Sunteți pe pagina 1din 11

Semne si simptome specifice pacientilor cu boli

ginecologice

1.Durerea de origine genitala poate fi organica(in boli ginecologice


organice→tumori sau inflamatii genitale), sau functionala(dismenoree=nevralgie
genitala=dureri menstruale).
Intensitatea durerii :
 Dureri subacute – au caracter surd si sunt, de regula, usor de suportat :
durerea din chistul de ovar, ovaritele
 Dureri acute – dureri puternice care produc suferinta, duc la alterarea
faciesului si la adoptarea unei pozitii antalgice : in inflamatiile genitale,
fibrom uterin, iminenta de avort
 Dureri de intensitate supra-acuta – sunt dureri foarte violente, apar brusc si
pot fi resimtite ca o lovitura de cutit in abdomen : sarcina extrauterina rupta,
piosalpinx=prezenta puroiului
 Dureri cronice – se resimt ca o senzatie de greutate, apasare, tensiune(jena
continua); in inflamatiile cronice, aceste dureri pot sa creasca in anumite
conditii : ortostatism prelungit, efort fizic intens, dupa un raport sexual
Ritmul durerii :
 Dureri care apar periodic si care au legatura cu ciclul menstrual : dureri
premenstruale, dureri menstruale, dureri postmenstruale, dureri inter-
menstruale(durerile care apar oricand in timpul ciclului menstrual sunt
specifice tumorilor si inflamatiilor)
Sediul durerii :
 In sfera aparatului genital – se localizeaza pe axa mediana(abdomenul
inferior=hipogastru→boli ale uterului); axa laterala dreapta sau stanga
(fosele iliace→boli ale ovarelor=anexite)
 Extragenital – apar la o oarecare distanta de organele genitale dar sunt
determinate de boli ginecologice(dureri la niv. vezicii urinare, rectului :
procese tumorale sau inflamatorii; dureri provocate cand se pun in evidenta
prin tuseu vaginal si palpare abdominala)
2.Hemoragia are numeroase cauze : endocrine, dismetabolice, dupa tratamente
hormonale, boli de sange, afectiuni locale(fibrom uterin, polipi uterini, chisturi
ovariene, avortul spontan, cancerul uterin, sarcina ectopica)
Ritmul hemoragiei : hemoragie discontinua in cancer, fibrom, sarcina ectopica;
hemoragie premenstruala si postmenstruala in tumori de ovar
Aspectul sangerarii : difera in functie de cauza : rosu-deschis in avortul spontan
si fibromul uterin; negricios in sarcina ectopica; spalacit si cu miros fetid in cancer
OBS : In anumite situatii, hemoragia este insotita de durere cu caracter colicativ si
chiar stare de lipotimie(sarcina ectopica rupta).
3.Leucoreea este o secretie de origine uterina si vaginala; in mod fiziologic, are
rol de lubrefiere si aparare(atunci cand pH-ul secretiei este acid).Exista si niste
microorganisme implicate in aceasta aparare numite bacili Doderlein.Aceasta
secretie se poate modifica dpdv cantitativ si calitativ in anumite situatii fiziologice
(in sarcina creste cantitativ si s.n hidroree de sarcina) sau patologice(igiena
precara, folosirea produselor cosmetice, DZ, vaginite, candidoze).
Clasificare : in functie de varsta, putem avea leucoree la fetite(prin contaminare
cu oboecte de lenjerie intima comune cu ale parintilor); leucoree prepubertara
(inaintea instalarii menarhei, fetitele pot sa prezinte leucoree care este sterila);
leucoree la femeia de varsta reproductiva(poate fi fiziologica in premenstrual sau
patologica); leucoree la femeia gravida(fiziologica sau chiar patologica); leucoree
postmenopauza.
Diagnostic : trebuie evidentiate perioadele ciclului in care apare leucoreea,
legatura cu actele sexuale, igiena sexuala, intima, conditii predispozante(alergii,
contraceptive), tratamente locale, interventii chirurgicale, antecedente obstetricale.
Examenul general si local(genital) pp. inspectia vulvei(daca pac. prezinta eritem,
secretie, prurit vaginal, arsura). Examenul ginecologic pp. efectuarea colposcopiei
cu examinarea vaginului si colului uterin, recoltarea de secretie si insamantarea pe
medii de cultura, cu efectuarea de antibiograma.
Tratament : ovule, creme, antibiotice, antimicotice, antiparazitare, echilibrarea
DZ, masuri de igiena intima locala adecvata, evitarea contactului sexual in timpul
tratamentului.
Examinarea pacientei cu afectiuni ginecologice

Examinarea pacientei reprezinta o etapa importanta in ingrijirile medicale ce i se


acorda si ncesita castigarea increderii , respectarea intimitatii.

