducere personală suplimentară = (0,5 + 0,5 + 0,5 + 0,5) x 2.000.000 =
= 2 x 2.000.000 = 4.000.000 lei.

2. Un contribuabil declară că are în întreţinere 2 copii, ambii bursieri. De


ce deducere personală suplimentară va beneficia acesta dacă burselor celor doi sunt
de 790.000 lei, respectiv 1.050.000 lei ? Deducerea personală de bază este
2.000.000 lei.

Rezolvare:

Pentru ca o persoană să fie considerată în întreţinere trebuie ca veniturile


sale (impozabile, neimpozabile sau scutite) să nu depăşească valoarea dedducerii
personale care s-ar acorda.
În cazul copiilor, coeficientul de deducere personală suplimentară este 0,5,
deci pentru a stabili care copil este în întreţinere vom face comparaţia veniturilor
cu 0,5 x 2.000.000 = 1.000.000 lei. Este considerat în întreţinere doar copilul care
realizează venituri inferioare deducerii de care ar beneficia contribuabilul (adică cel
care are bursa de 790.000 lei), ceea ce face ca deducerea personală suplimentară să
fie de 2.000.000 lei x 0,5 = 1.000.000 lei.
3. De ce deducere personală suplimentară va beneficia un contribuabil dacă
are în întreţinere o soţie care prezintă şi handicap de gradul II? Deducerea
personală de bază este 2.000.000 lei.

Rezolvare:

Contribuabilul va beneficia de deducere personală atât pentru soţia (0,5 din


deducerea personală de bază), cât şi pentru handicapul acesteia (0,5 din deducerea
personală de bază). Deducerea personală suplimentară = (0,5 + 0,5) × 2.000.000 =
= 2.000.000 lei.

4. În luna august 2004 o persoană fizică angajată a unei instituţii publice


obţine următoarele venituri la locul de muncă de bază: un salariu de bază de
4.200.000 lei şi sporuri în valoare de 2.626.000 lei Angajatorul oferă şi 20 de
tichete de masă lunar. În luna respectivă salariatul realizează o călătorie în interes
de serviciu pentru care primeşte suma de 2.500.000 lei pentru cheltuielile cu masa,
cazarea şi deplasarea.
Să se calculeze impozitul pe venit plătit ştiind că salariatul are în
întreţinere doi copii minori, dintre care unul obţine o bursă de studii lunară de
1.500.000 lei. Deducerea personală de bază valabilă pentru luna august 2004 este
în sumă de 2.000.000 lei.

Rezolvare:

Pas 1: Se calculează venitul brut.


Sunt considerate venituri impozabile următoarele:
- salariul de bază 4.200.000 lei;
- sporuri 2.626.000 lei;
Veniturile sub forma sumelor primite pentru efectuarea cheltuielilor în
interes de serviciu respectiv cele reprezentate de tichetele de masă intră în
categoria veniturilor neimpozabile, deci nu sunt luate în calcul.
Prin adunarea veniturilor impozabile rezultă venitul brut:
4.200.000+ 2.626.000 = 6.826.000 lei.
Pas 2: calcularea venitului net:
Venitul net = venitul brut - cheltuieli profesionale - contribuţii obligatorii
a) cheltuielile profesionale reprezintă 15% din deducerea personală de
bază aferentă fiecărei luni, deci vor fi în sumă de
0,15 x 2.000.000 lei = 300.000 lei;
b) contribuţiile obligatorii sunt următoarele:
- CAS = 9,5% x venitul brut = 9,5% x 6.826.000 lei = 648.470 lei;
- AS = 1% x salariul de bază = 1% x 4.200.000 lei= 420.000 lei;
- CASS = 6,5% x venitul brut = 6,5% x 6.826.000 lei = 443.690 lei.
Prin urmare venitul net va fi:
6.826.000 lei ( venitul brut)
- 300.000 lei (cheltuielile profesionale )
- 1.512.160 lei (contribuţiile obligatorii )
adică 5.013.840 lei.

Pas 3: calcularea venitului impozabil:


Venitul impozabil = venit net – deduceri personale
Pentru fiecare din cei doi copii minori în parte, salariatul are dreptul la o
deducere personală suplimentară reprezentând 50% din deducerea personală de
bază. Prin urmare deducerile personale vor fi egale cu deducerea personală de bază
cuvenită salariatului + 2 x 0,5 x deducerea personală de bază, adică 2 x deducerea
persoanală de bază, ceea ce se încadrează în limita de 3 x deducerea personală de
bază şi în limita venitului net.
Deci deducerile personale vor fi în sumă de 2 x 2.000.000 lei = 4.000.000
lei.
Venitul impozabil = 5.013.840 lei - 4.000.000 lei = 1.013.840 lei asupra
căruia se va face rotunjirea la nivelul miilor în favoarea contribuabilului, deci
venitul impozabil asupra căruia se aplică impozitul pe venit conform datelor din
grila de impozitare va fi de 1.013.000 lei

Pas 4: Calcularea impozitului pe venit


În grila de impozitare lunară identificăm tranşa de impozitare în care se
încadrează venitul impozabil obţinut prin calculele de mai sus. Conform acestei
situaţii, se aplică un impozit de 18% asupra venitului impozabil calculat, astfel că
impozitul pe venit plătit la bugetul de stat, anticipat şi aferent lunii respective va fi
de:
1.013.000 lei x 18% = 182.340 lei
5. O persoană fizică obţine în luna februarie 2004 următoarele venituri la
locul de muncă de bază: salariul de bază 10.000.000 lei, indemnizaţia de instalare
80% din salariul de angajare, sporuri 10% din salariul de bază. Persoana respectivă
are domiciliul în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea şi
societatea la care este angajată îi oferă un abonament lunar pentru mijloacele de
transport în comun interurban, în valoare de 500.000 lei.
Pentru rezultatele sale, salariatul mai obţine, conform contractului colectiv
de muncă, un premiu în valoare de 200 000 lei.
Să se calculeze venitul lunar net, după impozitare, încasat de către salariat
în condiţiile în care acesta locuieşte împreună cu mama şi soţia sa. Mama este
pensionară, cu un venit lunar de 900.000 lei şi proprietară a unei suprafeţe de 5 ha
de teren arabil. Soţia are un handicap de gradul doi şi obţine un venit lunar de
2.000.000 lei pentru îngrijirea unui copil în vârsta de 2 ani în plasament.
Deducerea personală de bază este 2.000.000 lei.
Să se determine venitul lunar net, după impozitare, al angajatului.

Rezolvare:

Pas 1: Se calculează venitul brut. Sunt considerate venituri impozabile


următoarele:
- salariul de bază 10.000.000 lei;
- sporurile: 10% din salariul de bază, adică 10% x 10.000.000 lei =
= 1.000.000 lei;
- premiul în valoare de 200.000 lei.
Veniturile de tipul indemnizaţiei de instalare respectiv suma primită
pentru acoperirea cheltuielilor generate de abonamentul pentru transportul în
comun între localitatea de domiciliu şi cea în care îşi desfăşoară activitatea sunt
venituri neimpozabile, deci nu intră în calcul.
Prin adunarea veniturilor impozabile rezultă venitul brut:
10.000.000 lei + 1.000.000 lei + 200.000 lei = 11.200.000 lei.

Pas 2: calcularea venitului net:


Venitul net = venitul brut - cheltuieli profesionale - contribuţii obligatorii
- cheltuielile profesionale reprezintă 15% din deducerea personală de bază
aferentă fiecărei luni, deci vor fi în sumă de 0,15 x 2.000.000 lei = 300.000 lei;
- contribuţiile obligatorii sunt următoarele:
- CAS = 9,5% x venitul brut = 9,5% x 11.200.000 lei = 1.064.000 lei;
- AS = 1% x salariul de bază = 1% x 10.000.000 lei = 1.000.000 lei;
- CASS = 6,5% x venitul brut = 6,5% x 11.200.000 lei = 728.000 lei.
Prin urmare venitul net va fi:
11.200.000 lei ( venitul brut)
- 300.000 lei (cheltuielile profesionale)
- 2.792.000 lei (contribuţiile obligatorii)
adică 8.108.000 lei.

Pas 3: calcularea venitului impozabil:


Venitul impozabil = venit net – deduceri personale
Pentru determinarea deducerii personale de care beneficiază salariatul,
trebuie să analizăm situaţia persoanelor care locuiesc cu acesta:
- mama este pensionară, cu un venit lunar de 900.000 lei şi proprietară a
unei suprafeţe de 5 ha de teren arabil. Acest venit lunar fiind mai mic decât 50%
din deducerea personală de bază (900.000<1.000.000), mama salariatului ar putea
intra în calcul ca fiind o persoană în întreţinere, însă, aceasta mai deţine şi un teren
arabil cu o suprafaţă de 5ha. Conform Codului Fiscal înseamnă că nu poate fi
considerată în nici un caz persoană în întreţinere.
- soţia are un handicap de gradul doi şi obţine un venit lunar de 2.000.000
lei pentru îngrijirea unui copil în vârsta de 2 ani în plasament. Deşi are un
handicap, soţia obţine venituri lunare în sumă egală cu deducerea personală de
bază, prin urmare nu va fi considerată persoană în întreţinere;
- copil în vârstă de 2 ani în plasament. În acest caz, pot apărea două situaţii
distincte, şi anume: pentru copilul minor aflat în plasament se poate acorda
deducere persoanei care l-a primit în plasament, adică soţiei, sau unuia dintre soţii
care formează familia căreia i-a fost încredinţat minorul, conform înţelegerii dintre
aceştia. Pentru primul caz, este irelevant ca soţia să beneficieze de deducerea
personală suplimentară, venitul acesteia fiind neimpozabil. Prin urmare, vom lua
în considerare al doilea caz iar de deducerea personală suplimentară va beneficia
angajatul în discuţie.
Prin urmare, deducerile personale vor fi egale cu deducerea personală de
bază cuvenită salariatului + 1 x 0,5 deducerea personală de bază (pentru copilul
minor în plasament), adică 1,5 x deducerea persoanală de bază, ceea ce se
încadrează în limita de 3 x deducerea personală de bază şi e şi în limita venitului
net.
Deci deducerile personale vor fi în sumă de 1,5 x 2.000.000 lei =
= 3.000.000 lei.
Venitul impozabil = 8.108.000 lei - 3.000.000 lei = 5.108.000 lei
Pas 4: Calcularea impozitului pe venit
În grila de impozitare lunară identificăm tranşa de impozitare în care se
încadrează venitul impozabil obţinut prin calculele de mai sus. Conform acestei
situaţii, se aplică un impozit de 432.000 lei plus 23% pentru ceea ce depăşeşte
2.400.000 lei asupra venitului impozabil calculat, asfel că impozitul pe venit plătit
la bugetul de stat, anticipat şi aferent lunii respective va fi de: 432.000 lei + 23% x
(5.108.000 lei- 2.400.000 lei) = 432.000 lei + 622.840 lei = 1.054.840 lei

6. O persoană fizică obţine de la un angajator în luna octombrie 2004 un


salariu de bază de 10.000.000 lei pentru 8ore/zi (la acest angajator are cartea de
muncă). De asemenea, se mai angajează cu jumătate de normă (4 ore/zi) la un alt
angajator unde obţine, în aceeaşi lună, un salariu de bază de 3.000.000 lei. Să se
determine salariul net al persoanei dacă acesta nu are persoane în întreţinere. Care
este salariul net dacă are cartea de muncă la celălalt loc de muncă? Comentaţi
opţiunile lui.

Rezolvare:

Pasul 1. Determinarea salariului net al angajatului dacă are cartea de


muncă la primul loc de muncă
La firma unde lucrează 8 ore/zi
Venit brut = 10.000.000 lei.
Determinăm contribuţiile obligatorii datorate. Acestea au aceeaşi bază de
impozitare deoarece, pe exemplul nostru, salariul de bază este şi salariu brut.
Contribuţii (CAS – 9,5%, CASS – 6,5%, şomaj – 1%) = 10.000.000 x
x (9,5% + 6,5% + 1%) = 1.700.000 lei
Cheltuieli profesionale = 15% x deducerea personală de bază = 300.000 lei
Venit net = 10.000.000 – 1.700.000 – 300.000 = 8.000.000 lei
Deducerea personală este în cazul nostru deducerea personală de bază.
Deducere personală de bază = 2.000.000 lei.
Venit impozabil = 8.000.000 – 2.000.000 = 6.000.000 lei.
Impozit = 1.214.000 + 28% x (6.000.000 – 5.800.000) = 1.296.000 lei.
Salariu net = 10.000.000 – 1.700.000 – 1.296.000 = 7.004.000 lei.

La firma unde lucrează 4 ore/zi:


Venit brut = 3.000.000 lei.
Determinăm contribuţiile obligatorii datorate. Acestea au aceeaşi bază de
impozitare deoarece, pe exemplul nostru, salariul de bază este şi salariu brut.
Contribuţii (CAS – 9,5%, CASS – 6,5%, şomaj – 1%) = 3.000.000 x
x (9,5%+6,5%+1%) = 510.000 lei
Cheltuielile profesionale şi deducerile personale de bază/suplimentare se
calculează doar la locul de muncă considerat de bază.
Venit impozabil = 3.000.000 – 510.000 = 2.490.000 lei.
Impozit = 432.000 + (2.490.000 – 2.400.000) x 23% = 452.700 lei
Salariu net = 2.037.300 lei

Salariu net total = 7.004.000 + 2.037.300 = 9.041.300 lei.

