CAIET DE SARCINI GENERAL

LUCRARI DE REZISTENTA
 PRESCRIPTII TEHNICE PRIVIND EXECUTIA CONSTRUCTIILOR CALITATEA
MATERIALELOR ŞI A PRODUSULUI FINIT

pentru urmatoarele categorii de lucrari:

- lucrari de terasamente

- lucrari de fundatii

- lucrari de beton armat

-specificatii tehnice pentru confectii metalice

- izolatii moderne hidrofuge

- lista standardelor românesti;

- lista normativelor privind proiectarea si executarea lucrarilor

- urmarirea curenta a comportarii in timp a constructiei

Obs. Prezentul Caiet de sarcini contine informatii cu carácter general preluate din legislatia in
vigoare valabila in domeniul constructiilor. Prevederile specificate in Caietul de sarcini nu sunt
limitative si au carácter orientativ. Pe parcursul executiei lucrarilor contructorul este obligat sa
respecte legislatia actualizata in momentul demararii lucrarilor.
 SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI DE TERASAMENTE

1. Prevederi generale

Terasamentele constau in lucrari de sapare si incarcare in mijlocul de transport, transportul,

imprastierea, nivelarea si compactarea pamântului pentru realizarea fundatiilor si a instalatiilor
subterane din interiorul cladirilor civile si industriale si a zonei aferente din jurul lor, care
influenteaza capacitatea de rezistenta, stabilitate si exploatare a acestor constructii.

Constructorul are obligatia sa urmareasca stabilitatea masivelor de pamânt ca urmare a

influentei executarii lucrarilor de terasamente prevazute in proiect precum si stabilitatea
constructiilor si instalatiilor invecinate.
Când executarea sapaturilor pentru fundatii implica dezvelirea unor retele de instalatii
subterane existente ce ramân in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea acestora impotriva
deteriorarilor si producerea de accidente (electrocutari, etc).

Inainte de inceperea lucrarilor de demolari se vor examina retelele subterane ale instalatiilor
de apa, de gaze, canalizare, electrice din zona constructiilor respective.

2 Executarea sapaturilor si sprijinirilor

La executarea sapaturilor pentru fundatii trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:

- mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie pe o distanta
suficienta astfel incit sa nu pericliteze instalatiile si constructiile invecinate;
- când turnarea betonului in fundatii nu se face imediat dupa executarea sapaturii, sapatura
va fi oprita la o cota mai ridicata cu cca. 30 cm decât cota finala pentru a impiedica modificarea
caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa fundatiei, urmând ca inaintea betonarii sa se
execute sapatura pina la cota din proiect;
- in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitatiilor atmosferice, neprevazute, fundul
gropii de fundatie trebuie lasat sa se zvânte inainte de inceperea lucrarilor de executare a fundatiei;
iar daca umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi;
- betonul in fundatie se va turna de regula imediat dupa atingerea cotei de
fundare din proiect.

Receptionarea lucrarilor de terasamente

Controlul calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se vor face in conformitate cu

prevederile din “Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora”
din H.G. nr.273/1994 si a Normativului C 56-2002.
 Ca operatiuni specifice la receptionarea lucrarilor de terasamente se vor controla procesele
verbale de lucrari ascunse si documentatia de santier privind:
- precizarea cotei la care s-a reusit scaderea nivelului apelor subterane si mentinerea ei si
dupa terminarea lucrarilor de fundatii;
- masuri de asigurarea respectarii cotei de sapare si dupa caz ridicarea sau coborârea acesteia
pentru pregatirea fundului sapaturii.

3. Fazele de executie

3.1. Se fixeaza doua borne topo şi una de nivelment plecând de la o retea de triangulatie
geodezica de ordin inferior sau de la punctele indicate in proiect (constructii alaturate, etc).

3.2. Se pregateste platforma pentru trasare defrisându-se, demolându-se sau mutandu-se

eventualele constructii existente pe amplasament, etc.

3.3. Se fixeaza amplasamentul constructiilor prin radiere topo.

3.4. Se marcheaza cu tarusi perimetrul sapaturii poligonale. Tarusarea pe contur se face din 2
in 2 m.

3.5. Se fixeaza balize pe doua diametre perpendiculare pe unul din ele fiind amplasate
constructiile.

3.6. Se trece la executarea sapaturii stratului vegetal,demolarea platformelor existente

3.7. Sapatura mecanica se executa lasându-se un strat garda de 30 cm fata de cota din
proiect. Pamântul rezultat se transporta cu autobasculanta.
Pentru a se transmite cota de fund se face la jumatatea distantei taluzului o platforma pe care
se pune o baliza.

3.8. Se trece la sapatura manuala care sa aduca fundatiile la cotele din proiect.
Se polizeaza sapatura.
Se face o compactare usoara cu un mai mecanic, pentru nivelarea suprafetei.
Se trece la turnarea betonului de egalizare.

4.Executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor

civile si industriale se face conform Normativ C 169-88.
 SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI DE FUNDATII

1. Prevederi generale

Orice lucrare de fundatii va fi inceputa numai dupa verificarea sireceptionarea ei ca “faza

de lucrari” a naturii terenului si a sapaturilor.
Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de fundatii si
rezultatele acestora se vor inregistra in procese verbale de lucrari ascunse.
Având in vedere importanta deosebita pe care o are fundatia in asigurarea rezistentei si
stabilitatii intregii constructii, faptul ca fundatiile constituie lucrari ascunse, trebuie sa se tina seama
de urmatoarele:
- clasa de importanta a constructiei respective;
- seismicitatea regiunii.
-caracteristicile structurii de rezistenta, capacitatea structurii de-a prelua eventualele tasari
inegale ale terenului de fundare;
- marimea si uniformitatea in plan a incarcarilor transmise de constructie;
- conditii hidrologice ale terenului (ape subterane si de suprafata, variatia sezoniera a
nivelului hidrostatic, agresivitate, posibilitati de patrundere a acestora la fundatii);
- conditii locale, care in unele cazuri pot determina materialele ce trebuie folosite la
realizarea fundatiei;
- considerente tehnologice;
- gelivitatea cu efectele ei negative;
- sensibilitate la umezire;
- existenta de goluri subterane - caverne naturale unori greu de depistat, pot crea dificultati
atât in timpul executiei, cât si al exploatarii constructiei respective.

Fundatiile directe sunt fundatii de suprafata care se folosesc in constructii atunci când stratul
de fundare asigura capacitatea portanta necesara preluarii incarcarilor date de suprastructura si se
gaseste la mica adâncime fata de cota terenului natural.

La fundatiile directe se pot admite urmatoarele abateri:

1. privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:

- pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor ± 10 mm
- pozitia in plan vertical a cotei de nivel ± 10 mm

2. dimensionale
- dimensiuni in plan orizontal
. inaltimi pâna la 2 m ± 20 mm
. inaltimi peste 2 m ± 30 mm
- inclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor
. pentru un ml 3 mm
. pe toata inaltimea 16 mm

- inclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor

. pentru un ml 5 mm
 . pentru suprafete libere 20 mm

La receptiile pe faze de lucrari si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua in

afara de examinarea actelor incheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa, continutul si incadrarea in
prevederile proiectantului si prescriptiile tehnice, in limita abaterilor admisibile – si o serie de
sondaje, in numarul pe care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea
verificarilor anterioare, in special in ce priveste pozitiile, formele si dimensiunile geometrice si
calitatea corpului fundatiilor
 SPECIFICATII TEHNICE PENTRU LUCRARI DIN BETON,
BETON ARMAT

1. PREVEDERI GENERALE

Se vor respecta toate normele, normativele şi prescriptiile aferente in vigoare din România.

Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat,
indicativ NE 012-1/2007,NE 012-2/2010 si CP012/1-2007, NE 012/2-2010 face parte din sistemul
de ansamblu al reglementarilor tehnice in constructii elaborat de MLPAT – INCERC, sistem ce are
la baza Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.

Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la executarea elementelor sau structurilor

din beton si beton armat sunt specificate cerintele de baza ce trebuie indeplinite in ce priveste
betonului (materiale componente, compozitia, proprietatile betonului proaspat si intarit, producerea,
turnarea, tratarea), cofrajele, armatura. De asemenea sunt stabilite criteriile pentru satisfacerea
acestor cerinte in contextul sistemului de control si asigurare a calitatii in conformitate cu
recomandarile si reglementarile in vigoare.

Pentru asigurarea durabilitatii constructiilor, executantul va analiza atât regimul de serviciu

si de expunere, cât si gradul de agresivitate a mediului, clasa de expunere si cerintele impuse
betonului corespunzatoare clasei de expunere respective stabilite de catre proiectant.

In caietul de sarcini si dupa caz in plansele de executie, proiectantul a mentionat pe lânga

clasa de rezistenta a betonului si tipul de otel beton si cerintele minime de durabilitate astfel:

- Compozitia betoanelor:
- clasa de rezistenta: C 16/20 beton armat
C 20/25 beton armat

-clasa de rezistenta: C 8/10 beton simplu

2. COFRAJE

1. Cerinte de baza
a) Cofrajele si sustinerile au rolul de a asigura obtinerea formei, dimensiunilor si gradul de
finisare prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectându-se inscrierea
in tolerantele admisibile.
- Abaterile fata de dimensiunile cerute ale elementelor de cofraje, gata confectionate sunt:
lungime … ± 4 mm
latime … ± 3 mm
 b) Sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot apare in timpul procesului de executie.
c) Sa fie dispuse astfel incât sa fie posibila amplasarea corecta a armaturilor, cât si realizarea unei
compactari corespunzatoare a betonului.
d) Ordinea de montare si demontare a cofrajelor trebuie stabilita astfel incât sa nu produca
degradarea elementelor de beton cofrate.
e) Sa fie astfel alcatuite incât sa permita decofrarea fara deteriorarea sau lovirea betonului.
f) Imbinarile dintre panourile cofrajului sa fie etanse.
g) Cofrajele si sustinerile trebuie sa fie capabile sa reziste la toate actiunile ce pot apare in
timpul procesului de executie.
h) Suprafata interioara a cofrajului trebuie sa fie curata. Substantele de ungere a cofrajului
trebuie aplicate in straturi uniforme pe suprafata interioara a cofrajului, iar betonul trebuie turnat cât
timp acesti agenti sunt eficienti. Alegerea agentilor de decofrare se va face pe baza reglementarilor
tehnice.
i) Distantierii cofrajului, lasati in beton, nu trebuie sa afecteze durabilitatea sau aspectul
betonului.

Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incât sa se evite

deformarea si degradarea lor. Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamânt sau
depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje.

2. Pregatirea lucrarilor
In baza analizarii proiectului si a conditiilor specifice de executie, executantul va stabili tipul
de cofraj ce se va adopta si va elabora proceduri necesare realizarii lucrarilor de cofraje ce vor
cuprinde:
- lucrari pregatitoare
- fazele de executie
- pozitia eventualelor ferestre de curatire sau betonare
- programul de control al calitatii in fazele de executie a cofrajelor
- organizarea locului de munca.

Montarea cofrajelor
Inainte de inceperea operatiei de montare a cofrajelor, se vor curati si pregati suprafetele
care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna si se va verifica si corecta pozitia
armaturilor.
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
a) trasarea pozitiei cofrajelor
b) asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor
c) verificarea si corectarea pozitiei panourilor
d) incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura

repartizarea solicitarilor tinând seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere
pentru a se evita tasarile neuniforme.
 In cazurile terenurilor inghetate sau expuse inghetului, rezemarea sustinerilor se va face
astfel incât sa se evite deplasarea acestora in functie de conditiile de temperatura.

3. Controlul si receptia lucrarilor de cofraje

Pentru asigurarea unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua urmatoarele verificari
etapizate:
1) preliminara in care se controleaza lucrarile pregatitoare si elementele de cofraj si sustineri
2) in cursul executiei in care se verifica pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare
a elementelor
3) finala in care se receptioneaza cofrajele si se consemneaza constatarile in registrul de
procese verbale pentru lucrarile ce devin ascunse.
In cazul cofrajelor care se inchid dupa montarea armaturilor se va redacta un proces verbal
comun pentru cofraje si armaturi.

4. Decofrarea
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci când betonul a atins o rezistenta suficienta
pentru a putea prelua integral sau partial, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate.
Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:
- partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minimum 2,5 N/mm² astfel incât fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate;
- cofrajele fetelor inferioare la placi se vor indeparta mentionând sau remontând popi de
siguranta, atunci când rezistenta betonului a atins fata de clasa, urmatoarele procente:
. 70 % pentru elemente cu deschideri mai mici de 6 m

Popii de siguranta se vor indeparta atunci când rezistenta betonului a atins fata de clasa,
urmatoarele procente:
. 95 % pentru elemente cu deschideri mai mici de 6 m

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii se face

prin incercarea epruvetelor de control, pe faze, confectionate in acest scop si pastrate in conditii
similare elementelor in cauza conform SR EN 12390-6/2010.
Daca in timpul intaririi betonului temperatura se situeaza sub +5°C, se recomanda ca durata
minima de decofrare sa se prelungeasca cu aproximativ durata inghetului.

5. Reguli privind operatia de decofrare

In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli:
a) desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul punctului de lucru.
In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea
constructiei decofrate se va sista demontarea elementelor de sustinere pâna la aplicarea masurilor de
remediere sau consolidare;
b) sustinerile cofrajelor se vor desface incepând din zona centrala a deschiderii elementelor
si continuând simetric catre reazeme;
c) decofrarea se va face astfel incât sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre
elementele care se decofreaza ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajului.
 In termen de 24 ore de la decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda de catre
conducatorul punctului de lucru, reprezentantul investitorului si de catre proiectant (daca este
convocat), la examinarea elementelor de rezistenta ale structurii incheindu-se un proces verbal unde
vor fi consemnate calitatea lucrarilor si eventuale defecte constatate. Nu se fac remedieri inainte de
aceasta examinare.

3. ARMAREA BETONULUI

Se vor folosi ca otel, marcile: OB 37, PC 52, plase sudate tip STNB, etc., sau oteluri
echivalente EURO.

Oteluri pentru armaturi

Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze “Specificatiei tehnice privind cerinte
si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structuri din beton”.
Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat (caracteristicile mecanice de livrare)
sunt:
- oteluri cu profil periodic PC
- oteluri cu profil neted OB 37
Produsele din otel pentru armatura trebuie sa fie in conformitate cu prevederile specificatiei
tehnice ST 009, iar utilizarea lor trebuie sa se conformeze prevederilor aplicabile din standardele
seria SR EN 1992, SR EN 1994, SR EN 1996, SR EN 1998, impreuna cu anexele nationale ale
acestora, celor din ST 009 si celor din pezentul normativ.

Livrarea si marcarea
Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un
document de calitate ce trebuie sa contina urmatoarele informatii:
- denumirea si tipul de otel, standardul utilizat
- toate informatiile pentru identificarea loturilor
- greutatea neta
- valorile determinate privind criteriile de performanta

Otelul beton se livreaza sub forma de colaci, legaturi de bare sau plase sudate insotite de o
eticheta ce contine:
a) marca produsului
b) tipul armaturii
c) numarul lotului si al colacului sau legaturii
d) greutatea neta

Transportul si depozitarea
Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura vor fi transportate si
depozitate in asa fel incât sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura.
Depozitarea otelurilor pentru armaturi se face pe tipuri si diametre in spatii amenajate si
dotate corespunzator, astfel incât sa se asigure:
 evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea armaturii
 evitarea murdaririi acestora cu pamânt sau alte materiale
  asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

Fasonarea, montarea si legarea armaturilor

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Armatura trebuie taiata, indoita, manipulata astfel incât sa se evite:
- deteriorarea mecanica (crestaturi, lovituri)
- contactul cu substante care pot afecta proprietatile de aderenta sau pot
produce procese de coroziune.

