Modelarea Curgerii Apei Cu Suprafata Libera Pe Un Rau in Dreptul Unui Pod

Modelarea Curgerii Apei cu Suprafata Libera pe un Rau in Dreptul unui Pod
CUPRINS
1. Introducere .................................................................................................................................. 4
2. Mișcarea permanentă cu suprafață liberă.................................................................................... 5

2.1. Domeniu de clasificare. Clasificări. ................................................................................................... 5
2.2. Mișcarea uniformă în canale și conducte ........................................................................................... 5
2.1.3. Calculul hidraulic al canalelor ........................................................................................................ 6
2.3.1. Viteze admisibile......................................................................................................................... 7
2.3.2. Coeficientul de rugozitate ........................................................................................................... 7
2.4. Studiul energetic al curenților cu suprafață liberă.............................................................................. 8
2.4.1. Energia specifică a secțiunii. Mișcări lente și mișcări rapide ..................................................... 8
2.4.2. Criterii pentru recunoasterea stării de mișcare .......................................................................... 10
2.5. Mișcarea neuniformă gradual variată ............................................................................................... 12
2.5.1. Variația energiei specifice în lungul curentului ........................................................................ 13
2.5.2. Ecuația diferențială a mișcării gradual variate. Formele curbei suprafeței libere ..................... 13
2.6. Saltul hidraulic ................................................................................................................................. 14
2.7. Trasarea curbei suprafeței libere a apei............................................................................................ 17
2.7.1. Racordarea a două canale .......................................................................................................... 17
3. Modelarea matematică a curgerii cu suprafață liberă cu ajutorul programului HEC-RAS ...... 21

3.1. Interfața utilizatorului ...................................................................................................................... 21
3.2. Componente ale curgerii cu suprafață liberă.................................................................................... 22
3.3. Baza teoretică pentru calculele mișcării unidimensionale ............................................................... 23
3.3.1. Profilele cu suprafață de curgere permanentă ........................................................................... 23
3.3.2. Ecuații pentru calculul în profilele de bază ............................................................................... 23
3.3.3. Împarțirea secțiunilor transversale pentru calculul transportului .............................................. 25
3.3.4. Coeficientul Manning (rugozitatea) .......................................................................................... 26
3.3.5. Evaluarea energiei cinetice ....................................................................................................... 27
3.3.6. Calculul pierderii de sarcină pe fundul canalului ...................................................................... 28
3.3.7. Determinarea adâncimii critice ................................................................................................. 29
3.3.8. Limitarea curgerii uniforme ...................................................................................................... 30
2
4. Modelarea curgerii cu suprafață liberă pe un râu în dreptul unui pod ...................................... 32

4.1. Date de bază ..................................................................................................................................... 32
4.2. Etape parcurse în realizarea modelului de calcul ............................................................................. 32
4.3. Rezultate obținute ............................................................................................................................ 39
5. Concluzii ................................................................................................................................... 55
6. Bibliografie ............................................................................................................................... 56
3
1. Introducere
Tema prezentului proiect o reprezintă modelarea matematică a curgerii cu suprafață liberă

pe un râu în dreptul unui pod.
Pentru realizarea obiectivului propus, s-a ales o secțiune de râu, utilizând pentru calcul
programul HEC-RAS.
Canalul Mureș ales ca și obiect de studiu este traversat de tronsonul de autostradă. În acest
scop s-a propus un pod de 3x35 m. Podul are o structură separată cu grinzi prefabricate din beton
precomprimat şi post tensionat şi tablier monolitic C35/45, proiectat conform EuroCOD EN1991
şi standardele asociate. Culeele și radierul sunt fabricate in situ din beton armat C30/37. Pentru
pile a fost ales C25/30. Fundaţie pe piloţi foraţi cu diametru Φ1.20 m (C25/30), adâncime>12 m.
Debitul cu probabilitatea de depășire de 1% este de 2.00 m3/s, coeficientul de rugozitate a
albiei râului a fost ales la 0.045 iar pentru albia minoră la 0.06. Panta hidraulică medie a râului în
secțiunea analizată a rezultat 0.05%.
Pe baza acestor date s-a calculat secțiunile transversale ale albiei râului poziționate la
diferite distanțe amonte și aval de pod (100, 50, 25 m).
Pe baza secțiunilor transversale, s-au trasat cheile limnimetrice corespunzătoare fiecărei
secțiuni în parte, cu scopul de a identifica nivelul apei funcție de debitul de calcul.
4
2. Mișcarea permanentă cu suprafață liberă
2.1. Domeniu de clasificare. Clasificări.
Mișcarea cu suprafață liberă a lichidelor ridică un domeniu foarte larg de probleme