Cuprinde :

o Interviul (interogatoriul )
o Examenul clinic general
o Examenul ginecologic
o Examene paraclinice si de laborator

Asistenta participa la examinare , pregateste si ajuta pacienta , pregateste


materialele necesare , culege propriile informatii .

Culegerea datelor , se consemneaza:

 Interviul
o Varsta are importanta deosebita , incidenta unor afectiuni fiind in legatura cu
perioada de activitate genitala
o Ocupatia favorizeaza aparitia unor imbolnaviri
o Motivele internarii sau solicitarii examenului : durere, pierderi de sange prin
vagin , alte simptome asociate (febra cu frison , varsaturi )
o Antecedente heredo-colaterale , informeaza asupra starii sanatatii persoanelor
cu care pacienta convietuieste (mediul bacilar , sifilis, tulburari endocrine)
o Antecedente personale fiziologice : data primei menstruatii – caracterele
ciclului menstrual in perioada pubertatii si dupa pubertate , inainte si dupa
casatorie (dupa inceperea vietii sexuale) , se noteaza : ritmul , durata ,
cantitatea , manifestari insotitoare pre-si postmenstruale (dureri , cefalee,
varsaturi) ; antecedente obstetricale – numar de sarcini , numar de nasteri ,
evolutia sarcinilor si desfasurarea acestora , avorturi spontane (cauza) ,
provocate , nasteri premature sau feti morti , eventualele sechele (ruptura de
perineu ) ; antecedente ginecologice – vulvovaginite , hemoragii in perioada
pubertara , eventual operatii pe aparatul genital , tratamente efectuate ;
antecedente medicale sau chirurgicale – boli infecto-contagioase , dermato-
venerice , interventii chirurgicale , afectiuni neuroendocrine cu rasunet asupra
intregului organism si sferei genitale .
o Conditii de viata si munca se obtin date in legatura cu factorii de mediu extern
care exercita influenta asupra organismului femeii
o Istoricul consemneaza simptomele functionale de boala : data si circumstantele
de aparitie , intensitatea , durata , simptome insotitoare , tratament urmat.
 Examenul clinic general
Se observa :
o Culoarea tegumentelor : paloare in anemii , galben ca paiul (posibil cancer)
o Aspectul general : conformatie , reprezentarea tesutului adipos , eventualele
localizari caracteristice , inaltimea, reprezentarea pilozitatii.
 Examenul abdomenului
o La inspectie se poate evidentia o crestere anormala de volum datorita unor
tumori ; vergeturi vechi, prezenta circulatiei colaterale , leziuni de grataj
o La palpare , facuta cu blandete , cu mana incalzita , se poate evidentia existenta
unor tumori , mobilitatea acesteia , volumul , consistenta
o La percutie medicul apreciaza forma si dimensiunea tumorii prin delimitarea
ariei matitatii.
 Examenul genital
o Se goleste vezica urinara si rectul , se aseaza pacienta intr-o pozitie comoda
care sa asigure relaxarea (pozitie ginecologica )
Inspectia vulvei : se observa conformatia labiilor , anomalii , inflamatii ,
rupturi de perineu , pacienta este rugata sa tuseasca , sa se screama pentru a
evidentia modificari la nivelul peretelui vaginal , mai pot fi depistate vegetatii ,
herpesul genital.
Examenul cu valvele : permite observarea cavitatii vaginale , a colului uterin ,
prelevarea de secretii vaginale sau din canalul cervical , nu se face la virgine ,
in vaginism , in operatii cu suturi recente ale perineului , existand pericolul
dehiscentei plagii.
Tactul vaginal : combinat cu palparea abdominala , efectuat in pozitie
ginecologica , ofera informatii despre vagin , col , corp uterin si anexe, poate fi
insotit de anumite reactii din partea femeii determinate , in principal de durere.
 Examenul sanului
Cancerul mamar reprezinta o problema majora de sanatate publica , astfel incat
cu ocazia fiecarui consult nu trebuie omisa examinarea sanului , iar femeia
trebuie instruita sa se autoexamineze .
La inspectie se observa: asimetria sanilor prin marirea anormala a unuia din
cauza unui proces tumoral , proces inflamator sau micsorarea sanului din cauza
unui proces de retractie , sunt evidentiate modificari de contur , retractia
mamelonului , modificari tegumentare (eritem, edem)
La palpare : practicata cu fetele palmare ale degetelor aflate in extensie si
alaturate prin miscari circulare ,succesive se pun in evidenta noduli , pot aparea
secretii mamelonare determinate de o tumora hipofizara (prolactinom), scurgeri
serosanguinolente in cancer .
 Manifestari de dependenta
o Durerea
o Hemoragia
o Leucoreea
o Modificari ale ciclului menstrual
- Tulburari de flux : hiper-sau hipomenoree
- Tulburari de ritm : poli-sau oligomenoree
- Absenta ciclului : amenoree primara sau secundara
o Tulburari sexuale
- Vaginism – constrictia involuntara a vaginului cu reflex de recul sau aparare
care face imposibil actul sexual
- Dispareunia poate fi intalnita in vaginita , inflamatii pelviene sau de origine
psihica
- Frigiditatea – absenta orgasmului putand fi asociata cu scaderea sau absenta
libidoului
o Alte simptome
- Pruritul poate fi intalnit la persoane in varsta ( prurit senil) antreneaza
leziuni de grataj
- Alte cauze : pitiriaza pubiana , oxiureza , alergia la lenjerie sau poate avea
origine psihica .
 Probleme
- Alterarea confortului in legatura cu durerea , scurgerile vaginale
- Teama de operatie mutilanta , de sterilitate , de evolutia grava sau de reactia
sotului , de tehnicile invazive
- Deficit de cunostinte in legatura cu : ovulatia si functia sexuala ,
transmiterea bolilor sexuale , simptomele cancerului
- Deficit de autoingrijire in legatura cu igiena perineala, cu vindecarea
- Perturbarea conceptului de sine in legatura cu schimbarea schemei corporale
cu transmiterea bolilor sexuale
- Disfunctie sexuala in legatura cu schimbarea schemei corporale
- Alterarea nutritiei
- Lezarea integritatii tegumentelor in legatura cu pruritul , scugerile vaginale
- Alterarea eliminarilor intestinale : constipatie
- Alterarea eliminarilor urinare : polakiurie , incontinenta