Armaturile care urmeaza a se fasona, trebuie sa fie curate si drepte. Astfel se vor indeparta
eventuale impuritati si rugina, in special in zonele de innadire prin sudura a armaturilor.
Otelul beton livrat in colaci sau barele indoite trebuie sa fie indreptate inainte de a se
proceda la taiere si fasonare fara a se deteriora profilul. La intinderea cu troliul alungirea maxima
este 1 mm/m.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub –10°C.
Armaturile vor fi sau nu prevazute la capete cu cârlige conform prevederilor din proiect SR
EN 1992-1-1:2006 Eurocod 2 “Proiectarea structurilor din beton. Partea 1- 1: Reguli generale si
reguli pentru cladiri.”
Formele de cârlige utilizate sunt:
. cu indoire la 180° pentru barele din OB 37
. cu indoire la 90° pentru barele din PC

Pentru etrieri si agrafe ancorarea se realizeaza prin cârlige indoite la 135° sau 180° in cazul
etrierilor din OB 37 (pentru detalii se poate consulta SR EN 1992-1-1:2006 Eurocod 2 “Proiectarea
structurilor din beton. Partea 1- 1:Reguli generale si reguli pentru cladiri.”).
Indoirea barelor inclinate si lungimea portiunii drepte ale acestor tipuri de bare trebuie sa se
conformeze prevederile proiectului si a Eurocodului 2 “Proiectarea structurilor din beton. Partea 1-
1:Reguli generale si reguli pentru cladiri.”.
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu miscari lente, fara socuri.

Montarea armaturilor
Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa:
- receptionarea calitativa a cofrajelor
La montarea armaturilor se vor lua masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si
compactarii betonului:
a) crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor (minim 2,5 x diametrul vibratorului).
Armaturile vor fi montate in pozitia prevazuta in proiect luându-se masuri care sa asigure
mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului (distantieri, agrafe, capre).
Se vor prevedea:
- cel putin patru distantieri la fiecare mp de placa sau perete;
- cel putin un distantier intre rândurile de armatura la fiecare doi ml de grinda in zona de
armatura pe doua sau mai multe rânduri.
 Distantierii pot fi confectionati din mortar de ciment in forma de prisme sau din masa
plastica.
Abaterile limita la fasonarea si montarea armaturilor sunt indicate in NE 012-1/2007, NE
012-2/2010 si CP012/1-2007
Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din
beton armat monolit sau preturnat in functie de diferitele tipuri de elemente se vor considera
conform SR EN 1992-1-1:2006 Eurocod 2 “Proiectarea structurilor din beton. Partea 1- 1 : Reguli
generale si reguli pentru cladiri.”.

Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate
proceda la inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea constructiei.

Stratul de acoperire cu beton

Pentru asigurarea durabilitatii elementelor prin protectia armaturii impotriva coroziunii si o
conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze
un strat de acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie de:
- tipul elementului
- categoria elementului
- conditiile de expunere
- diametrul armaturilor
- clasa betonului
- gradul de rezistenta la foc
si se stabileste prin proiect.
Grosimea stratului de acoperire cu beton in elementele de constructii:
- 20 mm la placi
- 35 mm la grinzi, stâlpi, diafragme
- 45 mm la fundatii
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizata o dispunere
corespunzatoare a distantierilor din mortar sau din materiale plastice.

4. MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR

a) Cimenturi
Prevederile “Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat”, indicative “NE 012-1:2007, NE 012-2/2010, NE 012/2-2010 “ stabilesc domeniul si
conditiile de utilizare ale cimenturilor destinate executarii lucrarilor de betoane si mortare.
Pentru stabilirea tipului de ciment s-a tinut seama de urmatoarele criterii:
- conditiile de serviciu si expunere
- conditiile de executie si tehnologia adoptata
- clasa betonului.
 Conditiile de serviciu luate in considerare se refera la urmatoarele cazuri:
a) elemente de constructii care au conditii normale de serviciu
b) elemente de constructii care sunt expuse la inghet in stare saturata cu apa
c) elemente de constructii expuse apelor naturale in functie de gradul de agresivitate.

Conditiile de executie luate in considerare se refera la lucrari executate in conditii normale,

lucrari executate pe timp friguros, lucrari masive.
Alegerea tipului de ciment s-a facut pe baza prevederilor din tabelele din Anexa 1 a codului
de practica NE 012-1:2007, in functie de conditiile de executie, cimentul ales .

Livrare si transport
Cimentul se livreaza ambalat in saci de hârtie sau in vrac transportat in vehicule rutiere,
vagoane de cale ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac transportul se face numai in vehicule rutiere cu recipiente speciale
sau vagoane CF speciale cu descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului.
Conform standardului SREN 196-7/2005 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a
unui lot cu prevederile standardelor, prelevarea probelor de ciment trebuie sa aiba loc in prezenta
producatorului si a utilizatorului inaintea sau in timpul livrarii.
Depozitarea
Depozitarea cimentului se face numai dupa receptionarea cantitativa si calitativa in silozuri
destinate tipului respectiv de ciment (cazul cimentului vrac) sau incaperi special amenajate inchise
(cazul cimentului ambalat in saci).
Sacii vor fi asezati in stive pe scânduri dispuse cu interspatii pentru a se asigura circulatia
aerului la partea inferioara si la o distanta de 50 cm de peretii exteriori. Stivele vor avea cel mult 10
rânduri de saci suprapusi.
Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator.
b) Agregate
La executarea elementelor si constructiilor din beton si beton armat se folosesc agregate cu
densitate normala provenite din sfarâmarea naturala si concasarea rocilor.
Agregatele vor satisface cerintele prevazute in reglementarile SR EN 12620/2003.

Producerea si livrarea agregatelor

Statiile de producere a agregatelor (balastiere) vor functiona numai pe baza de atestat
eliberat de o comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de ISC.

Transportul si depozitarea
Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau
depozitarii.

Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforma betonate având pante si rigole de

evacuare a apelor. In cazul mai multor sorturi de agregate se vor crea compartimente pentru evitarea
amestecarii.
Nu se admite depozitarea direct pe pamânt sau pe platforma balastate.
 Controlul calitatii agregatelor se realizeaza conform NE 012-1:2007, iar metodele de
verificare sunt reglementate in STAS 4606/80.
Este interzis a se folosi pentru prepararea betoanelor, agregate obtinute din MARE.
Este interzis a se folosi ca sorturi pentru prepararea betonului, agregate din calcar.

c) Apa
Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica
sau din alta sursa daca indeplineste conditiile tehnice prevazute in SR EN 1008/2003

5. NIVELELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI

5.1. Betonul proaspat

 Consistenta betonului proaspat poate fi determinata prin tasarea conului, grad de

compactare si raspândire.
 Continutul de aer oclus poate fi determinat conform SREN 12350-7/2003 folosind metoda
gravimetrica sau metoda volumetrica cu presiune.
 Densitatea aparenta se determina pe betonul proaspat in conformitate cu SREN 12350-
2,3,4,5,6/2002-2003

5.2. Betonul intarit

 Rezistenta la compresiune (N/mm²) se determina pe cilindrii de 150/300 mm sau cuburi cu
latura 150 mm la vârsta de 28 zile, sub a carei valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
Definirea clasei betonului facuta in prezenta reglementare tehnica are in vedere SREN
12390-6/2002. cu privire la pastrarea epruvetelor.

 Rezistenta la penetrarea apei

Nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul lor de impermeabilitate se stabilesc
in conformitate cu SREN 206-1/2002.

 Rezistenta la inghet-dezghet
In SREN 206-1/2002 sunt stabilite nivelele de performanta ale betoanelor functie de gradul
de gelivitate.

 Densitatea betonului
Categoria de densitate este stabilita functie de densitatea aparenta a betonului intarit la 28
zile, determinate conform SREN 12390-7/2002.
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 zile a betonului datorita contractiei pentru
betoane obisnuite in conditii normale de intarire este 0,25 ‰ conform Eurocod 2 “Proiectarea
structurilor din beton. SR EN 1992-1-1:2006 Partea 1- 1:Reguli generale si reguli pentru cladiri.”.
Rezistenta la compresiune a betonului si relatia intre raportul A/C trebuie determinate pentru
fiecare tip de ciment, tip de agregate si pentru o vârsta data a betonului. Adaosurile din beton pot
interveni in determinarea efectiva a raportului A/C.
 Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la anumite conditii de mediu si
care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
a) materialele componente ale betonului sa nu contina impuritati care pot dauna durabilitatii
b) sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta
c) sa evite actiunile interne (reactia alcalii-agregate)
d) sa reziste actiunii mediului inconjurator
e) amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat trebuie
facuta astfel incât distribuirea materialelor componente ale betonului sa fie uniforma, iar betonul sa
nu segrege
f) protejarea corespunzatoare a betonului

In acest sens, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, raportul A/C si tipul de

ciment folosit la prepararea betonului, s-au stabilit functie de clasa de expunere in care sunt
incadrate constructiile.

6. PREPARAREA BETONULUI

6.1. Dozarea
La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri:
- agregate ± 3%
- ciment si apa ± 2%
- adaosuri ± 3%
- aditivi ± 5%
Pentru realizarea preciziei la dozare, mijloacele de dozare trebuie sa fie in buna stare de
functionare si sa se supuna verificarilor tehnice.

6.2. Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport

Amestecarea componentilor betonului se va face pâna la obtinerea unui amestec omogen.
Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului, de conditiile de mediu si de tipul
instalatiei.
Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre
+5°C si +30°C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul
tampon va fi de maximum 20 minute.

In cazul betonului preparat la statii de betoane, executantul trebuie sa cunoasca compozitia

betonului inainte de livrare sau la livrare care trebuie insotit de bonul de livrare in care sunt trecute:
clasa de rezistenta, clasa de consistenta a betonului, tipul, clasa si dozajul cimentului, tipul de
agregate, tipul de aditivi si adaosuri.
6.3. Transportul betonului

Transportul betonului trebuie efectuat luând masurile necesare pentru a preveni segregarea,
pierderea componentilor sau contaminarea betonului:
 - mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment;
- transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50 mm se va face cu agitatoare, iar a celor cu
tasare pâna la 50 mm cu autobasculante cu bena;
- in caz de ploaie sau arsita, când betonul se transporta cu autobasculante pe distante mai
mari de 3 km, suprafata libera a betonului trebuie protejata;
- durata maxima posibila de transport depinde de compozitia betonului si conditiile
atmosferice.

6.4. Pregatitea turnarii betonului

Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai dupa indeplinirea urmatoarelor

conditii:
a) intocmirea procedurii pentru betonare si acceptarea acesteia de catre investitor;
b) sunt stabilite si instituite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si
masurile privind securitatea muncii si PSI;
c) au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);
d) daca, de la montarea armaturilor a trecut o perioada mai mare de 6 luni, se va intocmi o
comisie alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si reprezentantul ISC care va decide
oportunitatea expertizarii armaturii;
e) suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat,
vor fi curatate si trebuie sa aiba rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre cele doua
betoane;
f) nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi
abundente, furtuna, etc)
g) in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii;
h) sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si
efectuarii determinarilor prevazute pentru betonul proaspat.

Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate mai

sus, la care, de la caz la caz se mai pot adauga si alte masuri.

6.5. Reguli generale de betonare

La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale care pot fi completate
cu prevederi suplimentare:
a) din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare;
b) daca betonul adus la locul de punere in lucrare prezinta segregari sau nu se incadreaza in
limitele de consistenta admise, va fi refuzat sau se admite imbunatatirea consistentei numai prin
folosirea unui superplastifiant;
c) inaltimea de cadere libera a betonului trebuie sa fie maxim 1,5 m;
d) betonul trebuie sa fie uniform raspândit in lungul elementului in straturi orizontale de
maximum 50 cm, iar turnarea noului strat sa se faca inainte de inceperea prizei betonului turnat
anterior;
 e) se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta; in caz contrar, ele vor fi corectate in timpul turnarii;
f) se va respecta grosimea stratului de acoperire cu beton in conformitate cu prevederile
proiectului;
g) este interzisa asezarea vibratorului pe armaturi;
h) in zonele cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a sectiunii cu beton;
i) se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerea acestora;
in cazul cedarii sau deplasrii lor, se vor lua masuri de remediere;
j) este interzisa circulatia muncitorilor direct pe armaturi sau pe betonul proaspat;
k) betonarea se va face continuu pâna la rosturile de lucru;
l) durata maxima admisa a intreruperilor de betonare este de 2 ore – in cazul cimenturilor cu
adaosuri si 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos.

6.6. Compactarea betonului

Compactarea betonului este obligatorie si se face prin prin vibrare mecanica. In cazul in care
se intrerupe functionarea vibratorului din diferite motive se admite continuarea compactarii cu
maiul manual.
In timpul compactarii betonului proaspat trebuie evitate deplasarea si degradarea armaturilor
si cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.

6.7. Tratarea betonului dupa turnare

Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cât mai curând posibil dupa compactare,
durata acestora fiind functie de tipul structurii, elementului, conditiile de mediu si conditiile de
expunere in perioada de serviciu.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:
- uscarii premature (vânt, soare puternic).
Principalele metode de tratare sunt:
- mentinerea in cofraje
- acoperirea cu materiale de protectie in stare umeda
- stropirea periodica cu apa
Durata tratarii depinde de:
a) sensibilitatea betonului la tratare
b) temperatura betonului
c) conditiile atmosferice in timpul si dupa turnare
d) conditiile de serviciu.
Executantul va stabili durata in functie de conditiile reale.
 SPECIFICATII TEHNICE PENTRU EXECUTAREA ELEMENTELOR
PREFABRICATE DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT

Elementele prefabricate se vor confectiona pe baza documentatiei tehnice de executie

precum si a fisei tehnologice corespunzatoare, elaborata de producator, pe baza prevederilor din
SREN13369/2004 si a reglementarilor in vigoare.
Conducerea executiei elementelor prefabricate pe santier va fi incredintata numai unor
cadre tehnice cu pregatire si experienta corespunzatoare.
La executarea elementelor prefabricate pe santier vor fi respectate prevederile cuprinse în
capitolele precedente ale prezentului normativ şi indicatiile suplimentare care urmeaza.

Tipare

Elementele prefabricate pe santier se vor confectiona în tipare metalice, de beton, de lemn

(placaj sau alte produse de lemn, etc) alegerea materialului facându-se pe baza de considerente
tehnico-economice.
Inainte de utilizare, fetele tiparelor care vin în contact cu betonul vor fi unse.

Atât tiparele, cât şi piesele lor de fixare sau prindere vor fi suficient de rigide pentru a nu
suferi în timpul procesului tehnologic deformari datorita manipularilor vibrarii, presiunii betonului,
etc., care sa conduca la realizarea de elemente cu abateri la dimensiuni mai mari decât cele
admisibile.
 Tiparele la care decofrarea se face prin smulgere, vor fi astfel ancorate incât sa reziste la o
forta de smulgere egala cu de 2,5 ori masa elementului ce se executa.
La proiectarea, receptionarea şi verificarea tiparelor vor fi avute în vedere tolerantele
corespunzatoare clasei de precizie imediat superioara celei stabilite prin proiectul de executie pentru
care urmeaza a fi confectionat .
În cursul utilizarii tiparelor se va verifica incadrarea în tolerantele de forma şi dimensiuni,
dupa cum urmeaza:
- tiparele cu parti demontabile vor fi verificate inainte de fiecare utilizare;
- tiparele fara parti demontabile vor fi verificate periodic dar astfel incât sa se asigure
obtinerea unor elemente corespunzatoare.
Verificarea tiparelor se va face de preferinta cu ajutorul sabloanelor.

Armarea elementelor prefabricate

Armarea elementelor prefabricate va corespunde desenelor de executie.

Nu se admite modificarea sortimentelor de otel sau a diametrelor şi numarului de bare, fara
avizul proiectantului.
Plasele sudate vor fi executate şi vor corespunde reglementarilor în vigoare sau normei de
produs.
Pozitia armaturii în tipare, grosimea stratului de beton de protectie, precum şi pozitia şi
pozitia diferitelor echipamente sau piese metalice inglobate şi a tiparelor pentru goluri prevazute în
desenele de executie, vor fi asigurate prin distantiere de beton, fixatoare permanente sau
demontabile dispuse pe tipare, distantiere din mase plastice, etc.
Se interzice folosirea distantierilor de otel pentru asigurarea grosimii stratului de beton de
protectie.
La executarea armaturilor nu se vor depasi abaterile prevazute în anexa 1.