practice. Mișcări cu suprafață liberă au loc în canale, în albiile râurilor sau în conducte cu secțiunea
parțial plină.
Mișcarea cu suprafață liberă se poate clasifica astfel:
- mișcări uniforme
- mișcări neuniforme - mișcări gradual variate - mișcări lente
- mișcări rapide
- mișcări rapid variate
Mișcările uniforme sunt caracterizate prin linii de curent rectilinii și paralele, viteza medie
și adâncimea sunt constante în lungul curentului, iar suprafața liberă este un plan înclinat.
La mișcările neuniforme liniile de curent nu sunt rectilinii și paralele, iar viteza medie
variază în lungul curentului.
Mișcarea neuniformă este considerată gradual variată dacă gradul de neuniformitate este
relativ redus.
Mișcările rapid variate prezintă neuniformități mari în variația vitezelor sau a liniilor de
curent.
2.2. Mișcarea uniformă în canale și conducte
Mișcarea uniformă cu suprafață liberă se poate realiza în albii rectilinii de formă prismatică
sau cilindrică.
Aceste condiții sunt îndeplinite de albii artificiale create sub formă de canale, galerii,
jgheaburi, conducte, rigole, sanțuri etc.
Adâncimea curentului în mișcare uniformă poartă numele de adâncime normală și se
notează cu h0. Panta de așezare a albiei sau conductei poartă numele de panta fundului și se notează
cu i. Ea se defineste astfel:
𝑑𝑧0
𝑖=− = 𝑠𝑖𝑛𝜃
𝑑𝑠
în care:
z0 - cota liniei fundului
s - lungimea măsurată de-a lungul curentului
θ - unghiul liniei fundului cu orizontala.
5
Figura 2.1. Mișcarea uniformă cu suprafață liberă
2.1.3. Calculul hidraulic al canalelor
Aria secțiunii transversale (în formula Q = A· V) ca și adâncimea ar trebui definite în

secțiunea vie a curentului, perpendiculară pe liniile de curent. În cazul canalelor cu pantă mică,
fără a face o eroare mare, adâncimea și secțiunea pot fi determinate într-un plan vertical.
La o mișcare uniformă cu nivel liber, panta fundului, panta piezometrică și panta hidraulică
sunt egale:
𝑖 = 𝐽𝑝 = 𝐽
Formulele de bază pentru calculul hidraulic al canalelor sunt cele întâlnite la calculul
conductelor sub presiune in care se înlocuiește panta hidraulică cu panta fundului. Astfel, formula
lui Chézy se scrie:
𝑣 = 𝐶√𝑅𝑖
pentru debit se obține:

𝑄 = 𝐴𝐶√𝑅𝑖
sau:
𝑄 = 𝐾0 √𝑖
în care K0 este modulul de debit.

Formulele precedente permit să se rezolve problemele care se pun în mod obișnuit la canale
sau conducte cu curgere cu nivel liber.
La calculul hidraulic al canalelor apar urmatoarele probleme:
 Calculul debitului Q, când se dau: i, n, h0 și forma secțiunii transversale;
6
 Calculul pierderilor de sarcină sau pantei când se dau: Q, n, h0 și forma secțiunii

transversale.
 Calculul adâncimii h0 când se dau Q, i, n și forma secțiunii transversale.
𝑄
Calculul adâncimii normale se rezolvă cu ajutorul relației: 𝐾0 = .
√𝑖
Ecuația se rezolvă prin încercări sau cu ajutorul unui grafic. Dându-se valori lui h, se
trasează curba 𝐾 = 𝑓(ℎ). Pe acest grafic se determină valoarea h0 corespunzătoare modului de
debit K0.
La conducte sau galerii cu forme tipizate calculul se face cu ajutorul unor diagrame.
Figura 2.2. Grafic pentru calculul adâncimii normale
2.3.1. Viteze admisibile
La proiectarea hidraulică a canalelor trebuie ca, în diferite regimuri de exploatare, viteza

medie a apei în canal sa fie cuprinsă între o limită inferioară, viteza minimă admisibilă, și o limită
superioară, viteza maximă admisibilă.
La depășirea limitei superioare, curentul de apă atacă și erodează materialul din care sunt
alcătuite patul și pereții canalului sau conductei. Viteza maximă admisibilă depinde atât de
caracteristicile materialului care alcătuiește patul albiei cât și de caracteristicile hidraulice ale
curgerii (adâncime, viteză).
Viteza minimă admisibilă este limita la care începe depunerea aluviunilor și înămolirea
canalului, dacă acesta transportă apa cu aluviuni (materiale nisipoase). Viteza minimă admisibilă
depinde de caracteristicile aluviunilor și de caracteristicile curgerii.
2.3.2. Coeficientul de rugozitate
Rugozitatea se exprimă prin coeficientul de rugozitate n.