 Obiective
Pacienta :
- Sa nu prezinte durere , sa se poata odihnii
- Sa-si exprime temerile , mahnirea : sa vorbeasca deschis despre operatie si
limitarile impuse
- Sa demonstreze cunoasterea simptomelor cancerului sa enumere bolile cu
transmitere sexuala , sa identifice simptomele acestora , sa cunoasca
mecanismele ovulatiei si manifestarile insotitoare
- Sa-si mentina regiunea perineala curata , sa nu prezinte leziuni cutanate
- Sa mentina o stare de nutritie adecvata
- Sa discute despre noua sa imagine corporala
- Sa demonstreze intelegerea , acceptarea modificarilor functiei sexuale.
 Interventii
Asistenta :
- Asigura linistea si confortul prin : calmarea durerii cu medicamente
recomandate de medic in functie de cauza si intensitate , instruirea pacientei
asupra mecanismului durerii , a caracterului , a necesitatii anuntarii in cazul
in care se accentueaza .
- Incurajeaza pacienta si o informeaza cu privire la : modificarile ce pot avea
loc in organismul sau si combaterea acestora , manifestari legate de ovulatie
stare de disconfort , modalitati de prevenire a infectiilor secundare in
contaminarea cu germeni din regiunea anala .
- Instruieste pacienta cu privire la semnele si simptomele cancerului cu
tehnica autoexaminarii sanului
- Explica modul de transmitere pe cale sexuala a unor boli , implicatia
acestora asupra starii de sanatate prezente si viitoare
- Informeaza pacienta cu privire la principalele manifestari ale bolilor
transmise sexual , importanta consultarii medicului , protectia partenerului ,
tratarea ei si a partenerului
- Instruieste pacienta asupra metodelor de contraceptie in afectiunile care
influenteaza sarcina sau care sunt influentate de sarcina cat si a mijloacelor
de protectie sexuala .
- Explica importanta alimentatiei pentru organism , a necesitatii unui anumit
regim
- Incurajeaza pacienta cu privire la evolutia bolii , o ajuta sa accepte anumite
limite
- Combate teama legata de investigatii , obtine colaborarea , insoteste
pacienta la explorari , administreaza sedative cand este nevoie
- Observa sangerarea ( cantitate , aspect , ritm , legatura cu alte manifestari )
- Supravegheaza vindecarea unor leziuni
Rolul asistentei medicale in investigatiile ginecologice
1. Histerometrie este o investigatie care se efectueaza cu ajutorul
histerometrului (tija metalica gradata) care permite masurarea cavitatii uterine
si explorarea formei ei. De exemplu poate sa aiba forma alungita si neregulata
in cazul fibroamelor uterine , metoda prezinta anumite riscuri motiv pentru
care nu se mai efectueza , sau se efectueza doar de medicul specializat .
 Accidente : perforarea uterului , infectii , nu se introduce histerometrul la
femeia gravida .
2. Punctia fundului de sac vaginal (colpopunctia ) este o interventie efectuata
de medic , se efectueaza cu un ac special , lung si suficient de gros
respectandu-se cu strictete regulile de asepsie . Prin punctie se poate pune
diagnosticul .
 OBS: De exemplu daca se extrage puroi (piosalpinx), daca se extrage sange
(hematosalpinx ), chisturi ovariene. Metoda prezinta riscuri si cel mai de
temut este infectia care poate sa fie exogena sau endogena (insamantarea
pelvisului ), perforarea unui vas de sange (hemoragie ).
3. Examenul secretiei vaginale reprezinta un transudat al mucoasei vaginale ce
contine celule epiteliale de descuamare si germeni a caror varietate este in