Prepararea betonului

Compozitia betonului se va stabili prin incercari preliminare efectuate cu materiale

aprovizionate în vederea executarii elementelor.
Incercarile preliminare se vor efectua conform prevederilor din NE 013-2002 cap.14 în
conditiile de compactare şi accelerare a întaririi prevazute în procesul tehnologic şi vor cuprinde
determinarea rezistentelor la termenele prescrise în proiectele de executie pentru decofrare,
manipulare, montare, etc., precum şi la 28 zile pentru verificarea marcii prescrise.
Transportul betonului de la statia de preparare la locul turnarii se va face cu instalatii sau
utilaje adecvate pe distante cât mai scurte, astfel incât sa nu se produca segregari sau pierderi de
lapte de ciment.

Formarea elementelor
 Tehnologia adopata pentru formarea elementelor va asigura obtinerea unui beton de calitate
corespunzatoare prevederilor proiectului şi cu compactitatea uniforma în tot volumul produsului; de
asemenea se va asigura realizarea formei şi aspectului în limitele tolerantelor prescrise.

Inainte de inceperea turnarii pieselor se va verifica daca:

- tiparele sunt bine incheiate, fixate, curatate şi unse;
- armatura este corect asezata şi a fost patata de solutia de uns tiparul, sau de alte
impuritati;
- armaturile pentru imbinari (mustati, profile laminate) sunt corect montate şi fixate.

Compactarea se va face cu vibratoare de suprafata, vibratoare de cofraj, vibratoare de

interior, mese vibrante sau alte mijloace de compactare mecanica.
Numarul, caracteristicile şi pozitia vibratoarelor sau altor mijloace utilizate pentru
compactarea betonului, vor fi precizate prin fisele tehnologice de executie.
În timpul turnarii pieselor, se va urmari ca armaturile piesele inglobate, locasurile pentru
imbinari etc., sa isi pastreze pozitia din proiect.
Determinarea rezistentei betonului la fazele cerute în proiect (decofrare, manipulare,
montare, etc) precum şi verificarea marcii se va face cu ajutorul epruvelor supuse tratamentului de
accelerare a intaririi aplicat pieselor carora le corespunde.
Confectionarea, pastrarea dupa tratament, incercarea epruvetelor şi interpretarea rezultatelor
obtinute prin incercari se va face în conformitate cu standardele in vigoare.

Accelerarea întaririi betoanelor

Accelerarea întaririi betonului se va efectua în conformitate cu prevederile fisei tehnologice

şi tinând seama de precizarile date în cap.13 şi 14 „Cod de practica pentru executia elementelor
prefabricate din beton armat şi beton precomprimat” indicativ
NE 013/ 2002.
Decofrarea elementelor prefabricate se va face dupa ce betonul a atins rezistenta de control
prevazuta în proiect pentru aceasta faza.
Decofrarea va fi executata cu deosebita grija, pentru ca muchiile sa nu se rupa şi sa nu se
deterioreze tiparele. Ridicarea pieselor se va face cu ajutorul unor dispozitive speciale, care vor fi
astfel concepute incât solicitarile ce se produc în diferite sectiuni sa fie minime. Dupa decofrare
marcarea elementelor se va face conform SREN13369/2004.
În timpul verii elementele prefabricate vor fi umezite timp de minimum 7 zile.

Manipularea, transportul şi depozitarea elementelor prefabricate

Manipularea elementelor se va face numai dupa ce betonul a atins rezistenta de control

prevazuta în proiect pentru aceasta operatie.
Agatarea elementelor din alte puncte decât cele prevazute în proiect este interzisa.
Elementele care trebuie transportate numai intr-o anumia pozitie, vor fi marcate în mod clar
şi vizibil în acest scop.
 Urechile, cârligele sau alte piese de ridicare prevazute în proiect vor avea o aceeasi inaltime
de prindere, admitându-se ca abateri maximum ± 10 mm. Aceste piese nu trebuie sa fie indoite sau
rasucite în timpul confectionarii, depozitarii sau transportului elementelor.
Transportul se va face folosindu-se piese de fixare, distantieri sau rastele, care sa asigure
mentinerea pozitiei elementelor pe tot parcursul.
Asezarea elementelor prefabricate în mijloacele de transport sau depozitul de produse finite,
se va face conform indicatiilor din proiect şi a prevederilor din SREN 13369/2004.
Asezarea în depozit se va face la minimum 10 cm de la sol. Intre piesele dintr-o stiva se vor
prevedea distantieri cu o grosime de cel putin 3 cm, dispusi intr-un acelasi plan vertical şi în pozitia
indicata prin proiect.
Nu se vor depozita intr-o stiva decât elemente de acelasi tip, asezarea acestora facându-se
astfel incit notarea lor sa fie vizibila şi cârligele, piesele de ridicare sa fie usor accesibile.

Conditii tehnice şi reguli de verificare a calitatii

Conditiile tehnice şi regulile de verificare a calitatii prefabricate sunt indicate în SREN

13369/2004. Proiectul de executie poate sa prevada conditii tehnice suplimentare, indicând şi
metodele de verificare ale acestora.
Elementele care nu corespund conditiilor tehnice prevazute în proiect şi care nu pot fi
reconditionate, vor fi rebutate şi depozitate separat de cele corespunzatoare, marcându-se cu semn
de „rebut”.
Unitatea executanta va avea înregistrate, pentru fiecare element în parte, evidenta
verificarilor efectuate în toate fazele tehnologice: armare, tratare termica, decofrare, livrare.
Certificatul de calitate se va intocmi pentru intreaga constructie sau parti de constructie şi va
cuprinde nominalizarea fiecarui element livrat.

MONTAREA ELEMENTELOR PREFABRICATE

Reguli generale de montaj

Lucrarile de montare se vor executa pe baza unei fise tehnologice care va cuprinde:
- cantitatea de elemente de montat, defalcata pe sortimente;
- mijloacele de transport la locul de montare;
- locul de depozitare pe santier, daca montajul nu se executa direct de pe mijlocul de
transport;
- metodele de montare, utilajul necesar şi amplasamentul acestuia;
- ordinea de desfasurare a operatiilor de montare;
- formatiile de lucru necesare pentru montare;
- graficul calendaristic de lucru pentru transportul şi montarea elementelor prefabricate,
intocmite în concordanta cu ordinea de montare a elementelor şi tinându-se seara de timpul necesar
pentru întarirea betonului de monolitizare a imbinarilor;
- masurile necesare pentru fixarea provizorie a elementelor;
- ordinea de executare a sudurilor şi conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca sudurile;
 - etapele la care este necesara o receptie partiala a lucrarilor de montare sau de imbinare,
precum şi a altor lucrari secundare.

Montarea elementelor prefabricate va fi condusa de un inginer sau subionginer specializat în

acest domeniu şi supravegheata permanent de maistri cu experienta dobândita la lucrari similare.
Inainte de inceperea lucrarilor de montare, este necesar sa se efectueze urmatoarele lucrari
pregatitoare:
a) executarea cailor de comunicatie necesare transportului elementelor şi accesului
mijloacelor de montare precum ca şi executarea cailor de rulare ale macaralelor;
b) verificarea bunei functionari a utilajelor de montare;
c) verificarea dispozitivelor de prindere şi fixare provizorie;
d) instruirea echipelor de lucru în ceea ce priveste:
- cunoasterea proiectului şi a ordinii de executare a montajului şi a imbinarilor;
- conditiile tehnice impuse pentruc asigurarea unei montare corecte;
- regulile de tehnica securitatii
e) executarea schelelor provizorii pentru montare şi monolitizare
f) trasarea axelor necesare pozitionarii corecte a elementelor
g) aducerea la nivel a tuturor suprafetelor şi elementelor pe care reazema elementele
prefabricate şi pregatirea suprafetelor de rezemare
h) verificarea elementelor prefabricate transportate la locul de montare şi marcarea vizibila a
celor care au suferit degradari ce depasesc limitele admisibile, precum şi verificare prin sondaj a
dimensiunilor principale care conditioneaza montarea, tinând seama de tolerantele admisibile.
Elementele necorespunzatoare vor fi depozitate separat în vederea remedierii sau rebutarii
lor.
În afara acestor masuri cu caracter general, este necesar ca fiecare operatie de montare sa fie
precedata de lucrari pregatitoare, specifice operatiei respective şi care depind de la caz la caz de
tipul elementului care se monteaza: stâlpi, grinda, placa, panou de perete, panou de planseu, etc.

La montarea stâlpilor prefabricati este necesar ca în prealabil:

- sa se verifice ca betonul din care este realizat paharul de fundatie sa fi atins rezistenta
prevazuta în proiect;
- sa se traseze axele longitudinale şi transversale ale sirurilor de stâlpi, marcându-se pozitia
acestora pe fata superioara a paharului de fundatie;
- sa se marcheze pe cele 4 fete ale stâlpilor la o distanta de la capatul inferior egala cu
adâncimea paharului, axele de montare care vor trebui sa fie aduse în coincidenta cu cele trasate pe
fata superioara a paharului de fundatie;
- sa se verifice dimensiunile interioare ale parahului, punând conditia ca prin introducerea
unui sablon (de forma partii inferioare stâlpului) în pozitia corespunzatoare a axelor trasate, sa
ramâna o distanta de cel putin 2 cm intre acesta şi fetele inferioare ale paharului fundatiei: daca se
constata o distanta mai mica; se va ciopli betonul paharului pe adâncimea necesara: nu se admite
cioplirea stâlpului pentru corectarea defectiunilor constatate la executarea paharelor de fundatie;
- sa se verifice cotele de nivel ale paharului şi lungimea reala a stâlpilor, atât cea totala cât şi
cea intre baza stâlpilor şi fata superioara a consolei.

La montarea formelor, arcelor, grinzilor sau placilor cu deschidere mai mare sau cel putin
egala cu 6 m, este necesar ca în prealabil:
 - sa se verifice pozitia elementelor de sustinere în comparatie cu cea prevazuta în proiect
(plan şi nivel);
- sa se marchere liniile suprafetei de rezemare a elementelor care urmeaza a se monta:
pentru a se putea controla mai usor asezarea corecta;
- sa se marcheze, în cazul grinzilor de rulare, axele acestora atât pe consolele intregului sir
de stâlpi, cât şi pe fetele verticale de la capetele grinzilor.

Indiferent de tipul elementului, la ridicarea şi deplasarea orizontala, în starea suspendata a

elementelor, se recomanda a se folosi cable pentru oprirea balansarii.
Elementele prefabricate se vor aseza în pozitia prevazuta în proiect, folosindu-se în acest
scop utilaje cu caracteristici de ridicare care sa asigure montajul în conditii de securitate.
La ridicarea elementelor prefabricate se va executa în prealabil o saltare provizorie pâna la
circa 20 mm pentru verificarea prinderii elementelor în dispozitiv.
Stâlpii se vor prinde la cârligul macaralei prin intermediul unui dispozitiv, de regula
basculant (care permite usor aducerea acestora în pozitie verticala); la introducerea în pahar se va
urmari atât aducerea în coincidenta a axelor marcate pe stâlpi cu cele de pe fetele superioare ale
paharelor, cât şi asigurarea pozitiei verticale a acestora, dupa care se fixeaza provizoriu cu pene sau
ancoraje, în functie de inaltimea lor. Inainte de monolitizare se executa inca o verificare a
aliniamentului stâlpilor fie pe intregul sir, fie intre rosturile constructiei.

Grinzile, fermele şi alte elemente similare, se vor prinde la cârligul macaralei prin
intermediul unor dispozitive corespunzatoare tipului respectiv de element. La asezarea pe reazeme,
se urmari pozitionarea corecta, conform proiectului (atât în ceea ce priveste asigurarea
aliniamentului cât şi a lungimii de rezemare) şi contactul perfect al suprafetelor de rezemare. Dupa
realizarea corecta a rezemarii şi a fixarii provizorii prevazuta în proiect suduri partiale), elementele
vor fi eliberate din dispozitivul de prindere.

Este obligatoriu a se asigura echilibrul stabil al tuturor elementelor montate sau care
reazema pe acestea. Asigurarea se va realiza inaintea desprinderii elementului din cârligul
macaralei, fie prin executarea imbinarilor definitive, fie prin mijloace provizorii, corect alcatuite,
dimensionate şi protejate. Piesele de prindere provizorie nu vor putea fi desprinse sau demontate,
decât dupa executarea imbinarii definitive, conform proiectului, respectiv în cazul imbinarilor
umede sau mixte dupa cel putin 3 zil de la betonare şi cu conditia ca rezistenta betonului sa fi atins
valoarea prevazuta în proiect (de regula, cel putin 70% din marca prescrisa.

Succesiunea operatiilor de montaj este conditionata de posibilitatea executarii imbinarilor

definitive, care nu trebuie sa fie stânjenita de elementele montate în continuare sau prin executarea
altor lucrari. Acest principiu va fi respectat la intocmirea fisei tehnologice şi a planului de montaj.
Imbinarile definitive trebuie sa fie executate în cel mai scurt timp posibil de la montaj.

Fetele elementelor care urmeaza a veni în contact cu betonul de monolitizare sau mortarul
de poza vor fi bine curatate cu o perie de sârma şi apoi spalate cu apa din abundenta sau suflate cu
jet de aer.
Tolerantele admisibile la montare sunt indicate în anexa X1.
 La corectarea eventualelor defecte de monaj nu se vor folosi procedee care pot duce la
deteriorarea elementelor, ca de exemplu, deplasarea laterala a unui element prin lovituri cu ciocanul
sau barosul, etc.

Monolitizarea constructiilor din elemente prefabricate

Executarea imbinarilor la constructiile realizate din elemente prefabricate se va face cu

respectarea detaliilor din proiect.
Inainte de turnarea betonului de monolitizare a imbinarilor din elemente prefabricate sau
dintre acestea şi cele monolit se va face obligatoriu verificarea amanuntita a montajului şi incheierea
unuiu proces verbal de lucrari ascunse privind corecta executie a acestuia (respectarea conditiilor de
rezemare, existenta şi pozitia armaturilor de înnadire conform proiectului).

Montarea elementelor prefabricate

Inainte de ridicare şi manevrare pentru montaj, elementele prefabricate vor fi curatate de

gheata, zapada şi impuritati în zonele de imbinare prin: razuire, ciocanire usoara, periere cu perii de
sârma, etc.
Daca, pâna la turnarea betonului de monolitizare, s-au produs noi depuneri de gheata sau
zapada, acestea vor fi îndepartate prin aceleasi procedee.
În functie de posibilitati, se prefera ca îndepartarea ghetii şi zapezii sa se faca printr-un jet de
aer cald, care, pe lânga efectul de topire a apei inghetate are si pe cel de uscare a zonei de
monolitizare.
Nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decât daca betonul de monolitizare se
toarna imediat, intrucât exista pericolul formarii unui nou strat de gheata.
Se interzice, de asemenea, folosirea lampilor cu benzina şi a oricarui alt mijloc de incalzire
cu flacara deschisa, care afuma betonul şi armaturile, compromitând adeziunea armaturilor iar
betonul de monolitizare şi buna legatura a acestuia cu betonul vechi.
Betonul de monolitizare se va prepara şi aduce la punctul de turnare numai în stare calda,
astfel ca, în momentul turnarii, el sa aiba o temperatura de cel putin +10°C.
Dupa ce s-a realizat curatirea perfecta a zonei de monolitizare, se va proceda la incalzirea
lenta a prefabricatelor în punctele de imbinare, prin insuflarea de aer cald, atunci când exista
posibilitatea turnarii imediate a betonului, se poate recurge la incalzirea cu abur viu sau apa calda. În
toate cazurile incalzirea se va face cel putin la temperatura betonului de monolitizare.
Dupa turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola impotriva frigului prin acoperire
imediata.
CAP.6 - SPECIFICATII TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII DIN OTEL

6.1.Obiect si domeniu de aplicare

 Prezentul capitol contine conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indepineasca
constructiile din otel sudate folosite in domeniul constructiilor civile,industriale si agricole si
modul de verificare al acestor conditii.
Conditiile impuse in prezentul capitol sunt stabilite pentru toti parametrii care pot
influenta calitatea pe parcursul realizarii constructiilor,cu exceptia parametrilor de conceptie si
calcul din SR EN 1993 actualizat.
Conditiile de calitate impuse produselor finite sunt aceleasi indiferent de tehnologiile de
executie folosite sau de specificul unitatii in care sunt executate.
Modul de control si regulile pentru receptia constructiilor sudate sunt diferentiate dupa
specificul unitatilor de executie, fiind mai exigente pentru unitatile mai putin industrializate,din
categoria atelierelor unitatilor de constructii-montaj sau santierelor.