La cursurile de apă naturale și la canalele cu secțiune compusă, de regulă, rugozitatea nu
este aceeași pe tot perimetrul. La albii bine conformate, fară albii bine conformate, fără albii majore
foarte dezvoltate, se folosește o rugozitate medie calculată ca o medie ponderată:
7
∑ 𝑛𝑖 𝑃𝑖
𝑛=
𝑃
în care Pi este lungimea aferentă rugozității ni, iar P este perimetrul udat (𝑃 = ∑ 𝑃𝑖 ).
La albiile compuse, cu albie majoră dezvoltată, calculul debitului se face separat pentru
fiecare albie în ipoteza aceleiași pante de scurgere și se însumează debitele.
2.4. Studiul energetic al curenților cu suprafață liberă
Analiza energetică a curenților cu nivel liber constituie o introducere în studiul mișcărilor

neuniforme. Mișcările neuniforme iau naștere când sunt deranjate condițiile de mișcare uniformă.
Modul în care curentul reacționează la perturbațiile care deranjează mișcarea uniformă depinde, în
mare măsură, de caracteristicile energetice ale curentului, în special de raportul dintre energia
cinetică și cea potențială a curentului.
Studiul energetic pune în evidență o serie de proprietăți generale ale curenților cu suprafață
liberă și posibilitatea clasificării lor în două categorii: curenți cu stare lentă de mișcare și curenți
cu stare rapidă de mișcare.
2.4.1. Energia specifică a secțiunii. Mișcări lente și mișcări rapide
Se consideră un curent cu suprafață liberă, cu mișcare permanentă, uniformă sau gradual

variată. Sracina hidrodinamică într-o secțiune oarecare în raport cu un plan de referință arbitrar
ales, se exprimă:
𝑝 𝛼𝑉 2 𝛼𝑉 2
𝐻 = (𝑧 + ) + = 𝑧0 + ℎ +
𝛾 2𝑔 2𝑔
Valoarea sarcinii hidrodinamice H depinde de poziția arbitrară a planului de referință și

nnumai ultimii doi termeni depind de caracteristicile curentului în secțiunea considerată; suma lor
se notează cu HA:
𝛼𝑉 2
𝐻𝐴 = ℎ +
2𝑔
8
Figura 1.3. Definirea energiei specifice a secțiunii: a - profil în lung; b - secțiune curentă
Această mărime poartă nume de sarcină hidrodinamică a secțiunii sau energia specifică a
secțiunii.
În cazul z0= 0, când planul de referință trece prin punctul cel mai jos al secțiunii
considerate, relația se scrie:
𝛼𝑄 2
𝐻𝐴 = ℎ +
2𝑔𝐴2
Într-o secțiune de formă dată, la un debit constant Q, deci mișcare permanentă, energia
specifică a secțiunii HA depinde numai de h.
Figura 2.2. Graficul variației energiei specifice a secțiunii la Q constant
Din analiza graficului de variație rezultă următoarele:

 Curba are un minimum în funcție de h, ceea ce arată că scurgerea nu este posibilă decât
dacă:
9
𝐻𝐴 ≥ (𝐻𝐴 )𝑚𝑖𝑛
 Pentru o energie specifică a secțiunii dată, 𝐻𝐴 > (𝐻𝐴 )𝑚𝑖𝑛 , corespund două stări de mișcare,
una cu adâncimea h1 și cealaltă cu adâncimea h2. Prima are punctul reprezentativ 1 pe
𝑑𝐻𝐴
ramura inferioară a curbei, pentru care < 0 și a doua are punctul reprezentativ 2 pe
𝑑ℎ
𝑑𝐻𝐴
ramura superioară pentru care > 0.
𝑑ℎ
Se trage concluzia că pentru 𝐻𝐴 > (𝐻𝐴 )𝑚𝑖𝑛 există două stări de curgere, calitativ deosebite,
și anume:
- stare lentă de curgere, reprezentată prin ramura superioară a curbei și caracterizată prin
𝑑𝐻𝐴
> 0.
𝑑ℎ
- stare rapidă de curgere, reprezentată prin ramura inferioară a curbei și caracterizată prin
𝑑𝐻𝐴
< 0.
𝑑ℎ
Pentru 𝐻𝐴 = (𝐻𝐴 )𝑚𝑖𝑛 rezultă o stare de scurgere, care poartă numele de stare critică, căreia
îi corespunde o adâncime hcr care poartă numele de adâncime critică.
2.4.2. Criterii pentru recunoasterea stării de mișcare
 Criteriul Froude
Numărul Froude este o mărime adimensională ce reprezintă raportul dintre intensitatea

forței de inerție și intensitatea forței de greutate aplicate unui element de lichid. Se notează cu Fr
și se scrie astfel(cu α=1):
𝑄2 𝐵 𝑉2
𝐹𝑟 = =
𝑔 𝐴3 𝑔ℎ𝑚
în care s-a înlocuit Q/A=V și s-a notat A/B=hm, adâncimea medie a curentului.
A doua expresie arată că numărul Froude este proporțional cu raportul dintre dublul
energiei cinetice și energia potențială a curentului.
𝑑𝐻𝐴 𝛼𝑄 2 𝐵
Relația =1− se poate scrie:
𝑑ℎ 𝑔 𝐴3
𝑑𝐻𝐴
= 1 − 𝐹𝑟
𝑑ℎ
Numărul Froude este un criteriu specific de clasificare a mișcărilor cu nivel liber.