Pasul 2: Determinarea salariului net al angajatului dacă are cartea de


muncă la al doilea loc de muncă

La firma unde lucrează 8 ore/zi:


Venit brut = 10.000.000 lei
Determinăm contribuţiile obligatorii datorate. Acestea au aceeaşi bază de
impozitare deoarece, pe exemplul nostru, salariul de bază este şi salariu brut.
Contribuţii (CAS – 9,5%, CASS – 6,5%, şomaj – 1%) = 10.000.000 x
x (9,5%+6,5%+1%) = 1.700.000 lei
Deoarece este al doilea loc de muncă nu beneficiază de cheltuieli
profesionale şi de deducere personală.
Venit impozabil = 10.000.000 – 1.700.000 = 8.300.000 lei.
Impozit = 1.214.000 + 28% x (8.300.000 – 5.800.000) = 1.914.000 lei.
Salariu net = 6.386.000 lei.

La firma unde lucrează 4 ore/zi:


Venit brut = 3.000.000 lei
Determinăm contribuţiile obligatorii datorate. Acestea au aceeaşi bază de
impozitare deoarece, pe exemplul nostru, salariul de bază este şi salariu brut.
Contribuţii (CAS – 9,5%, CASS – 6,5%, şomaj – 1%) = 10.000.000 x
x (9,5%+6,5%+1%) = 510.000 lei.
Cheltuieli profesionale = 15% x deducerea personală de bază = 300.000 lei.
Venit net = 3.000.000 – 510.000 – 300.000 = 2.190.000 lei.
Deducere personală de bază = 2.000.000 lei.
Venit impozabil = 3.000.000 – 2.190.000 = 810.000 lei.
Impozit = 18% x 810.000 = 145.800 lei.
Salariu net = 3.000.000 – 510.000 – 145.800 = 2.344.200 lei.

Salariu net total = 6.386.000 + 2.344.200 = 8.730.200 lei.

Conform prevederilor Codului muncii, o persoană care are două sau mai
multe contracte individuale de muncă semnate, are posibilitatea de a alege care din
aceste locuri de muncă să fie considerate loc de muncă de bază. Faptul că durata de
timp aferentă diferitelor contracte individuale de muncă este diferită nu prezintă
relevanţă în această alegere.
La locul de muncă de bază se calculează cheltuieli profesionale şi se
acordă deducerile personale de bază/suplimentare.
Se recomandă ca locul de muncă aferent funcţiei de bază să fie ales la acel
angajator la care venitul brut este mai mare (indiferent de numărul de ore lucrate)
pentru că în acest caz impozitul total plătit la diferiţii angajatori este mai mic.
Opţiunea persoanei are incidenţă doar asupra salariilor nete încasate în
fiecare lună, deoarece la globalizare situaţie se reglementează, în ambele situaţii
impozitul plătit fiind acelaşi.

7. O persoană fizică are locul de muncă de bază la un agent economic care


îi oferă un salariu brut lunar de 15.000.000 lei. La data de 25 al lunii persoana
demisionează (în luna curentă persoana lucrase 17 zile din cele 21 de zile
lucrătoare ale lunii). Pe data de 26 persoana se angajează la o altă firmă cu un
salariu brut lunar de 19.000.000 lei. Să se determine salariul net total obţinut la cei
doi angajatori, ştiind că persoana are în întreţinere un copil.

Rezolvare:

Pasul 1 Determinarea salariului net la primul loc de muncă


Venit brut = 15.000.000 lei
Salariu aferent zilelor lucrate = 15.000.000 x 17 zile/21 zile = 12.142.857
lei.
Determinăm contribuţiile obligatorii datorate. Acestea au aceeaşi bază de
impozitare deoarece, pe exemplul nostru, salariul de bază este şi salariu brut.
Contribuţii (CAS – 9,5%, CASS – 6,5%, şomaj – 1%) = 12.142.857 x
x (9,5%+6,5%+1%) = 2.064.286 lei.
Cheltuieli profesionale = 15% x deducerea personală de bază = 300.000 lei.
Venit net = 12.142.857 – 2.064.286 – 300.000 = 9.778.571 lei.
Deducerea personală = deducere personală de bază + deducerea personală
suplimentară = 2.000.000 lei + 2.000.000 x 0,5 = 3.000.000 lei.
Venit impozabil = 9.778.571 – 3.000.000 = 6.778.571 lei.
Venitul impozabil se rotunjeşte la un număr întreg de mii, rotunjirea
realizându-se în favoarea contribuabilului.
Bază de impunere rotunjită = 6.778.000 lei
Impozit = 1.214.000 + 28% x (6.778.000 – 5.800.000) = 1.487.840 lei.
Salariu net = 12.142.857 – 2.064.286 – 1.487.840 = 8.590.731 lei.

Pasul 2. Determinarea venitului net la cel de-al doilea loc de muncă:


Venit brut = 19.000.000 lei
Salariu aferent zilelor lucrate = 19.000.000 x 4 zile/21 zile = 3.619.048 lei.
Determinăm contribuţiile obligatorii datorate. Acestea au aceeaşi bază de
impozitare deoarece, pe exemplul nostru, salariul de bază este şi salariu brut.
Contribuţii (CAS – 9,5%, CASS – 6,5%, şomaj – 1%) = 3.619.048 x
x (9,5%+6,5%+1%) = 615.238 lei.
Cheltuielile profesionale se acordă doar la primul loc de muncă.
Venit net = 3.619.048 – 615.238 – 300.000 = 2.703.810 lei.
Deducerile personale se acordă doar la primul loc de muncă.
Venit impozabil = venit net = 2.703.810, adică 2.703.000 se rotunjeşte la
mie în favoarea contribuabilului.
Impozit = 432.000 + 23% x (2.703.0000 – 2.400.000) = 501.690 lei.
Salariu net = 3.619.048 – 615.238 – 501.690 = 2.502.120 lei.

Pasul 3: Determinarea venitului net total:


Salariu net total = 8.590.731 + 2.502.120 = 11.092.851 lei.

8. O persoană fizică exercită o activitate comercială în legătură cu care, pe


parcursul lunii martie, înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli:
- venituri din vânzări 55.000.000 lei;
- venituri din dobânzi aferente depozitelor la termen constituite la bănci
3.000.000 lei;
- venituri din despăgubiri 5.000.000 lei;
- venituri din sponsorizări 2.000.000 lei;
- venituri din dobânzi la contul curent 1.700.000 lei;
- cheltuieli cu achiziţia materiilor prime şi a materialelor consumabile
15.000.000 lei;
- cheltuieli cu serviciile executate de terţi 8.000.000 lei;
- cheltuieli cu chiria 4.000.000 lei;
- cheltuieli cu impozitele şi taxele, altele decât impozitul pe venit
2.000.000lei;
- cheltuieli de protocol 2.000.000 lei;
- cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut bancar în valoare de
120.000.000 lei, pe un an, la o rată a dobânzii de 21 % pe an (proporţională),
amortizabil liniar;
- cheltuieli generate de donaţii 2.500.000lei.
Să se calculeze impozitul pe venit de plată sub formă de plăţi anticipate
datorat de contribuabil, cu identificarea prealabilă a veniturilor brute, a
cheltuielilor deductibile şi a celor nedeductibile (impozitul sub formă de plăţi
anticipate va fi determinat pe baza datelor înregistrate în contabilitate).

Rezolvare:

Pas1: Identificarea veniturilor brute şi calculul venitului brut total


- venituri din vânzări 55.000.000 lei
- venituri din dobânzi aferente depozitelor la termen constituite la bănci
3.000.000lei;
- venituri din dobânzi la contul curent 1.700.000 lei;
Suma veniturilor brute va fi prin urmare: 55.000.000 lei + 3.000.000 lei +
+ 1.700.000 lei = 59.700.000 lei.

Pas 2: Identificarea cheltuielilor deductibile şi calculul cheltuielilor


deductibile totale luate în considerare:
a) cheltuieli cu achiziţia materiilor prime şi a materialelor consumabile
15.000.000 lei;
b) cheltuieli cu serviciile executate de terţi 8.000.000 lei;
c) cheltuieli cu chiria 4.000.000 lei;
d) cheltuieli cu impozitele şi taxele, altele decât impozitul pe venit
2.000.000 lei;
e) cheltuieli cu dobânzile aferente unui împrumut de la o persoană
juridică, în valoare de 120.000.000 lei, pe un an, la o rată a dobânzii de 21 % pe an
(proporţională) amortizabil liniar - aceste cheltuieli sunt deductibile limitat, şi
anume în limita ratei de referinţă practicată de BNR (considerăm că aceasta este
20% anual). Prin urmare, din suma datorată ca dobânda aferentă respectivului
împrumut, 21% x 120.000.000 lei = 25.200.000 lei, 24.000.000 lei (20% x
120.000.000 lei) reprezintă cheltuieli deductibile iar (21% - 20%) x 120.000.000
lei = 1.200.000 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile.
f) cheltuieli de protocol – aceste cheltuieli sunt deductibile parţial, în
limita a 2% aplicată diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele
decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat sau de protocol.
Vom determina cât reprezintă 2% x (venitul brut - cheltuielile deductibile,
altele decâ cele de sponsorizare, mecenat sau de protocol)
venitul brut 59.700.000lei -
- cheltuieli cu achiziţia materiilor prime şi a materialelor consumabile
15.000.000 lei
- cheltuieli cu serviciile executate de terţi 8.000.000lei;
- cheltuieli cu chiria 4.000.000lei;
- cheltuieli cu impozitele şi taxele, altele decât impozitul pe venit 2.000.000lei;
- cheltuieli cu dobânzile 24.000.000lei

= 6.700.000 lei, la care se aplică procentul de 2%, rezultatul fiind de


134.000 lei cheltuieli de protocol deductibile. Restul, până la 2.000.000 lei, adică
1.866.000 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile.
Suma tuturor cheltuielilor deductibile va fi:
cheltuieli cu achiziţia materiilor prime şi a materialelor consumabile 15.000.000
lei;
+ cheltuieli cu serviciile executate de terţi 8.000.000 lei;
+ cheltuieli cu chiria 4.000.000 lei;
+ cheltuieli cu impozitele şi taxele, altele decât impozitul pe venit 2.000.000
lei;
+ cheltuieli cu dobânzile 24.000.000 lei;
+ cheltuieli de protocol 134.000 lei.
= 53.134.000 lei cheltuieli deductibile
Pas 3: Identificarea cheltuielilor nedeductibile şi calculul cheltuielilor
nedeductibile totale luate în calcul:
cheltuieli cu dobânzile 1.200.000 lei;
+ cheltuieli de protocol 1.866.000 lei;
+ cheltuieli generate de donaţii 2.500.000 lei.

= 5.566.000 lei.

Pas 4: Determinarea venitului net în sistem real:


Venit net= venit brut - cheltuieli deductibile aferente activităţii =
= 59.700.000 lei (venitul brut) – 53.134.000 lei (cheltuieli deductibile) =
= 6.566.000 lei.

Pas 5: Determinarea impozitului pe venit care trebuie plătit sub


formă de plăţi anticipate de către contribuabil:
Conform grilei de impozitare anuală, suma se încadrează în prima tranşă,
pentru care se aplică un impozit de 18%.
Asfel, impozitul datorat la bugetul de stat de către persoana respectivă va
fi 6.566.000 lei x 18% = 1.181.880 lei.

9. Un salariat al unei societăţi comerciale realizează în luna septembrie


2004 un salariu de bază de 6.000.000 lei şi sporuri cu caracter permanent în valoare
de 1.500.000 lei. Separat de aceste venituri, salariatul mai primeşte de la angajator,
conform contractului colectiv de muncă, pe data de 12 septembrie un premiu de
500.000 lei, iar pe data de 20 septembrie primeşte un stimulent în valoare de
1.000.000 lei. Plata veniturilor salariale, altele decât cele considerate plăţi
intermediare se realizează astfel: avans pe data de 25 septembrie în valoare de
1.200.000, iar lichidarea pe data de 9 octombrie. Deducerea personală de bază este
2.000.000 lei.
Să se determine impozitul pe salarii, precum şi care este modul de reţinere
de către angajator a sumelor reprezentând datoriile fiscale către stat.
Rezolvare:

Pasul 1: Determinarea reţinerilor din salariu cu ocazia acordării


premiului
Deoarece angajatul primeşte pe parcursul lunii septembrie venituri sub
formă de plăţi intermediare constând în premii şi în stimulente, angajatorul va
calcula şi reţine impozitul aferent acestor venituri.
Pe data de 12 septembrie angajatorul calculează şi reţine impozitul aferent
premiului de 500.000 lei astfel: se aplică grila de impozitare aferentă lunii
septembrie 2004 pentru suma de 500.000 lei. Astfel, impozit calculat şi reţinut pe
data de 12 septembrie = 500.000 x 18% = 90.000 lei. Deci salariatul va încasa un
premiu net în valoare de 410.000 lei.

Pasul 2: Determinarea reţinerilor din salariu cu ozacia acordării


stimulentului
Pe data de 20 septembrie angajatorul va calcula şi reţine impozitul aferent
premiului din 12 septembrie şi stimulentului din 20 septembrie. Grila de impozitare
este până la 2.400.000 impozitul este 18%.
Impozit calculat şi reţinut cumulat la data de 20 septembrie = 18% x
x 1.500.000 = 270.000 lei.
Deoarece angajatorul a calculat şi reţinut pe data de 12 septembrie un
impozit de 90.000 lei, el va reţine din stimulent un impozit de 270.000 - 90.000 =
= 180.000 lei.
Din valoarea brută de 1.000.000 lei a stimulentului, angajatul va încasa
suma de 820.000 lei.