functie de diferiti factori : varsta , starea fiziologica , patologica , dar mai ales
de continutul in glicogen care este conditionat de ciclul menstrual Acest
glicogen face ca flora microbiana sa fie reprezentata de germenii din grupa
lactobacilus .
 OBS: Prezenta glicogenului a acidului lactic si a lactobacilului da secretiei
vaginale un pH usor acid care are rol de aparare impotriva infectiilor.
Perturbarea acestei prezente duce la aparitia inflamatiilor si a vaginitelor .
 Examenul secretiei vaginale – conditii de recoltare: pacienta este pregatita
dinainte , este informata sa nu faca irigatii vaginale , tratamente locale , nu
primeste tratament cu antibiotice si sa nu aiba contact sexual cu 2 zile inainte.
Se fac examene bacteriologice: diagnosticul , tipul de bacterii ,
antibiograma. Se face examen parazitologic din secretia proaspat recoltata
pentru depistarea Trichomonas , examen micologic pentru depistarea
candidei , examen citologic pentru studierea tipurilor de celule descuamate
sau desprinse de la nivelul colului uterin .
a) Examenul bacteriologic este important ca recoltarea sa se faca corect
respectand conditiile de asepsie , transportul sa se faca in timp util ,
examinarea si interpretarea sa se faca cu corectitudine . Recoltarea se face in
primele 10 zile dupa ciclul menstrual din urmatoarele locuri de electie : de la
nivelul orificiului glandelor Bartholin sau se face de la nivelul orificiului
colului uterin , la virgine nu se poate face examenul cu valve si atunci se va
face de la nivelul meatului urinar.
Materiale necesare : valve vaginale sterile , specul vaginal bivalv steril ,
tampoane fixate pe port-tampon steril , lamele de sticla spalate sterile (frotiu)
pe mediu de cultura se evidentiaza zona de unde se va face recoltarea si cu
tamponul fixat pe port-tampon se recolteaza din locurile amintite evitand
atingerea vulvei sau a peretilor vaginului , in caz de suspectare de difterie
vulvara se pot recolta 3 exudate : faringian , nazal si de la nivelul meatului
urinar .
Interpretare : la examenul microscopic apar 4 imagini , primul tip de
imagine este cel corect si avem prezente epitelii si lactobacili (secretie
normala) , tipul 2 de imagine avem prezente epitelii , lactobacili dar apar si
bacili gram-negativi si leucocite , tipul 3 de imagine avem prezente epitelii
dar avem foarte rar lactobacili , frecvent bacili gram-negativi , frecvent
leucocite (infectii) , tipul 4 de imagine avem prezente rar epitelii , lactobacili
absenti , bacili gram –negativi (frecventi) , flora mixta frecventa . Prezenta
leucocitelor este o certitudine a unui proces infectios.
b) Examenul citologic (citologia vaginala) se recolteaza secretie din fundul de
sac vaginal posterior , secretia este fixata si colorata dupa tehnici speciale
folosite de laborator . Prin citologie se pot pune in evidenta celulele
canceroase descuamate dintr-un cancer situat la nivelul glandelor genitale
interne care sunt cazute si ajung in canalul vaginal. Se efectueaza testul Babes
Papanicolau care este utilizat pentru depistarea precoce a cancerului de col si
corp uterin .
Interpretare celulele sunt impartite in 5 clase :
1. Celule absolut normale
2. Celule cu modificari minime de tip benigne (tip inflamator)
3. Celule normale suspecte neconcludente pentru malignitate
4. Celule cu caracter puternic sugestiv neoplazic
5. Celule numeroase neoplazice concludente .