6.2. Metode de verificare a calitatii imbinarii pieselor si elementelor

6.2.1. Imbinari sudate
Controlul pe faze
2.1.1. Controlul executiei constructiilor sudate din otel face parte integranta din procesul
de productie si se organizeaza pe faze.
Indiferent de gradul unitatii de executie sau daca procesul este de uzinare sau
montaj,desfasurarea controlului trebuie sa contina cel putin urmatoarele faze:
verificarea calitatii materialelor la scoaterea din depozite si inainte de receptia pe faza
finala,prin confruntarea datelor inscrise de producator in certificatele de calitate cu conditiile de
calitate impuse de documentatie;
Obsevatie:
Unitatile care executa constructii sudate pot efectua controale de calitate asupra
materialelor folosite prin laboratoarele proprii si pot emite buletine de analize si incercari,ceea ce
nu absolva de raspundere unitatile furnizoare.
verificarea inaintea fiecarei faze de executie a laminatelor,pieselor, elementelor si
constructiei in scopul constatarii si remedierii unor eventuale degradari dobandite in timpul
depozitarii,manipularii si transportului,cum sunt:degradarile prin
coroziune,deformarile,deteriorarile prin lovire;
verificarea marginilor libere si a rosturilor ce se sudeaza,dupa debitarea si prelucrarea
pieselor,in ceea ce priveste realizarea claselor de calitate impuse;
verificarea imbinarilor sudate pe fiecare faza de realizare a lor, in ceea ce priveste
indeplinirea conditiilor impuse de clasele de calitate cerute prin documentatie;

Observatie:
Conditiile limita pentru clasele de calitate a imbinarilor sudate sunt prescrise in
normativul C150-1999 si in caietele de sarcini pentru constructii din categoria A de executie sau
constructii ce nu se incadreaza in domeniul normativului C150-1999.
verificarea formei si dimensiunelor elementelor geometrice ale elementelor sudate;
verificarea prin preasamblare a constructiilor sudate imbinate cu suruburi de inalta
rezistenta sau de precizie;
verificarea comportarii sub incarcari a unor elemente sudate.
 2.1.2. La primirea pe santier a elementelor uzinate de catre unitatea de montaj se vor face
verificari pentru constatarea eventualelor degradari dobandite in timpul manipularii si
transportului.
2.1.3. Elementele,subansamblele sau piesele care se asambleaza prin sudarela montaj vor
fi verificate inainte de ridicarea la pozitia finala,prin masurarea distantelor intre imbinari si
compararea abaterilor constatate cu valorile admise.
2.1.4. Elementele care se imbina prin cusaturi de montaj vor fi verificate, inainte de
ridicarea la pozitia finala prin premontare la sol,cu care ocazie se vor efectua toate operatiile de
ajustare necesare pentru ca abaterile de forma si dimensiuni ale capetelor ce se imbina sa se
incadreze in valorile admise.
Se excepteaza constructiile sudate de dimensiuni mari care se asambleaza prin sudare
direct in pozitie finala si constructiile din elemente spatiale.
2.1.5. Verificarea pozitiei finale a constructiior sudate dupa montaj este obligatorie si
trebuie sa contina cel putin urmatoarele abateri masurate cu mijloace topometrice:
abaterile suprafetelor chesoanelor de la cotele de nivel;
abaterile fata de distanta teoretica dintre reazemele constructiei sudate;
dezaxarile chesoanelor la baza si devierile capetelor superioare fata de verticala;
abaterile pe verticala ale coamelor sau ale elementelor principale masurate la mijloc;
sagetile elementelor principale de rezistenta conform SREN 1993 actualizat.
abaterile de la nivelment,axialitate si ecartament ale cailor de rulare
2.1.6. Rezultatele controlului pe diferite faze se inscriu in documente tipizate si se tin in
evidenta conform reglemantarilor in vigoare.

Verificarea aspectului
2.1.7. Verificarea vizuala a aspectului este o operatie de control obligatorie pe toate fazele
procesului de fabricatie,de la scoaterea laminatelor din depozit pana la remedierile premergatoare
receptiei finale si se executa,de regula in urmatoarele conditii:
- in procent de 100%,pe toate fetele vizibile si pe toata lungimea;
- inainte de fazele de executie care pot masca defectele de suprafata,cum ar fi vopsirea;
- dupa curatirea laminatelor si a pieselor de eventuale impuritati,cum ar fi noroiul;
- dupa curatirea cusaturilor de zgura.
2.1.8. Zonele,piesele sau elementele care contin defecte sau care au aspect indoielnic se
verifica prin masuratori in functie de natura defectelor.

Masurarea dimensiunilor geometrice,a abaterilor geometrice si a

defectelor de suprafata
 2.1.9. Masurarea dimensiunilor geometrice,a abaterilor geometrice si a defectelor desuprafata
se executa pe zonele,piesele sau elementele care au defecte depistate vizual sau prin sondaj in
procente minime diferentiate pe clase de calitate.
- Pentru constructii existente se vor curata zonele examinate inainte de masurare.
2.1.10. Nerealizarea claselor de calitate ale marginilor si rosturilor,dupa debitare si prelucrari
si a cusaturilor dupa sudare in ceea ce priveste defectele de suprafata admise necesita:
- remedieri si recontrolari ale pieselor sau elementelor declasate;
- extinderea controlului dupa regulile prevazute in normative sau documentatie;
2.1.11. Instrumentele si aparatele folosite pentru masurarea dimensiunilor geometrice si a
defectelor de suprafata trebuie sa aiba o precizie care sa se inscrie in tolerantele de masurare
a marimilor masurate.
Controlul ultrasonic
2.1.12. Controlul ultrasonic nu este obligatoriu,dar poate fi folosit de unitatile dotate
corespunzator,ca mijloc de triere a imbinarilor sudate cap la cap cu defecte; interpretarea finala a
rezultatelor se face numai dupa controlul cu radiatii penetrante a imbinarilor sudate selectate la
controlul ultrasonic.
Imbinarile de colt nu se controleaza ultrasonic.
2.1.13. Controlul ultrasonic se executa inainte de vopsirea constructiei sudate sau dupa
indepartarea straturilor de vopsea de pe suprafetele de palpare ale constructiilor existente.
2.1.14. Metodologia de control,modul de interpretare a rezultatelor si conditiilor de
autorizare a personalului care executa controlul ultrasonic se precizeaza prin
normative,instructiuni sau prin documentatie,pentru constructiile exceptate din domeniul
prescriptiilor existente.
2.1.15. Imbinarile sudate care nu indeplinesc conditiile de calitate ale claselor prescrise se
remediaza si se recontroleaza radiografic.Totodata se face o extindere a controlului ultrasonic
combinat dupa regulile prevazute in normative sau documentatie.

Controlul cu radiatii penetrante

2.1.16. Controlul cu radiatii penetrante este obligatoriu si se practica,de regula in faza

finala,pe imbinari sudate inainte de vopsire,numai pe constructiile sudate acceptate la controalele
anterioare.
Imbinarile de colt nu se controleaza cu radiatii penetrante.
2.1.17. Se admit la controlul cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate la care se cunosc:
- forma si dimensiunile imbinarii,modul de prelucrarea radacinii;
- poansonul sudorului
2.1.18. Radiografiile care nu indeplinesc urmatoarele conditii sunt considerate
neinterpretabile si trebuiesc refacute:
- suprafata imbinarii sudate trebuie sa fie curata,fara imagini echivoce provenite din
vopsea,zgura,stropi sau defecte provenite din prelucrarea filmelor in laborator;
 - simbolurile si reperele,litere si cifre din plumb,necesare identificarii imbinarii sudate
trebuie sa prezinte imagini vizibile si clare;
- calitatea imaginii,determinata pe baza indicatorilor de calitate a imagini ICI,trebuie sa
corespunda valorilor prescrise in norme;
2.1.19. Defectele de suprafata care apar pe imaginile radiografice se trec in buletinele de
control cu radiatii penetrante si se compara cu defectele de calitate admise pentru clasele de
calitate prescrise.
In cazul in care clasele prescrise nu sunt realizate datorita unor defecte de suprafata,intregul lot
va fi supus unor noi controale constand in verificarea aspectului si masurarea defectelor de
suprafata.
2.1.20. Interpretarea filmelor radiografice si incadrarea in clase de calitate sunt permise
numai personalului autorizat.
2.1.21. Prevederile privind metodologia de control,modul de interpretare a rezultatelor si
conditiile de autorizare a personalului care lucreaza cu radiatii penetrante se precizeaza prin
normative,instructiuni sau prin documentatie.
2.1.22. Imbinarile sudate care nu indeplinesc conditiile de calitate ale claselor prescrise se
remediaza si se recontroleaza radiografic.
Totodata se face o extindere a controlului cu radiatii penetrante dupa regulile prevazute in
normative sau documentatie.

Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice

2.1.23. Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice sunt operatii de

control complementare altor metode si au scopul punerii in evidenta a defectelor de suprafata sau
din stricta vecinatate,in adancime.
2.1.24. Utilizarea acestor metode de control, necesita acordul executantilor si stabilirea
conditiilor de executie si interpretare,in documentatie.

Marcare,depozitare,manipulare,transport,protectie contra coroziunii

2.1.25. Pentru marcarea constructiilor sudate,depozitarea,manipularea si transportul lor

trebuie respectate prescriptiile din normative.
2.1.26. Factorii implicati in aceste faze de executie au obligatia pastrarii starii constructiei in
conditiile de calitate in care au receptionat-o pe fiecare faza.
Nu este admisa dobandirea unor degradari prin coroziune sau cauze mecanice datorite unor
conditii necorespunzatoare de depozitare,manipulare sau transport.
2.1.27. Acoperirile protectoare contra coroziunii ale constructiei sudate se prescriu prin
documentatie.

6.2.2. Imbinari cu suruburi

a) Controlul vizual
Prin examinarea vizuala se verifica daca suruburile au saibele,piulitele si
contrapiulitele(sau eventual alte piese care au scopul de a impiedica desurubarea
piulitelor),prevazute in proiect,daca capetele suruburilor sau piulitelor se sprijina cu toata
suprafata pe piesele stranse sau pe saibe si daca partea filetata a surubului depaseste
piulitele in afara cu 5….10 mm.
Controlul trebuie efectuat la toate suruburile imbinarilor
Suruburile care prezinta defecte vor fi inlocuite.
b) Controlul dimensional prin care se verifica:
- corespondenta cu proiectul de executie a pozitionarii suruburilor fata de axele imbinarii,a
distantei intre suruburi si a pozitionarii imbinarii fata de axele elementului;
- grosimea totala a saibelor sa nu depaseasca 70% din diametrul surubului respectiv,iar
capul surubului sa depaseasca piulita cu doua pasuri de filet;
- daca exista suruburi oblice,nu se admit suruburi a caror oblicitate depaseste 4% din
grosimea pachetului de piese stranse; numarul de suruburi cu oblicitate sub limita admisa
nu trebuie sa depaseasca 15% din numarul total de suruburi al imbinarii respective.
Controlul se face la toate suruburile imbinarilor.Masurarea se face cu sublerul sau cu rigla
gradata,in mm.
Abaterile limita la pozitionarea suruburilor si a distantei dintre ele sunt:
- la maximum 30% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5mm
- la maximum 15% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5…1,0 mm
- in total,abateri la cel mult 35% din numarul total al suruburilor din element.
c) Controlul prin desfacerea suruburilor.
La imbinarile cu suruburi pretensionate se va efectua controlulprin desfacerea a 5% din
numarul suruburilor fiecarei imbinari,dar cel putin a unui surub la fiecare imbinare.Dupa
desfacere se verifica diametrul surubului si al gaurii.Daca unul sau mai multe din
suruburile desfacute ale unei imbinari,diametrele nu corespund prevederii
proiectului,daca marginea gaurii dinspre capul de asezare nu este zencuita pe o latime de
1-2 mm.,iar marginea gaurii dintre piulita nu este debavurata.La toate suruburile
imbinarii se vor remedia deficientele constatate.
La suruburile care lucreaza la forfecare,se verifica prin desfacerea saibei,daca capatul
interior al portiunii filetate a tijei surubului este situat cel putin la mijlocul grosimii
saibei.Numarul incercarilor,tehnica controlului,precum si masurile ce trebuie luate in zaul
cand nu sunt respectate conditiile de calitate,vor fi identice ca la pct. b),de mai sus.
d) Controlul prin strangere cu chei obisnuite
Controlul prin strangere cu chei obisnuite se va efectua la 5 % din numarul suruburilor
fiecarei imbinari si cel putin la unul singur din fiecare imbinare.Controlul se va efectua
pentru verificarea strangerii corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul de
strangere.Daca la cel putin unul din suruburile controlate se constata strangerea
nesuficienta,se vor controla toate suruburile imbinarii si se vor efectua strangerile
corecte.Nu se admit suruburi cu piulita sudata la tije.
6.3. Verificarea calitatii la primirea pe santier
 La primirea pe santier a elementelor din otel,livrate de uzina,sau a materialelor metalice
pentru montare,primite direct de la unitati producatoare,se va efectua receptia de catre
beneficiarul acestora in conformitate cu prevederile “Regulamentul privind
receptia,expedierea si primirea marfurilor,precum si stabilirea raspunderii expeditorului,
carausului sau destinatarului cu circulatia marfurilor intre organizatii”.
6.3.1.Subansamble ale elementelor din otel livrate de uzina. In cadrul receptiei pe santier
a subansamblelor elementelor din otel livrate de uzina,verificarea calitatii acestora consta din:
a) verificarea existentei si examinarea atat a continutului documentatiei de atestare a calitatii
elementelor din otel care trebuie sa fie transmisa de uzina la santier odata cu livrarea
subansamblelor cat si a corespondentei calitatii otelului pieselor si a clasei de calitate a
sudurilor cap la cap,cu prevederile proiectului de executie si ale prescriptiilor tehnice.
Documentatia de atestare a calitatii trebuie sa cuprinda certificate de calitate a tuturor
elementelor din otel livrate,la care trebuie anexate:
- confirmarea scrisa a uzinei bazata pe certificate ale furnizorilor sai, sau pe incercari
proprii,ca toate materialele utilizate corespund proiectului si prescriptiilor tehnice.
Documentele doveditoare se pastreaza si la uzina,cel putin pana la receptia finala a
obiectului;
- buletine de verificare nedistructiva pentru toate cordoanele de sudura cap la cap executate
in uzina si pentru care proiectul prevede astfel de incercari;din buletine trebuie sa rezulte
in mod clar clasa de calitate rezultata prin incercare;
- procese verbale de receptie a montajului de proba prealabil,daca acesta este prevazut in
proiectul de executie,cu specificarea realizarii contrasagetii prescrise;
- documente privitoare la incercarea prin incarcare a constructiei ( care sa includa
rezultatele si concluziile incercarii), daca necesitatea acestei incercari a fost prevazuta in
proiectul de executie,in actele de control,sau a fost ceruta prin expertiza tehnica;
- schite cu marcarea si pozitionarea elementelor din otel;
- piese scrise si desenate ale proiectului de executie care au suferit modificari si completari
pe parcursul executiei (in care au fost introduse modificarile si completarile efectuate),
insotite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului,pentru fiecare din
modificari
b) Verificarea prin incercari directe a calitatii confectionarii elementelor din otel (verificarea
vizuala si prin masurare a formei si dimensiunilor,atat a pieselor care alcatuiesc
elementul,cat si a elementului in asamblu,inclusiv imbinarile), a pregatirii suprafetelor in
vederea aplicarii protectiei anticorozive,precum si a realizarii stratului de protectie
temporara.
c) Incercari directe asupra calitatii materialelor si a imbinarilor pentru toate elementele
furnizate fara certificat de calitate,pentru cele ce au fost deteriorate inaintea montarii sau
care provin din demontarea unei constructii existente.
Verificarea subansamblelor se face bucata cu bucata. In cazul cand la unul sau la
mai multe subansamble se vor constata deficiente de calitate,acestea vor fi consemnate in
acte de constatare insotite de schite si detalii suficiente pentru ca ulterior la verificarea cu
delegatii uzinei,sa poata fi usor identificate.
Elementele pentru care nu a fost primita pe santier,partial sau total,documentatia
de la pct a) de mai sus,la care se constata neconcordanta intre calitatea ce rezulta din
documentatia primita de la uzina si aceea prevazuta in proiectul de executie sau in
prescriptiile tehnice,precum si cele la care, cu ocazia verificarii calitatii prin incercari
directe,s-au constatat deficiente, vor fi respinse la receptie.
In cazul ca la receptia uzinala a elementelor din otel au participat si delegati ai
unitatii de montare,verificarile de mai sus nu mai sunt obligatorii la primirea materialelor
pe santier; in aceste cazuri se va controla daca nu s-au produs deformari in timpul
manipularii si transportului.