Pasul 3: Determinarea reţinerilor din salariu cu ocazia plăţii lichidării


Pe data de 9 octombrie, o dată cu plata lichidării către angajat, angajatorul
va calcula şi va reţine impozitul pentru veniturile salariale aferente lunii septembrie
(o parte din impozit a fost reţinut anterior).
Venit brut = salariu de bază + sporuri + premiu + stimulent = 6.000.000 +
+ 1.500.000 + 500.000 + 1.000.000 = 8.100.000 lei.
CAS = 8.100.000 x 9,5% = 769.500 lei
AS = 6.000.000 x 1% = 60.000 lei.
CASS = 8.100.000 x 6.5% = 526.500 lei.
Cheltuielile profesionale = 15% x 2.000.000 = 300.000 lei.
Venit net = 8.100.000 - (769.500 + 60.000 + 526.000 + 300.000) =
= 6.444.500 lei.
Deduceri personale = 1 x 2.000.000 = 2.000.000 lei.
Venit impozabil = 6.444.500 – 2.000.000 = 4.444.500 lei, deci vom
impozita suma de 4.444.500 lei.
Grila de impozitare este: 2.400.001 – 5.800.000 impozitul este 432.000 +
+ 23% pentru ce depăşeşte 2.400.000 lei.
Impozit = 902.235 lei.

10. Un salariat este angajat pe baza cărţii de muncă la firma X până pe data
de 10 septembrie, el obţinând un salariu de bază (corespunzător zilelor lucrare) de
4.500.000 lei şi sporuri de 500.000 lei. Începând cu data de 11 septembrie el este
angajat de firma Y, tot cu carte de muncă (cartea de muncă trece de la firma X la
firma Y), primind pentru munca prestată până la sfârşitul lunii un salariu de bază
de 5.000.000 lei şi sporuri cu caracter permanent în valoare de 2.000.000 lei.
Salariatul are în întreţinere soţia şi doi copii minori. Deducerea personală de bază
este 2.000.000 lei. Să se determine impozitul pe salarii datorat de persoana fizică în
luna septembrie 2004.

Rezolvare:

Pasul 1: Determinarea impozitului pe salariu la firma X


Impozitul pentru veniturile salariale datorat de contribuabil pentru luna
septembrie se calculează separat pe fiecare loc de muncă.
Calculul impozitului pentru luna septembrie la firma X.
Venit brut = 4.500.000 + 500.000 = 6.000.000 lei.
CAS = 9.5% x 6.000.000 = 570.000 lei.
AS = 1% x 4.500.000 lei = 45.000 lei.
CASS = 6.5% x 6.000.000 = 390.000 lei.
Cheltuieli profesionale = 15% x 2.000.000 = 300.000 lei.
Venit net = 6.000.000 - (570.000 + 45.000 + 390.000 + 300.000) =
= 4.695.600 lei.
Deduceri personale = (1[deducerea personală de bază] + 0,5 [soţia] + 0,5 x
x 2 [copii]) x 2.000.000 = 5.000.000 lei.
Venit impozabil = 4.695.000 – 5.000.000 = - 305.000 lei. Venitul
impozabil va fi 0, deoarece deducerea personală nu se poate acorda decât în limita
venitului realizat.
După cum se observă, venitul impozabil la firma X este 0, deci nu
datorează impozit. Diferenţa de deducere personală de care poate beneficia şi cea
de care a beneficiat nu poate fi compensată cu venitul impozabil de la firma Y, ci
se va compensa cu toate veniturile obţinute ca urmare a globalizării veniturilor
pentru determinarea impozitului global.

Pasul 2: Determinarea impozitului pe salariu la firma Y


Calculul impozitului pentru septembrie mai la firma Y.
Venit brut = 5.000.000 + 2.000.000 = 7.000.000 lei.
CASS = 9,5% x 7.000.000 = 665.000 lei.
AS= 1% x 5.000.000 = 50.000 lei.
CASS = 6,5% x 7.000.000 = 455.000 lei.
Cheltuieli profesionale nu se mai acordă deoarece pentru luna septembrie
s-au acordat la firma X.
Venit net = 7.000.000 - (665.000 + 50.000 + 455.000) = 5.840.000 lei.
Deduceri personale nu se acordă pentru luna mai deoarece a beneficiat de
ele la firma X.
Venit impozabil = 5.840.000 lei.
Grila de impozitare este: 5.800.001 – 9.300.000 impozitul este 1,214.000 +
+ 28% pentru ce depăşeşte 5.800.000 lei.
Impozit = 1.225.200 lei.

11. O persoana fizică obţine pe parcursul anului 2004 următoarele


venituri:
a) dividende, în sumă de 5.000.000 lei;
b) venituri din activităţi agricole, obţinute pe o perioadă de 2 luni, în
sumă de 30.000.000 lei, impuse pe baza unor norme de venit anuale de
120.000.000 lei;
c) venituri din pensii 9.000.000 lei pe lună;
d) venituri din transferul drepturilor de proprietate asupra valorilor
mobiliare 4.000.000 lei;
e) venituri din închirierea unei locuinţe, 4.000.000 lei pe lună;
f) venituri din moştenirea unor drepturi de autor 6.000.000 lei, în
condiţiile plăţii către o societate de gestionare a unui comision de 1%.
Să se calculeze impozitul plătit în timpul anului, venitul net global şi
diferenţa de impozit de plătit sau de încasat, calculate la regularizare.

Rezolvare:

Pas 1: Identificarea veniturilor cu impunere finală si calculul


impozitului pe venit aferent acestora, pentru fiecare categorie în parte şi în
total:
Veniturile cu impunere finală sunt:
- veniturile din dividende 5.000.000 lei ;
- venituri din activităţi agricole 30.000.000 lei;
- veniturile din pensii 9.000.000 lei;
- venituri din transferul drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare
4.000.000 lei;

Impozitul plătit pe veniturile din dividende se calculează ca 5%1 aplicat


sumei acestora, adică 5% x 5.000.000 lei = 250.000 lei;
Impozitul pe veniturile din activităţi agricole se calculează pe baza
normelor de venit. Pentru cele două luni în care se obţin venituri, corespunde,
conform normelor de venit anuale, un venit normat de (120.000.000 lei / 12) x 2 =
= 20.000.000 lei care va fi impozitat cu 15%. Prin urmare, impozitul plătit va fi
20.000.000 lei x 15% = 3.000.000 lei. Deşi contribuabilul a obţinut venituri reale
mai mari, la finalul anului nu se face regularizarea decât în condiţiile în care acesta
preferă impozitarea în sistem real, însă în acest caz impozitarea se face pe baza
normelor de venit fiind şi finală.
Impozitul plătit pentru veniturile din pensii se calculează ţinând cont de
minimul neimpozabil (pentru anul 2004 acesta este de 8.000.000 lei)2. Astfel,
venitul impozabil din pensii va fi venitul din pensii minus minimul neimpozabil.
În acest caz, venitul impozabil din pensii va fi:
9.000.000 lei - 8.000.000 lei = 1.000.000 lei. În grila de impozitare lunară,
identificăm acest venit în prima tranşă, căreia îi corespunde un impozit de 18%.

1
Începând cu 1 ianuarie 2005 cota de impozit pe dividende ce se aplică în cazul persoanelor
fizice va fi 10%.
2
Începând cu 1 ianuarie 2005 venitulneimpozabil din pensii este de 9.000.000 lei/lună.
Deci, impozitul pe veniturile din pensii va fi de 18% x 1.000.000 lei =
= 180.000 lei/lună, deci 2.160.000 lei pentru întregul an 2004.
Impozitul plătit pentru câştigul din transferul drepturilor de proprietate
asupra valorilor mobiliare se calculează aplicând 1% sumei reprezentând venitul
respective. Astfel, pentru această categorie de venit, contribuabilul va plăti o sumă
de :
4.000.000 lei x 1% = 400.000 lei.
În total, impozitele plătite pentru veniturile cu impunere finală vor fi în
sumă de 250.000lei + 2.160.000 lei + 3.000.000 lei + 400.000 lei = 5.810.000 lei.

Pas 2: Identificarea veniturilor cu impunere anticipată şi calculul


impozitului pe venit plătit anticipat în cursul anului pentru fiecare categorie
în parte şi în total
Veniturile cu impunere anticipată sunt:
- venituri din închirierea unei locuinţe, 4.000.000 lei pe lună;
- venituri din moştenirea unor drepturi de autor 6.000.000 lei, în condiţiile
plăţii către o societate de gestionare a unui comision de 1%.
În cazul veniturilor din închirierea locuinţei se estimează un venit anual
brut de 4.000.000 lei x 12 luni = 48.000.000 lei. Venitul net se calculează ca
diferenţă între venitul brut şi cheltuielile forfetare care vor fi în acest caz 50 % din
venitul brut (este vorba de închirierea unei construcţii), adică 48.000.000 lei x
x 50% = 24.000.000 lei.
Asfel, venitul net estimat va fi de 48.000.000 lei - 24.000.000 lei =
= 24.000.000 lei.
Conform grilei de impozitare, pentru acest venit net estimat impozitul
plătit aplicat va fi 18 %.
24.000.000 lei x 18% = 4.320.000 lei, bani care vor fi platiţi în patru
tranşe trimestriale egale.
În cazul veniturilor din moştenirea drepturilor de autor, impozitul plătit în
cursul anului sub formă de plăţi anticipate este 15%3 x veitul brut = 900.000 lei.

Deci impozitul plătit anticipat în cursul anului este de 4.320.000 lei


(impozitul pe venitul din cedarea folosinţei bunurilor) + 900.000 lei (impozitul
pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuală) = 5.220.000 lei

3
Începând cu 1 ianuarie 2005 se aplică o cotă de impozit de 14% pentru determinarea
impozitului sub formă de plăţi anticipate în cazul veniturilor din drepturi de proprietate
intelectuală.
Pas 3: Calculul venitului anual net pentru veniturile cu impunere
anticipată, la regularizare, precum şi a impozitului pe venit datorat in final:
În cazul veniturilor din închirierea locuinţei, cifrele utilizate în estimări au
fost cele din contractul de închiriere, iar acestea vor fi folosite şi pentru
determinarea venitului net anual deoarece contractul a fost respectat în totalitate,
prin urmare, venitul anual brut este de 4.000.000lei x 12 luni = 48.000.000 lei.
Venitul net, conform calculului de mai sus este de 24.000.000 lei.

Venitul net4 din moştenirea drepturilor de autor estimat se calculează ca :


venit brut (6.000.000 lei)
- cheltuieli forfetare (fiind vorba de venituri din moştenirea drepturilor de
autor, cheltuielile forfetare sunt 0% din venitul brut)
- plata către societatea de gestionare a unui comision de 1%, (adică 6.000.000
lei x 1% = 600.000 lei).
venitul net = 5.400.000 lei

Deci venitul net total este de 24.000.000 lei+ 5.400.000 lei= 29.400.000 lei.
Pentru determinarea venitului anual global impozabil, din suma veniturilor
nete se scad deducerile profesionale acordate pentru anul 2004. Acestea sunt 1 x
x 12 x 2.000.000 lei = 24.000.000 lei. Venitul global impozabil devine:
29.400.000 lei - 24.000.000 lei = 5.400.000 lei.
Conform grilei de impunere anuală, pentru acest venit se aplică cota de
18%. Ne rezultă un impozit anual global de 5.400.000 lei x 18% = 972.000 lei.

Pas 4: Regularizarea:
După cum se observă din calculul anterior, contribuabilul datorează cu
titlu definitiv impozit pe venit în sumă de 972.000 lei . Pentru veniturile cu
impunere anticipată, plăteşte un impozit în sumă de 5.220.000lei în timpul anului.
Prin urmare, va rezulta o diferenţă de impozit de recuperat de 5.220.000 lei –
– 972.000 lei = 4.248.000 lei.

4
În cazul în care persoana fizică nu obţinea venituri din agricultură, din venitul brut de
calcula şi se deducea în vederea determinării venitului net şi contribuţia pentru asigurările
sociale de sănătate (6,5% din venitul brut – pentru anul 2004).
12. Între două persoane se încheie un contract pe data de 1 martie 2004
pentru închirierea unui apartament. Condiţiile de închiriere sunt următoarele:
- chirie lunară 2.500.000 lei pentru luna martie, apoi chiria se va majora cu
50.000 lei pe lună. Data încasării chiriei este 15 a fiecărei luni.
- chiriaşul va suporta diverse cheltuieli care cad în sarcina proprietarului,
cum ar fi întreţinerea, cheltuielile cu reparaţiile locuinţei, estimate la încheierea
contractului la o sumă de 900.000 lei lunar.
Ca urmare a derulării contractului, sumele efective încasate de proprietar
din chirie pentru anul 2004 sunt următoarele:
- martie 2.500.000 lei;
- aprilie 2.550.000 lei;
- mai 2.600.000 lei;
- iunie 2.650.000 lei;
- iulie 2.700.000 lei;
- august 2.750.000 lei;
- septembrie 2.800.000 lei;
- octombrie 2.850.000 lei;
- noiembrie 2.900.000 lei;
- decembrie 0 lei, deoarece a fost reziliat contractul cu acordul ambelor
părţi.
Chiriaşul a achitat, în contul beneficiarului, suma de 12.000.000 lei
reprezentând cheltuieli ce cad în sarcina proprietarului.
Să se determine care este impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate în
cursul anului, precum şi venitul net care se va lua în calcul pentru globalizare.
Deducerea personală de bază este 2.000.000 lei/lună.