Comparând numărul Froude cu valoarea 1, mișcarea poate fi:
 Dacă Fr < 1, mișcare lentă
 Dacă Fr = 1, mișcare critică
10
 Dacă Fr> 1, mișcare rapidă

Mișcarea lentă mai este denumită fluvială și subcritică. Mișcarea rapidă mai este denumită
torențială și supercritică.
 Criteriul adâncimii
Adâncimea curentului reprezintă un criteriu natural de recunoaștere a stării de mișcare:

 Dacă h > hcr, mișcare lentă
 Dacă h = hcr, mișcare critică
 Dacă h < hcr, miscare rapidă
Pentru aplicarea criteriului adâncimii este necesară cunoașterea adâncimii critice. Ea se
poate determina construind graficul energiei specifice a secțiunii sau se poate determina direct.
Relația de calcul a adâncimii critice se obține punând condiția de minim a energiei specifice
𝑑𝐻 𝛼𝑄 2 𝐵
a secțiunii, anulând derivata 𝑑ℎ𝐴 = 1 − . Se obține:
𝑔 𝐴3
𝐴3𝑐𝑟 𝛼𝑄 2
𝑓(ℎ𝑐𝑟 ) = =
𝐵𝑐𝑟 𝑔
Ecuația se rezolvă de obicei grafic, sau numeric prin încercări.
Figura 2.3. Calculul grafic al adâncimii critice
În cazul albiei dreptunghiulare se poate găsi o formulă directă de calcul:

𝐴 = 𝐵 ∙ ℎ; 𝑄 = 𝐵𝑞
în care: B - lățimea albiei; q - debit specific
𝐴3 𝛼𝑄 2
În aceste condiții, din ecuația 𝑓(ℎ𝑐𝑟 ) = 𝐵𝑐𝑟 = rezultă:
𝑐𝑟 𝑔
11
3 𝛼𝑞 2
ℎ𝑐𝑟 = √
𝑔
 Criteriul vitezei
Derivă din criteriul Froude; la Fr = 1, pentru starea critică de mișcare, rezultă o anumită
viteză critică:
𝑉2
𝐹𝑟 = = 1; 𝑉𝑐𝑟 = √𝑔ℎ𝑚
𝑔ℎ𝑚
Se poate recunoaște starea de mișcare comparând viteza curentului cu viteza critică:

 Dacă V < Vcr, mișcare lentă
 Dacă V = Vcr, mișcare critică
 Dacă V > Vcr, mișcare rapidă
 Criteriul pantei
Mișcarea uniformă în stare critică se realizează la o anumită pantă critică icr, pentru care se
𝑄2
obține Fr = 1, V = Vcr, h = hcr. Panta critică se calculează cu relația 𝑖 = 𝐾2 , în care se introduc
0
mărimi corespunzătoare adâncimii critice:
𝑄2 𝑄2
𝑖𝑐𝑟 = 2 2 2 = 2
𝐴𝑐𝑟 𝐶𝑐𝑟 𝑅𝑐𝑟 𝐾𝑐𝑟
Folosindu-se acest criteriu, mișcarea se stabilește astfel:

 Dacă i < icr, mișcare lentă
 Dacă i = icr, mișcare critică
 Dacă i > icr, mișcare rapidă
2.5. Mișcarea neuniformă gradual variată
De obicei, mișcarea apei în râuri și canale este neuniformă. Modificările de secțiune sau de
traseu se resimt asupra caracteristicilor curgerii pe distanțe lungi, provocând modificări de niveluri.
Acest lucru se întâmplă în special la albiile naturale.
Problema care interesează la mișcarile gradual variate este determinarea suprafeței libere a
apei de-a lungul curgerii.
12
2.5.1. Variația energiei specifice în lungul curentului
La mișcarea gradual variată, datorită modificărilor ce se produc în lungul curgerii, privind

adâncimea h și viteza medie V, are loc o variație a energiei specifice a secțiunii HA.
Legea de variație a energiei specifice: 𝐻 = 𝑧0 + 𝐻𝐴 sau 𝐻𝐴 = 𝐻 − 𝑧0 .
Derivând relația în raport cu s, se obține:
𝑑𝐻𝐴 𝑑𝐻 𝑑𝑧0
= −
𝑑𝑠 𝑑𝑠 𝑑𝑠
și ținând seama că:
𝑑𝐻 𝑑𝑧0
= −𝐼ș𝑖 = −𝑖
𝑑𝑠 𝑑𝑠
rezultă:
𝑑𝐻𝐴
=𝑖−𝐼
𝑑𝑠
2.5.2. Ecuația diferențială a mișcării gradual variate. Formele curbei suprafeței libere
Sarcina hidrodinamică într-o anumită secțiune este dată de relația:

𝛼𝑉 2 𝛼𝑄 2
𝐻 =𝑧+ℎ+ =𝑧+ℎ+
2𝑔 2𝑔𝐴2
Curba suprafeței libere este descrisă de variația adâncimii h în raport cu coordonata spațială
s. De aceea, pentru obținerea ecuației diferențiale a mișcării gradual variate se derivează relația de
mai sus în raport cu s ținând seama că la o albie neprismatică, aria A este o funcție de spațiu s și
de adâncime h; pe de altă parte, adâncimea h este funcție de s, adică:
𝐴 = 𝑓(𝑠, ℎ)ș𝑖ℎ = 𝑔(𝑠)
𝑑𝐻 𝑑𝑧 𝑑ℎ 𝛼𝑄 2 𝑑𝐴
= + −
𝑑𝑠 𝑑𝑠 𝑑𝑠 𝑔𝐴3 𝑑𝑠
Din aceste două relații se obține:
𝑑𝐴 𝜕𝐴 𝜕𝐴 𝑑ℎ
= +
𝑑𝑠 𝜕𝑠 𝜕ℎ 𝑑𝑠
și ținând seama că:
𝑑𝐻 𝑑𝑧 𝜕𝐴
= −𝐼; = −𝑖ș𝑖 = 𝐵,
𝑑𝑠 𝑑𝑠 𝜕ℎ
relația devine:
𝑑ℎ 𝛼𝑄 2 𝐵 𝛼𝑄 2 𝜕𝐴
𝑖−𝐼 = (1 − )−
𝑑𝑠 𝑔𝐴3 𝑔𝐴3 𝜕𝑠
13
sau:
𝛼𝑄 2 𝜕𝐴
𝑑ℎ 𝑖 − 𝐼 + 𝑔𝐴3 𝜕𝑠
=
𝑑𝑠 1 − 𝐹𝑟
în care:
𝛼𝑄 2 𝐵
𝐹𝑟 =
𝑔𝐴3
𝜕𝐴
Pentru albii prismatice 𝜕𝑠 = 0 și ecuația devine:
𝑑ℎ 𝑖−𝐼
=
𝑑𝑠 1 − 𝐹𝑟
2.6. Saltul hidraulic
Saltul hidraulic este o formă specială de mișcare cu suprafață liberă, prin care se face
trecerea de la mișcarea în stare rapidă la mișcarea în stare lentă. În saltul hidraulic, mișcarea are o
neniformitate pronunțată, fiind caracterizată printr-o creștere relativ bruscă a adâncimilor și o
modificare importantă a distribuției vitezelor.
Saltul hidraulic prezintă din punct de vedere structural o secțiune de intrare cu adâncimea
h1, iar după o lungime Lsh o secțiune de iesire de adâncime h2. Între cele două adâncimi se situează
adâncimea critică într-un raport h1< hcr< h2. Curentul de lichid în interiorul saltului hidraulic este
structurat pe două componente suprapuse: la partea inferioară se formează un jet divergent de la
h1la h2și lungime Lsh, iar la partea superioară se formează un vârtej cilindric cu circulația apei în
sens contrar direcției din jet.
Figura 2.4. Saltul hidraulic: a – schema saltului hidraulic; b – graficul variației energiei specifice
a secțiunii; c – graficul funcției saltului.
14
Saltul hidraulic se diferențiază în funcție de raportul dintre cele două adâncimi conjugate
(intrare și ieșire) și este clasificat în funcție de valoarea numărului Froude în secțiunea de intrare
(Fr1). Pentru saltul hidraulic format pe un canal cu pantă redusă se admite următoarea clasificare:
 Fr1 =1...3, salt ondulat
Figura 2.5. Salt hidraulic ondulat
 Fr1 = 3...6, salt incipient
Figura2.6. Salt hidraulic incipient
 Fr1 = 6...20, salt cu jet oscilant
Figura 2.7. Salt hidraulic cu jet oscilant
 Fr1 = 20...80, salt perfect sau stabil
Figura 2.8. Salt hidraulic perfect
15
 Fr1 = > 80, salt dezvoltat
Figura 2.9. Salt hidraulic dezvoltat
Parametrii hidraulici ai saltului determinați prin calcul sunt următorii:

- numărul Fr1
𝛼𝑣12 𝛼𝑄 2 𝐵
𝐹𝑟1 = =
𝑔ℎ1 𝑔𝐴13
- adâncimile conjugate h1 și h2
- lungimea saltului Lsh
- inăltimea saltului hidraulic a
- pierderile de sarcină în salt Hr,sh
𝛼1 𝑉12 𝛼2 𝑉22
ℎ𝑟𝑠 = 𝐸1 − 𝐸2 = 𝑒1 − 𝑒2 = (ℎ1 + ) − (ℎ2 + )
2𝑔 2𝑔
- coeficientul de disipare a energiei hidraulice Cd:
ℎ𝑟𝑠 ℎ𝑟𝑠
𝐶𝑑 = =
𝐸1 ℎ + 𝛼1 𝑉12
1 2𝑔
În cazul albiilor de formă dreptunghiulară se obțin următoarele relații de calcul a

parametrilor saltului hidraulic:
- adâncimi conjugate
ℎ2 8𝛼𝑞 2 ℎ1 8𝛼𝑞 2
ℎ1 = [√1 + − 1] , ℎ2 = [√1 + − 1]
2 ℎℎ23 2 ℎℎ13
- lungimea saltului dedusă prin experimente de laborator
𝐿𝑠 √𝐹𝑟1
= (3,86 − ) (√1 + 8𝐹𝑟1 − 3)
ℎ1 20
16
√𝐹𝑟1
𝐿𝑠 = 2 (3,86 − ) (ℎ2 − ℎ1 )
20
Disiparea energiei în salt hrs și coeficientul de disipare CD a energiei se determină cu

relațiile:
(ℎ2 − ℎ1 )
ℎ𝑟𝑠,𝑑 =
4ℎ1 ℎ2
ℎ 3
(ℎ2 − ℎ1 )3 1 (ℎ2 − 1)
1
𝐶𝐷 = 𝑉12
= 𝑉12 ℎ = 𝑓(𝐹𝑟1 )
4ℎ1 ℎ2 (ℎ1 + 2𝑔) 1 + 2𝑔ℎ 4 ℎ2
1 1
Saltul hidraulic are multiple aplicații în calculul sistemelor hidrotehnice, în special la

disiparea energiei și la racordarea biefurilor.
2.7. Trasarea curbei suprafeței libere a apei
Orice calcul al suprafeței libere într-un canal se începe cu trasarea calitativă a curbei, ceea
ce comportă trei operații:
- recunoașterea tipului de canal, lent sau rapid
- recunoașterea secțiunilor de comandă și calculul cotelor de comandă determinate se mișcarea
gradual variată sau uniformă în canale.
- trasarea propriu-zisă a curbei suprafeței libere
Prima operație se efectuează folosind criteriul adâncimii (ℎ0 < ℎ𝑐𝑟 , ℎ0 > ℎ𝑐𝑟 ) sau
criteriul pantei (𝑖 < 𝑖𝑐𝑟 , 𝑖 > 𝑖𝑐𝑟 ) care presupune calculul celor două adâncimi caracteristice.
A doua operație, recunoașterea secțiunii de comandă se face după criteriul vietezei: la
mișcările lente de comandă sunt situate spre aval, iar la mișcările rapide sunt situate spre amonte.
Trasarea propriu zisă se face ținând seama de tipul canalului și poziția cotelor de comandă.
2.7.1. Racordarea a două canale
Sub această denumire se înțelege trasarea curbei suprafeței libere între două canale de
lungime mare, având aceeași secțiune, dar având pante diferite.
Problema poate fi sintetizată în patru situații.
Racordare canal lent - canal lent.
17
Figura 2.10. Racordare a două canale lente: a - h01 > h02; b - h01 < h02
Curba suprafeței libere, în cele doua cazuri, este trasată cu linie plină și respectă regula
generală privind poziția secțiunilor de comandă. Astfel, pentru secțiunea 2, considerat foarte lung,
secțiunea de comandă este situată spre aval, și generează mișcarea uniformă în canal: cota de
comandă este dată de adâncimea normală h02. Pentru canalul 1, secțiunea de comandă este sețiunea
de trecere, unde se produce schimbarea pantei. Cota de comandă pentru canalul 1 este adâncimea
h02, iar curba suprafeței libere va fi formată dintr-o curbă de tip b1 sau a1, pe canalul 1 și linia
normală N2 - N2 pe canalul 2.
Nici una din curbele cu linie punctată, de pe canalul 2, nu coincide cu curbele de tip a1 sau
b1, singura formă posibilă fiind cea desenată cu linie plină. Secțiunea de comandă este secțiunea
de trecere, iar cota de comandă este h02.
Racordarea canal rapid - canal rapid.
Figura 2.11. Racordarea a două canale rapide: a - h01> h02; b - h01< h02
Curbele suprafeței libere sunt trasate cu linie plină. Secțiunile de comandă sunt situate spre
amonte, mișcarea uniformă are loc pe canalul 1, iar mișcarea gradual variată pe canalul 2. Se
admite ca i2 = i1, deci există un singur canal cu mișcare uniformă cu adâncimea h01. Se introduce
o perturbație, modificând panta canalului 2 (i2 ≠ i1, i2 < i1, i2 > i1). Mișcarea intițială fiind în
stare rapidă (h01 < hcr), perturbațiile se vor transmite numai spre aval; pe canalul 1 mișcarea
18
rămâne uniformă, iar suprafața liberă se modifică numai spre aval căpătând forma curbelor b1,
respectiv c1. Secțiunea de comandă este h01.
Racordarea canal lent - canal rapid.
Figura 2.12. Racordarea canal lent - canal rapid: a - i1> 0; b - i1 ≤ 0;