6.3.2.Materiale de asamblare
In cadrul receptiei la primirea pe santier a materialelor metalice (nituri, suruburi, piulite,
saibe, electrozi, fondanti, sarme pentru sudare) pentru montarea elementelor metalice,
verificarea calitatii acestora va consta din:
a) verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calitatii
materialelor si a corespondentei cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice;
b) verificarea prin incercari directe a calitatii materialelor in conformitate cu prevederile
prescriptiilor tehnice corespunzatoare.
In cazul cand lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea producatoare, cand
certificatele nu contin toate elementele cerute prin comanda sau prin conditiile proiectului
de executie, precum si cand exista dubiu asupra exactitatii datelor din certificate, se vor
face sau comanda de unitatea de montare, incercarile necesare determinarii calitatii
materialelor respective.
Materialele care nu corespund la verificarea calitatii, vor fi respinse la receptie,
procedand in conformitate cu prevederile regulamentului de receptie mentionat mai sus.

6.4. Verificarea calitatii lucrarilor la montare

4.1. Inainte de inceperea efectuarii lucrarilor de montare.

Montarea elementelor oricarei constructii din otel va putea incepe numai dupa
efectuarea urmatoarelor verificari care sa ateste:
a) intocmirea de catre intreprinderea care efectueaza lucrarile de montare, a
documentelor (proiectului) pentru tehnologia de montare.
b) executarea integrala si de buna calitate de catre uzina a completarilor sau remedierii
deficientelor de calitate (in eventualitatea stabilirii necesitatii acestora cu ocazia
verificarilor din cadrul receptiei la primirea pe santier a elementelor din otel), in
conformitate cu avizul scris al proiectantului si prevederile prescriptiilor tehnice.
 Verificarea existentei si a continutului documentatiei de atestare a calitatii pieselor si
a materialelor metalice folosite la consolidarea sau refacerea elementelor la care s-au
constat deficiente:
a) exactitatea axelor principale ale constructiei, precum si a elementelor in raport cu
axele constructiei;
b) existenta si continutul documentelor de verificare si receptionare a elementelor de
constructii care constituie suporturi sau reazeme pentru constructia metalica si care sa
ateste ca sunt corespunzatoare proiectului, prescriptiilor tehnice si capitolele
respective ale prezentului normativ;
c) pozitia in plan ca nivel al reazemelor si buloanelor de ancorare. Daca buloanele nu
sunt betonate sau sunt lasate in fundatii, gauri, care se vor betona la montare, se va
verifica exactitatea pozitionarii lor, daca au fost bine protejate si daca au adancime
suficienta;
d) indreptarea de catre constructor a pieselor sau barelor elementelor din otel, deformate
in timpul manipularilor, depozitarii sau transportului pe santier.
e) instruirea suficienta si insusirea corecta a tehnologiei de executie de catre echipele
care executa imbinarile cu suruburi pretensionate;
f) existenta si pozitionarea corecta a elemntelor provizorii de sustinere, ancorare, etc.
Toate verificarile de la acest punct vor fi efectuate de conducatorul tehnic al lucrarii,
impreuna cu delegatul beneficiarului sau al RTE, conform reglementarilor in vigoare.
4.2. Pe parcursul efectuarii lucrarilor de montare.
In perioada executarii lucrarilor de montare se vor efectua verificari referitoare la:
a) indeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a
elementelor din otel;
b) realizarea de buna calitate (in conformitate cu prevederile proiectului de executie ale
prescriptiilor tehnice si ale prezentului normativ), a lucrarilor de moontare, precum si
pozitionarea corecta a elementelor din otel. Verificarea dimensionala si calitativa se
face prin incercari directe, in mod permanent pe parcursul fazelor de montare.
c) receptia lucrarilor sau partilor de constructie care devin ascunse (cordoane de sudura
care nu mai sunt accesibile la sfarsitul fazei de lucrari, prelucrarea marginilor pieselor
care se imbina prin sudura la montare, executarea diferitelor straturi ale protectiei
anticorozive, verificarea calitatii curatirii elementelor care se imbina prin suruburi
,sudura,etc). Rezultatele verificarilor cu privire la calitatea lucrarilor executate prin
aceste operatii se consemneaza in procese verbale de lucrri ascunse si conditioneaza
inceperea operatiilor urmatoare:
d) verificarea prin incercari nedistructive a calitatii sudurilor cap la cap realizate la
montare,a caror verificare este indicata in proiectul de executie.
Urmarirea respectarii conditiilor de calitate in perioada executiei diferitelor etape ale
lucrarilor de montare, se efectueaza conform prezentului caiet de sarcini. Conditiile de
calitate si metodele de verificare vor fi acelea indicate in proiectul pentru tehnologia de
montare, in proiectul de executie, in prescriptiile tehnice si in prezentul caiet de sarcini.
 In cazul constatarii unor deficiente de calitate sau depasirii abaterilor admise la
lucrarile de montare, acestea vor fi consemnate in mod detaliat in procesele verbale de
constatare, insotite de releveele necesare usoarei identificari a locurilor unde au fost
constatate. Remedierile sau consolidarile se executa cu respectarea stricta a prevederilor
caietului de sarcini.
4.3. La terminarea lucrarilor de montare
La montarea fiecarei faze a lucrarilor de montare (prin care in specificul constructiilor
metalice,se intelege lucrarile de montaj a fiecarei categorii de elemnte din otel, pe un
sector dat) se va efectua verificarea calitatii lucrarii de montare executate, care va
cuprindeexaminarea existentei si continutului documentatiei de atestare a calitatii, care
trebuie sa contina:
a) certificate de calitate sau buletine de incercari pentru toate piesele si materialele
metalice folosite atat la montare cat si la eventuale refaceri, consolidari sau remedieri
executate;
b) procese verbale de lucrari ascunse, buletine de incercare nedistructiva a sudurilor cap
la cap, a caror executare la montare este prevazuta in proiectul de executie, buletinele
unor eventuale incercari dispuse prin dispozitiile de santier ale proiectantului, prin
actele de control, etc.;
c) tabele cu poansonul sudorilor autorizati care au executat sudurile de montare;
d) fisele in care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipe speciale,
atestate, insarcinate cu executia si cu controlul imbinarilor .
e) dispozitii de santier ale proiectantului si benficiarului date pe parcursul montarii,
referatele eventualelor expertize tehnice la care a fost supusa structura metalica,
procesele verbale incheiate de organele de control in constructii;
f) procesele verbale de receptie a refacerii, consolidarii sau remedierii tuturor
deficientelor de confectionare si montare constatate eventual cu ocazia receptiei
elementelor si materialelor metalice la primirea pe santier, verificarea calitatii in
timpul montarii elementelor metalice,controalele efectuate de proiectant, beneficiar
sau organele de control in constructii;
g) piesele scrise si desenate ale proiectului de executie cu toate modificarile si
completarile intervenite pe parcursul montarii, insotite de aprobarea in scris a
proiectantului si beneficiarului pentru fiecare in parte;
Verificarea calitatii la terminarea fazelor de lucrari de montare va fi efectuata de
conducatorul tehnic al lucrarii si de delegatul compartimentului RTE. In cazul in care
aceste lucrari sunt destinate a fi ascunse, verificarea si inregistrarea rezultatelor se va face
conform instructiunilor respective.
Fazele lucrarilor de montare si ordinea cronologica a acestora, vor fi cele mentionate in
proiectul pentru tehnologia de montare. Eventual, in cazul nementionarii acestora in
documentatia pentru tehnologie si montare, fazele se stabiolesc in scris la inceputul
lucrarii, de conducatorul tehnic.
Specificarea verificarilor efectuate, rezultatele obtinute in cadrul verificarii calitatii la
terminarea fiecarei faze de lucrari de montare, precum si concluziile cu privire la
 posibilitatea inceperii lucrarilor in cadrul fazei urmatoare, masurile pentru remedierea
deficientelor eventual constatate in cursul verificarii, etc. vor fi consemnate in procese
verbale.

6.5. Verificari in cadrul receptiei preliminare a obiectului

In cadrul receptiei preliminare a obiectului, verificarea calitatii elementelor din otel se

efectueaza prin verificarea existentei si continutului documentatiei care atesta calitatea
precum si prin verificari directe.
5.1. Pentru constructia metalica care intra in componenta obiectului de receptionat,
intreprinderea de montare, in colaborare cu beneficiarul, este obligata a pregati si preda
comisiei de receptie (indosariate si insotite de borderou);
a) documentatiile de atestare a calitatii elementelor din otel, a materialelor de montare;
b) procesele verbale si actele de constatare incheiate cu ocazia verificarii prin incercari
directe a calitatii elementelor din otel si a materialelor metalice de montare, la
inceperea lucrarilor de montare pe parcursul efectuarii lucrarilor si in incercarile
directe la terminarea fazelor de lucrari.
5.2. Comisia de receptie preliminara, prin membrii sai de specialitate si prin specialistii
din afara ei in cadrul verificarilor pe intregul obiect, va efectua pentru constructia
metalica:
a) verificarea existentei si a continutului documentatiilor, precum si a realizarii
frecventei incercarilor directe in conformitate cu prevederile proiectului, prescriptiilor
tehnice si a prezentului normativ . In cadrul lipsei totale sau partiale a documentatiilor
mentionate,sau cand se va constata o frecventa mai redusa a verificarilor, comisia de
receptie va stabili daca este necesar sa fie facute noi incercari, verificari, sau daca este
necesara expertizarea tehnica in scopul de a se confirma calitatea elementelor sau
lucrarilor atestate prin documentele lipsa;
b) verificari directe prin sondaje, in numar suficient pentru a-si putea forma convingerea
asupra indeplinirii calitatii lucrarilor, in conformitate cu prevederile documentatiei
prezentate. In cazul ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare, se
va proceda conform caietului de sarcini.
In toate cazurile in care documentele necesare lipsesc, sunt insuficiente sau consemneaza
rezultate necorespunzatoare, comisia va proceda conform prezentului normativ, caietului
de sarcini.

6.6. CONDITII TEHNICE DE CALITATE

6.1. Materiale
Materialele ce se folosesc trebuie sa aiba compozitia chimica si caracteristicile mecanice
corespunzatoare pentru marcile si clasele de calitate prevazute in proiectul de executie intocmit
in baza prevederilor din standardele de produse, precum si a altor prescriptii legale in vigoare.
 Marcile si clasele de calitate ale otelurilor, precum si carac-teristicile mecanice ale
suruburilor, piulitelor si saibelor nu pot fi schimbate fara acordul scris prealabil al proiectantului.

6.2. Aspect (defecte de suprafata) si defecte interioare

Laminatele utilizate la elementele de constructii din otel trebuie sa corespunda conditiilor
tehnice cu privire la neregularitati de executie (defecte de suprafata si defecte interioare),
stabilite prin prezentele prescriptii.
Se admit defecte de suprafata a caror adâncime nu depaseste 1/2 din abaterea limita la
grosime prescrisa in standardul de produs respectiv. Defectele cuprinse intre 1/2 si valoarea
intreaga a abaterii limita se vor inlatura prin polizare, care se recomanda a fi executata in directia
eforturilor si a carei panta fata de suprafata piesei nu va depasi 1:10.
Laminatele care prezinta defecte de suprafata cu adâncimi mai mari decât abaterea limita
din standardul de produs, sau incluziuni nemeta-lice respectiv sulfuri cu lungimi mai mari de 5
mm si latimi sau grosimi mai mari de 1 mm, pot fi utilizate numai cu acordul scris prealabil al
proiectantului si cu eventualele masuri de remediere prescrise de acesta.

6.3. Abateri limita de la forma si dimensiuni

Abateri limita la indreptarea la rece sau la cald se exprima prin sageata a carei valoare nu
trebuie sa fie mai mare de 1/1000 din lungimea piesei, dar fara a depasi 10 mm.
La indreptarea tablelor, abaterea limita dintre acestea si o rigla de otel cu lungimea de 1
m asezata in orice directie si in orice loc pe suprafata lor, este de maximum 1,5 mm.
La piesele indoite, abaterea limita se exprima prin marimea rostului dintre acestea si un
sablon a carui lungime masurata pe arc este egala cu lungimea zonei de indoire, dar fara a depasi
1,5 mm. Marimea rostului nu va depasi 1/500 din lungimea arcului zonei de indoire, dar
maximum 3 mm.

6.4. Abateri limita la trasare

Trasarea pieselor se executa cu o precizie de ± 1 mm exceptând pe cele pentru care

proiectul prescrie o precizie mai mare.

6.5. Trasare

Indiferent daca se executa trasarea sau daca taierea se face direct, la stabilirea cotelor de
debitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din proiect sunt finale, care trebuie
realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de uzinare.

6.6. Taiere

Prelucrarea mecanica ulterioara a marginilor taiate termic este obligatorie numai daca se
prescrie in proiect. In acest caz, se va indeparta un strat de minimum 2 mm adâncime. Suprafata
ramasa nu va prezenta neregularitati sau fisuri.
 In cazul taierii cu foarfeca sau prin stantare, marginile care urmeaza sa fie libere sau care
nu vor fi complet topite prin sudare, se prelucreaza prin polizare sau rabotare. Marginile care
urmeaza sa fie topite complet prin sudare, precum si marginile pieselor care au rol de fururi nu se
prelucreaza, daca aceasta nu se prescrie in proiect.
La marginile libere ale pieselor taiate cu fierastraul, se vor indeparta bavurile prin
polizare.
Taierea pieselor cu unghiuri intrânde se va face dupa executarea prin aschiere a unei gauri
cu diametrul egal cu dublul razei de racordare prescrise in proiect, la care se racordeaza tangent
laturile taiate.

6.7. Protectia anticoroziva

Pregatirea suprafetelor se va face in conformitate “Specificatiile tehnice pentru protectia

impotriva coroziunii”.
In uzina se va aplica obligatoriu cel putin un strat de grund pe toate suprafetele care
urmeaza sa fie protejate prin vopsire.
Prin intelegere intre uzina si intreprinderea de montaj, in uzina se pot executa si unul sau
mai multe straturi de protectie prevazute a fi aplicate la montaj.

6.8. Montajul constructiilor din otel

- Montajul constructiilor din otel se face pe baza documentatiei tehnice elaborate de

intreprinderea de montaj cu respectarea indica-tiilor prevazute in proiect.

