PROIECT

EXAMEN CERTIFICAREA COMPETENTELOR

PROFESIONALE – NIVEL 3

“SISTEMUL INFORMATIONAL PRIVIND

DECONTARILE CU CLIENTII”

PROFESOR INDRUMATOR,
URDES JENICA ABSOLVENT,
Elev, COSTACHE N. MARIUS

2009-2010

Cuprins
CAPITOLUL I. CADRUL JURIDIC DE ORGANIZARE AL
SOCIETATII COMERCIALE

1. Modul de constituire si functionare a societatii

comerciale; etapele constituirii, modul de functionare si
dizolvare/lichidare.
2. Organizarea şi ţinerea contabilităţii. Organigrama
organizatorică şi funcţională a unităţii; diagrama de relaţii a
compartimentului financiar-contabil cu celelalte compartimente ale unităţii.
3. Registrele de contabilitate.
4. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA CONTABILITATII

DECONTARILOR CU CLIENTII

1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND CREANTELE

2. Contabilitatea decontarilor cu clientii

Argument

Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice,

conduc la creanţe şi datori. Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor
economici sunt legate direct de exploatare, adică din acel domeniu care face
obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca
urmare a vânzării producţiei, respectiv realizări lucrărilor şi a serviciilor şi
au în contrapartidă venituri din exploatare.
Creanţele inteprinderi faţă de clienţi ei îşi au izvorul în schimbul de
consimţământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi
acceptată de către producător sau având ca bază contractele încheiate.
Creanţele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru
vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de
proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în
momentul realizări lucrărilor sau prestaţiilor de servicii, moment care
corespunde cu facturarea.
După perioada de timp la care se referă, creanţele şi datoriile se împart
în:
 creanţe şi datori pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică
de un an;
 creanţe şi datori pe termen mijlociu, cu o perioadă de decontare între
1-5 Ani;
 creanţe şi datori pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare
de 5 ani.
Pentru evaluarea creanţelor şi a datoriilor se folosesc trei metode sau
reguli în funcţie de factorul timp la care se referă.: valoarea de înscriere cu
ocazia intrări în patrimoniu a creanţei sau a datoriei la valoarea curentă sau
contabilă; valoarea de inventar sau valoarea bilanţieră.
Creanţele comerciale sunt determinate de vânzările de bunuri (produse,
mărfuri, materiale), de prestări de servicii şi de executarea de lucrării către
terţi. Aici se încadrează clienţii şi conturile asimilate:
- 411 „Clienţi”
- 413 „Efecte de primit”
- 416 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
- 418 „Clienţi – facturi de întocmit”
- 409 „Avansuri acordate furnizorilor”

CAPITOLUL I CADRUL JURIDIC DE ORGANIZARE

AL SOCIETATII COMERCIALE

1.Modul de constituire si functionare a societatii

comerciale; etapele constituirii, modul de functionare si
dizolvare/lichidare.
 ASSA ABLOY ROMANIA SRL a luat fiinta in data de 01.05.1998.
Numarul si data inregistrarii la Registrul Comertului este
J40/3566/09.04.1998 . Inca de la inceput s-a declarat ca societate comerciala
platitoare de TVA , avand CODUL UNIC de inregistrare R 10473502 din
data de 27.04.1998 Societatea.
La infiintare, in anul 1998 ,societatea comerciala avea denumirea de
« URBIS SECURITY « SRL . In decursul timpului a absorbit alte doua
societati comerciale care aveau acelasi patronat :
o In data de de 01.11.2003 a absorbit societatea comerciala URBIS
INTERNATIONAL SRL , cu sediul in Bucuresti, Str. Preciziei, Nr. 5.
In urma absorbtiei societatea comerciala URBIS SECURITY SRL si-a
pastrat toate coordonatele : CUI : R10473502 ; J40/3566/1998 ; obiect
de activitate ; etc.
o In data de 01.08.2004 a absorbit societatea comerciala ASSA ABLOY
ROMANIA SRL cu sediul in Loc. Brasov. In urma absorbtiei
societatea comerciala URBIS SECURITY SRL si-a modificat decat
numele , in ASSA ABLOY ROMANIA SRL, celelalte coordonate
ramanand aceleasi : CUI R10473502; J40/3566/1998 ; obiect de
activitate ; etc.
In prezent isi desfasoara activitatea de productie si vanzare in Bucuresti
si in alte 6 puncte de lucru , indeplinind cu succes obiectivele stabilite de
patronat.

Actul constitutiv al societăţii ASSA ABLOY ROMANIA SRL cuprinde:

a) FORMA JURIDICA :
Subscrisa ASSA ABLOY OY , persoana juridica de nationaliatate
finlandeza(reprezentata in Romania de o persoana fizica in calitate de
mandatar) , a hotarat , in caliatate de asociat unic, infiintarea unei
societati comerciale romane , cu sediul in Romania.
Forma juridica a societatii este de Societate cu Raspundere Limitata.
b) DENUMIREA SOCIETATII :
Numele dat este : « ASSA ABLOY ROMANIA » SRL.
c) SEDIUL SOCIAL :
Sediul social se stabileste in Mun. BUCURESTI, B-dul Preciziei, Nr. 5,
Sector 6.
Societatea are urmatorul fond de comert :
 Centrul de distributie in Loc. Brasov,
 Punct de lucru in Loc. Cluj-Napoca,
 Punct de lucru in Bucuresti , B-dul Preciziei, Nr. 5, Sector 6.
  Punct de lucru in Bucuresti, Sos. Stefan cel Mare, Nr. 2, Sector
2,
 Punct de lucru in Loc. Timisoara,
 Punct de lucru in Loc. Bacau,
 Punct de lucru in Loc. Constanta,
d) DURATA SOCIETATII :
Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de
la data inmatricularii acesteia la Registrul Comertului.
e) OBIECTUL SOCIETATII :
Activitatea principala a socitatii va fi :
2863 – Fabricarea articolelor de feronerie
f) CAPITALUL SOCIAL :
Capitalul subscris si varsat este de 14.699.400 RON .
Capitalul social se imparte in 146994 de parti sociale egale, in valoare
nominala de 100 RON fiecare, detinute in totalitate de asociatul unic.
g) ADMINISTRAREA SI PREZENTAREA :
Societatea este administrata si reprezentata , pe durata nelimitata , de o
persoana fizica , cetatean suedez.
h) BENEFICII SI PIERDERI :
Asociatul unic incaseaza in totalitate beneficiile si suporta in totalitate
eventualele pierderi.
i) FORTA DE MUNCA:
Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu repectarea
prevederilor Codului Muncii si regimilui de asigurari sociale.Are in
prezent 993 de salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata
si 18 salariati cu contract de munca suspendat.
j) DIZOLVAREA SI LICHIDAREA :
Societatea se dizolva prin vointa asociatului unic, imposibilitatea realizarii obiectului
de activitate, faliment sau micsorarea capitalului sub limita legala.