c - cazul când canalul 1 se termină cu o treaptă
Panta canalului 1 este mai mică decât panta critică (i1 < icr). Secțiunea de comandă este
secțiunea de trecere, iar cota de comandă este adâncimea critică. Pe ambele canale mișcarea este
neuniformă. Problema tratată la acest punct permite sa facă o serie de observții suplimentare.
- Trecerea de la regim lent la regim rapid are aspect continuu, dar comportă o cădere pronunțată a
suprafeței libere, localizată pe o zonă restrânsă în jurul secțiunii de trecere. În această zonă,
mișcarea are un caracter neuniform mai pronunțat.
- Mișcarea lentă pe canalul prismatic 1 nu se poate transforma in mișcare rapidă, oricât de mare ar
fi panta canalului 2. Curgerea din bieful amonte nu este influențată de condițiile de mișcare din
bieful aval.
Racodarea canal rapid - canal lent.
Figura 2.13. Racordarea canal rapid - canal lent
19
Pe canalul rapid 1 secțiunea de comandă este spre amonte și determină o mișcare uniformă
și rapidă cu h01 < hcr. Pe canalul 2, lent, secțiunea de comandă este departe spre aval și determină
o mișcare uniformă și lentă cu h02 > hcr. Între cele doua canale racordarea se face printr-un salt
hidraulic ca formă de trecere de la regim rapid la regim lent. Saltul poate avea loc pe canalul 2 sau
pe canalul 1 în apropierea secțiunii de trecere.
Pentru toate formele de racordare secțiunea de trecere joacă rolul de secțiune de comandă.
20
3. Modelarea matematică a curgerii cu suprafață liberă cu ajutorul programului HEC-

RAS
Hydrologic Engineering Centers River Analysis System (HEC-RAS) este un program de

calcul realizat de U.S. Army Corps Of Engineers, Hydrologic Engineering Center. Este unul din
cele mai cunoscute și utilizate pachete de programe din lume privind analiza sistemelor
hidrografice.
HEC-RAS este un sistem intergrat de software, conceput pentru o utilizare interactivă într-
un mediu cu o multitudine de probleme. Sistemul cuprinde o interfață grafică pentru utilizator,
analiza separată a componentelor, stocarea datelor și gestionarea capacităților, graficelor și a
facilităților de raportare.
Sistemul HEC-RAS cuprinde patru modele de analize unidimensionale:
- curgere permanentă
- curgere nepermanentă
- transportul sedimentelor
- analiza calității apei
Elementul cheie constă în faptul ca toate componentele utilizează o reprezentare comună a

parametrilor geometrici ai albiei râului și rutine comune de calcul geometric și hidrologic. Sistemul
conține câteva caracteristici de proiectare care pot fi apelate după calculul suprafeței libere a apei.
HEC-RAS a fost conceput pentru a executa calculele hidraulice unidimensionale pentru
suprafața liberă a apei în mișcare permanentă, gradual variată pe râuri în regim natural sau în canale
construite.
3.1. Interfața utilizatorului
Utilizatorul interacționează cu HEC-RAS, printr-o interfață grafică de utilizator (GUI).

