Nefronul

În rinichi are aproximativ 1-3 milioane de nefroni care nu se refac dacă

sunt distruşi (apare ţesut conjunctiv cicatricial). Ei reprezintă unitatea structurală şi
funcţională a rinichiului. E alcătuit din corpusculul renal Malpighi şi căile
urinifere (tubi): tub contort proximal, ansă Henle, tub contort distal. [8]
În corticală se află corpusculii, tubii contorţi proximali, tubii contorţi distali
În medulară se află ansele Henle (mai lungi).
Corpusculul renal (Malpighi) este situat în corticală şi are în structură :
- un glomerul vascular;
- o capsulă Bowman (care înconjoară capilarul) şi care prezintă o foiţă viscerală
şi una parietală între care se află un spaţiu de colectare a urinei.
Glomerulul renal prezintă:
- un pol vascular - care reprezintă locul de pătrundere şi ieşire al vaselor în
corpul renal;
- un pol urinar – pe la nivelul căruia trece urina din etapele formării urinei;
- tubul contort proximal - care prezintă o porţiune în zona corticală şi una în
zona medulară;
- ansa lui Henle - un tub care prezintă o ramură descendentă şi una ascendentă;
- tubul contort distal - se continuă cu tubul colector care se varsă în tubi
uriniferi, ambii dând aspectul striat al piramidei Malpighi.
Capsula Bowman
- are două foiţe : externă (parietală) şi internă (viscerală) una în continuarea
celeilalte la polul vascular
- între cele două foiţe se găseşte spaţiul urinar ce colectează prima urină
formată (filtratul) ce trece apoi prin polul urinar în tubul contort proximal
Foiţa externă delimitează fiecare corpuscul la periferie, prezintă membrană
bazală ce se continuă la polul urinar cu membrana bazală a tubului contort
proximal şi la polul vascular cu membrana bazală a capsulei bazale; pe faţa ei
internă se găseşte un rând de celule epiteliale turtite (orientate spre spaţiul
urinar)
Foiţa internă o continuă pe cea externă la nivelul polului vascular,
membrana sa bazală se uneşte cu membrana bazală a capilarului glomerular
(lamina densa); epiteliul aşezat pe faţa dinspre spaţiul urinar este alcătuit din
podocite = celule cu picioruşe (un singur rând)
Podocitul are citoplasma bogată în organite celulare, de pe faţa internă
pornesc prelungiri celulare ramificate, se prind pe lamina densa (ultimile ramuri)
şi rezultă un spaţiu anfractuos(între lamina densa şi podocite) = labirintul
subpodocitar
Tubii uriniferi
Tubul renal este format din: capsula glomerulară, tubul contort proximal,
braţul descendent al ansei Henle conectat printr-un segment intermediar în
formă de „U" cu braţul ascendent şi tubul contort distal.
Tubul contort proximal - se găseşte în totalitate în corticală, începe la
nivelul polului urinar, are două segmente unul în continuarea celuilalt: segment
contort (convolut), şi segment drept, ambele având aceaşi organizare: membrană
bazală conjunctivă(continuarea membranei bazale a foiţei externe a capsulei
Bowman), 7-8 celule nefrocite ce delimitează lumenul tubului.
Ansa neuronului (Henle) constă dintr-un segment subţire (cu diametru de
aproximativ 30 µ) mărginit de celule cuboidale şi scuamoase şi dintr-un segment
gros (cu diametru de aproximativ 60 u) mărginit de celule cuboidale
asemănătoare celor din tubul distal. Segmentul subţire formează cea mai mare
parte a ansei nefronilor juxtamedulari. Braţul descendent al segmentului subţire
prezintă cellule cuboidale cu interdigitaţii complexe şi joncţiuni intercelulare
înguste, pe când braţul ascendent este mărginit de celule scuamoase cu zone
joncţionale bine reprezentate. Segmentul gros este mărginit de un epiteliu
cuboidal cu numeroase mitocondrii.
Tubul contort distal - se află în totalitate în corticală renală, continuă
ramura ascendentă a ansei, prezintă un segment drept şi un segment contort.
Este alcătuit dintr-un lumen mai larg, peretele are membrană bazală
conjunctivă care spre lumen are un singur rând cu 8-10 celule ce delimitează
lumenul, celule cu mulţi microvili apicali, aici având loc un proces de resorbţie
mai activă (apa, H+, NH+4). Partea convolută se află în dreptul polului vascular.
Aici peretele se modifică zonal şi se numeşte macula densa. Modificările
constau în: celulele epiteliale devin înalte şi aşezate în palisadă, nucleii sunt
situaţi spre polul bazal, apar mai multe organite în citoplasmă; secretă puţină
renină; ea controlează celelalte celule secretoare de renină.
Aparatul juxtaglomerular - se găseşte la polul vascular al corpusculului
renal. Este alcătuit din: arteriolă aferentă şi eferentă în unghi ascuţit, macula
densa cu baza triunghiulară (formată cu cele două artere), mezangiul
extracorpuscular = lacis, pernuţa polară, format dintr-un grup de celule aflate în
interiorul triunghiului, active secretor. În componenţa aparatului mai intră şi o
reţea nervoasă bogată în jurul celor 4 formaţiuni (cu terminaţii amielinice).