Rezolvare:

Pasul 1: Determinarea impozitului pe venit datorat sub formă de plăţi


anticipate:
Pentru determinarea impozitul pe care îl va datora statului sub formă de
plăţi anticipate privind impozitul pe venit vom determina impozitul anual pe baza
datelor estimative înscrise în contract.
Pentru a determina venitul impozabil anual vom determina venitul lunar
care se supune impozitării:
- martie 2.500.000 + 900.000 = 3.400.000 lei;
- aprilie 2.550.000 + 900.000 = 3.450.000 lei;
- mai 2.600.000 + 900.000 = 3.500.000 lei;
- iunie 2.650.000 + 900.000 = 3.550.000 lei;
- iulie 2.700.000 + 900.000 = 3.600.000 lei;
- august 2.750.000 + 900.000 = 3.650.000 lei;
- septembrie 2.800.000 + 900.000 = 3.700.000 lei;
- octombrie 2.850.000 + 900.000 = 3.750.000 lei;
- noiembrie 2.900.000 + 900.000 = 3.800.000 lei;
- decembrie 2.950.000 + 900.000 = 3.850.000 lei.
Venitul anual impozabil estimat = 3.400.000 + 3.450.000 + 3.500.000 +
3.550.000 + 3.600.000 + 3.650.000 + 3.700.000 + 3.750.000 + 3.800.000 +
3.850.000 = 36.250.000 lei.
Pentru veniturile din chirii, în cazul închirierii bunurilor imobile se acordă
o cotă de cheltuieli forfetare de 50% din venitul brut.
Cheltuieli forfetare = 36.250.000 x 50% = 18.125.000 lei.
Venit net (impozabil) = 36.250.000 - 18.125.000 = 18.125.000 lei.
Impozit = 18.125.000 x 18%5 = 3.262.500 lei.

Pasul 2: Determinarea venitului net ce se ia în calcul la globalizare:


În anul 2005, pe baza datelor efectiv înregistrate în anul 2004 privind
derularea contractului, are loc calculul venitului net care se va lua în calcul în cazul
globalizării.
Venitul brut efectiv obţinut de proprietar = 2.500.000 + 2.550.000 +
+ 2.600.000 + 2.650.000 + 2.700.000 + 2.750.000 + 2.800.000 + 2.850.000 +
+ 2.900.000 + 12.000.000 = 36.300.000 lei.
Cheltuieli forfetare = 50% x 36.300.000 = 18.150.000 lei.
Venit net efectiv = 36.300.000 - 18.150.000 = 18.150.000 lei (acest venit
se va lua în calcul, alături de celelalte venituri obţinute de persoana fizică care se
supun globalizării la determinarea venitului anual global şi a impozitului anual
global).

13. Un pensionar a obţinut în 2003 în fiecare lună venituri de 7.000.000


lei/lună din închirierea unui apartament. Administraţia Financiară a calculat un
impozit trimestrial anticipat de 3.150.000 lei pe care l-a plătit cu întârziere, în
momentul plăţii calculându-se şi penalităţi totale de 25.745 lei. Să se determine
impozitul de plată calculat în urma globalizării veniturilor şi impozitul de plată/de

5
Pentru acest venit impozabil grila de impozitare prevede un impozit de 18%.
recuperat. Persoana fizică nu are alte categorii de venit în afara celor din pensii şi
cedarea folosinţei buurilor.

Rezolvare:
Venit brut anual = 7.000.000 x 12 luni = 84.000.000 lei
Conform Codului Fiscal, din veniturile brute obţinute din cedarea
folosinţei bunurilor se scad cheltuieli deductibile de 50% în cazul construcţiilor sau
30% în alte cazuri, obţinându-se venitul net.
Cheltuieli deductibile = 84.000.000 x 50% = 42.000.000 lei.
Venit net anual = 84.000.000 – 42.000.000 = 42.000.000 lei.
La determinarea venitului supus globalizării persoana fizică beneficiază, cu
ocazia globalizării de deducerea personală de bază (pentru globalizarea veniturilor
aferente anului 2003 aceasta a fost de 1.900.000 lei/lună).
Deducerea personală anuală = 12 x 1.900.000 = 22.800.000 lei.
Bază de impunere aferent venitului anual global = 42.000.000 –
– 22.800.000 = 19.200.000 lei.
Impozit anual global = 19.200.000 x 18% = 3.456.000 lei
Impozit plătit anticipat = 3.150.000 x 4 = 12.600.000 lei
Dobânzile şi penalităţile plătite nu sunt incluse în impozitele anticipate
plătite, chiar dacă acestea au fost plătite în acelaşi moment.
Impozit de recuperat = 12.600.000 – 3.456.000 = 9.144.000 lei

Separat de impozitul pe venit, persoana fizică datorează şi contribuţia


pentru asigurările sociale de sănătate (6,5% din venitul brut) deoarece nu obţine
alte categorii de venituri supuse acestei contribuţii. CASS = 84.000.000 x 6,5% =
= 5.460.000 lei.

14. O persoană fizică obţine venituri brute în valoare de 200.000.000 lei,


iar cheltuielile deductibile efectuate sunt de 90.000.000 lei. Separat de aceste
cheltuieli, ea a mai efectuat cheltuieli cu protocolul în valoare de 4.000.000 lei şi
cheltuieli cu sponsorizarea în valoare de 6.000.000 lei. Să se determine venitul net
al persoanei fizice.
Rezolvare:

Pentru a determina venitul net al persoanei fizice trebuie să determinăm


cheltuielile cu protocolul şi cele cu sponsorizarea deductibile.
Limita maximă a cheltuielilor cu protocolul deductibile este 2% x
x (200.000.000 – 90.000.000) = 2.200.000 lei. Deci, cheltuielile cu protocolul
deductibile sunt de 2.200.000 lei, iar cele nedeductibile sunt de 1.800.000 lei.
Limita maximă a cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile este 5% x
x (200.000.000 – 90.000.000) = 5.500.000 lei. Deci, cheltuielile cu sponsorizarea
deductibile sunt de 5.500.000 lei, iar cele nedeductibile sunt de 500.000 lei.
Venitul net = 200.000.000 – 90.000.000 – 2.200.000 – 5.500.000 =
= 102.300.000 lei.

15. Un contribuabil îşi desfăşoară o activitate impusă pe baza normelor de


venit. În cursul unui an fiscal îşi întrerupe activitatea, datorită unei îmbolnăviri care
necesită spitalizare, pentru o perioadă de 30 de zile. Contribuabilul face o cerere de
reducere a normei de venit, iar pe baza certificatului de spitalizare organul fiscal o
aprobă. Dacă norma anuală de venit este stabilită la 30.000.000 lei, care este
venitul anual impozabil în cazul contribuabilului?

Rezolvare:

În cazul contribuabilului nostru, ca urmare a suspendării temporare a


activităţii, el va fi impus pe baza unei norme de venit de (30.000.000 / 365) x 335 =
= 27.534.247 lei.

16. Un contribuabil, care prezintă handicap gradul I, realizează ca salariat


următoarele venituri lunare în anul 2004:
- salariu de bază 4.000.000 lei;
- sporuri 340.000 lei;
- venituri în natură (prevăzute în contractul colectiv de muncă): 14 kg de
zahăr cu valoarea de 20.000 lei / kg (TVA inclus).
Persoana fizică închiriază o locuinţă timp de un an, chiriaşul urmând a-i
plăti în fiecare lună 3.500.000 lei. În cursul acestui an chiriaşul aduce îmbunătăţiri
casei, efectuând cheltuieli de 5.000.000 lei, cheltuieli ce cad în sarcina
proprietarului.
Deducerea personală de bază luată în calcul pentru rezolvare este
2.000.000 lei. Pentru venitul din închiriere, persoana fizică virează trimestrial
statului un impozit sub formă de plăţi anticipate în valoare de 1.000.000 lei.
Ştiind că are în întreţinere 3 copii, să se determine:
a) impozitul de plată în cursul anuluiîn cazul veniturilor din salarii.
b) impozitul de plată sau de recuperat ca urmare a efectuării regularizării
după calculul impozitului pe venitul anual global.

Rezolvare:

Pasul 1: Determinarea impozitului pe veniturile din salarii.


Vom determina impozitul de plată sub formă de plăţi anticipate pentru
veniturile din salarii, acest impozit calculându-se şi plătindu-se statului lunar.

Venitul brut = salariul de bază + sporuri + venituri în natură = 4.000.000 +


+ 340.000 + 280.000 = 4.620.000 lei (în cazul veniturilor în natură se ia în calcul
valoarea buurilor, inclusive TVA).
Din venitul brut se vor reţine de angajator contibuţiile datorate către
asigurările sociale: contribuţia pentru asigurările sociale (CAS), contribuţia pentru
asigurările sociale de sănătate (CASS) şi contribuţia pentru protecţia socială a
şomerilor (AS).
Contribuţia la asigurările sociale (9,5%) se aplică la venitul brut. CAS =
= 4.620.000 x 9,5 % = 438.900 lei.
Contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate (6,5%) se calculează având
în vedere venitul brut. CASS = 4.620.000 x 6,5% = 300.300 lei
Contribuţia pentru protecţia socială a şomerilor (1%) are ca bază de calcul
salariul de bază. AS = 4.000.000 x 1% = 40.000 lei.
Salariatul beneficiază de o sumă neimpozabilă denumită cheltuieli
profesionale, ea reprezentând 15% din deducerea personală de bază.
Cheltuieli profesionale = 15% x 2.000.000 = 300.000 lei.
Venit net = Venit brut – CAS – CASS – AS - cheltuieli profesionale =
= 4.620.000 – 438.900 – 300.000 – 40.000 - 300.000 = 3.541.100 lei
Pentru a determina venitul impozabil, vom calcula deducerea personală de
care beneficiază persoana fizică. Deducerea personală = deducerea personală de
bază + deducerile personale suplimentare.
Deducerea personală de bază = 2.000.000 lei
Deduceri personale suplimentare = [1 (handicap gradul 1) + 3 x 0,5 (pentru
fiecare copil)] x 2.000.000 = 2,5 x 2.000.000 = 5.000.000 lei.
Deducerea personală = 2.000.000 + 5.000.000 = 7.000.000 lei. Deducerea
personală se nu poate depăşi de 3 ori deducerea personală de bază (deci poate fi
maxim 6.000.000 lei) şi nu se poate acorda decât în limita venitului realizat.
Se observă că deducerile personale depăşesc venitul net, prin urmare ele
vor fi stabilite la nivelul maxim de 3.541.100 lei. Diferenţa de deduceri personale
va fi recuperată cu ocazia globalizării.
Venit impozabil = Venit net – deduceri personale = 0. Impozit = 0.

Pasul 2: Determinarea venitului net anual din chirii:


Venitul brut din chirii este dat de suma încasărilor din chirii, la care se
adaugă cheltuielile realizate de chiriaş în favoarea proprietarului.
Venit brut = 3.500.000 x 12 + 5.000.000 = 47.000.000 lei.
Venitul net se obţine scăzând din venitul brut cheltuielile forfetare (acestea
reprezintă 50% din venitul brut).
Cheltuieli forfetare = 50% x 47.000.000 = 23.500.000 lei.
Venit impozabil = 47.000.000 – 23.500.000 = 23.500.000 lei.

Pasul 3: Determinarea impozitului anual global


Venitul anual global (VAG) este dat de suma veniturilor nete, din care se
scad deducerile personale.
Venit anual global = 0, deic persoana fizică are de recuperat impoztul plătit
sub formă de plăţi anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor
(4.000.000 lei).

17. Se cunosc următoarele date despre un contribuabil pentru anul 2004:


- constituie un depozit la termen de în valoare de 8.000.000 lei, pe data de
1 iunie şi achiziţionează obligaţiuni municipale pentru suma de 12.000.000 lei la
data de 1 noiembrie. Ratele anuale ale dobânzilor sunt de 16%, respectiv 19%;
- este angajat pe bază de carte de muncă, obţinând un venit lunar format
din salariu de bază 5.000.000 lei, sporuri 700.000 lei;
- încasează pe data de 16 martie dividende în valoare de 7.800.000 lei;
- obţine venituri din publicarea unor articole, după cum urmează:
- ianuarie 4.500.000 lei;
- aprilie 2.500.000 lei;
- iulie 900.000 lei;
- august 4.300.000 lei;
- vinde 400 acţiuni la preţul de 200.000 lei/acţiune. Acestea fuseseră
achiziţionate la preţul de 180.000 lei/acţiune. Comisionul societăţii de intermediere
este de 700.000 lei.
- obţine venituri din închiriere, timp de 6 luni, în cuantum de 2.500.000
lei/lună. Chiriaşul aduce îmbunătăţiri de 4.500.000 lei apartamentului. Pentru
aceste venituri a plătit un impozit anticipat de 4.000.000 lei.
- pe data de 20 octombrie câştigă la Loto 17.500.000 lei;
- pe toată durata anului are în întreţinere 2 copii minori.
Să se determine impozitele plătite în cursul anului pentru fiecare categorie
de venit Deducerea personală de bază este 2.000.000 lei/lună.

Rezolvare:

Pasul 1:Calculul impozitului pentru veniturile din dobânzi


Impozitul din dobânzi reprezintă 1% din dobânda obţinută, el fiind reţinut
şi virat bugetului statului de către unitatea care îl acordă. În cazul nostru se
datorează impozit doar pentru dobânzile aferente depozitului la termen.
Acest impozit se calculează lunar, pentru dobânda lunară aferentă, urmând
a fi achitat către buget până pe data de 25 a lunii următoare obţinerii lor, impozitul
fiind final.
Dobândă lunară = 8.000.000 x 16% x 1/12 = 106.667 lei.
Impozit lunar = 106.667 x 1% = 1.067 lei.