2. Organizarea şi ţinerea contabilităţii. Organigrama organizatorică şi

funcţională a unităţii; diagrama de relaţii a compartimentului financiar-
contabil cu celelalte compartimente ale unităţii.
Contabilitatea , in cadrul SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL, se tine
in compartiment distinct , cu personal angajat cu pregatire de specilalitate .
 Organizarea si tinerea contabilitatii revine Directorului Economic,
care coordoneaza activitatea economica in cadrul societatii si dispune de
lichiditatile firmei.
ORGANIGRAMA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A UNITATII :

DIRECTOR
ROMANIA

DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR

PRODUCTIE DIRECTOR ECONOMIC
PRODUCTIE VANZARI

FINANCIAR CONTABILITATE
-

CP 10 CD BUCURESI

CP 20 LOGISTICA
CP 2 CD BRASOV

CP 3 CP 30 CD CLUJ-NAPOCA

CD TIMISOARA

CD CONSTANTA

CD BACAU
 ORGANIGRAMA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR – CONTABIL :

DIRECTOR ECONOMIC
(FINANCIAR
CONTABILITATE)

CONTABIL
CONTABIL SEF CONTABIL
CONTABIL SEF CONTABIL SEF ECONOMIST (CONSUMURI CONTABIL CASIER
(MIJLOACE (BANCI;
(RAPORTARI SI (FURNIZORI (IMPORTURI; MATERIALE, (SALARII; (REGISTRUL
FIXE; CALCUL CLIENTI ;
COORDONARE INTERNI; IMPOZITE SI EVIDENTA EVIDENTA DE CASA ;
IMPOZIT PE STOCURI DE
ACTIVITATEA DE BALATA; TAXE LOCALE; STOCURI STOC DECONTURI
PROFIT) PRODUSE ;MA
VANZARI) JURNAL DE DECONTURI MATERIALE SI MAGAZINE;) INTERNE)
RFURI ;
CUMPARARI) EXTERNE; MATERII
JURNAL DE
CONTRACTE PRIME)
VANZARI)
LEASING,
DOBANZI)

3.Registrele de contabilitate.
 Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în
ordine cronologică şi grupate în registrele contabile. Acestea se prezintă sub
forma unor registre legate, fişe şi situaţii ale căror conţinut şi formă
corespund scopului pentru care se ţin.
Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt:
Registrul-jurnal, Cartea-mare şi Registrul-inventar.
a) Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se
înregistrează, prin articole contabile, în mod cronologic, operaţiile
patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor, după data de
întocmire sau intrare a acestora în unitate. In cadrul firmei ASSA
ABLOY ROMANIA SRL acest jurnal este emis de programul de
contabilitate « SCALA » , pe baza inregistrarilor efectuate zilnic. Se
listeaza la sfarsitul lunii , iar totalurile (rulajul) se inscrie manual in
registrul jurnal (formularul tipizat) snuruit si inregistrat la
Administratia finantelor publice sector 6 la data infiintarii firmei.
b) Registrul „Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu în
care se înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi
corespondente, înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se
situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare,
rulajele creditoare şi soldurile finale. Formularele folosite drept
registru „Cartea-mare” pot îmbrăca diverse forme, cum ar fi: fişe de
cont pentru operaţiuni diverse, fişe de cont şah sau pe conturi
corespondente, forma „Cartea-mare” centralizatoare.
Forma folosita drept registru « Cartea-mare « de firma SC ASSA
ABLOY ROMANIA SRL , este cea de fise de cont pentru operatiuni
diverse. Aceasta fisa (cartea mare) este emisa din programul de
contabilitate si se listeaza si arhiveza odata pe an – la sfarsitul anului.
c) Registrul-inventar este documentul contabil în care se înregistrează
toate elementele de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor,
conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor
legale. Elementele patrimoniale înscrise în Registrul-inventar au la
bază listele de inventariere sau alte documente care justifică
conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil. Registrul-inventar
cuprinde două părţi: listele de inventariere şi recapitulaţia
inventarului. În cadrul recapitulaţiei, datele preluate din listele de
inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ şi pasiv.
Acest registru in cadrul firmei SC ASSA ABLOY ROMANIA se
completeaza odata pe an avand la baza inventarele intocmite in fiecare
 gestiune(materii prime , materiale auxiliare, marfuri si produse) si in
fiecare departament(mijloacele fixe si obiectele de inventar).
d) Registrul general de evidenta a salariatilor. Se numeroteaza pe
feicare pagina si va purta obligatoriu pe toate paginile stampila
inspectoratului teritorial de munca. Angajatorul are obligatia
completarii registrului in ordinea incheierii contractelor individuale de
munca.
Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor , data
incheierii contractului individual de munca , data inceperii activitatii,
modificarea si suspendarea contractului, durata acestuia , durata muncii eta
in ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificarii ocupatiilor din
Romania(C.O.R.), salariul de baza la data incheierii contractului, data
incetarii contractului si temeiul legal al incetarii acestuia, numele, prenumele
si semnatura persoanei care face inscrierea.
In cazul SC ASSAABLOY ROMANIA SRL , Registrul se completeaza si se
pastreaza la sediul central al angajatorului, in cadrul departamentului de
Resurse Umane.
e) Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor
controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de
control specializate, in domeniile : financiar-fiscal, inspectia muncii,
sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia
consumatorului, protectia impotriva incediilor, precum si in alte
domenii prevazute de lege .
SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL are 6 astfel de registre in cele
6 puncte de lucru din Bucuresti si in alte localitati din tara. Cel de la
sediul central se afla in cadrul serviciului Financiar-Contabilitate.
f) Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor
informatiilorcare au stat la determinarea profitului impozabil si a
calculului impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile
de plata la bugetul general consolidat.
Informatiile din Registrul de evidenta fiscala sunt inregistrate in ordine
cronologica si corespund cu operatiunile fiscale si cu datele privind
impozitul pe profit din declaratia privind obligatiile de plata la bugetul
general consolidat. Registrul de evidenta fiscala se pastreaza la sediul
fiscal al SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL , in cadrul serviciului
Financiar-Contabilitate , unde se fac si inregistrarile in acesta.

4. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii

 Evidenta operativa a imobilizarilor corporale intrate si iesite din
unitatea patrimoniala ,in functie de categoria din care fac parte si locul unde
se afla, se tine cu ajutorul registrului numerelor de inventar. Fiecarui
mijloc fix i se acorda un numar de inventar , in ordine cronologica, pe baza
documentelor primite.Este intocmit de seviciul Financiar-Contabilitate , pe
grupe de mijloace fixe, prin inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe
intrate in unitate.
a) Fisa mijlocului fix serveste ca document pentru evidenta analitica a
mijloscelor fixe. Se intocmeste de serviciul Financiar-Contabilitate ,
intr-un exemplar, pentru ficare mijloc fix.
b) Bonul de miscare a mijlocului fix serveste ca :
 Document justificativ de predare-primire a mijloacelor
fixe intre doua locuri de folosinta ale unitatii(CP ,
DEPARTAMENT ; PUNCT DE LUCRU)
 Document de insotire a mijloacelor fixe pe timpul
transportului de la o sectie sau subunitate(CP,
DEPARTAMEN ; PUNCT DE LUCRU) la alta.
 Document justificativ de inregistrare in evidenta tinuta de
responsabilul cu mijloacele fixe la locurile de folosinta si
in contabilitate.
Circula la : persoana care aproba miscarea mijlocului fix in cadrul
unitatii ; la CP-ul ,DEPARTAMENTUL , PUNCTUL DE LUCRU
predator , pentru semnarea de predare de catre responsabilul cu mijloace
fixe si pentru semnare de primire de catre delegatul CP-ului ,
DEPARTAMENTULUI , PUNCTULUI DE LUCRU , primitor. ; la
serviciul Financiar-Contabilitate pentru inregistrarea miscarii mijlocului
fix .
c) Procesul-verbal de punere in functiune a mijlocului fix se
intocmeste pentru utilajele si instaltiile care necesita montaj si probe
tehnologice , precum cladirile si constructile speciale care deservesc
procese tehnologice, acestea considerandu-se puse in functiune la
terminarea probelor tehnologice.Se intocmeste de catre secretarul
comisiei numite pentru receptionarea obiectivului de investitii , in
prezenta membrilor comisiei care este formata din : presedinte,
specialisti-consultanti,asistenti la receptie.

d) Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijloculi fix serveste

ca :
  Document de constatre a indeplinirii conditiilor
scoaterii din functiune a mijloscelor fixe, de scoatere
din uz .
 Document de consemnare a scoaterii efective din
functiune a mijloacelor fixe.
 Document justificativ de inregistrare in evidenta
magaziilor (depozitelor )si in contabilitate.

a) N.R.C.D, serveste ca : document pentru receptia bunurilor

aprovizionate, document justificativ pentru incarcare in gestiune, act
de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele
constatte la receptie, document justificativ de inregistrare in
contabilitate.
Circula la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale
receptionate , la compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea
formelor privind reglementarea diferentelor constatate , precum si pentru
inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica , atasata la documentele de
livrare(factura sau avizul de insotire a marfii).Se arhiveaza la
compartimentul financiar-contabil.
b) Bonul de consum
Serveste ca:
- document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur
material, respectiv mai multor materiale, dupa caz;
- document justificativ de scadere din gestiune;
- document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în
evidenta contabila în partida simpla.
Se întocmeste în doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii
materialelor din magazie pentru consum.
Circula:
- la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de
necesitate – CENTRELE DE PROFIT (ambele exemplare);
- la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute,
semnandu-se de predare de catre gestionar si de primire de catre
delegatul care primeste materialele (ambele exemplare);
- la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea
inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica (ambele
exemplare).
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.
 c) Aviz de insotire a marfii :
Formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun
pe economie , executat pe hartie autocopiativa securizata.
Serveste ca :
 Document de insotire a marfii pe timpul transportului ;
 Document ce sta la baza intocmirii facturii fiscale ;
 Dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta
( folosit in cadrul SC ASSA ABLOY pentru insotirea marfurilor
transferate de la gestiunea centrala la gestiunile din punctele de luctru
situate in Timisoara, Bacau, Brasov, Constanta, Cluj-Napoca si la
magazinele din Bucuresti) ;
 Document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea
primitoare din cadrul aceleasi unitati in cazul transferului ;
Circula la :
o furnizor ;
o la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului ,
pentru semnare de primire (ex. 1) ;
o la compartimentul financiar-contabil , atasat la factura(ex. 3) ;
o la cumparator ;
o la magazie , pentru incarcarea de gestiune a produselor,
marfurilor sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea
receptiei de catre comisia de receptiesi dupa consemnarea
rezultatelor(ex.1) ;
o la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in
contabilitate sintetica si analitica, atasat la factura (ex.1 ) ;

d) Dispozitie de livrare
Serveste ca :
 Document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau
a altor valori materiale destinate vanzarii ;
 Document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare ;
 Document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau
a facturii fiscale , dupa caz .
Circula la :
o Magazie, pentru eliberarea produselor , marfurilor sau altor
valori materialesi pentru inregistrarea in evidenta magaziei,
semnandu-se de catre gestionarul predator pentru cantitatile
livrate .
Se arhiveaza la : magazie(ex.1) ; la departamentul vanzari (ex.2)
 e) Fise de magazie
Serveste ca:
- document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si
stocurilor de valori materiale;
- sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al
stocurilor de valori materiale.
Se întocmeste într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material,
si se completeaza de gestionar sau de persoana desemnata, care completeaza
coloanele privitoare la intrari, la iesiri si stoc.
Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor
materiale, pe feluri de materiale ordonate pe grupe, eventual subgrupe,
sau în ordine alfabetica.
Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau în
custodie se întocmesc fise distincte care se tin separat de cele ale
valorilor materiale proprii.
Înregistrarile în fisele de magazie se fac document cu document.
Stocul se poate stabili dupa fiecare operatiune înregistrata, dar în mod
obligatoriu zilnic.
f) Fise de magazie a formularelor cu regim special
Formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun
pe economie, executat pe carton securizat.
Serveste ca :
 Document de evidenta a intrarilor , iesirilor si stocurilor de formulare,
care au un regim special de inseriere, numerotare , evidenta si
urmarire ;
 Document de evidenta a formularelor anulate ;
 Sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al
stocurilor de formulare.
Se intocmeste intr-un exemplar , separat pentru fiecare fel de formular cu
regim special, de catre gestionar.
Nu circula, fiind document de inregistrare si se arhiveaza la
compartimentul financiar-contabil.