6.9. Reguli si metode de verificare a calitatii

Verificarea conditiilor tehnice generale de calitate a elementelor constructiilor din otel

consta in:
- la montaj:
a) verificarea imbinarilor care se executa la montaj
b) verificarea conditiilor privind comportarea unor elemente sau a constructiei din otel
sub incarcari.
- Verificarea respectarii tehnologiei de executie se face separat pentru fiecare faza
intermediara (indreptare, indoire, taiere, gaurire, etc) pe baza incercarilor si a masuratorilor
prevazute in documentatia tehnica de executie si in prescriptiile legale in vigoare.
- Trecerea de la o faza la alta este permisa numai dupa verificarea realizarii in faza
precedenta a conditiilor de calitate prescrise.
- Verificarea imbinarilor executate la montaj se face pe baza prescriptiilor tehnice legale
in vigoare, precum si a eventualelor conditii suplimentare prevazute in documentatia tehnica de
executie.
- Verificarea aspectului se face pentru ca elementele de constructii din otel sa corespunda
conditiilor tehnice de calitate cu privire la neregularitatile de executie (denivelari locale, rosturi
de imbinare, fisuri, etc) modul de tratament anticoroziv, stabilite pentru fiecare tip de element si
imbinare prin documentatia tehnica sau prin alte prescriptii, in functie de importanta, modul de
finisare si conditiile de exploatare ale elementului.
 - Verificarea pozitiei in plan si a nivelului fetei superioare a fundatiilor (inclusiv
suruburile de ancoraj sau golurile pentru suruburi), sau a zonelor de rezemare pentru elementele
constructiei din otel se face pentru ca acestea sa corespunda datelor din documentatia tehnica de
executie. In cazul când abaterile depasesc valorile admise, se vor executa de catre intreprinderea
de constructii toate remedierile necesare. Atât verificarile, cât si remedierile efectuate vor fi
consemnate obligatoriu in procese verbale.
- Verificarea calitatii constructiei din otel montate se face conform reglementarilor in
vigoare privind efectuarea receptiei obiectivelor de investitii.

6.10. Depozitare, livrare si transport

Depozitarea elementelor de constructii din otel se face pe tipuri de dimensiuni.
La asezarea elementelor in depozit si la transport se vor respecta prescriptiile legale in
vigoare si eventualele indicatii din proiectul de executie privind:
- conditiile de protectie contra intemperiilor pentru elemente speciale;
- conditii de rezemare pentru ca sa nu se produca deformatii remanente in elemente;
- asigurarea stabilitatii elementului sau a stivei de elemente.
La manipularea elementelor se vor respecta masurile de protectie a muncii, prevazute in
normele in vigoare, precum si eventualele masuri speciale indicate in proiect.
Toate materialele necesare pentru imbinarile de montaj (eclise, fururi, materiale de adaos
pentru sudura, organe de asamblare etc) se vor livra de catre uzina, la comanda beneficiarului.
Aceste materiale trebuie ambalate in mod corespunzator si protejate anticoroziv (daca este cazul)
si vor fi insotite obligatoriu de certificate de calitate.

6.11. Pregatirea materialelor

Prelucrarea marginilor pieselor ce urmeaza a se asambla prin sudare se poate face prin
rabotare sau cu flacara oxigen la masini automate sau semiautomate, care sa asigure rectilinitatea
marginilor si unghiurilor de tesire prescrise pentru imbinarea respectiva.
Piesele din tabla având prevazute taieturi cu unghiuri intrânde, trebuie mai intâi gaurite in
vârful unghiului, cu un burghiu cu diametrul de cel putin 50 mm, pentru a evita ruperea tablei.

Marginile si fetele laminate ce urmeaza sa se imbine prin sudare vor fi curatate de oxizi
pâna la luciu metalic dupa cum urmeaza:
- la imbinarile cap la cap, marginile tablelor se vor curata de oxizi si rugina prin polizare
cu pietre abrazive sau cu discuri de sârma, pe ambele fete ale marginilor, pe o latime de 30 - 40
mm;
- la imbinarile de colt, atât pentru cele in relief cât si pentru cele in adâncime, se va curata
prin polizare cu pietre abrazive sau cu discuri de sârma stratul de oxizi sau rugina, la inimi pe
ambele fete ale marginilor pe o latime de 30-40 mm, iar fata talpii pe care se sudeaza inima se va
curata in zona de sudare pe o latime de 40-60 mm, pe toata lungimea.
Prinderea prin sudura trebuie facuta cu atentie. Lungimea si desimea prinderilor cu
sudura trebuie astfel alese incât sa pastreze pozitia reciproca a pieselor de legatura intre ele, in
cazul transportarii elementului asamblat de la sectorul de asamblare la sectorul de sudare, dar, sa
nu ingreuneze nici efectuarea operatiei de sudare printr-o grosime exagerata si desimea
nejustificata a acestor prinderi.
 6.12. Procedee de sudare
In executia constructiilor si elementelor se vor folosi, in limita capacitatii instalate,
sudarea automata si semiautomata, respectiv procedeele de sudare cele mai economice si
productive, care sa asigure conditiile de calitate cerute.
In vederea aplicarii acestora, forma rosturilor imbinarilor poate fi modificata de catre
uzina executanta, cu avizul proiectantului.

6.13. Sudarea
Sudarea constructiilor de otel se va executa la o temperatura de peste 0C, si in general in
ateliere si spatii inchise. In cazul executiei lucrarilor de sudare in aer liber, trebuie luate masuri
pentru protejarea locului de sudare si a sudorului, de vânt, de ploaie si zapada.
In tehnologia de sudare se vor prevedea cele mai potrivite masuri pentru reducerea
deformatiilor si prevenirea concentrarii tensiunilor proprii, prin indicarea modului de fixare a
pieselor, ordinea de executare a cordoanelor de sudura, a trecerilor etc. si indicarea parametrilor
optimi si ai regimurilor de sudare.
Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevazute in desenele de executie si cu
respectarea abaterilor limita prevazute in prescriptiile oficiale in vigoare sau in caietele de
sarcini.
La sudarea in mai multe straturi, suprafata se va curata cu grija de orice urma de zgura si
mai ales marginile stratului depus anterior, iar eventualele defecte se vor inlatura si repara
inaintea aplicarii stratului urmator.
Se recomanda ca pe cât posibil sudarea sa se faca in pozitie orizontala, evitându-se
sudarea in pozitie verticala si peste cap.
Sudarea se va executa fara pori, incluziuni nemetalice, lipsuri de patrunderi si lipsuri de
topire. Suprafata cusaturilor trebuie sa fie cât mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de
topire la marginile sudurilor, iar craterele se vor umple cu metal.
Bavurile rezultate dupa sudarea cap la cap prin presiune se vor indeparta la cald sau la
rece; se recomanda forjarea ingrosarii rezultate din sudate pâna la grosimea materialului nesudat.
La sudurile solicitate la sarcini dinamice, se va asigura trecerea lina de la materialul de
baza la sudura.

6.14. Remedierea defectelor

Crestaturile (adânciturile) ivite in timpul sudarii se vor umple cu sudura, iar trecerile de la
materialul de baza la sudura se vor netezi prin polizare in directia de solicitare. Se interzice
lasarea unor rizuri perpendiculare pe directia liniilor de forta.
Se admit slefturi locale ale crestaturilor si urmelor de amorsare a arcului electric, care nu
depaseste 5 % din grosimea elementelor. Adâncimile mai mari se umplu cu sudura si se netezesc
prin polizare ingrijita.
Portiunile defecte se indeparteaza urmând ca sudura sa fie refacuta.
Pentru reducerea tensiunilor introduse prin aceste remedieri se recomanda detensionarea
prin metode adecvate.
Se admit maximum doua reparatii in acelasi loc.
Pentru reducerea deformatiilor survenite in timpul sudarii se admite indreptarea cu
conditia ca zona incalzita sa nu depaseasca temperatura critica de transformare a materialului
respectiv.
 6.15. Controlul executiei
Controlul executiei incepe cu receptionarea materialelor de baza si a celor de adaos.
Constructiile si elementele de constructie executate trebuie sa corespunda cotelor si
dimensiunilor date in proiectul de executie, in cele mentionate in normele specifice, precum si
cele date in caietele de sarcini.
Toate sudurile executate trebuie sa fie accesibile controlului, in care scop se recomanda
practicarea controlului partial al calitatii sudurilor la constructiile casetate (cheson), la care
controlul integral final nu mai este posibil datorita formei constructive a constructiei sau
elementului de constructie.
Toate sudurile prezentate la control trebuie sa fie curatate de zgura si stropi si neacoperite
de vopsea. Se admite acoperirea eventuala a sudurilor cu un strat de protectie transparent.

OBSERVATIE: Vopsirea se face numai dupa controlul si acceptarea sudurilor.

Lista prescriptiilor conexe

STANDARDE GENERALE (nu sunt restrictive)

1. SR EN 22553 – Imbinari sudate si lipite,reprezentari simbolice

pentru desene.
2. SR EN 1330-4 – Examinari nedistructive.Terminologie.Partea4.
Termeni utilizati la examinarea cu ultrasunete.
3. SR ISO 6947 – Suduri.Pozitii de lucru.Definitiile unghiurilor de
inclinare si de rotire.
4. SR EN 1330-3 – Defectoscopie cu radiatii penetrante. Terminologie.
5. SR EN 1993-1 – Eurocod 3.Proiectarea structurilor de otel.Partea 1

CALITATEA OTELURILOR

1. SR EN 10058 – Otel laminat la cald pentru utilizari generale..

Dimensiuni si tolerante la dimensiuni si la forma.
2. SR EN 10056-1 – Tevi din otel, circulare, fara sudura pentru utilizare in constructii mecanice
generale si in constructia de masini. Conditii tehnice de livrare.
3. SR EN 10056-1 – Tevi din otel, circulare, fara sudura pentru utilizare in constructii mecanice
generale si in constructia de masini. Conditii tehnice de livrare.
4. SREN 10056-1 – Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale si inegale din otel
pentru constructii. Partea I. Dimensiuni
5 SR EN 10025-1– Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii.
Partea 1: Conditii tehnice generale de livrare
6. SR EN 10025-2– Produse laminate la cald din oteluri de constructii
Partea 2: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii nealiate.
7. SR EN 10025-5 – Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii
Partea 5: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de
constructii cu rezistenta imbunatatita la coroziunea
atmosferica.
8. SR EN 10024 – Profil I cu aripi inclinate laminate la cald.Tolerante la
forma si dimensiuni.
9. SR EN 10025-1 – Produse laminate la cald din oteluri de constructii

INCERCARILE OTELURILOR

1. SR EN 10002-1 – Materiale metalice. Incercarea la tractiune.

Partea 1: Metoda de incercare la temperature ambianta
2. SR EN ISO 7438 – Materiale metalice.Incercarea la indoire.
3. SR1111 – Materiale metalice.Tevi.Incercare hidraulica.
4. SR EN 10045-1 – Materiale metalice.Incercarea de incovoiere prin soc pe epruveta Charpy.
Partea 1: Metoda de incercare
5. SR EN 10002-5 – Matriale metalice.Incercarea la tractiune.
Partea 5.Metoda de incercare la temperature ridicata.
otelurilor la temperaturi ridicate.
6. SR EN 10002-1 – Materiale metalice.Incercare la tractiune.
Partea 1: Metode de incercare la temperature ambianta
7. SR EN 10045-1 – Materiale metalice.Incercarea de incovoiere prin soc
pe epruveta Charpy.
Partea 1: Metoda de incercare.
8. SR EN ISO 377 – Otel si produse de otel.Locul de prelevare si pregatire
a probelor si epruvetelor pentru incercari mecanice.
9. SR EN ISO 6508-1– Materiale metalice.Incercarea la duritate ROCKWELL
Partea 1.Metoda de incercare ( scarile A,B,C,D,E,F,G,H,K,N,T)
10. SR EN 10291 – Materiale metalice.Incercare la fluaj prin tractiune
Monoaxiala.Metoda de incercare.
11. SR EN 10002-1 – Materiale metalice.Incercarea la tractiune.
Partea 1.Metoda de incercare la temperature ambianta.
12. SR EN ISO 6508-1– Materiale metalice.Incercarea de duritate ROCKWELL
Partea 1: Metoda de incercare(scarile
A,B,C,D,E,F,G,H,K,N,T)

INCERCARILE IMBINARILOR SUDATE

1. SR EN 910 – Incercarile distructive ale imbinarilor sudate din

material metalice.Incercari la indoire.
2. SR EN 895 – Incercari distructive ale imbinarilor sudate din materiale
metalice .Incercarea la tractiune transversala.
3. SREN 910 – Incercari distructive ale imbinarilor sudate din materiale
metalice. Incercarea la indoire.
4. SR EN 875 – Incercari distructive ale imbinarilor sudate din
materiale metalice.Incercarea la incovoiere prin
soc.Pozitia epruvetei,orientarea crestaturii si examinare.
5. SR EN 1043-1 – Incercari distructive ale imbinarilor sudate din
materiale metalice.Incercarea la duritate.Partea 1:
Incercarea dduritate a imbinarilor sudate cu arc electric.
6. SR EN 1043-2 – Incercari distructive ale imbinarilor sudate din
materiale metalice.Incercarea de duritate.Partea 2:
Incercarea de microduritate a imbinarilor sudate.
7. SR EN ISO 15792-1– Materiale consumabile pentru sudare.Metode de
incercare.Partea 1: Metode de incercare pentru
epruvete de metal depus din otel nichel si aliaje de nichel.
8. SR EN ISO 15792-2– Materiale consumabile pentru sudare.Metode de
de incercare.Partea 2:Pregatirea epruvetelor din otel
prin tehnica intr-un singur rand si in doua randuri.
9. SR EN ISO 15792-3– Materiale consumabile pentru sudare.Partea 3.
Evaluare aptitudini de sudare in pozitie si de
patrundere la radacina pentru sudurile in colt.
10. SR EN 22401 – Electrozi inveliti.Determinarea diferitelor randamente si
a coeficientului de depunere.
11. SR EN ISO 3690 – Sudare si procedee conexe.Determinarea continutului
de hidrogen din metalul depus la sudarea cu arc
electric a otelurilor feritice.
12. SR EN 1321 – Incercari distructive ale imbinarilor sudate din
materiale metalice.Examinarea macroscopic si
microscopic imbinarilor sudate.
13. SR EN ISO 6847 – Materiale pentru sudare.Executarea unei depuneri de
De metal topit pentru analiza chimica.
14. SR EN ISO 15792-2– Materiale consumabile pentru sudare.Metode de
incercare.Partea 2: Pregatirea epruvetelor din otel prin tehnica intr-un
singur rand si in doua randuri.

SUDAREA OTELURILOR

1. SR EN ISO 544 – Materiale pentru sudare.Conditii tehnice de livrare a

materialelor de adios.Tipul produsului,dimensiuni,
tolerante si marcare.
2. SR EN ISO 2560 – Materiale pentru sudare.Electrozi inveliti pentru
sudarea manuala cu arc electric a otelurilor nealiate si cu
granulatie fina.Clasificare.
3. SR EN 757 – Materiale pentru sudare.Electrozi inveliti pentru
sudarea manuala cu arc electric a otelurilor cu limita de curgere
ridicata. Clasificare.
4. SR EN ISO 3580 – Materiale consumabile pentru sudare.Electrozi inveliti
pentru sudarea manuala cu arc electrtic a otelurilor
termorezistente.Clasificare.
5. SR EN 1600 – Materiale pentru sudare.Electrozi inveliti pentru
sudarea manuala cu arc electric a otelurilor inoxidabile si
refractare. Clasificare.
6. SR EN 756 – Materiale consumabile pentru sudare.Sarme
pline,cupluri sarma plina,flux si sarma tubular,flux
pentru sudarea cu arc electric sub strat de flux a otelurilor
nealiate si cu granulatie fina.Clasificare.
7. SR EN ISO 9692-1– Sudare si procedee conexe.Recomandari pentru
pregatirea imbinarii.Partea 1:Sudare manuala cu arc
electric cu electrod invelit,sudare cu arc electric cu
electrod fuzibil in mediu de gaz protector,sudare cu
gaze,sudare WIG si sudare cu radiatii a otelurilor.
8. SR EN ISO 9692-2– Sudare si procedee conexe.Pregatirea imbinarii.
Partea 2.Sudarea cu arc electric sub strat de flux a
otelurilor.
9. SR EN ISO 14343– Materiale pentru sudare.Sarme electrod, sarme si
vergele pentru sudarea cu arc electric a otelurilor
inoxidabile si a otelurilor refractare.Clasificare.
10. SR EN ISO 21952– Materiale consumabile pentru sudare.Sarme electrod,
sarme,vergele si metal depus pentru sudarea cu arc electric in mediu
de gaz protector a otelurilor rezistente
la fluaj.Clasificare.
11. SR EN 760 – Materiale pentru sudare.Fluxuri pentru sudarea cu arc
electric sub strat de flux.Clasificare
12. SR EN 287-1 – Calificarea sudorilor.Sudare prin topire.Partea 1.
Oteluri.