Pasul 2: Calculul impozitul datorat lunar pentru veniturile din salarii


Venit brut = salariu de bază + sporuri = 5.000.000 + 700.000 = 5.700.000
lei.
CAS = 9,5% x 5.700.000 = 541.500 lei.
CASS = 6,5% x 5.700.000 = 370.500 lei.
AS = 1% x 5.000.000 = 50.000 lei.
Cheltuieli profesionale = 15% x 2.000.000 = 300.000 lei.
Venit net = 5.700.000 – 541.500 – 370.500 – 50.000 – 300.000 =
= 4.438.000 lei.
Deducere personală de bază = 2.00.000 lei.
Deducere personală suplimentară = (0,5 +0,5) x 2.000.000 = 2.000.000 lei.
Deducerea personală = deducerea personală de bază + deducerile personale
suplimentare = 2.000.000 + 2.000.000 = 4.000.000 lei.
Venit impozabil = 4.438.000 – 4.000.000 = 438.000 lei.
Impozit = 18% x 438.000 = 78.840 lei/lună.

Pasul 3: Determinarea impozitului pe dividende


Impozitul pe dividende este de 5%6 calculate asupra valorii dividendelor,
fiind impozit final. Se reţine şi se virează statului de către firma care a plătit
dividendele cu ocazia plăţii acestora.
Impozitul pe dividende = 5% x 7.800.000 = 390.000 lei.

Pasul 4: Determinarea impozitului anticipat pe veniturile din drepturi


de autor
În cursul anului se plăteşte un impozit sub formă de plăţi anticipate în
cunatum de 15%7 din venitul brut, până pe data de 10 a lunii următoare încasării
venitului.
- 10 februarie: impozit = 4.500.000 x 15% = 675.000 lei;
- 10 mai: impozit = 2.500.000 x 15% = 375.000 lei;
- 10 august: impozit = 900.000 x 15% = 135.000 lei;
- 10 septembrie: impozit = 4.300.000 x 15% = 645.000 lei.

Pasul 5: Determinarea impozitului pe veniturile obţinute din


tranzacţionarea valorilor mobiliare
Impozitul pe veniturile obţinute din tranzacţionarea valorilor mobiliare este
de 1% aplicat asupra valorii rezultate din formula: valoare de vânzare - valoarea de
cumpărare - comision, fiind impozit final.
Venit impozabil = (200.000 – 180.000) x400 – 700.000 = 7.300.000 lei.
Impozit = 1% x 7.300.000 = 73.000 lei.

Pasul 6: Determinarea venitului net din veniturile din cedarea


folosinţei bunurilor
Impozitul sub formă de plăţi anticipate pentru această categorie de venituri
este 4.000.000 lei, conform enunţului.

6
Începând cu 1 ianuarie 2005 cota de impozit va fi 10%.
7
Începând cu 1 ianuarie 2005 cota va fi 14%.
Pasul 7: Determinarea impozitului pe veniturile din câştiguri la
jocurile de noroc
Impozitul pe veniturile jocuri de noroc 20%, fiind impozit final. Baza
impozabilă este reprezentată de diferenţa dintre veniturile din premii şi suma
minimă neimpozabilă (7.600.000 lei pentru anul 2004). Această sumă
neimpozabilă se acordă pe zi pentru fiecare unitate plătătitoare de venit.
Venituri din premii = 17.500.000 lei
Impozit pentru veniturile din premii = (17.500.000 – 7.600.000) x 20% =
= 1.980.000 lei.

18. Un contribuabilul are constituite:


- depozite la termen în valoare de 18.000.000 lei, remunarate cu o dobândă
anuală de 16%, plătibilă lunar.
- depozite la vedere în valoare de 6.000.000 lei, remunarate cu o dobândă
anuală de 10%, plătibilă lunar.
Calculaţi impozitul lunar pe veniturile din dobânzi.

Rezolvare:

În exemplul nostru se datorează impozit pe dobânzi doar pentru depozitele


la termen, acesta fiind de 1% din veniturile obţinute din dobânzi.
Dobânda lunară = 18.000.000 x 16% /12 = 240.000 lei.
Impozitul pe dobânzi este 240.000 × 1% = 2.400 lei, acesta fiind reţinut şi
virat către bugetul statului de către banca care acordă dobânda.

19. O persoană fizică începe în anul 2004 o activitate de croitorie bazată pe


libera iniţiativă. Estimarea veniturilor şi cheltuielilor legate de desfăşurarea
activităţii pentru anul 2004 este următoarea:
- venituri din croitorie = 300.000.000 lei;
- cheltuieli cu materialele = 50.000.000 lei;
- cheltuieli cu personalul angajat = 50.000.000 lei;
- cheltuieli cu protocolul = 10.000.000 lei;
- cheltuieli cu diferite impozite şi taxe 10.000.000 lei;
Persoana fizică estimează că pentru desfăşurarea activităţii se va
împrumută pe 1 martie cu suma de 100.000.000 lei de la o bancă. Creditul este luat
până la sfârşitul anului, la o rată anuală de dobândă de 50%, rambursarea făcându-
se lunar în sumă egală.
Din creditul obţinut va face investiţii de 50.000.000 lei, amortizabile în
5 ani. Perioada pentru care se calculează amortizarea în anul 2002 este 6 luni.
La sfârşitul anului 2004, datele efectiv înregistrate sunt următoarele:
- venituri din croitorie 350.000.000 lei;
- cheltuieli cu materialele 56.000.000 lei;
- cheltuieli cu salariile personalului 72.600.000 lei;
- cheltuieli de protocol = 8.960.000 lei;
- cheltuieli cu impozite diverse 9.560.600 lei;
- alte cheltuieli deductibile = 5.630.000 lei.
Rămân la acelaşi nivel cheltuielile cu dobânzile şi cheltuielile cu
amortizarea.
Să se determine impozitul datorat în cursul anului sub formă de plăţi
anticipate, precum şi venitul net care se ia în calcul la determinarea impozitului
anual global.

Rezolvare:

Pasul 1: Determinarea impozitului sub formă de plăţi anticipate:


Pentru a determina impozitul pe care trebuie să îl plătească statului sub
formă de plăţi anticipate, vom determina venitul impozabil.
Venit impozabil = venituri care se supun impozitării - cheltuieli
deductibile.
Veniturile care se supun impozitării sunt veniturile din croitoire, deci
300.000.000 lei.
Cheltuielile deductibile sunt cheltuielile cu materialele, cheltuielile cu
personalul, cheltuielile cu diverse impozite şi taxe, cheltuielile de protocol (doar o
parte din ele), cheltuielile cu dobânda şi cheltuielile cu amortizarea.
Pentru a determina cheltuielile cu dobânda trebuie determinat cuantumul
dobânzii.
- luna martie: dobândă = (100.000.000 x 50%) / 12 = 4.166.667 lei;
- luna aprilie: dobândă = (90.000.000 x 50%) / 12 = 3.750.000 lei;
- luna mai: dobândă = (80.000.000 x 50%) / 12 = 3.333.333 lei;
- luna iunie: dobândă = (70.000.000 x 50%) / 12 = 2.916.667 lei;
- luna iulie: dobândă = (60.000.000 x 50%) / 12 = 2.500.000 lei;
- luna august: dobândă = (50.000.000 x 50%) / 12 = 2.083.333 lei;
- luna septembrie: dobândă = (40.000.000 x 50%) / 12 = 1.666.667 lei;
- luna octombrie: dobândă = (30.000.000 x 50%) / 12 = 1.250.000 lei;
- luna noiembrie: dobândă = (20.000.000 x 50%) / 12 = 833.333 lei;
- luna decembrie: dobândă = (10.000.000 x 50%) / 12 = 416.667 lei.
Total dobândă = 22.916.667 lei.

Deoarece mijlocul fix se amortizează în 5 ani rezultă o cotă de amortizare


de 20%. Pentru că amortizarea pentru anul 2002 se calculează doar pentru 6 luni,
valoarea amortizării este 1/2 din amortizarea anuală.
Cheltuieli cu amortizarea = 50.000.000 x 20% x 1/2 = 5.000.000 lei.
Cheltuielile de protocol sunt deductibile doar în limita a 2% aplicată asupra
diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, mai puţin cheltuielile de
protocol.
Cheltuieli deductibile, mai puţin cheltuielile de protocol = 50.000.000 +
+ 50.000.000 + 10.000.000 + 22.916.667 + 5.000.000 = 137.916.667 lei.
Limita maximă a cheltuielilor de protocol deductibile = 2% x (300.000.000
- 137.916.667) = 3.241.667 lei. Deci cheltuieli de protocol deductibile 3.201.667
lei, restul de 6.758.333 lei fiind nedeductibile.
Venit impozabil = 300.000.000 - 50.000.000 - 50.000.000 - 10.000.000 –
–3.241.667 - 22.916.667 - 5.000.000 = 158.841.666 lei. Vom rotunjii suma la
158.841.000 lei.
Impozit = 41.424.000 + 40% x (158.841.000 – 156.000.000) = 42.560.400
lei.

Pasul 2: Determinarea venitului net care se ia în calcul la globalizare:


Pentru a determina venitul net care se ia în calcul la globalizare, acesta
trebuie recalculat pe baza datelor înscrise în registrele contabile.
Venit impozabil = venituri care se supun impozitării - cheltuieli
deductibile.
Veniturile care se supun impozitării sunt veniturile din croitoire, deci
350.000.000 lei.
Cheltuielile deductibile sunt cheltuielile cu materialele, cheltuielile cu
personalul, cheltuielile cu diverse impozite şi taxe, cheltuielile de protocol (doar o
parte din ele), cheltuielile cu dobânda şi cheltuielile cu amortizarea şi alte cheltuieli
deductibile.
Cheltuielile de protocol sunt deductibile doar în limita a 2% aplicată asupra
diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, mai puţin cheltuielile de
protocol.
Cheltuieli deductibile, mai puţin cheltuielile de protocol = 56.000.000 +
+ 72.600.000 + 9.560.000 + 22.916.667 + 5.000.000 + 5.630.000 = 171.706.667
lei.
Limita maximă a cheltuielilor de protocol deductibile = 2% x (350.000.000
- 171.706.667) = 3.565.867 lei. Deci cheltuieli de protocol deductibile 3.565.867
lei.

Venit net anual = 350.000.000 - 56.000.000 - 72.600.000 - 9.560.000 -


- 22.916.667 - 5.000.000 - 5.630.000 – 3.565.867 = 174.727.466 lei. Acest venit
net se va lua în calcul la calculul impozitului global.

20. O persoană fizică prezintă următoarea situaţie privind veniturile pentru


anul 2004:
- venit net din salarii la locul principal de muncă 66.436.695 lei;
- impozit plătit în cursul anului 2.144.290 lei;
- venit net drepturi de autor 7.500.000 lei;
- impozit plătit în cursul anului 1.654.410 lei;
- venit net din cedarea folosinţei bunurilor 25.410.000 lei;
- impozit plătit în cursul anului 5.422.850 lei.
Persoana a avut în permanenţă în întreţinere pe parcursul anului 2004 trei
copii.
Deducerea personală de bază este 2.000.000 lei. De asemenea, cotizaţia
pentru sindicat este de 600.000 lei. Persoana fizică a efectuat cheltuieli pentru
îmbunătă4irea confortului termic al locuinţei în valoare de 20.000.000 lei.
Care este valoarea impozitului anual global?

Rezolvare:

Pentru a determina impozitul anual global avem nevoie de veniturile nete


pentru fiecare categorie de activităţi, de suma deducerilor personale, de valoarea
cotizaţiei pentru sindicat şi de valoarea cheltuielilor pentru îmbunătăţirea
confortului termic al locuinţei pentru care se acordă deducere (15.000.000 lei).
În cazul nostru, coeficientul de deducere personală folosit pentru fiecare
lună este 1 + 0,5 + 0,5 + 0,5 = 2,5.
Deducerea personale anuale = 2,5 x 2.000.000 x 12 = 60.000.000 lei.
Venit anual global = 66.436.695 + 7.500.000 + 25.410.000 – 60.000.000 –
600.000 – 15.000.000 = 23.746.695 lei (vom rotunji la 23.746.000 lei).
Impozit anual global = 23.746.000 x 18% = 4.274.280 lei.
Impozit plătit în cursul anului = 2.144.290 + 1.654.410 + 5.422.850 =
= 9.221.550 lei.
Impozit de recuperat = 9.221.550 – 4.274.280 = 4.947.270 lei.

21. O persoană fizică, salariat, foloseşte cu titlu gratuit în interes propriu


maşina de serviciu, parcurgând într-o lună distanţa de 1.000 km şi tot în luna
respectivă foloseşte autoturismul şi în interes de serviciu, parcurgând distanţa de
3.000 km. Să se determine valoarea avantajului. Valoarea de inventar a
autoturismului este 100.000.000 lei.

Rezolvare:

Valoarea avantajului este 1,7% x 100.000.000 x (1.000/4.000) = 425.000


lei. Această valoare a avantajului este o valoarea lunară.