4. Testul Lahm- Schiller (testul cu Lugol) este o metoda simpla care se


foloseste pentru depistarea cancerului de col uterin detecteaza starile
precanceroase ale colului uterin si consta in punerea in evidenta a colului
uterin si colorarea sau badijonarea acestuia cu o solutie colorata iodo-iodurata.
Interpretare daca epiteliul de invelis al colului este normal atunci el capata o
culoare uniforma brun inchis , atunci spunem ca testul a fost pozitiv . Cand
sunt prezente diferite leziuni la nivelul colului epiteliul are culoarea deschisa
acest test la iod este negativ .
5. Colposcopia este o metoda de explorare endoscopica a colului uterin prin care
se pot pune in evidenta diferite leziuni ale colului uterin si in special cancerul
inca din fazele incipiente . Aparatura : endoscopul poarta numele de
colposcop iar pentru punerea in evidenta a colului uterin se folosesc
urmatoarele instrumente sterile : valve vaginale , vata fixata pe port tampon
lung si o solutie de acid acetic concentratie de 2-3% (badijonare- rolul pentru
a coagula secretiile existente pe colul uterin privovand edeme si sa poata
efectua examenul ) , medicul regleaza colposcopul , regleaza sistemul optic
pentru ca imaginea sa fie marita .Imaginile suspecte care necesita o urmarire
mai atenta pot fi fotografiate .
Interpretare colul normal apare neted de culoare rozata iar mucoasa endo-
cervicala are o culoare rosie , in cazul cancerului incipient colul apare ca un
mazaic reliefat in care vasele de sange sunt proeminente si dilatate si atunci ne
gandim ca ar fi cancer.
 OBS: Pentru precizarea diagnosticului de cancer colposcopia trebuie
completata cu cercetarea fragmentului de tesut recoltat prin biopsie .
6. Punctia biopsica recoltarea de tesut fragment supus unui examen
anatomopatologic .

Ingrijirea ginecopata

Bolnavele ginecopate sunt tratate medical sau chirurgical .Ingrijirea celor


tratate chirurgical nu se deosebeste preoperator sau postoperator de ingrijirea
oricarui bolnav tratat chirurgical .Ingrijirea unei bolnave tratate conservativ
sau medical , pe langa ingrijiri generale valabile tuturor imbolnavirilor are si
anumite particularitati : asigurarea regimului igieno-dietetic – se asigura
repaus la pat obligatoriu in inflamatii acute ginecologice , in perioada
metroragiilor , se asigura un pat cu lenjerie curata , cu musama si aleza care se
schimba ori de cate ori se murdaresc , se efectueaza toaleta la pat pe regiuni pt
pastrarea igienei personale , generale. Se efectueaza zilnic toaleta organelor
genitale externe cu solutii dezinfectante caldute :permanganat de potasiu
1/500 , Rivano 1%o , Romazulan (sol. de musetel) , se administreaza un regim
alimentar complet (daca bolnava nu are si alte boli asociate) cu alimente usor
digestibile si cu cantitati sporite de lichide.
Pentru usurarea tranzitului intestinal se recomanda regim cu multe fructe
(inflamatiile organelor genitale interne scad peristaltismul).
Supravegherea functiilor vitale si vegetative – se masoara zilnic temperatura ,
aspectul si cantitatea scurgerilor vaginale , metroragiilor , starea generala si
comportamentul pt a observa aparitia durerilor sau alte manifestari patologice
(pruritul vulvar , sensibilitatea sanilor , tulburari de mictiune , unele tulburari
psihice). Urmarim tranzitul intestinal si pt usurarea acestuia se recomanda
supozitoare sau clisma .
Pregatirea bolnavei si a materialelor necesare pt examenul ginecologic
- Asistenta asigura luminozitatea la solicitarea medicului pt vizualizarea
zonelor examinate , la indicatia medicului se recolteaza secretie vaginala pt
efectuarea de frotiuri sau insamantari pe medii de cultura .
- Asistenta trebuie sa aiba pregatita necesara pt efectuarea altor examinari
(colposcopie , biopsie , examinari radiologice , tratament)