13. SR EN ISO 15614-1– Specificatia si calificarea procedurilor de sudare

pentru material metalice.Verificarea procedurii de
sudare.Partea 1:Sudarea cu arc si sudarea cu gaz a
otelurilor si sudarea cu arc a nichelului si a aliajelor
de nichel.
CONTROLUL IMBINARILOR SUDATE

1. SR EN 444 – Examinari nedistructive.Principii generale pentru

Examinarea radiografica cu radiatii X si gama a
Materialelor metalice.
2. SR EN 12223 – Examinari nedistructive.Examinari cu ultrasunete.
Specificatii privind blocul de calibrare nr.1.
3. SR EN 27963 – Imbinari sudate din otel.Bloc de calibrare nr.2. pentru
examinarea cu ultrasunete a imbinarilor sudate.
4. SR EN ISO 9934-1 –Examinari nedistructive.Examinarea cu pulberi
magnetice
Partea 1: Principii generale.
5. SR EN ISO 13920–Sudare.Tolerante generale pentru constructii sudate.
Dimensiuni pentru lungimi si unghiuri.Forme si pozitii.
6. SR EN 1714 – Examinari nedistructive ale sudurilor Examinare cu
ultrasunete a imbinarilor sudate.
7. SR EN 462-2 – Examinari nedistructive.Calitatea imaginii radiografiilor.
Partea 2 Indicatori de calitate a imaginii (tip cu trepte
 si gauri).Determinarea indicelui de calitate a imaginii.
8. SR EN 571-1 – Examinari nedistructive.Examinari cu lichide penetrante.
Partea 1.Principii generale.
9. SR EN 12584– Imperfectiuni ale suprafetelor taiate termic cu flacara
otigaz,cu laser si cu plasma.Terminologie
terminologie.
10. SR EN ISO 9013 – Taiere termica.Clasificarea taierilor termice.Specificatii
geometrice ale produselor si tolerante referitor la calitate.

IZOLATII MODERNE HIROFUGE

PROCEDEE PENTRU HIDROIZOLAREA, IMPERMEABILIZAREA PROTEJAREA SI
FINISAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCTII REALIZATE CU
“CIMENTURI SPECIALE”

1. DESCRIEREA SUCCINTA A PROCEDEULUI

Produsele de impermeabilizare a betonului prin cristalizare sunt amestecuri de ciment

Portland cu aditivi minerali activi, care aplicate sub forma de mortare initiaza o reactie catolitica
cu betonul.
Aceasta reactie genereaza in porii, capilarele si microfisurile betonului formatiuni
cristaline fibroase insolubile care etanseaza betonul. Prezenta apei in masa betonului, dupa
perioade de timp lungi de la aplicarea tratamentului, reactiveaza cristalizarea si repara fisurile
aparute pe durata de viata a betonului.
Materialele utilizate in cadrul procedeului se folosesc la impermeabilizarea si
hidroizolarea betonului, prin aplicarea intr-un singur strat pe suprafata betonului, sau ca prim
strat in aplicatiile care necesita doua straturi; de asemenea, se folosesc pentru umplerea si
etnasarea rosturilor dintre tronsoane, zone de beton necorespunzator (segregat, goluri, fisuri etc).

2. DURABILITATE SI INTRETINERE

Lucrarile executate cu aceste cimenturi speciale au durata de viata egala cu durata de

viata a suportului pe care se aplica. Intrucat tratamentul cu acest tip de produse actioneaza in
structura suportului din beton, intretinerea lui este aceeasi cu intretinerea suportului pe care a fost
aplicat.

3. CONDITII APLICARE
 Pentru aplicarea sistemului exista instructiuni tehnice emise de producator precum si
agremente tehnice privind materialele si tehnologia de executie.
Aplicarea sistemului se face prin societati specializate care activeaza in teritoriu.

4. PUNEREA IN OPERA

Procedeul se poate aplica pe suportul de beton proaspat pus in opera la minim 20 ore de
la turnare. Perioada optima de aplicare este cuprinsa intre 20 si 72 ore de la turnarea betonului.
Temperatura minima a mediului ambiant este de +5o C.
Suprafata suportului trebuie sa fie curata, fara praf, pojghite de lapte de ciment sau urme
de produse organice (petroliere, bitumunoase etc).

Aplicarea se poate face prin pensulare intr-un singur strat, cu mortar cu dozaj de 5 parti
volum de pulbere la 2 parti volum de apa. In cazul in care nu se aplica in primele 20 minute
(timpul optim de aplicare dupa realizarea amestecului) nu se adauga apa ci se fluidizeaza prin
reagitare. Suprafetele tratate se stropesc cu apa zilnic timp de 7 zile.

5. DISPOZITII FINALE

Nu este permisa utilizarea unor produse sau tehnologii nereglementate tehnic in

Romania.
Lucrarile de hidroizolare sunt cuprinse in devizul oferta, antemasuratori si cuprind
urmatoarele:
- tratare rosturi de turnare;
- tratarea peretilor subsolului la interior;
- tratarea radierului si a rostului radier pereti;
- tratarea golurilor de trecere a conductelor.
 LISTA STANDARDELOR ROMANESTI SI EUROCODURILOR
APLICATE IN PROIECTARE SI EXECUTIE LA LUCRARILE DE CONSTRUCTII
REZISTENTA

Nr.
STANDARD DE NU M I R EA
crt.
0 1 2
1 SR ISO 4066:1966 Desene de cladiri si constructii civile. Extrase de armatura
2 STAS 855-79 Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru
constructii din beton si beton armat
3 STAS 1434-83 Desene tehnice de constructii. Linii, cotare, reprezentari
conventionale, indicator
4 STAS 9773-88 Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru
constructii metalice. Reguli de reprezentare si cotare
5 STAS 10265-75 Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor finisate.
Termeni si actiuni de baza
6 STAS 10265/1-84 Tolerante in constructii. Tolerante la suprafetele din beton
aparent
7 STAS 10265/2-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Calitatea
suprafetelor elementelor de beton. Tolerante la betonul aparent
8 STAS 9824/1-87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile,
industriale si agro-zootehnice.
9 STAS 10493-76 Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru
supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenului
10 SR EN Eurocod. Bazele proiectarii structurilor. Anexa Nationala.
1990:2004/NA:2006
11 SR EN 1991-1- Eurocod 1.Actiuni asupra structurilor.Partea 1.1: Actiuni
1:2004/NA:2006 generale.Greutati specifice,greutati proprii,incarcari din
exploatare pentru constructii.Anexa Nationala.
12 CR 1-1-4-2012 Cod de proiectare. Bazele proiectarii şi actiuni asupra
constructiilor. Actiunea vântului
13 CR 1-1-3-2012 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor
14 STAS 3684-71 Scara intensitatilor seismice
15 STAS 8879/1-81 Microzonare seismica. Studii pentru elaborarea hartilor de
microzonare
16 STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de inghet.
Zonarea teritoriului României
17 STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode
topografice
18 STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii
directe
19 STAS 2355/1-85 Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
 Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si
terminologie
20 STAS 2355/2-87 Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de
constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie
21 STAS 2965-87 Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare
22 STAS 9556-87 Constructii industriale. Canale interioare, goluri de acces si
goluri de montaj. Dimensiuni
23 SR EN Agregate pentru beton
12620+A1:2008
24 STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti
minerali. Metode de incercare (M-SR 12/87)
25 SR EN 197-1:2002 Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Clasificare si
terminologie
26 SR EN 196-2:2006 Clincher Portland si ciment Portland. Indicatii generale pentru
efectuarea analizei chimice
27 SR EN 196-6/94 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finetii de macinare
28 SR EN 196-3 :2006 Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea timpului de priza
29 SR EN 196-1 : 2006 Cimenturi. Incercari fizice. Determinari pe rezistente mecanice
30 SR EN Ciment partea 1 . Compozitie specificatii si criterii de
197-1:2002 conformitate ale elementelor uzuale
31 SR 1544-2003 Ciment pentru sonde tip S.1
32 SR 10092:2008 Ciment rutier
33 SR EN Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.
12390-6:2002 Determinarea rezistentelor mecanice.
34 SREN 12350-2: Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.
2003 Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de
agregate fine si a inceputului de priza
35 SR EN 12390- Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile
1:2002 pentru confectionarea epruvetelor
36 STAS 2833-80 Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului
intarit
37 SR EN 206-1/2002 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de
+ SR 13510/2006 agresivitate a apei
38 STAS 3349/2-83 Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivitatii apei
fata de betoanele constructiilor hidroenergetice
39 STAS 3518-89 Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet-dezghet
40 STAS 5511-89 Incercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si
armatura. Metoda prin smulgere
41 STAS 5585-71 Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate
static la compresiune a betonului.
(M-SR 6/85)
42 STAS 6605-78 Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a otelului beton, a
sârmelor şi a produselor din sârma pentru beton precomprimat
43 SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton.Specificatii pentru prelevare,
incercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a
apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
prepararea pentru beton

44 CRO-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor în constructii

45 SR EN 1992-1- Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:Reguli generale si
1/2006 reguli pentru cladiri
46 SR EN 1993-1- Proiectarea structurilor de otel. Partea 1-1:Reguli generale si
1/2006 reguli pentru cladiri
47 EN 1991-1-7/2006 Actiuni asupra structurilor

48 EN 1991-1- Actiuni asupra structurilor

7/2006/AC
Anexa Nationala
49 SR EN 1991-1- Actiuni ale vantului
4/2006
50 SR EN 1991-1- Actiuni ale vantului
4/2006/NB
Anexa Nationala
51 SR EN 1991-1- Incarcari date de zapada
3/2005
52 SR EN 1991-1- Incarcari date de zapada
3/2006/NA
Anexa Nationala
53 SR EN 1991-1- Eurocod 1.Actiuni asupra structurilor.Partea 1.1: Actiuni
1:2009/AC generale.Greutati specifice,greutati proprii,incarcari din
exploatare pentru constructii.Anexa Nationala.
54 STAS 2448-82 Camine de vizitare. Prescriptii de proiectare
55 STAS 2308-81 Capace si rame pentru camine de vizitare.
56 STAS 3272-80 Canalizari. Gratare cu rama din fonta pentru guri de scurgere
 LISTA NORMATIVELOR PRIVIND PROIECTARE SI EXECUTAREA LUCRARILOR

Nr.
NORMATIV DE NU M I R EA PUBLICATIA
crt.
0 1 2 3
1 P 100-1/2013 Cod de proiectare seismica. Partea I. Prevederi de
proiectare pentru cladiri
2 C 169-88 Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente Bul.constr.
pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si nr.5/1988
industriale
3 C 61-74 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasarii Bul.constr.
constructiilor de locuinte, social-culturale si industriale nr.4/1975
prin metode topografice
4 C 28-1999 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel Bul.constr.
beton nr.13/2001
5 NE 012- Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton MDLPL
1:2007 armat si beton precomprimat I.N.C.D.C.E.C
6 C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor Bul.constr.
de constructii si a instalatiilor aferente nr.6/1985
nr.7/1986
7 C 167-83 Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, Bul.constr.
completare si pastrare a cartii tehnice a constructiilor nr.12/1977
nr.5-6/1983
8 P 130-99 Normativ privind urmarirea comportarii in timp a Bul.constr.
constructiilor nr.2/2000
9 C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor Bul.constr.
de constructii si instalatiilor aferente nr.1-2/1986
nr.4/1976
nr.4/1977
10 C 26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode Bul.constr.
nedistructive nr.8/1985
nr.2/1987
11 Legea nr. Legea securitatii si sanatatii in munca M.O.
319/2006
12 P 118-99 Norme de siguranta la foc a constructiilor Brosura IPCT
Elaborator IPCT Bul.constr.
nr.7/1999
13 C 41-86 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea Bul.constr.
cofrajelor nr.7/1986
14 C 162-73 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea Bul.constr.
cofrajelor metalice pliante pentru peretii din beton nr.7/1974
monolit
15 C 11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea în Bul.constr.
constructii a panourilor din placaj pentru cofraje nr.4/1975
16 C 54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu Bul.constr.
ajutorul carotelor nr.2/1982
17 C 117-70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la Bul.constr.
determinarea defectelor din elementele de beton armat nr.9/1970
18 NP 112-2014 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare M.O. nr. 935
directa 2014
19 NE 012- Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din Monitorul
2:2010 beton, beton armat si beton precomprimat- Partea 2 oficial
Executarea lucrarilor din beton nr.853bis
20 .12 .2010
20 CP 012-1- Cod de practica pentru producerea betonului MDLPL
2007
21 NE 012/2- Executarea lucrarilor din beton
2010
22 NE 013-2002 Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate
din beton, beton armat si beton precomprimat
 INSTRUCTIUNI PENTRU URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A
CONSTRUCTIILOR

1. GENERALITATI

Prezentele instructiuni privind urmarirea comportarii în timp a constructiilor se bazeaza

pe prevederile Legii nr. 10/1995 privind asigurarea durabilitatii, sigurantei în exploatare,
functionalitatii si calitatii constructiilor.
Urmarirea comportarii constructiilor este activitatea sistematica de culegere si
valorificare a informatiilor rezultate din observare si masurari asupra unor fenomene ce
caracterizeaza proprietatile constructiilor în procesul de interactiune cu mediul ambiant – natural
si tehnologic si cu ele insele.

1.1. Scopul urmaririi comportarii în timp a constructiilor consta în :

- asigurarea aptitudinilor pentru exploatare pe durata de serviciu normata, prin aplicarea
la timp a masurilor de intretinere si reparatie, sau prin masuri de reparare si reconstructie;
- prevenirea accidentelor de constructie, într-o exploatare corecta si prin depistarea
deficientelor din faza incipienta si luarea masurilor necesare de sprijiniri, consolidari si altele;
Depistarea din timp a aparitiei defectiunilor si comportarilor netipice, stabilirea cauzelor
si luarea unor masuri urgente de remediere trebuie sa asigure mentinerea constructiilor în buna
stare si sa evite deteriorari care ar antrena costuri mari de remediere sau chiar accidente.

1.2. În prezentele Instructiuni sunt cuprinse prevederi referitoare numai la

“URMARIREA CURENTA” a constructiilor aferente instalatiilor.