Grilele de impozitare folosite în rezolvarea problemelor sunt:

Grila de impozitare lunară valabilă pentru anul 2004 este:

Până la 2.400.000 18%


2.400.001 – 5.800.000 432.000 + 23% pentru ce depăşeşte 2.400.000
5.800.001 – 9.300.000 1.214.000 + 28% pentru ce depăşeşte 5.800.000
9.300.001 – 13.000.000 2.194.000 + 34% pentru ce depăşeşte 9.300.000
Peste 13.000.000 3.452.000 + 40% pentru ce depăşeşte 13.000.000

La calculul impozitului pe venitul anula global am folosit următoarea grilă


de impozitare:
Până la 28.800.000 18%
28.800.001 – 69.600.000 5.184.000 + 23% pentru ce depăşeşte 28.800.000
69.600.001 – 111.600.000 14.568.000 + 28% pentru ce depăşeşte 69.600.000
111.600.001 – 156.000.000 26.328.000 + 34% pentru ce depăşeşte 111.600.000
Peste 156.000.000 41.424.000 + 40% pentru ce depăşeşte 156.000.000
4.2 Probleme propuse spre rezolvare

1. O persoană fizică înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli aferente


activităţii comerciale proprii anului curent:
- credit bancar de 24.000.000 lei pe un an, amortizabil liniar, rata
dobânzii anuală 20%;
- venituri din prestări servicii 50.000.000 lei;
- venituri din închirierea unui imobil aflat în patrimoniul afacerii
5.000.000 lei;
- cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe 3.000.000 lei;
- cheltuieli cu primele de asigurare aferente contractelor de asigurare
vizând activele corporale din patrimoniul afacerii 500.000 lei;
- cheltuieli cu lucrările executate de terţi 1.500.000 lei;
- cheltuieli de natură salarială 20.000.000 lei;
- cheltuieli cu plata primelor de asigurare realizate de contribuabil în
folosul familiei sale 2.500.000 lei;
- cheltuieli privind bunurile constatate lipsă din gestiune, neimputabile,
5.000.000 lei;
- impozite şi taxe plătite, altele decât impozitul pe venit 4.000.000 lei.
Să se calculeze impozitul pe venit de plată sub formă de plăţi anticipate
datorat de contribuabil cu evidenţierea distinctă în prealabil a cheltuielilor
nedeductibile (impozitul sub formă de plăţi anticipate va fi determinat pe baza
datelor înregistrate în contabiliate).

2. O persoană fizică obţine pe parcursul unui an următoarele venituri:


- venituri în sumă de 200.000.000 lei din exercitarea profesiei de avocat,
impozitate conform normei de venit (300.000.000 lei);
- venituri din salarii pentru munca prestată la o bancă: salariu de bază lunar
10.000.000 lei, prime 2.000.000 lei, sporuri 10% din salariul de bază;
- venituri din jocuri de noroc în sumă de 16.000.000 , obţinute în aceeaşi zi
şi aceeaşi locaţie;
- venituri din dividende 2.000.000lei;
- persoana respectivă primeşte pentru uzul personal de la bancă o maşină
cu valoarea de inventar de 300.000.000 lei;
De asemenea, persoana respectivă primeşte în luna august o sumă de bani
necesară deplasării în interes de serviciu în altă localitate pentru cheltuielile cu
hrana, transportul şi cazarea în valoare de 2.500.000 lei.
Să se determine impozitele datorate în cursul anului şi impozitul pe venitul
anual global.

3. O persoană fizică desfăşoară activităţi de asigurare în numele unei


companii din postura de agent de asigurare.
Încasările aferente acestei activităţi se prezintă după cum urmează:
- martie 2.870.000 lei;
- august 3.900.000 lei;
- octombrie 2.600.000 lei;
- noiembrie 4.700.000 lei.
De asemenea, persoana fizică este şi salariat cu carte de muncă, obţinând
lunar un venit net din salarii de 5.800.000 lei. Deducerea personală de bază este
2.000.000 lei.
Să se determine:
a) impozitul sub formă de plăţi anticipate reţinut şi virat în cursul anului;
b) impozitul de recuperat sau de plată ca urmare a globalizării.

4. Un contribuabil declară că o are în îngrijire pe mama sa şi în consecinţă


solicită majorarea cuantumului deducerilor personale cu cota aferentă. El mai are în
întreţinere 2 copii minori şi declară de asemenea singurul venit al mamei sale ca
fiind o pensie de 850.000 lei. Deducerea personală de bază este stabilită în cuantum
de 2.000.000 lei.
Va beneficia sau nu de deducere persoanală pentru mama sa şi care este
cuantumul deducerilor persoanale de care beneficiază?

5. Între două persoane se încheie un contract pe data de 1 martie 2004


pentru închirierea unui apartament. Condiţiile de închiriere sunt următoarele:
- chirie lunară 2.500.000 lei pentru luna martie, apoi chiria se va majora cu
50.000 lei pe lună. Data încasării chiriei este 15 a fiecărei luni.
- chiriaşul va suporta diverse cheltuieli care cad în sarcina proprietarului,
cum ar fi întreţinerea, cheltuielile cu reparaţiile locuinţei, estimate la încheierea
contractului la o sumă de 900.000 lei lunar.
Ca urmare a derulării contractului, sumele efective încasate de proprietar
din chirie pentru anul 2004 sunt următoarele:
- martie 2.500.000 lei;
- aprilie 2.550.000 lei;
- mai 2.600.000 lei;
- iunie 2.650.000 lei;
- iulie 2.700.000 lei;
- august 2.750.000 lei;
- septembrie 2.800.000 lei;
- octombrie 2.850.000 lei;
- noiembrie 2.900.000 lei;
- decembrie 0 lei, deoarece a fost reziliat contractul cu acordul ambelor
părţi.
Chiriaşul a achitat, în contul beneficiarului, suma de 12.000.000 lei
reprezentând cheltuieli ce cad în sarcina proprietarului.
Să se determine care este impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate în
cursul anului, precum şi venitul net care se va lua în calcul pentru globalizare.

6. O persoană fizică, angajată a unei bănci obţine în cursul lunii iulie 2004
următoarele venituri:
- salariu de bază 10.000.000 lei;
- sporuri cu caracter permenent 5.000.000 lei;
- premii, neprevăzute în contractul colectiv de muncă, în valoare de
2.000.000 lei.
Persoana fizică are în întreţinere soţia, cu handicap de gradul I şi doi copii
minori. Deducerea personală de bază este de 2.000.000 lei.
Să se determine impozitul pe salarii datorat de persoana fizică.

7. O persoană fizică obţine în anul 2004 venituri din salarii, venituri din
dobânzi, din cedarea folosinţei bunurilor (închirierea unui apartament) şi din
drepturi de autor aferente articolelor publicate în diverse reviste.
Veniturile nete anuale din salarii sunt de 65.320.000 lei, pentru care s-a
plătit un impozit de 5.398.500 lei. Veniturile din dobânzi pentru depozitele la
termen sunt în sumă de 2.000.000 lei lunar.
Veniturile brute din cedarea folosinţei bunurilor pentru întregul an 2004
sunt de 60.000.000 lei. Pe parcursul anului 2003 persona fizică a obţinut astfel de
venituri şi, pe baza acestora, organul fiscal a stabilit ca plăţi anticipate privind
impozitul pe venit aferent anului 2004 suma de 4.000.000 lei, plătibili în patru
tranşe lunare egale. Tranşele sunt scadente pe data de 15 a ultimei luni a fiecărui
trimestru.
Veniturile din drepturi de autor sunt următoarele:
- 14 ianuarie 300.000 lei;
- 17 februarie 500.000 lei;
- 8 martie 300.000 lei;
- 15 aprilie 600.000 lei;
- 20 aprilie 800.000 lei;
- 18 mai 600.000 lei;
- 12 iunie 200.000 lei;
- 15 iulie 600.000 lei;
- 12 septembrie 900.000 lei;
- 16 noiembrie 400.000 lei;
- 19 decembrie 500.000 lei.
Persoana fizică are în întreţinere soţia şi un copil minor.
Deducerea personală de bază este 2.000.000 lei.
Să se determine care este impozitul plătit în cursul anului pentru fiecare
categorie de venit şi care este impozitul anual global.

4.3 Grile propuse spre rezolvare

1. Care dintre afirmaţii cu privire la deducerile personale este adevărată:


a) deducerea personală suplimentară pentru copiii aflaţi în întreţinere este
de 1 înmulţit cu deducerea personală de bază;
b) deducerea personală suplimentară pentru alţi membri de familie aflaţi în
întreţinere este de 0,5 înmulţit cu deducerea personală de bază pentru fiecare
membru de familie;
c) suma deducerilor personale nu poate depăşi de 5 ori deducerea
personală de bază;
d) sunt considerate persoane aflate în întreţinere acelea ale căror venituri
depăşesc sumele reprezentând deducerile personale;
e) deducerile personale se acordă personalului trimis în misiune
permanentă în străinătate;

2. Veniturile din activităţi independente cuprind următoarele tipuri de


venituri:
1. comerciale;
2. din profesii libere;
3. din muncă salariată;
4. din drepturi de proprietate intelectuală;
5. din drepturi de proprietate.
a) 1,2,3;
b) 1,2,4;
c) 1,2,5;
d) 2,3,4;
e) 2,3,5.

3. Venitul brut din activităţi independente nu cuprinde:


a) echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea
activităţii;
b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele încasate din desfăşurarea activităţii;
e) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii.

4. Sunt considerate cheltuieli deductibile în cadrul unei activităţi independente


desfăşurată de o persoană fizică:
a) contravaloarea bunurilor utilizate de contribuabil pentru consumul
personal;
b) contravaloarea bunurilor utilizate de contribuabil pentru consumul
familiei sale;
c) contravaloarea bunurilor confiscate de autorităţilor române;
d) impozitul pe venit datorat;
e) cheltuielile de sponsorizare în limita a 5% din baza de calcul.

5. Venitul net din drepturile de proprietate individuală, cu excepţia


venitului net din drepturi de proprietate ca urmare a realizării unei opere
monumentale, se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
1. o cheltuială deductibilă egală cu 70% din venitul brut;
2. o cheltuială deductibilă egală cu 60% din venitul brut;
3. o cheltuială deductibilă egală cu 50% din venitul brut;
4. impozitul pe venit datorat;
5. contribuţiile sociale obligatorii plătite.
a) 1,4;
b) 1,5;
c) 2,4;
d) 2,5;
e) 3,5.
6. În vederea impunerii sunt asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile primite pentru funcţii de demnitate publică;
b) indemnizaţii din drepturi de proprietate intelectuală;
c) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie;
d) venituri din activităţi de agent;
e) venituri din activităţi de comision.

7. Sunt incluse în veniturile salariale şi sunt impozabile în înţelesul


impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare;
b) contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia
oficialităţilor publice;
c) drepturile de soldă lunară ale personalului militar, acordate potrivit
legii;
d) contravaloarea echipamentului individual de protecţie şi de lucru;
e) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe
pentru calculator.

8. Veniturile din investiţii cuprind:


a) venituri din arendare;
b) venituri impozabile din dobânzi;
c) venituri din activităţi independente;
d) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
e) venituri din jocuri de noroc.

9. Veniturile sub formă de dividende primite ca urmare a deţinerii de


titluri de participare la fondurile închise de investiţii, aferente anului 2004:
a) se impun cu o cotă de 1%;
b) se impun cu o cotă de 10%;
c) se impun cu o cotă de 5%;
d) nu se impun;
e) se impun cu o cotă de 25%.

10. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la stabilirea veniturilor


impozabile din pensii este falsă:
a) venitul lunar impozabil din pensii pentru anul 2004 se stabileşte
prin scăderea unei sume neimpozabile lunare de 8.000.000 lei din
venitul din pensii;
b) impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei;
c) veniturile din pensii includ şi pensiile facultative ocupaţionale;
d) pentru stabilirea venitului lunar impozabil din pensii se scad
deducerea personală de bază, precum şi deducerile suplimentare
corespunzătoare;
e) veniturile din pensii includ şi pensiile finanţate de la bugetul de
stat.

11. Nu sunt considerate venituri din activităţi agricole, conform Codului


fiscal, cele obţinute de următoarele activităţi:
a) cultivarea şi valorificarea florilor în solarii;
b) exploatarea pepinierelor viticole;
c) cultivarea şi valorificarea zarzavaturilor în solarii;
d) cultivarea şi valorificarea legumelor în solarii;
e) cultivarea roşiilor în grădină.

12. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă în ceea ce priveşte veniturile
din jocuri de noroc:
a) cuprind veniturile ca urmare a participării la jocuri tip cazinou;
b) pierderile înregistrate din jocuri de noroc nu sunt recunoscute din
punct de vedere fiscal;
c) se impun prin reţinere la sursă cu o cotă de 20% aplicată asupra
venitului net;
d) suma neimpozabilă pe fiecare câştig realizat de la acelaşi
organizator sau plătitor într-o singură zi este de 7.600.000 lei
pentru anul 2004;
e) nu se includ în venitul anual global.

13. Venitul anual global impozabil se stabileşte prin deducerea din suma
veniturilor nete a:
1. pierderilor fiscale reportate;
2. contribuţiei pentru asigurările private de sănătate, încheiate în scopuri
estetice;
3. venitului net din ceadrea folosinţei bunurilor;
4. cotizaţiei de sindicat plătită potrivit legislaţiei în materie;
5. contribuţii la schemele facultative de pensii ocupaţionale, în limita
echivalentului în lei a 200 euro pe an.
a) 1,4,5;
b) 1,2,5;
c) 1,3,5;
d) 2,3,4;
e) 1,2,4.

14. Nu se include în venitul anual global:


1. venitul net din activităţi independente;
2. venitul net din pensii;
3. venitul net din cedarea folosinţei bunurilor;
4. venitul net din salarii;
5. venitul net din câştiguri bursiere.
a) 1,3;
b) 2,4;
c) 2,5;
d) 1,2;
e) 1,5.