a) Foaia de varsamant (formular tipizat, specific fiecarei banci ,cu

ajutorul caruia se depun la banca banii care depasesc plafonul zilnic
stabilit de lege . Se intocmeste de casiera in doua exemplare , unul
 insoteste banii la banca iar celalalt (vizat de banca ) ramane la
registrul de casa.
b) CEC-ul de numerar . Este CEC-ul cu ajutorul caruia se ridica banii
din banca pentru efectuarea diferitelor plati (salarii, furnizori ,
avansuri de trezorerie etc).Se completeaza de casiera si cu aprobarea
(semnatura directorului economic si stampila unitatii) Directorului
Economic se prezinta la banca pentru ridicarea de numerar.
c) Dispozitia de plata / incasare .Este un formular tipizat cu ajutorul
caruia se ridica sau se depun banii in casierie . Se intocmeste de
contabilul care tine evidenta Avansurilor de trezorerie pe baza unui
REFERAT semnat in prealabil de directorul economic sau in urma
decontului de cheltuieli (ordinului de deplasare). Se inregistreaza intr-
un registru de numere (cu evidenta avansurilor de trezorerie) si se
semneaza de contabilul care l-a intocmit, de contabilul sef si
directorul economic. In baza documentului astfel intocmit casiera
elibereaza – plateste sumele de bani ( Dispozitia de plata) sau
elibereaza chitanta pentru sumele de bani incasate (dispozitia de
incasare) .Acestea raman la Registrul de casa ca documente
justificative.
d) Chitanta .Se elibereaza de casiera in momentul in care incaseaza
sume de bani , se semneaza de casiera si se stampileaza cu stampila
casieriei .Cu ajutorul chitantei se platesc sume de bani catre furnizori
(in acest caz chitanta este emisa de furnizor).
e) Registrul de casa lei si valuta. Este un formular tipizat cu ajutorul
caruia se tine evidenta incasarilor si platilor zilnice , in numerar(lei
sau valuta).Se intocmeste de casiera , zilnic, in doua exemplare : un
exemplar ramane la casierie iar celalalt se arhiveaza in
compartimentul financia-contabil unde se si opereaza inregistrarile in
evidenta contabila a unitatii.

a) Jurnal de cumparari
Formulat tipizat fara regim special.
 Serveste ca :
 Jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori
materiale sau a prestarilor de servicii,
 Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata
deductibila,
 Document de control a unor operatii de inregistrare in
contabilitate,
Se intocmeste intr-un singur exemplar , in care se inregistreaza zilnic
elementele necesare pentru determinarea TVA deductibila. Acest document
se emite de progarmul de contabilitate si are la baza facturile de la furnizori
(facturi cu care s-au achizitionat valori materiale sau prestari de servicii).
Circula la compartumentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor
inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe
valoarea adaugata . Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta
la baza intocmirii Decontului de TVA.

b) Factura(furnizor / client)
Este un formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si
numerotare , comun pe economie, executat pe hartie autocopiativa
securizata.
Serveste ca :
 Document de baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a
produselor si marfurilor , a lucrarilor executate sau a serviciilor
prestate ;
 Document de insotire a marfii pe timpul transportului ;
 Document de incarcare in gestiunea primitorului ;
 Document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a
cumparatorului.
In cadrul firmei ASSA ABLOY ROMANIA SRL facturile sunt intocmite
de Departamentul vanzari in trei exemplare (exemplarul albastru merge la
client , cel verde in contabilitate iar cel rosu ramane la gestiunea care l-a
emis). Departamentul vanzari factureaza din toate punctele de lucru
(situate in Brasov, Timisoara,Cluj-Napoca, Constanta, Bacau), din cele
doua magazine din Bucuresti si din Depozitul Central aflat la sediul central
al firmei – Bucuresti. SC ASSA ABLOY ROMANIA este firma platitoare
de TVA si deci foloseste factura fiscala cod 14-4-10/A.
Se arhiveaza : la furnizor ; la departamentul vanzari(ex. 2) ; la
compartimentul financiar-contabil(ex. 1) ; la cumparator ; la
compartimentul financiar-contabil(ex. 3) .
 Operatiunile de export sunt consemnate in Factura fiscala (cod 14-4-10-A),
urmand ca in baza solicitarii partenerului extern , sa fie atasata la aceasta
factura si factura externa INVOICE in devize si in limba engleza( o limba
de circulatie internationala).
Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii, datorita unor
conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate
sunt insotite , pe timpul transportului de avizul de insotire a marfii. Pentru
bunurile livrate cu aviz de insotire a marfii , factura fiscala trebuie emisa in
termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data livrarii, fara a depasi finele
lunii in care a avut loc livrarea.

Balanta de verificare
In cadrul SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL se foloseste balanta de
verificare cu patru egalitati , este emisa de programul de contabilitate si
raspunde de exactitatea inregistrarilor seful contabil..
Serveste la :
 Verificarea exactitatii inregistrarilor
 Controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica
 Intocmirea situatiilor financiare
Nu ,circula fiind document de sinteza.
Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Situatii financiare anuale

Situatiile financiare in cadrul SC ASSA ABLOY ROMANIA se

intocmesc de directorul economic si are la baza balanta de verificare si
listele de inventariere. SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL aplică
Reglementările contabile armonizate cu directivele Comunităţii Economice
Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Situatiile financiare anuale se compun din :
 bilanţ,
 cont de profit şi pierdere,
 situaţia modificărilor capitalului propriu,
 situaţia fluxurilor de trezorerie,
 politici contabile
 note explicative.
Situaţiile financiare sunt supuse auditului financiar efectuat de către
auditori financiari,persoane juridice autorizate. Se depun la Direcţia
 Generală a Finanţelor Publice a Sectorului 6 în termen de 150 de zile de
la încheierea exerciţiului financiar.
Se publica dupa aprobare si se pastreaza timp de 50 de ani .

CAPITOLUL II ORGANIZAREA CONTABILITATII

DECONTARILOR CU CLIENTII

1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND CREANTELE

Relaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane juridice şi fizice,

conduc la creanţe şi datori. Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor
economici sunt legate direct de exploatare, adică din acel domeniu care face
obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca
urmare a vânzării producţiei, respectiv realizări lucrărilor şi a serviciilor şi
au în contrapartidă venituri din exploatare.
Creanţele inteprinderi faţă de clienţi ei îşi au izvorul în schimbul de
consimţământ concretizat într-o comandă fermă din partea clientului şi
acceptată de către producător sau având ca bază contractele încheiate.
Creanţele devin certe, sigure, în momentul transferului de proprietate pentru
vânzări şi în momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. Transferul de
proprietate se produce, deci, în momentul livrări bunurilor, respectiv în
momentul realizări lucrărilor sau prestaţiilor de servicii, moment care
corespunde cu facturarea.
Pe baza facturii, creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea
de intrare în patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu
totalul de plată adică valoarea sau preţul negociat plus TVA care se va aplica
doar operaţiilor supuse impozitări. In cazul în care se acordă reduceri
comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se va
adăuga şi TVA. În situaţia în care se acordă clienţilor şi reduceri financiare,
valoarea nominală a creanţei este dată tot de netul comercial, scontul acordat
înregistrându-se separat ca şi o cheltuială financiară. Scontul va reduce
valoarea creanţei iniţiale printr-o înregistrare ulterioară, cel mai adesea
sconturile de decontare se acordă a posterior printr-o factură de reducere.
Creanţele în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de
schimb în vigoare la data efectuări operaţiunilor. Diferenţele de curs valutar,
între data înregistrări creanţelor în devize şi data încasări lor, se înregistrează
ca şi venituri sau cheltuieli financiare, după cum diferenţele sunt favorabile
sau nefavorabile.