Efectuarea tratamentului in ginecologie


In ingrijirea bolnavei ginecopate tratamentul general si local ocupa un rol
important (au drept scop vindecarea sau ameliorarea proceselor carora li se
adreseaza).
1. Aplicarea tratamentului atiinfectios – se administreaza sulfamide
(Neoxazol , Ftalilsulfatiazol- peros, im, iv, sau in aplicatii locale – pudra sau
ovule). Se administreaza AB –Penicilina , Cloramfenicol, Ampicilina
Neomicina , Polimixina im, iv –perfuzie lenta sau local in infiltratii , instilatii
endouterine). Se efectueaza vaccinoterapia (vaccin polivalent prin
administrare sc, im, sau iv- la 2 zile sau de 2 ori pe saptamana incepand cu
0,1-0,2 ml pana la 1ml .
2. Aplicarea tratamentului hormonal- se administreaza hormon estrogen
(Dietilstilbestrol, Sintofolin , Ginosedol – in primele 14 zile ale ciclului
menstrual pe cale orala , im , local ovule) Se administreaza hormoni
Progestativi luteinici –progesteron care se administreaza in a 2-a jumatate a
ciclului intre a 17-a si a 24-a zi a ciclului menstrual. Corticoterapie avand
efect antiinflamator se administreaza oral –Prednison sau local-
Hidrocortizon acetat prin infiltratii la 3-5 zile asociat cu AB.
Se pot administra si hormoni androgeni – Testosteron sau Testolent al caror efect
cumulat virulizat poate fi evitat cu doze mari adm. Sublingual in cateva zile.
Hormoni gonadotropi –Gonacor , Coripan (se adm im in prima ½ a ciclului , 3-5
zile repetandu-se la 2-3 cicluri menstruale consecutive .
3. Aplicarea tratamentului local – se efectueaza spalaturi vaginale cu sol
antiseptice (Romazulan , Septovag) cu irigatorul ridicat la 20-30 cm
deasupra nivelului corpului la temp de 37-38 grade C , folosindu-se 3-5 zile.
Se aplica ovule –excipientul poate fi masa gelatinoasa sau unt de cacao cu
sulfamida , ihtiol prin introducerea lor zilnic in vagin de obicei seara.
Se aplica tampoane vaginale prin introducerea in fundul de sac posterior a unui
tampon uscat cu pudra sau imbibat cu sol antiseptica sau sol astringenta .
Tratamentul local : efectuarea cauterizarii chimice care se poate face cu sol de
nitrat de Ag 5-10%, sol de ZnCl2 10% sau prin metode fizice (diatermocoagulare)
urmate de repaus timp de 24h si tratament profilactic de 2-3 zile cu AB si
sulfamide .
4. Aplicarea tratamentului fizioterapic – se efectueaza electroterapie prin
ultascurte , ultraviolete , sau diatermie .Diatermia are actiune analgezica ,
hiperemica si sedativa .Se aplica 10-15 sedinte de 15-20 minute la interval de
2 zile .Undele ultrascurte 10 sedinte de 5-15 minute aplicate pelvin si lombar
produc analgezie in doze slabe .Ultravioletele se aplica prin iradiere generale
sau regionale .Se mai face helioterapie (bai de soare) prin raze ultraviolete
naturale care au rol activ , stimulent si decongestiv .Se aplica Roentgen
terapie cu masuri de precautie cunoscuta cu scop antiiflamator , functionale
sau antitumoral .Se aplica comprese abdominale – comprese reci peste care
se aplica una uscata care sa depaseasca pe cea umeda cu efect calmant
stimulativ in procesele inflamatorii acute.