15. În cazul impozitului pe veniturile realizate de persoanele fizice, creditul


fiscal extern se acordă de către statul român pentru:
a) suma de bani plătită în contul unei datorii contractate;
b) suma de bani primită în contul unei datorii contractate;
c) restanţele de plată cu privire la impozitul pe venit;
d) impozitul plătit în străinătate;
e) toate variantele de mai sus.

16. Care dintre următoarele condiţii nu trebuie îndeplinite de o persoană


juridică pentru a fi considerată microîntreprindere:
a) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;
b) are ca activitate producţia de bunuri materiale;
c) are ca activitate comerţul;
d) are ca activitate intermedierea financiară;
e) are ca activitate prestarea de servicii.

Răspunsuri grille
1 B 7 C 13 A
2 B 8 B 14 C
3 C 9 C 15 D
4 E 10 D 16 D
5 D 11 E
6 A 12 A
CAPITOLUL 5
IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE

5.1 Probleme rezolvate

1. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate, ca locuinţă de


domiciliu, o casă în mediul rural, cu o suprafaţă utilă de 90 mp, valoare impozabilă
unitară 5.900.000 lei/mp suprafaţă desfăşurată. La subsol clădirea are o pivniţă cu
o suprafaţă totală desfăşurată de 12 mp. De asemenea, în curte sunt anexe care au
o suprafaţă totală desfăşurată de 20 mp. Valoare impozabilă unitară pentru anexe
este 900.000 lei/mp suprafaţă desfăşurată. Coeficientul de corecţie pozitivă a
valorii impozabile unitare este 1. Clădirea a fost construită în 1977 şi este în
proprietatea contribuabilului începând cu luna mai a anului curent. Să se calculeze
valoarea impozabilă a clădirii şi impozitul plătit de către contribuabil.

Rezolvare:

Pas 1:Se determină valoarea impozabilă totală:


Valoarea impozabilă se calculează ca valoare impozabilă unitară x
suprafaţa desfăşurată (suprafaţa totală desfăşurată = suprafata utilă x 1,2).
Locuinţa are o suprafaţă utilă de 90 mp, deci suprafaţa desfăşurată va fi de
90mp x 1,2 = 108mp. Valoarea impozabilă aferentă locuinţei va fi deci: 108 mp
(suprafaţa desfăşurată) x 5.900.000lei (valoarea impozabilă unitară) = 637,2
milioane lei.
Pivniţa are o suprafaţă desfăşurată de 12 mp. Valoarea impozabilă unitară
este jumătate din cea corespunzătoare clădirii locuite, adică 5.900.000 lei / 2 =
= 2.950.000 lei. Valoarea impozabilă totală va fi de12 mp x 2.950.000 lei = 35,4
milioane lei.
Valoarea impozabilă a anexei se determină ca fiind 20 mp (suprafaţa
desfăşurată) x 900.000lei (valoarea impozabilă unitară) = 18 milioanei lei.
Valoarea impozabilă totală va fi de:
637,2 milioane lei + 35,4 milioane lei + 18 milioanei lei = 690,6 milioane
lei.
Deoarece clădirea şi anexele au fost construite între 31 decembrie 1950 şi
1 ianuarie 1978, valoarea impozabilă se reduce cu 5 %, deci în final valoarea
acesteia va fi de 690,6 milioane lei x 95% = 656,07 milioane lei.

Pas 2: Calculul impozitului pe clădiri datorat


Impozitul pe clădiri se calculează ca: valoare impozabilă x cota de
impozit.
În acest caz vom avea 656,07 milioane lei x 0,1% (este vorba de o casă în
mediul rural) = 656.070 lei impozit pe clădiri datorat pentru întregul an.
În condiţiile în care clădirea intră în proprietatea contribuabilului în luna
mai a anului curent, impozitul de plătit va fi doar pentru perioada din an în care
este proprietar (începând cu luna următoare intrării în posesie a clădirii), adica 7
luni. Prin urmare, suma de plată va fi de 656.070 lei x 7/12 = 382.707,5 lei.

2. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului:


a) un apartament de 75 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban
(coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 1), valoarea impozabilă
unitară 5.900.000 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de locuinţe cu
trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1975. Acest apartament este locuinţă de
domiciliu până la data vânzării - 10 august anul curent.
b) o casă în mediul rural (Delta Dunării) cu o suprafaţă desfăşurată de
140 mp, valoare impozabilă unitară 3.500.000 lei/mp suprafaţă desfăşurată, cu o
mansardă locuibilă de 28 mp suprafaţă desfăşurată şi un beci de 12 mp suprafaţă
utilă. Casa a fost achiziţionată în luna februarie, anul curent. Aceasta devine
locuinţă de domiciliu dupa vânzarea apartamentului. Coeficientul de corecţie
pozitivă a valorii impozabile unitare este 1.
Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele
două proprietăţi imobiliare.

Rezolvare:

Pas 1: Calcularea impozitului pe clădiri datorat pentru apartament


Valoarea impozabilă a apartamentului va fi de: 75mp x 5.900.000lei/mp =
= 442,5 milioane lei. Blocul fiind însă construit între anii 1950 şi 1978 (1975) se
aplică o reducere de 5% valorii impozabile. Prin urmare, valoarea impozabilă
finală, pentru locuinţa de la bloc va fi de: 442,5 milioane lei x 0,95 = 420,375
milioane lei.
Impozitul pe clădiri anual va fi: valoarea impozabilă x cota de impozit
(0,2% - este vorba de mediul urban), adică 420,375 milioane lei x 0,2% = 840.750
lei.
Clădirea este însă în proprietatea contribuabilului doar până în luna
august, aceasta însemnând că datorează un impozit proporţional cu perioada
deţinerii locuinţei, adică 8 luni. Astfel, impozitul datorat pentru apartament va fi
de:
840.750 lei x 8 / 12 = 560.500 lei.

Pas 2: Calculul impozitului pe casa din Delta Dunării


Valoarea impozabilă a casei va fi:
Valoarea impozabilă a locuinţei propriu-zise+ valoarea impozabilă a
mansardei locuibile + valoarea impozabilă a beciului = 140 mp x 3,5 milioane
lei/mp + 28mp x (3,5 milioane lei x 75%) + (12mp x 1,2) x (3,5 milioane lei x
x 50%) = 490 milioane lei + 73,5 milioane lei + 25,2 milioane lei = 588,7
milioane lei
Impozitul anual datorat va fi valoarea impozabilă x cota de impozit
(0,1% - mediul rural) = 588,7 milioane lei x 0,1% = 588.700 lei.
Datorită faptului că respectiva locuinţă este situată în Delta Dunarii, se
aplică o reducere de 50%, deci impozitul anual datorat va fi de 588.700 lei x 50% =
= 294.350 lei.
Deoarece casa a fost achiziţionată în luna februarie anul curent, impozitul
datorat va fi doar pentru 10 luni: 294.350 lei x 10/12 = 245.292 lei.
Nu trebuie însă neglijat faptul că această locuinţă nu a fost locuinţă de
domiciliu între februarie-august, deci se aplică pentru acestă perioadă o majorare
de impozit de 15%.
Pentru perioada februarie-august impozitul datorat este 245.292 lei / 10
luni (perioada din an pentru care se plăteşte impozitul pe casă) x 6 luni (perioada
din an în care casa nu este locuinţă de domiciliu – martie, luna începând cu care se
plăteşte impozitul, cea urmatoare lunii de achiziţie - şi august, ultima lună în care
nu este locuinţă de domiciliu) x (100%+15%) = 169.251 lei.
Pentru perioada august - decembrie impozitul datorat va fi (245.292 lei /
10 luni) x 4 luni (perioada în care casa devine locuinţă de domiciliu) = 98.117 lei.
În final, ţinând cont de toate facilităţile oferite precum şi de schimbarea
destinaţiei clădirilor deţinute, respectiv şi de perioada deţinerii lor în proprietate,
se determină impozitele plătite pentru acestea:
• pentru apartament impozitul plătit va fi de 560.500 lei;
• pentru casa din Delta Dunării se va plăti un impozit de 169.251 lei +
+ 98.117 lei = 267.368 lei

3. Un contribuabil, persoană fizică deţine la începutul anului în proprietate:


a) locuinţa de domiciliu, o casă în mediul urban, cu 2 etaje, fiecare a
80 mp suprafaţă desfăşurată, valoare impozabilă unitară 5.900.000/ mp suprafaţă
desfăşurată, cu o mansardă locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată şi anexe de
20 mp suprafaţă desfăşurată, valoare impozabilă unitară 1.000.000 lei/ mp
suprafaţă desfăşurată. Casa a fost construită în 1950 şi se află în zona A a unei
localităţi de rang I. Este locuinţă de domiciliu.
b) un apartament în alt oraş, rang 2, zona B, pe care-l închiriază.
Suprafaţa desfăşurată a acestuia este de 80 mp, valoarea impozabilă unitară
5.900.000 lei/mp.
Să se determine impozitul pe clădiri datorat pentru cele două imobile.

Rezolvare:

Pas 1: Calcularea impozitului datorat pentru locuinţa din mediul


urban- locuinţa de domiciliu
Valoarea impozabilă = valoare impozabilă/etaj x 2 (sunt 2 etaje) + valoare
impozabilă mansardă locuibilă + valoare impozabilă anexe.
• Valoarea impozabilă a suprafeţei celor 2 etaje este 80 mp x 5.900.000
lei /mp x 2 = 944 milioane lei;
• Valoarea impozabilă a mansardei este 30 mp x (5.900.000lei/mp x 75%)
= 132,75 milioane lei;
• Valoarea impozabilă a anexelor este de 20mp x 1.000.000 lei/mp = 20
milioane lei.
Pentru calculul valorii impozabile totale trebuie să ţinem cont de data
construcţiei locuinţei respective şi a anexelor. Cum locuinţa a fost construită
înainte de 31 decembrie 1950, rezultă că valoarea impozabilă aferentă va fi
diminuată cu 15%, deci va fi: (944 milioane lei + 132,75 milioane lei) x (100% -
- 15%) = 1.076,75milioane lei x 85% = 915,2375 milioane lei.
Pentru anexe nu se oferă posibilitatea de reducere a valorii impozabile,
acestea fiind construite după1978.
Deci valoarea impozabilă totală va fi: 915,2375 milioane lei + 20 milioane
lei= 935,2375 milioane lei
Fiind vorba de o casă situată în zona A a unei localităţi de rang I, se aplică
un coeficient de corecţie valorii impozabile unitare1, şi anume 1,25, asfel că
valoarea impozabilă finală va fi 935,2375 milioane lei x 1,25 = 1.169,0469
milioane lei.
Casa este deţinută întregul an, prin urmare impozitul datorat Consiliului
local va fi de 1.169,0469 milioane lei x 0,2% (mediul urban) = 2.338.093,7 lei

Pas 2: Calculul impozitului datorat pentru apartamentul în


proprietate (deşi apartamentul este închiriat, proprietarul are obligaţia plăţii
impozitului)
Valoarea impozabilă a apartamentului este: 80 mp x 5.900.000lei/mp =
= 472 milioane lei. Această valoare impozabilă se majorează cu 15%, fiind vorba
de un apartament situat într-o localitate de rang II, zona B, devenind în final
472 milioane lei (100% + 15%) = 542,8 milioane lei.
Impozitul anual datorat se calculează ca valoare impozabilă x cota de
impozit = 542,8 milioane lei x 0,2% (mediul urban) = 1,0856 milioane lei.
Apartamentul nu este locuinţă de domiciliu, prin urmare impozitul datorat
ar trebui majorat cu 15% (este prima locuinţă care nu este folosită drept
domiciliu). Deoarece locuinţa este închiriată, nu se datorează impozit majorat.

4. O persoană juridică cu domiciliul fiscal în Constanţa deţine în


proprietate o clădire (cu trei etaje a 100 mp suprafaţă desfăşurată şi mansardă
nelocuibilă de 40 mp suprafaţă desfăşurată, construită în 1978) utilizată în vederea
prestărilor de servicii turistice sezoniere, a cărei valoare de inventar este de 10
miliarde de lei, conform ultimei evaluări efectuate în anul 2002. Clădirea a mai
fost evaluată în 1997 cand i s-a stabilit o valoare de inventar de 3,5 miliarde lei. Să
se calculeze impozitul pe clădire datorat ştiind că s-a stabilit prin hotărârea
consiliului local o cotă de impunere de 1% pentru clădirile reevaluate după 1998 şi
5% pentru restul.

1
Coeficienţii de corecţie pozitivă se aplică asupra valorii impozabile unitare, dar pentru
uşurinţa calculelor am aplicat-o la valoarea impozabilă totală (nu modifică rezultatul final
acest mod de calcul).
Rezolvare:

Impozitul pe clădiri aflate în proprietatea persoanelor juridice se


calculează după formula:
Cota de impozitare x valoarea de inventar înregistrată în contabilitate
Cota de impunere utilizată va fi 1%, clădirea fiind reevaluată dupa 1998.
Impozitul plătit de contribuabil va fi de 10 miliarde lei x 1% = 100
milioane lei.
Deoarece imobilul este folosit pentru desfăşuratea de activităţi sezoniere
(mai puţin de 5 lui pe an), impozitul se reduce cu 50%, el devenind 100.000.000
lei x 50% = 50.000.000 lei.