După perioada de timp la care se referă, creanţele şi datoriile se împart

în:
 creanţe şi datori pe termen scurt , cu perioadă de decontare mai mică
de un an;
 creanţe şi datori pe termen mijlociu, cu o perioadă de decontare între
1-5 Ani;
 creanţe şi datori pe termen lung, cu o perioadă de decontare mai mare
de 5 ani.
Creanţele şi datoriile pe termen lung şi mijlociu se încadrează în
categoria imobilizărilor financiare (titluri de participare, titluri imobilizate
ale activităţii de portofoliu, creanţe legate de participaţii, împrumuturi
acordate pe termen lung).
Creanţele pe termen scurt sunt generate de desfăşurarea activităţi de
exploatare şi creanţele asimilate, care au în contrapartidă veniturile din
exploatare şi conturile fără incidenţă asupra contului de rezultate şi cuprind:
creanţe comercial; creanţe din gestiunea titlurilor de plasament şi alte titluri
de valori reprezentând componente ale trezoreriei; creanţe din decontări în
cadrul grupului şi cu asociaţii, care mai sunt denumite şi creanţe în afara
grupului de exploatare.
Pentru înregistrarea creanţelor se folosesc conturi din clasa 4
„ Conturi de terţi” din care face parte şi grupa de conturi: 41 „Clienţi şi
conturi asimilate”.
Pentru evaluarea creanţelor şi a datoriilor se folosesc trei metode sau
reguli în funcţie de factorul timp la care se referă.: valoarea de înscriere cu
ocazia intrări în patrimoniu a creanţei sau a datoriei la valoarea curentă sau
contabilă; valoarea de inventar sau valoarea bilanţieră.
Evaluarea curentă, prin aplicarea principiului nominalismului, după
care creanţele sunt înscrise în contabilitate la valoarea lor nominală de
rambursare, iar datoria la intrarea în patrimoniu la valoarea ei normală de
rambursare. Eventualele diferenţe ce apar în timpul încasări creanţelor
respectiv plăţilor datoriilor , vor fi evidenţiate în contabilitate în conturile de
cheltuieli pentru diferenţele nefavorabile, respectiv în conturile de venituri
pentru diferenţele favorabile.
Evaluarea de inventar presupune evaluarea creanţelor şi a datoriilor la
valoarea care se stabileşte după valoarea de utilitate, în funcţie de loc şi de
preţurile actualizate. Valoarea de inventar a creanţelor tine seama de
posibilităţile concrete de încasare şi pot exista clienţi în litigiu, debitori
incerţi, ale căror posibilităţi de încasare sunt incerte.

Dacă comparăm valoarea de inventar cu valoarea contabilă, putem

avea trei situaţi:
- Egalitate
- Valoarea de inventar depăşeşte valoarea contabilă, dar potrivit
principiului prudenţei deşi putem încasa mai mult această
diferenţă nu o vom înregistra
- Valoarea de inventar este sub valoarea contabilă Suntem nevoiţi
să crem un provizion pentru depreciere.
Evaluarea bilanţieră se face cu respectarea principiului fidelităţi.
Creanţele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea lor nominală şi din
prudenţă se constituie un provizion pentru depreciere, atunci când apare o
pierdere probabilă. Dacă sa constituit provizionul la valoarea curentă atunci
se va deduce provizionul.
La creanţele şi datoriile exprimate în valută, evaluarea de bilanţ se
face la cursul valutar existent. Diferenţele de curs valutar se vor înregistra
folosind conturile de diferenţe de conversie de activ şi de pasiv. Aceste
diferenţe la începutului exerciţiului următor se vor relua.

Structura creanţelor

Creanţele comerciale sunt determinate de vânzările de bunuri

(produse, mărfuri, materiale), de prestări de servicii şi de executarea de
lucrării către terţi. Aici se încadrează clienţii şi conturile asimilate:
- 411 „Clienţi”
- 413 „Efecte de primit”
- 416 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
- 418 „Clienţi – facturi de întocmit”
- 409 „Avansuri acordate furnizorilor”

Efectele comerciale de primit reprezintă drepturile de creanţă stabilite

pe bază de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri şi alte efecte
comerciale primite de la clienţi în contul creanţelor. Ele reprezintă forme de
credit comercial acordat de unităţile patrimoniale terţilor şi instrumente de
plată.
Cambia este titlul de credit în temeiul căruia o persoană (emitentul) se
obligă să plătească necondiţionat sau dispune să se plătească necondiţionat
de către o altă persoană, la data şi locul indicat, o sumă de bani, aceluia pe
care cambia îl desemnează. Cambia este de două feluri:
1) Biletul la ordin este o cambie eliberată de către un debitor (tras) unui
creditor (trăgătorul) prin care debitorul (trasul) se obligă să plătească
necondiţionat creditorului (trăgătorului) intr-un anumit loc şi la o
anumită dată o sumă de bani.

se obligă
Debitorul (trasul) -----------------> Creditorului(trăgătorului)
să plătească
necondiţionat

2) Trata este o cambie prin care o persoană fizică sau juridică în calitate
de creditor (trăgător), dispune unui debitor al său (tras) să plătească o
sumă de bani unei alte persoane ( a treia) în calitate de beneficiar, la
data şi în locul stabilit o sumă de bani .
Creditorul Dispune Debitorului
Trăgătorul Trasul

Beneficiarului Să plătească o sumă de bani

Cecul este un înscris solemn prin care o persoană numită trăgător

(plătitor) în baza unui depozit de bani constituit în prealabil la bancă
devenită astfel tras, dă ordin să se plătească la o anumită dată sau la
prezentare o sumă determinată unei terţe persoane, în calitate de beneficiar,
intervenind astfel trei părţi. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din
carnetele cu limită de sumă ca instrument de decontare, cecuri de decontare
în numerar a banilor de la bancă, cecuri de călătorie si altele. În acest caz:

Trasul Beneficiarul
Completează efectuează
Trăgătorul (Banca remite ( Cel care
cecul Cecul) plata încasează bani)

trăgătorul este persoana care dispune plata, trasul este acela care efectuează
plata iar beneficiarul este persoana în favoarea căreia se efectuează plata.
Ca şi în cazul celorlalte două instrumente de plată, alături de biletul la ordin
şi trată, cecul cuprinde următoarele elemente: denumirea de CEC, înscrisă în
textul titlului; ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată inclusă în
textul tipărit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie să
plătească prin denumirea bănci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se
efectuează plata – locul desemnat alături de numele trasului; indicarea datei
şi a locului unde a fost emis cecul; semnătura aceluia care emite cecul,
trăgătorul fiind acela care garantează plata.
Warantul este recipisa primita de către posesorul unei mărfi depusă
într-un depozit, prin care garantează efectuarea unei plăţi. Dacă nu
efectuează plata nu poate ridica marfa. Până la scadenţa efectelor comerciale
putând interveni operaţiuni de andosare şi avalizare, legate de circulaţia lor.
Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de
valoare, a documentului a obligaţiei de plată a noului debitor, faţă de
creditor. Dacă un client emite un bilet la ordin în care se stabileşte „ Plătiţi
suma de la data de persoanei”. Dacă acesta are nevoie de bani mai repede
decât data stabilită prin ordinul de plată îl va putea folosi ca instrument de
plată dacă face andosarea ordinului de plată. Dar pentru aceasta este necesar
să existe o garanţie a plăţii datoriei noului debitor către creditor şi se face
avalizarea.
Avalizarea reprezintă garanţia înscrisă pe cambie sau în afara acesteia
de către o persoană fizică sau juridică care se angajază să achite
contravaloarea tranzacţiei în cazul în care nici unul din ceilalţi debitori nu o
face. Deci persoana care a avalizat cambia garantează până la scadenţă .
Avalizarea se poate face o singură dată iar andosarea de câte ori este posibil.
Pentru tras datoria înregistrată în conturile Furnizori Efecte de plată
nu poate fi modificată prin andosări şi nici o înregistrare nu se face înaintea
decontări la scadenţă sau anulări efectelor. Trăgătorul , beneficiarul iniţial
contabilizează andosarea.
Decontarea efectelor comerciale se poate face prin încasarea
contravalori lor de către beneficiar direct de la client sau prin intermediul
unei bănci, în care caz se suportă o taxă de scont pentru serviciile bancare. În
acest caz bancherul cumpără efectele remitentului şi plăteşte acestuia
imediat suma cuvenită valoarea scontată, reţinând scontul după relaţia:
Valoarea scontată = Valoarea nominală- Aigo
Unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului
În cadrul decontări efectelor comerciale poate interveni şi situaţia în care
clientul plăteşte datoria înainte de scadenţă, iar furnizorul îi acordă un
comision pentru încasarea mai devreme a creanţei.
Avansurile acordate furnizorilor reprezintă sumele plătite acestora de
către clienţi înainte de derularea tranzacţiilor pentru livrări de bunuri,
executări de lucrări şi prestări de servicii.
 2. Contabilitatea decontarilor cu clientii

Evidenţa sumelor datorate de clienţi interni şi externi pentru livrări de

produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc ,lucrări executate sau prestări
de servicii, sumele plătite de aceştia ca acont sau decontate şi cele rămase de
plată, se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”

Grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”

411. CLIENŢI
4111 Clienti
413. EFECTE DE PRIMIT
416. CLIENŢI INCERŢI
418. CLIENŢI – FACTURI DE ÎNTOCMIT
419. CLIENŢI - CREDITORI
4191. Clienţi – creditori
4.1.Contul 4111„Clienţi”

Contul 411este un cont activ.

Contul 4111„Clienţi” ţine evidenţa decontărilor cu clienţi interni şi

externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor mărfurilor etc,
vândute, lucrări executate şi servicii prestate pe bază de facturi. Este un cont
de activ. Se debitează cu valoarea la preţ de vânzare a bunurilor livrate şi
serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoare adăugată aferentă. Se
creditează cu sumele încasate de la clienţi. Soldul contului este debitor şi
reprezintă sumele datorate de clienţi.

În debitul contului 4111„Clienţi” se înregistrează:

- pretul de vanzare al , produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrărilor

executate şi serviciilor prestate, la care se adaugă TVA colectată aferentă;

- valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior şi care abia

acum se facturează, prin creditul contului 418 „ Clienţi – facturi de
întocmit ”
- la deschiderea exerciţiului cu reluarea sumelor înregistrate la sfârşitul
exerciţiului precedent ca diferenţe nefavorabile de curs valutar, prin
creditul contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ „
- la sfârşitul exerciţiului, cu diferenţe favorabile de curs valutar,
rezultate in urma creşteri cursului valutar, aferent creanţelor exprimate
în devize, prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie – cont de
pasiv”
- contravaloarea creanţelor reactivate, prin creditul contului 754
„ Venituri din creanţe recuperate”
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate
clienţilor, prin creditul contului 419 „ Diferenţe de conversie – cont de
pasiv ”

În creditul contului 4111„ Clienţi ”se înregistrează:

- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire facturate

clienţilor , prin creditul conturilor:
512 „ Conturi curente la bănci „
531 „ Casa „
- contravaloarea efectelor comerciale acceptate şi preluate în contul
livrărilor sau prestaţiilor făcute, prin debitul contului 413 „ Efecte de
primit „
- sume datorate de clienţi rău platnici , dubioşi sau cu care unitatea se
află în litigiu, prin debitul contului 416 „ Clienţi incerţi „
- contravaloarea bunurilor livrate, a lucrărilor executate şi a serviciilor
prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clienţi prin
debitul contului 419 „Clienţi – creditori „
- diferenţe nefavorabile de curs valutar stabilite la închiderea
exerciţiului, aferente creanţelor exprimate în devize, prin debitul
contului 476 „ Diferenţe de conversie – cont de activ ”
- reluarea la începutul exerciţiului a sumelor înregistrate în exerciţiul
precedent ca diferenţe favorabile de curs valutar , prin debitul contului
477 „ Diferenţe de conversie – cont de pasiv „
- diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia încasări
creanţelor exprimate în devize, prin debitul contului 665 „ Cheltuieli
din diferenţe de curs valutar„
- valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire , primite de la
clienţi , prin debitul contului 419 „ Clienţi – creditori „
- valoarea sconturilor acordate clienţilor, prin debitul contului 667
„ Cheltuieli privind sconturile acordate „
 Soldul contului este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi,
deci creanţe faţă de aceştia neâncasate încă.