2. ORGANIZAREA SI CONTINUTUL ACTIVITATII DE URMARIRE A

COMPORTARII ÎN TIMP

2.1. Urmarirea curenta a comportarii în timp a constructiei se efectueaza de catre

BENEFICIARUL DE DOTATIE pe baza Instructiunilor de urmarire, elaborate de catre
proiectantul de investitie, care are însa obligatia de a tine seama si de toate prevederile cuprinse
în instructinile de urmarire de fata.
Operatiunile de urmarire se realizeaza pe parcursul exploatarii constructiei prin
observarea directa si cu ajutorul unor mijloace de urmarire de uz curent, în urmatoarele situatii:
a) Verificari periodice obligatorii, care se vor efectua trimestrial în primul an de
exploatare a turnului de sustinere a conductelor de instalatiii si semestrial în anii urmatorii.
b) Verificari operative, care se vor efectua obligatoriu dupa producerea unor fenomene
naturale sau evenimente de solicitare, care pot afecta constructia (inundatie, alunecari de teren,
explozii, incendiu, seism).
2.2. Operatiile de urmarire curenta prin verificari periodice si asigurarea lucrarilor de
intretinere si revizie cuprind urmatoarele:
 2.2.a. Fundatia

2..2.a1. – Se vor urmari eventualele schimbari in pozitia constructiei in raport cu

terenul, manifestate direct prin deplasari vizibile orizontale sau verticale si inclinari sau prin
efecte secundare vizibile, ca aparitia de rosturi si crapaturi in zonele de tangenta cu trotuarele sau
platformele adiacente constructiei precum si eventuala umflare sau crapare a terenului in zonele
adiacente fundatiei.Aparitia unor fenomene ca acelea explicitate mai sus va fi sesizata
proiectantului investitiei.
2..2.a2. – In primii doi ani de la darea in functiune se va urmari anual tasarea constructiei,
fixandu-se in acest scop repere in pardoseala.Aceasta tasare va fi comparata cu tasarea
constructiei stabilita prin proiectul de adaptare la teren, in functie de caracteristicile terenulu,
precizate in studiul geotehnic.O eventuala depasire a tasarii probabile din proiect va fi sesizata
proiectantului de investitie.
2..2.a3. – Examinarea vizuala a fundatiei în vederea depistarii aparitiei unor fisuri mai
mari de 0,25 mm, a rotirii si inclinarii stalpilor în jurul fundatiei; aceste observatii vor fi aduse
la cunostinta proiectantului investiei.
2.2.a4. – Se va verifica faptul ca nu se produc infiltratii de ape freatice, pluviale sau
tehnologice în terenul de fundare si ca nu exista scurgeri de lichide agresive în zona.
2.2.a5. – Se va verifica starea protectiei anticorozive si strangerea suruburilor de ancoraj
ale structurii de rezistenta si se vor asigura masurile de refacere periodica.
2.2.a6 - În cazul în care apar fisuri se vor amplasa marcaje repere, marci si se va
observa prezenta si comportarea în timp a acestora.
2.2.a7 - Verificarea marimii rosturilor de dilatatie, contractie, seismice sau tasarilor
inegale, astfel ca acesta sa fie minimum 5cm, spatiul fiind recomandabil sa fie lasat liber.

3. ACTIVITATEA DE URMARIRE A STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT

3.1. Se mentioneaza mai jos verificarile obligatorii pentru diferitele categorii de elemente
care compun constructiile din beton armat.

3.1.1. Fundatii si pardoseli (inclusiv canalele tehnologice din pardoseli).

- Se urmareste aparitia fisurilor pe partea descoperita a fundatiilor, precum si integritatea
trotuarelor. Se releveaza fisurile, se pun martori si se instiinteaza proiectantul structurii.
- Se urmareste daca pardoseala are fisuri in jurul fundatiilor in caz afirmativ, acestea pot
avea tasari si se instiinteaza proiectantul structurii.
- Se urmareste producerea de infiltratii provenite din ploi sau din alte surse de apa sau de
lichide agresive, scurgerea necorecta spre canalizarea exterioara. In toate aceste cazuri se vor stabili
cauzele infiltratiilor pentru eliminarea acestora.
- Se urmareste daca la canalele tehnologice nu au aparut fisuri sau tasari si in caz afirmativ,
se vor lua masuri de remedieri.
 3.1.2. Stâlpi de beton
- Se verifica schimbarile provenite in geometria stâlpilor referitoare la verticalitate, sageti -
eventuale tasari. daca abaterile sunt mai mari decât cele admisibile, se va anunta proiectantul
structurii de rezistenta.
- Se urmareste aparitia fisurilor, sub sarcina de exploatare si daca evolueaza in timp. In cazul
fisurilor mai mari de 0,3 mm (in cazul mediilor neagresive) se anunta proiectantul.
- Se verifica starea nodurilor, a consolelor si a placutelor metalice inglobate; starea betonului
in zonele de rezemare, placutele metalice, eventuale degradari locale accidentale (de ex. loviri
mecanice). In toate aceste cazuri, verificarea se face vizual iar beneficiarul va lua legatura cu
proiectantul structurii atunci când se constata degradari.

3.1.3. Grinzi din beton

- Se verifica daca nu au aparut fisuri, deplasari, deformatii excesive in plan vertical si
orizontal. Deschiderea fisurilor nu trebuie sa depaseasca 0,1 mm, 0,2 mm sau 0,3 mm, dupa caz,
conform SREN 1992-1-1:2004. In cazul constatarii unor abateri mai mari decât cele admisibile, se
va anunta proiectantul structurii.

- Se verifica daca nu au aparut dezgoliri ale armaturii din beton, degradari ale betonului din
zona de rezemare ale pieselor metalice si al imbinarilor. In acest caz se va lua legatura cu
proiectantul de rezistenta.

3.1.4. Elemente de suprafata din beton

Se urmareste daca nu au aparut fisuri sau alte degradari in elementele de planseu, precum si
eventuale sageti nepermise.
In cazul când se constata fisuri in elementele de beton armat sau mai mari decât cele
cuprinse in SREN 1992-1-1:2004. sau in cazul când se constata degradari de alta natura, se va
anunta proiectantul structurii de rezistenta.
Se urmareste starea elementelor de circulatie pe verticala si in special de deformatii
nepermise, fisuri, desfacerea betonului de acoperire a armaturilor etc.

3.1.5. Invelitoarea
- Se verifica starea hidro si termoizolatiei, a stratului de protectie a hidroizolatiei, scafele si
gurile de scurgere (daca nu sunt infundate), daca nu au aparut infiltratii sau degradari ca urmare a
inghetului si a aglomerarilor de zapada, caldurii solare excesive sau circulatiei pe acoperis. In aceste
situatii se vor efectua remedierile necesare.
- Se verifica starea invelitorilor la punctele critice (scafe, dolii, strapungeri, atice). Daca se
constata zone cu deficiente, se vor efectua remedierile necesare.
- Se localizeaza pe invelitoare zonele unde se produc infiltrari de apa si se verifica daca nu
apar degradari in elementul de acoperis. In cazul când se constata ca sunt afectate elementele
structurale, se va anunta proiectantul de rezistenta.

3.1.6. Pereti exteriori si compartimentari interioare

Pentru pereti exteriori si compartimentari interioare alcatuite din elemente prefabricate, se
verifica:
 - Desprinderea trotuarelor, scarilor, ghenelor si a altor elemente de soclu si eventual aparitia
de rosturi sau crapaturi.
- Degradarea rosturilor dintre panourile de pereti
- Deschiderea sau inchiderea rosturilor de dilatatie dintre corpurile unei cladiri.
- Aparitia condensului pe suprafata peretelui
- Aparitia unor defecte ale imbinarilor ca: smulgerea sau forfecarea suruburilor, fisurarea
sudurilor, slabirea unor legaturi, etc.
- Schimbarile in gradul de protectie si confort sub aspectul etanseitatii, al izolatiilor termice
si fonice, al umezirii suprafetelor, al deteriorarii straturilor de protectie, al aparitiei condensului, a
ciupercilor, mucegaiului, etc.
- Aparitia unor degradari ca fisuri sau crapaturi. In acest caz se vor face relevee.

Pentru peretii alcatuiti din zidarie din caramida sau din elemente de b.c.a., ipsos, etc, se
verifica:
- Desprinderea trotuarelor, scarilor, ghenelor si a altor elemente de soclu si eventual aparitia
de rosturi sau crapaturi.
- Integritatea peretilor (daca nu sunt deformati, curbati, cu fisuri, tasari, etc).
- Geometria acestora, daca sunt elemente dislocate din zid sau daca lipsesc.
- Daca prin ciocnire, structura zidurilor prezinta modificari care ar putea conduce la
deteriorarea in timp a cladirii, prin dezagregarea caramizilor sau a elementelor din b.c.a., prin
farâmitarea tencuielii sau a materialelor de legatura: prezenta unor goluri etc.
Pentru inchiderile vitrate din sticla sau din profilit se verifica:
- Integritatea si geometria acestora
- Eventuale sparturi, fisuri, lipsa chitului de etansare sau a elementelor de fixare
- Functionarea corecta a mecanismelor de deschidere si inchidere (la elementele care se
deschid).

Toate deficientele constatate la peretii exteriori la compartimentarile interioare vor fi

remediate prin grija beneficiarului iar in cazul când sunt afectate elementele de rezistenta, se va
instiinta proiectantul structurii.

4. LISTA ORIENTATIVA DE FENOMENE SUPUSE URMARIRII

CURENTE

Se vor urmari, dupa caz:

a) Schimbari in pozitia obiectelor de constructie, in raport cu mediul de implantare al
acestora manifestate direct prin deplasari vizibile, orizontale sau verticale si inclinari sau prin efecte
secundare vizibile ca desprinderea trotoarelor, scarilor, ghenelor si altor elemente anexa, de soclul
sau corpul cladirilor si aparitia de rosturi, crapaturi smulgeri; aparitia de fisuri si crapaturi in dreptul
rosturilor, deschiderea sau inchiderea rosturilor de diferite tipuri dintre elementele de constructie,
tronsoane de cladiri, obturarea progresiva a orificiilor aflate in dreptul nivelului terenului prin
scufundarea obiectului de constructie, dereglarea sau blocarea functionarii unor utilaje conditionate
de pozitia lor , lifturi, diverse utilaje s.a.).
 b) Schimbari in forma obiectelor de constructii manifestate direct prin deformatii vizibile
verticale sau orizontale si rotiri sau prin efecte secundare ca intepenirea usilor sau ferestrelor,
greutati sau blocare in functionarea utilajelor, distorsionarea traseului conductelor de instalatii sau
tehnologice, inndoirea barelor sau a altor elemente constructive, aparitia unor defecte in
functionarea imbinarilor ca forfecarea sau smulgerea niturilor si suruburilor, fisurarea sudurilor,
slabirea legaturilor etc.

c) Schimbari in gradul de protectie si confort oferite de constructie sub aspectul etanseitatii,

al izolatiilor fonice, termice hidrofuge , antivibratorii , antiradiante sau sub aspect estetic,
manifestate prin umezirea suprafetelor, infiltratii de apa, inmuierea materialelor constructive,
lichefieri ale pamantului dupa cutremure, exfolierea sau craparea straturilor de protectie ,
schimbarea culorii suprafetelor , aparitia condensului, ciupercilor, mucegaiului , mirosurilor
neplacute.

d) Defecte si degradari cu implicatii asupra functionalitatii obiectelor de constructie:

infundarea scurgerilor; porozitate, fisuri si crapaturi in elementele si constructiile etanse prin
destinatie (conducte); deschiderea rosturilor functionale etc;

e) Defecte si degradari in structura de rezistenta cu implicatii asupra sigurantei obiectelor de

constructie; fisuri si crapaturi, coroziunea elementelor metalice si a armaturilor, defecte manifestate
prin pete, fisuri, exfolieri, coroziuni etc; flambajul componentelor comprimate sau ruperea altora
intinse; slabirea imbinarilor sau distrugerea lor.

5. VALORIFICAREA REZULTATELOR URMARII CURENTE A

COMPORTARII IN TIMP A CONSTRUCTIILOR

Beneficiarii de dotatie vor valorifica rezultatele urmaririi curente a constructiilor prin luare
din timp a masurilor de intretinere si reparatii legale, iar in caz de pericol de sprijinire a elementelor
deteriorate sau alte interventii, in vederea evitarii degradarilor sau chiar a accidentelor de orice fel.

Periodic la un interval de 1 an beneficiarul va intocmi rapoarte privind rezultatele actiunii de

urmarire a comportarii constructiei si le va transmite pentru analiza si decizie proiectantului general.
Acest interval va fi redus la 6 luni in cazul constructiilor fundate pe terenuri slabe, cu structuri
deosebite sau la care apar fenomene ce efectueaza buna exploatare pe durata de serviciu.

Proiectantul va interveni acordând asistenta tehnica necesara ori de câte ori situatia o
impune.
 URMARIREA COMPORTARII (ÎN EXPLOATARE)
A CONSTRUCTIILOR AFERENTE INSTALATIILOR

1. URMARIREA CURENTA A COMPORTARII CONSTRUCTIILOR

1.1. Urmarirea curenta a comportarii constructiilor se efectuarea prin examinarea vizuala

directa si înregistrarea unor aspecte, fenomene si parametri ce pot semnala modificari ale
capacitatii constructiei de a îndeplini cerintele de rezistenta, stabilitate si durabilitate prin proiect.

1.2. Urmarirea curenta se va efectua de doua ori pe an si în mod obligatoriu dupa

producerea de evenimente deosebitre (seism, inundatii, incendii, explozii, supraâncarcarea
accidentala cu materiale etc).

1.3. Personalul însarcinat cu efectuarea activitatii de urmarire va întocmi rapoarte ce vor

fi mentionate în jurnalul evenimentelor si vor fi incluse în Cartea Tehnica a constructiei.

2. CONTROLUL, VERIFICAREA SI REVIZIA

Controlul, verificarea si revizia constructiilor aferente instalatiilor constau intr-un control

de suprafata (control exterior) si un control de adâncime (control interior).

2.1. Controlul exterior se face lunar si consta în parcurgerea la suprafata a traseelor

canalelor de catre echipele de control.
În cadrul controlului exterior se verifica :
– daca pe traseul din jurul caminelor s-au ivit tasari ale solului sau ale platformelor;
– daca capacele caminelor sunt crapate sau lipsa, creând pericol pentru circulatie si
posibilitati de introducere a gunoaielor;
– daca pe camine s-au depozitat diverse materiale, care împiedica vizitarea si
interventia rapida în caz de necesitate;
– daca capacele si gratarele sunt asezate corect în lacasul lor;
– se verifica starea consolelor si a placutelor metalice inglobate;
– starea betonului in zonele de rezemare,placutele metalice, eventuale degradari
locale accidentale (de exemplu lovituri mecanice).

2.2. Controlul interior al caminelor se face o data pe an si se verifica :

– daca peretii si treptele caminelor au suferit degradari;
– daca peretii caminelor au suferit fisuri, deformatii, eroziuni si orice alte degradari,
care favorizeaza uzura anormala a constructiei;
– daca scurgerea apelor prin conductele caminelor se face normal si nu se produc
depuneri.
2.3. Observatiile echipei de control se trec intr-un proces verbal pentru remedierea
defectiunilor constatate.
 3. REPARATII CURENTE
Reparatiile curente constau în :
– înlocuirea capacelor uzate si defecte la camine;
– fixarea treptelor dislocate si înlocuirea celor uzate;
– repararea retelei defecte (tuburi);
– repararea tencuielilor si a altor elemente de constructie ale caminelor;
– repararea platformei deteriorate de exfiltratii anormale ;
– refacerea protectiei anticorozive;
– refacerea eventualelor degradari manifestate prin pete de rugina, desprinderea
stratului de beton,zone degradate de beton;
– completarea pieselor metalice lipsa,suduri la elemenetele dezlipite, strangerea
buloanelor de ancoraj si indreptarea barelor indoite.

4. REPARATII CAPITALE
Reparatiile capitale constau în înlocuirea unor tronsoane sau refacerea unor camine în
vederea asigurarii unei normale functionari a retelei.

5. REPARATII ACCIDENTALE
Reparatiile accidentale se fac ori de câte ori se constata deteriorari, defectiuni sau avarii,
pentru mentinerea constructiilor în stare normala de functionare si siguranta.
5.1. Dupa efectuarea reparatiilor (curente, capitale sau accidentale) si umplerea cu
pamânt a transeei, este obligatorie aducerea terenului la starea initiala (anterioara ivirii
defectiunii)
5.2. În cazul efectuarii unor lucrari (ex. modernizarea unor cai de acces, sapaturi la
diverse retele, etc.) se va urmari permanent ca aceste camine sa nu fie acoperite cu beton, asfalt,
etc., sau sa fie blocate.