5. O persoană fizică deţine în Bucureşti, zona III(C) un teren cu suprafaţă


de 1200 mp din care 500 mp au destinaţia de teren arabil. Pe teren este situată o
casă cu 2 etaje a 70 mp/ etaj, suprafaţă desfăşurată, valoare impozabilă 5.900.000
lei/ mp suprafaţă desfăşurată şi o mansardă nelocuibilă de 28 mp suprafaţă
desfăşurată. Să se calculeze impozitele datorate consiliul local şi cuantumul celor
4 tranşe de plătit. Impozitul unitar pe teren pentru terenul arabil este 17 lei / mp,
iar pentru pentru terenul cu destinaţie de curte este 4.095 lei / mp.

Rezolvare:

Pas 1: Calculul impozitului pe clădiri datorat de către contribuabil


Valoarea impozabilă totală = valoare impozabilă/etaj x 2 + valoare
impozabilă mansardă = 70mp x 5.900.000lei/mp x 2 + 28mp x (5.900.000lei/mp x
50%) = 826 milioane lei + 82,6 milioane lei = 908,6 milioane lei.
Fiind vorba de o localitate de rang I, zona C, valoarea impozabilă se va
corecta pozitiv cu un coeficient de 1,2, devenind 908,6 milioane lei x 1,2 =
= 1090,32 milioane lei.
Impozitul datorat va fi 1090,32 milioane lei x 0,2%( urban) = 2.180.640
lei.

Pas 2: Calculul impozitului pe teren datorat de către contribuabil


Cei 1200mp deţinuţi vor fi impozitaţi astfel:
- cei 500 mp teren arabil vor fi impozitaţi cu 17 lei/mp, terenul aflându-se
în zona III. Impozitul plătit va fi 500 mp x 17 lei/mp = 8.500 lei;
- cei 70 mp pe care este construită casa nu se impozitează;
- restul terenului, adică 1200 mp – 70 mp – 50 0mp = 630 mp, fiind vorba
de zona C, rangul localităţii 0, vor fi impozitaţi cu 4.095 lei/mp. Impozitul plătit va
fi de 630 mp x 4.095 lei/mp = 2.579.850 lei.

Pas 3: Calculul tranşei trimestriale de plătit Consiliului Local:


Impozitul total datorat este în suma de 2.180.640 lei + 2.579.850 lei =
= 4.760.490 lei.
Tranşa trimestrială va fi 4.760.490 lei / 4 = 1.190.122,5 lei.

6. O persoană fizică deţine intravilan un teren neproductiv de 500 mp aflat


la marginea unei localităţi de rang II pe care intenţionează să construiască o casă
începând cu luna august a anului curent. Să se calculeze impozitul datorat ştiind că
viitoarea casă va avea o suprafaţă desfăşurată de 90 mp, valoarea impozabilă
unitară fiind de 5.900.000 lei/ mp. Pentru terenul cu destinaţie de locuinţă pe care
se va construi clădirea impozitul unitar este 1.110 lei. mp, iar pentru terenul
neproductiv este 0.

Rezolvare:

Terenul deţinut în proprietate intră la categoria neproductiv până în luna


iulie inclusiv a anului curent. Pentru această perioadă, impozitul datorat este 0.
Incepând cu luna august, terenul intră la categoria teren de construcţii.
Terenul aflat sub casă, adica 90 mp, nu este impozitat. Mai rămân deci
500 mp – 90 mp = 410 mp, teren care va fi impozitat cu 1.110 lei/mp, deci
impozitul anual va fi de
410 mp x 1.110 lei/mp = 455.100 lei.
Impozitul efectiv datorat bugetului local va fi de 455.100 lei x 5 /12 (doar
pentru perioada din an în care se află în categoria teren de construcţii) = 189.625
lei.

7. O persoană fizică deţine în proprietate un autoturism cu o capacitate


cilindrică de 1200 cmc. Taxa asupra mijloacelor de transport este de 58 000 lei/
500 cmc. Presupunând că în luna decembrie a anului curent are loc vânzarea
autoturismului, care este taxa datorata consiliului local?
Rezolvare:

Taxa asupra mijloacelor de transport este de 1200 cmc / 500 cmc


(se rotunjeste în plus) x 58.000 lei = 2,4(3) x 58.000 lei = 3 x 58.000 lei =
= 174.000 lei.
Trebuie însă ţinut cont de faptul că în luna decembrie are loc vânzarea
autoturismului, prin urmare taxa va fi datorată doar pe 11 luni, nu pe întregul an
fiscal. Asfel, taxa plătită Consiliului Local va fi de 174.000 lei x 11 / 12 = 159.500
lei.

8. O persoană fizică deţine în Bucureşti în zona A un apartament situat


într-un bloc cu 5 etaje şi 20 apartamente cu o suprafaţă totală desfăşurată de
100 mp. Coeficientul de corecţie pozitivă este 1,3. Valoarea impozabilă unitară este
5.900.000 lei mp. Să se determine impozitul pe clădire.

Rezolvare:

Valoarea impozabilă = suprafaţa totală desfăşurată x valoarea impozabilă


unitară x coeficientul de corecţie a valorii impozabile unitare.
Deoarece apartamentul se situează într-un bloc cu mai mult de 3 etaje şi
8 apartamente coeficientul de corecţie se diminuează cu 0,1.
Valoare impozabilă = 100 mp x 5.900.000 lei mp x (1,3 – 0,1) =
= 708.000.000 lei.
Impozit = 708.000.000 x 0,2% = 1.416.000 lei.

9. O persoană juridică deţine în proprietate o clădire în valoare de


485.960.000 lei. Cota de impozitare este 1%. Să se determine impozitul datorat de
persoana juridică, dacã aceasta a dobândit clădirea la 10 mai 2004.

Rezolvare:

Impozitul pe clădiri datorat de o persoană juridică se calculează la


valoarea contabilă a clădirii.
Impozit = 485.960.000 x 1% = 4.859.600 lei.
Deoarece persoana juridică a dobândit clădirea pe data de 10 mai, ea va
datora impozit doar de la 1 iunie, deci pentru 7 luni.
Impozit = 4.859.600 x (7 / 12) = 2.834.825 lei.

10. O persoană fizică cumpără un autoturism cu o capacitate cilindrică de


1690 cm3 la 1 septembrie. Ştiind că taxa asupra mijloacelor de transport este de
58.000 lei / an / 500 cm3, să se determine cât va plăti cumpărătorul autoturismului.

Rezolvare:

Taxa = valoarea impozabilă unitară x nr unităţi de 500 cmc x nr. de luni


pentru care se datorează taxa/12
Taxa = 58.000 × 4 × 4 / 12 = 77.333 lei.
Deşi 1690 / 500 = 3,38, vom rotunji în plus, adică se va obţine 4. În plus
ţinând cont de data achiziţiei (1 septembrie) se va plăti taxa de către cumpărător
pentru doar 4 luni, prin urmare vom obţine 4/12.

5.2 Probleme propuse spre rezolvare

1. O persoană fizică deţine în proprietate o casă în mediul rural cu o


suprafaţă desfăşurată (doar parter) de 120 mp, valoare impozabilă unitară de
5.900.000 lei/ mp plus o anexă de 20 mp suprafaţă desfăşurată, valoare impozabilă
unitară 600.000 lei/ mp, ambele construite în 1960. În luna august persoana
respectivă vinde casa dar după ce achiziţionează în prealabil, în aceeaşi lună, un
apartament în zona 0, rang localitate 1, cu o suprafaţă desfăşurată de 80 mp, într-un
bloc cu 10 etaje, la etajul 10. Să se calculeze cuantumul impozitului datorat
consiliului local.

2. Un autoturism se află în proprietatea unei familii, soţ şi soţie, soţul fiind


veteran de război. Autoturismul are o capacitate cilindrică de 1300 cmc şi a fost
achiziţionat în luna martie a anului curent. Să se afle taxa asupra mijloacelor de
transport care trebuie plătită.

3. O persoană fizică are în proprietate un teren de 1200 mp aflat în


extravilan şi unul de 600 mp, arabil, intravilan, zona III, într-o localitate de rang B.
De asemenea, persoana respectivă deţine în proprietate, în mediul rural, un teren de
150 mp pe care e construită o casă (parter) de 80 mp suprafaţă utilă, valoarea
impozabilă unitară 5.900.000 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, construită în 1982, pe
care o închiriază. Locuinţa de domiciliu a contribuabilului este un apartament
închiriat, în mediul urban, cu o suprafaţă desfăşurată de 95 mp, valoare impozabilă
unitară 5.900.000 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, zona II, în aceeaşi localitate unde
se află terenurile administrate.
Persoana fizică mai deţine în proprietate un autoturism cu o capacitate
cilindrică de 1200 cmc şi achiziţionează la începutul lunii mai o rulotă pentru care
taxa este de 200.000 lei/an.
Să se afle impozitele şi taxele plătite ştiind că persoana respectivă
beneficiază de o bonificaţie din partea consiliului local de 5% pentru plata cu
anticipaţie a impozitelor şi taxelor locale.

4. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului:


a) un apartament de 125 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban
(coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 1,1), valoarea
impozabilă unitară 5.900.000 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de
locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1963. Acest apartament este
locuinţă de domiciliu până la data vânzării -10 iulie anul curent.
b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă desfăşurată de 120 mp, valoare
impozabilă unitară 3.500.000 lei/mp suprafaţă desfăşurată, cu o mansardă locuibilă
de 30 mp suprafaţă desfăşurată şi un beci de 15 mp suprafaţă utilă. Casa a fost
achiziţionată în luna februarie, anul curent. Aceasta devine locuinţă de domiciliu
dupa vânzarea apartamentului. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii
impozabile unitare este 1.
Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele
două proprietăţi imobiliare.

5. O persoană juridică cu domiciliul fiscal în Braşov deţine în proprietate o


clădire (cu 2 etaje a 100 mp suprafaţă desfăşurată şi mansardă nelocuibilă de 50
mp suprafaţă desfăşurată, construită în 1975), a cărei valoare de inventar este de
100 miliarde de lei, conform ultimei evaluări efectuate în anul 2002. Clădirea a mai
fost evaluată în 1997 cand i s-a stabilit o valoare de inventar de 3,5 miliarde lei. Să
se calculeze impozitul pe clădire datorat ştiind că s-a stabilit prin hotărârea
consiliului local o cotă de impunere de 1% pentru clădirile reevaluate după 1998 şi
5% pentru restul.
6. O persoană juridică deţine în proprietate o clădire în valoare de
572.690.000 lei. Cota de impozitare este 1%. Să se determine impozitul datorat de
persoana juridică, dacã aceasta a dobândit clădirea la 2 februaire 2004.

5.3 Grile propuse spre rezolvare

1. Nu sunt cuprinse în cadrul impozitelor şi taxelor locale:


a) taxa pe valoarea adăugată;
b) impozitul pe clădiri;
c) impozitul pe teren;
d) impozitul pe spectacole;
e) taxa hotelieră.

2. Se datorează impozit pe clădiri pentru:


a) orice construcţie care serveşte la adăpostirea de animale;
b) construcţiile funerare din cimitire;
c) orice centrală termoelectrică;
d) platformele de foraj marin;
e) galerii subterane.

3. Dacă o persoană fizică are în proprietate două sau mai multe clădiri
utilizate ca locuinţă, impozitul pe clădiri se majorează doar dacă, respectivele
locuinţe:
a) sunt utilizate de către rudele până la gradul al II-lea al acesteia;
b) sunt utilizate de către copiii acesteia;
c) sunt construite din cărămidă;
d) sunt situate în aceeaşi localitate;
e) nu sunt închiriate unei alte persoane.

4. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru


întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv
se acordă o bonificaţie:
a) stabilită prin lege;
b) de 15%;
c) de până la 10%;
d) de 10%;
e) stabilită prin hotărâre de guvern.
5. Se datorează impozit pe teren pentru:
a) suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;
b) orice teren aferent unei clădiri a unei instituţii publice, exceptând
suprafeţele folosite pentru activităţi economice;
c) orice teren al unui crematoriu;
d) suprafaţa de teren aflat în folosinţa altei persoane în baza unui contract
de arendare;
e) orice terenuri ocupate de iazuri.

6. Taxa asupra mijloacelor de transport:


a) se calculează prin înmulţirea fiecărui 500 cm3 sau fracţiune din acesta
cu impozitul anual;
b) se aplică pentru mijloacele de transport ale instituţiilor publice;
c) nu se aplică autoturismelor noi;
d) se aplică pentru autoturismele care aparţin persoanelor cu handicap
locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;
e) navele fluviale de pasageri folosite pentru transportul persoanelor fizice
cu domiciliul în Insula Mare a Brăilei.

7. Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zonă rurală


este:
a) 35% din taxa stabilită pentru o zonă urbană;
b) 50% din taxa stabilită pentru o zonă urbană;
c) 70% din taxa stabilită pentru o zonă urbană;
d) stabilită pe m2;
e) egală cu cea stabilită pentru o zonă urbană.

8. Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate:


a) este cuprinsă între 1 şi 3% din valoarea serviciilor pentru reclamă şi
publicitate;
b) valoarea serviciilor pentru reclamă şi publicitate cuprinde şi TVA;
c) se varsă la bugetul local în termen de 5 zile de la încasarea sumelor
respective;
d) nu se plăteşte pentru publicitatea cu caracter electoral;
e) se varsă la bugetul local în termen de 9 zile de la încasarea sumelor
respective.
9. Taxa hotelieră stabilită de Consiliul local pentru şederea într-o unitate
de cazare se aplică pentru:
a) studenţi;
b) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar;
c) pensionari;
d) persoanele juridice;
e) veteranii de război.

Răspunsuri grille

1 A 4 C 7 B
2 A 5 D 8 A
3 E 6 A 9 D