În mod obişnuit livrarea este însoţită de factură, dar nu este tot timpul
aşa fiind şi unele excepţii. De acea , trebuiesc făcute eventualele regularizări
care să ţină cont între decalajele existente între livrări şi facturări. Livrările
efectuate sau lucrările executate si serviciile prestate , inclusiv TVA
aferentă , pentru care nu s-au întocmit facturi , dar a căror valoare este bine
determinată, reprezintă venituri ale perioadei în care s-au făcut aceste livrări
şi trebuie înregistrate la creanţe într-un cont distinct 418 „ Clienţi – facturi
de întocmit” care este un cont de activ.

Exemple de operaţiuni cu contul 4111„Clienţi”:

1. Creşterea ( naşterea ) creanţelor

a) la livrarea produselor, cu facturi

411 = % 11.900
701 10.000
4427 1.900

b) la livrarea produselor fãrã facturi

418 = % 23.800
701 20.000
4428 3.800

Şi ulterior la întocmirea facturii

411 = 418 32.800

Pentru alte livrări am exemplificat la clasa a 3-a şi voi mai da exemple la

clasa a 7-a

4428 = 4427 3.800

c) diferenţele favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului

411 = 477 2000

d) reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar la încheierea

exerciţiului

411 = 476 1000

e) valoarea creanţelor reactivate

411 = 754 1200

f) valoare care circulã în regim de restituire, facturate clienţilor

411 = 419 1000

2. Scăderea ( micşorare ) creanţelor

a) cu sumele încasate prin contul curent şi prin casã

5121 = 411 20.000

5311 = 411 5.00

b) diferenţa nefavorabilã de curs valutar la încheierea exerciţiului

476 = 411

c) diferenţe de curs valutar aferente creanţelor, exprimatã în devize

665 = 411

d) valoarea cecurilor cu limitã de sume acceptate

5112 = 411
e) valoarea efectelor comerciale (cambii ) acceptate

413 = 411

f) valoarea sconturilor acordate clienţilor cu ocazia încasării clienţilor

667 = 441

g) valoarea clienţilor incerţi, insolvabili, dubioşi şi în litigii

416 = 411

h) reluare diferenţelor favorabile de curs valutar la încheierea exerciţiului

477 = 411

i) valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primite de la

clienţi

419 = 411

j) decontarea avansurilor încasate de la clienţi

419 = 411

Alte operaţii cu codul 411- „Clienţi”:

1. Evidenţierea unor vânzări de mărfuri, pe credit comercial, cu facturã, pe

piaţa internã sau externã.

411 = %
707
4427

2. Evidenţierea diferenţei dintre valoarea CIF şi FOB a mărfurilor

exportate, respectiv cheltuielile de asigurare şi cele de transport extern.

411 = 708
3. Dobânda calculatã de încasat la mărfurile exportate pe credit comercial
pe termen scurt sau / şi mediu.

411 = 766

4. Comisionul cuvenit întreprinderii de comerţ exterior, la facturarea

mărfurilor exportate în comision.

411 = 704

5. Valoarea cuvenitã unităţilor producătoare din ţarã, înscrise în facturile

pentru exportul de mărfuri în comision.

411 = 401

6. Reflectarea în contabilitatea furnizorului de bunuri la export a

comisionului reţinut de intermediar
-Facturarea bunurilor.

411 = %
704
4427

-La încasarea creanţei comision 10%

% = 411
5121
622
7. Evidenţierea unor reduceri comerciale de preţuri acordate ulterior
facturării (rabaturi, risturnuri, bonificaţii, remize) la servicii, lucrări,
livrările de produse finite, semifabricate, mărfuri.

% = 411
704
4427
% = 411
702
4427
% = 411
707
4427

8. Sconturi acordate clienţilor.

667 = 411

9. La agentul economic care a efectuat conversia creanţelor în acţiuni sau

pãrţi sociale cu valoarea acestor titluri obţinute în urma conversiei (OG
10/97 pentru blocajul financiar).

% = 411
261
262
503

10. Pentru diferenţele între valoarea negociatã a creanţei şi valoarea

contabilã a acestora
-când diferenţa este negativã

668 = 411

-când diferenţa este pozitivã

5121 = 768

11.Taxa forfetarã reţinutã din valoarea creanţei vândute

668 = 411
 Contul 418 „ Clienţi – facturi de întocmit „ cont de activ

Contul 418 de debitează cu:

- contravaloarea bunurilor livrate , a lucrărilor executate sau a

serviciilor prestate către clienţi aferente exerciţiului în curs, pentru
care nu s-au întocmit facturi , inclusiv TVA aferentă , prin creditul
conturilor 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708 şi 4428 „ TVA
neexigibilă „
- diferenţele favorabile de curs valutar constatate la închiderea
exerciţiului, aferente creanţelor în devize pentru care nu s-au întocmit
facturi, prin creditul contului 477 „ Diferenţe de conversie - cont de
pasiv „
- reluarea la începutul anului a diferenţelor nefavorabile de curs valutar
înregistrate la închiderea exerciţiului precedent, prin creditul contului
476 „ Diferenţe de conversie - cont de activ „ .

Contul 418 se creditează în momentul facturării bunurilor livrate

anterior sau a lucrărilor executate şi serviciilor prestate anterior, prin debitul
contului 411 „ Clienţi” precum şi cu următoarele conturi:

- diferenţe nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturări,

prin debitul contului 665 „ Cheltuieli di diferenţe de curs valutar „
- diferenţe nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize, ne
facturate până la închiderea exerciţiului financiar, prin debitul contului
476 „ Diferenţe de conversie” cont de activ
- reluarea la începutul anului a diferenţelor favorabile de curs valutar
înregistrate la finele anului precedent, prin debitul contului 477
„ Diferenţe de conversie „ cont de pasiv

Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor livrate , a

serviciilor prestate sau a lucrărilor executate pentru care nu s-au întocmit
facturi.

Dacă se constată la sfârşitul; exerciţiului că anumite creanţe faţă de

anumiţi clienţi devin dubioase sau incerte, adică încasarea lor în parte sau în
totalitate este îndoielnică, ţinând cont de situaţia financiară nesatisfăcătoare
a debitorului, acestea se vor transfera din contul 411 „Clienţi ” în contul 416
„ Clienţi incerţi ” . Creanţa se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu
cota ei de TVA.

Exemple de operaţiuni cu contul 418 „ Clienţi facturi de întocmit”

a) Creşterea creanţelor

1. Reluare diferenţelor de curs valutar, aferente creanţelor în devize, pentru

care nu s-au întocmit facturi la închiderea exerciţiului.

