UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE, ŞTIINŢE POLITICE

ŞI ADMINISTRATIVE

DEPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

Eseu
CONFLICTE INTERAȚIONALE ÎN LUMEA CONTEMPORANĂ

Autorul: Rucșineanu Alexandru, gr. RI-303 ______________

Conducător ştiinţific: Conacu V. , l.univ. _____________

CHIŞINĂU, 2018
 Lumea contemporană prezintă un șir de conflicte internaționale ce au loc în
continuu, fie ele de ordin politic, militar, economic sau socio-cultural aceste
conflicte denotă una din aspectele interacțiunii dintre actorii sistemului
internațional. Sociologul L. Coser determină conflictul ca fiind “o luptă pentru
valori şi dreptul de a deţine statutul, puterea şi resursele, în cadrul căreia scopul
rivalilor este de a neutraliza, cauza prejudicii sau lichida oponentul”. Cercetătorul
American A. Rapoport susţine că “crearea unei teorii generale a conflictului este
puţin probabilă, deoarece însuşi noţiunea de “conflict” reflectă existenţa unor
manifestări complet diferite, care se supun unor principii diferite”.

Potrivit lui S. Huntigton, paradigma realistă se poate înnoi și îmbogăți,

apropiindu-se de realitate, acceptînd ca actor al relațiilor internaționale nu statul
(realismul clasic) ci un alt actor, civilizația. Societatea internațională este privită în
continuare ca fiind una anarhică, spațiu destinat unei violențe perpetue și
generalizate, în care pot apărea la un moment dat diferite alianțe între spațiile
civilizaționale, spre a echilibra orientările hegimonice ale unor poli civilizationali
rivali.1
Conflictele armate (internaţionale şi locale) se caracterizează prin
complexitate şi diversitate. Expresia „conflict destructurat” a fost utilizată pentru a
se referi asupra situaţiei de conflict armat în care structurile statutului sînt
primejduite încît nu mai există autorităţi care să exercite puterea, să asigure un
serviciu public minimal. Conflictele „destructurate” nu se caracterizează printr-un
obiectiv de război, ci prin forma lor, prin absenţa sau disoluţia întregii structuri
(civile, sociale, religioase şi militare) în stat sau în fracţiunile combatante.
Scopurile urmărite în astfel de conflicte, deseori, nu sînt clare din cauza lipsei unei
structuri. Existenţa unui conflict intern implică în esenţă o anumită pierdere a
controlului de către Guvern asupra teritoriului şi populaţiei.2

1
Conferința Internațională Lumen, vol. 5: Secțiunea Științe Politice și Studii Europene, ed. Lumen, Iași 2011, p. 84
2
Radj Cărbune, Esenţa şi dinamica conflictelor internaţionale, https://radjcarbune.wordpress.com/2011/03/15/
esenta-si-dinamica-conflictelor-internationale/, accesat 10.01.2018
 Conform cifrelor idex 2015 a bazei de date a conflictelor armate ACD, se
înregistrează 40 de conflicte active, 167,000 de decese și 12 mln. De refugiați. 3
Conform Centrul de Monitorizare a Deplasărilor Interne (iDMC) în 2016, au
existat 6.9 milioane de noi deplasări interne prin conflicte și violență. Africa sub-
sahariană a depășit Orientul Mijlociu ca fiind cea mai afectată regiune, cu aproape
un milion de noi deplasări în Republica Democratică Congo ca urmare a ciocnirilor
violente din provinciile Kivu de Nord, Kivu de Sud și Kasai. În Orientul Mijlociu
au continuat să existe niveluri semnificative de deplasări, în timp ce Siria, Irak și
Yemen se confruntă cu aproape două milioane de noi deplasări în total în 2016. 4
Conflictele internaționale prezintă un punct de îngrijorare pentru orice
societate din lume. Chiar și în cele mai favorabile circumstațe, procesul de
menținerea păcii reprezintă un efort complicat și dificil. Varietatea de metode este
atît un un produs al complexității crescute a conflictelor internaționale, cît și al
experienței comunității internaționale de a administra statele care au nevoie de
ajutor extern, conflictele separatiste, centraliste și cele interstatale. În timp ce
războaiele din trecut se aflau în mare parte în grija șefilor de stat și miniștrilor de
externe, conflictele din secolele XX și XXI a extins distrugerea și amenințarea
securității la scală regională și mondială.

Pe lîngă strategiile naționale elaborate și executate de guvernanța locală,

există și anumite standarde internaționale privind managementul situațiilor de
urgență propuse de structuri internaționale: ONU, OSCE, UE și NATO. 5 În pofida
existenței unei cooperări internaționale, totuși există și anumite riscuri ce pot
împedica negocierile pentru menținerea păcii sau soluționara unui litigiu. Prin
urmare este necesar de menționat conflictele de interes, cauzate de ambițiile
politice diferite, care poate avea efecte negative asupra funcționării eficiente de
gestionare a crizelor.

3
ACD, Date și analize privind conflictele din întreaga lume: https://acd.iiss.org/, accesat 10.01.2018
4
iDMC, New Displacement-Conflicts: http://www.internal-displacement.org/global-report/grid2017/, accesat
10.01.2018
5
Cornelia Baciu, Conflict și Negociere în Relațiile Internaționale, GRIN Verlag, 2010, p. 25
Bibliografie

 Cornelia Baciu, Conflict Si Negociere in Relatiile Internationale, GRIN

Verlag, 2010, p.110
 Corvin Lupu, Notiuni de teoria relatiilor internationale: conflicte
internationale si gestionarea crizelor, organizatii international, Alma Mater,
2002 p.308
 Nicolae Steiner, Standardele Naționale Și Internaționale Privind
Managementul Situațiilor De Urgență, Centrul Naţional De Pregătire In
Managementul Medical Al Dezastrelor, București 2012. p. 92
 Conferinta internationala Lumen (2011) vol. 5: sectiunea Stiinte Politice si
Studii Europene, Editura Lumen, 2011, p. 184