418 = 476

2. Valoarea livrărilor de mărfuri

418 = %
707
4428

şi la întocmirea facturii
411 = 418
4428 4427

3. Diferenţele favorabile de curs valutar, la închiderea exerciţiului

418 = 477

b) Micşorarea creanţelor

1. Cu valoarea facturilor întocmite (pct.2)

411 = 418

2. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor

665 = 418
3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în devize la
închiderea exerciţiului

476 = 418

4. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar, înregistrate la închiderea

exerciţiului

477 = 418

Contul 413 „Efecte de primit”

Contul 413 „Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă

stabilită pe bază de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debitează cu
sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale
acceptate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi
şi cu sumele primite de la clienţi prin conturile curente. Soldul debitor al
contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

Exemple de operaţiuni cu contul 413 „ Efecte de primit”

a) Creşterea creanţelor

1. Acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienţi la platã

413 = 411

2. Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

413 = 477

3. Reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile de la închiderea

exerciţiului

413 = 476
b) Micşorarea creanţelor

1. Cu efectele comerciale primite de la clienţi, respectiv la avalizarea

cambiilor şi biletelor de ordin.

5113 = 413

2. Reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar

477 = 413

3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit în

devize

665 = 413

4. Diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

476 = 413

5. Sumele încasate de la clienţi prin contul curent.

5121 = 413

Contul 416 „ Clienţi incerţi ”

Contul 416 „Clienţi incerţi” ţine evidenţa clienţilor incerţi, rău platnici
dubioşi sau aflaţi în litigiu. Este un cont de activ. Se debitează cu valoarea
bunurilor livrate, prestaţiilor efectuate sau a lucrărilor executate clienţilor
care se dovedesc rău platnici, dubioşi, incerţi sau în litigiu.
Se creditează cu sumele încasate de la clienţi incerţi sau în litigiu sau cu
sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderi din evidenţă a clienţilor incerţi
sau în litigiu, inclusiv taxa pe valoare adăugată aferentă. Soldul debitor al
contului reprezintă sumele datorate de clienţi incerţi sau în litigiu.
 Soldul debitor reprezintă sumele datorate de clienţi dubioşi, incerţi sau
cu care unitatea patrimonială se află în litigiu.

Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanţei şi transferarea

ei în contul 416, aplicând principiul prudenţei, se va proceda la constituirea
unui provizion pentru deprecierea creanţelor, cu suma probabilă a
pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fără a lua în calcul TVA şi
se va aprecia pentru fiecare creanţă în parte ţinând cont de circumstanţe,
provizionul constituit se va reflecta în contabilitate cu ajutorul contului 491
„ Provizioane pentru deprecierea creanţelor – clienţi „

Exemple de operaţiuni cu contul 416 „ Clienţi incerţi”

a) Creşterea creanţelor

1. Clienţi rãi platnici, dubioşi, etc.

416 = 411

2. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului

416 = 476

b) Micşorarea creanţelor

1. Diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la închiderea

exerciţiului

477 = 416

2. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor incerţi

665 = 416

3. Diferenţelor nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

476 = 416
4. Sumele încasate prin contul curent şi prin casã

5121 = 416
5311 = 416

5. Sumele trecute pe pierderi, inclusiv TVA aferentã

% = 416
654
4427

Contul 419 „ Clienţi – creditori”

Contul 419 „ Clienţi – creditori” este un cont de pasiv care exprimă

obligaţiile unităţilor patrimoniale faţa de clienţi lor pentru avansurile sau
aconturile încasate de la aceştia. Aceştia se vor lichida apoi prin decontarea
lor, pe seama facturări livrărilor sau prestaţiilor ulterioare, urmând a se
încasa doar diferenţa între nivelul total al facturări şi avansul sau acontul
deja primit. Se creditează cu sumele încasate de la clienţi reprezentând
avansurile pentru livrări de bunuri, prestări de servicii sau executări de
lucrări şi se debitează cu decontarea avansurilor încasate de la clienţi. Soldul
contului este creditor şi reprezintă sumele datorate clienţilor

Exemple de operaţiuni cu contul 419 „ Clienţi-creditori”:

a) Creşterea obligaţiilor ( datoriilor )

1. Sumele încasate de la clienţi (avans) prin contul curent sau prin casã

5121 = 419
5311 419

2. Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, facturate

clienţilor

411 = 419
3. Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente avansului în devize de
la clienţi, la închiderea exerciţiului

476 = 419

4. Reluarea diferenţelor de curs valutar la închiderea exerciţiului

477 = 419

b) Scăderea obligaţiilor ( datoriilor )

1) Diferenţele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor în devize de la

clienţi

419 = 765

2) Diferenţele favorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului

419 = 477

3) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire, primire de la

clienţi

419 = 411

4) Reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar

419 = 476

5) Valoarea ambalajelor care circulã în sistem de restituire – nerestituite de clienţi.

419 = 708

BIBLIOGRAFIE
1.Morosan I. - Contabilitatea generala a firmei,Vol I si
II,Editura
Evcont Consulting,Suceava,2005;
2.Oprean I. - Bazele contabilitatii,Editura Intelcredo,2001;
Popa I.
3.Pantea P. - Contabilitatea financiara,Editura
Intelcredo,2001;
4.Bodca G.
Patea P. - Contabilitatea romaneasca conform cu
Directivele centrale europene,Editura
Intelcredo,2006;
5.Popan M. - Contabilitate,manual pentru clasa a X-a Editura
Oscar Print,2005;
6.Popan M. - Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor-
manual pentru clasa a XI-a,Editura Oscar Print,
2006;
7.Popan M. - Realizarea situatiilor financiare si calculatia
conturilor-manual pentru clasa a XII-a,Editura
Oscar Print,2007;
8.Ristea M. - Contabilitatea intreprinderii,vol I,Editura
Dumitru G. Margaritar,1998;
Ioanas C.
9.Ristea M. - Contabiltate-manual clasa a XII-a Editura Oscar
Petre S. Print,Bucuresti,1998
Stelian G.
10.Ristea M. - Monitorul Oficial,colectie;
Petre S.
Stelian G.
11.Ristea M. - Legea privind Codul fiscal nr.571/2003,
Petre S. republicata si modificata;
Stelian G.
12.Ministerul Finantelor - OMFP nr.1850/2004 privind registrele si
Publice formularele financiar contabile
13.Ministerul Finantelor - Ordinul nr.1752/17.11.2005 pentru aprobarea
Publice Reglementarilor contabile conform cu
Directivele Europene