Obiectivul principal al designului interfeței este de a ușura utilizarea soft-ului concomitent cu
menținerea unui nivel ridicat al eficienței pentru utilizator. Interfața prevede urmatoarele funcții:
- gestionarea fișierelor
- date de intrare și de ieșire
- afișarea grafica a datelor de intrare și de ieșire
- facilități de raportare
- ajutor on-line
21
3.2. Componente ale curgerii cu suprafață liberă
Curgere permanentă
Această parte a sistemului de modelare este destinată pentru calculul profilelor suprafeței
apei pentru mișcarea neuniformă gradual variată. Sistemul poate gestiona o intreagă rețea de canale
sau un singur sector de râu.
Procedura de calcul se bazează pe soluția ecuației unidimensionale a energiei, pierderea de
energie este calculată cu ecuația lui Manning, funcție de contracții si dilatări. Ecuația de moment
este utilizată în situații în care curgerea apei este rapid variată. Aceste situații includ: calculul
suprafeței de curgere mixtă (salturi hidraulice), hidraulica podurilor și calculul de confluențe.
Diverse efecte ale obstacolelor, cum ar fi poduri, podețe, diguri, stăvilare, și alte structuri
in luncă pot fi luate în considerare în calcule. Sistemul de curgere permanentă este proiectat pentru
aplicații în gestionarea zonelor inundabile.
Curgere nepermanentă
Aceasta componentă de modelare HEC-RAS este capabilă de a simula o curgere

unidimensională a mișcării neuniforme printr-o întreagă rețea de canale deschise. Modelul redă
calculele unor regimuri de mișcare amestecate (subcritice, supercritice, salturi hidraulice, scăderi
ale nivelului apei).
Calculele hidraulice pentru secțiuni transversale, poduri, podețe, precum și alte construcții
hidraulice care au fost concepute pentru mișcarea uniformă au fost incorporate și în simularea
curgerii nepermanente.
Transpotrul sedimentelor
Aceasta componentă a sistemului de modelare este destinată simulării unidemensionale a

transportului de sedimente.
Modelul va fi proiectat pentru a simula orientarea pe termen lung a transportului și
sedimentării în canal, ceea ce poate rezulta din modificarea frecvenței și duratei descărcărilor de
apă sau din modificarea geometriei albiei.
Acest sistem poate fi folosit pentru evaluarea depunerilor în rezervoare, pentru a proiecta
îngustări ale albiilor necesare pentru menținerea adâncimii de navigare, a estima eroziunea maximă
posibilă în timpul unei viituri mari și a evaluarea sedimentelor în canale fixe.
Analiza calitatii apei
22
Această componentă a sistemului de modelare are intenția de a lăsa utilizatorul să efectueze

analize ale calității apei râurilor.
Această versiune a HEC-RAS-ului poate efectua analizele detaliate de temperatură
precum și transportul unui număr limitat de constituenți ai calității apei. (ex. alge, oxigen
dizolvat, CBO5 etc).
3.3. Baza teoretică pentru calculele mișcării unidimensionale
3.3.1. Profilele cu suprafață de curgere permanentă
HEC-RAS este capabil să efectueze calcule unidimensionale de mișcare neuniformă

gradual variată în albii naturale sau amenajate. Calculele incluse aici sunt:
 Calculul transportului de debit în secțiunile transversale
 Coeficientul Manning "n" pentru calculul principal
 Viteza
 Calculul eroziunii
 Determinarea adâncimii critice
 Aplicarea ecuației de moment
 Limitarea modelului de curgere uniformă
 Îngustarea și lărgirea albiei
3.3.2. Ecuații pentru calculul în profilele de bază
Suprafața profilelor de curgere sunt calculate prin rezolvarea ecuației energiei (ecuația lui
Bernoulli) printr-un procedeu iterativ.
 2V22 1V12
Y2  Z 2   Y1  Z1   he
2g 2g - ecuația energiei
unde:
Y1, Y2 – adâncimea apei în secțiunile transversale;
Z1, Z2 – cota talvegului;
V1, V2 – viteza medie (debitul total/aria totală de curgere);
1 ,  2 - coeficienți de viteză;
g – accelerația gravitatională;
23
he – pierderea de sarcină.
Pierderea de sarcină între cele două secțiuni transversale:
 2V22  1V12
he  L S f  C 
2g 2g
unde:
L – lungimea tronsonului de curgere;
Sf
- panta hidraulică între 2 biefuri;
C – coeficientul de îngustare sau lărgire a albiei.
Figura 3.1. Reprezentarea grafică a legii energiilor
Lungimea tronsolului de curgere este calculată astfel:
Llob Qlob  Lch Qch  Lrob Qrob

L
Qlob  Qch  Qrob
unde:
Llob, Lch, Lrob – lungimile secțiunilor transversale corespunzătoare malului stâng, talvegului și
respectiv malului drept;
Qlob , Qch , Qrob

- mediile aritmetice ale debitelor între cele două secțiuni considerate
corespunzătoare malului stâng, talvegului și respectiv malului drept.
24
3.3.3. Împarțirea secțiunilor transversale pentru calculul transportului
Determinarea transportului total și a coeficientului vitezei pentru o secțiune transversală

necesită ca debitul să fie împărțit în unități pentru care viteza este uniform distribuită. Metoda
folosită de HEC-RAS este de a împarti debitul pe arii folosind punctele de schimbare a
coeficientului Manning ca bază pentru diviziunea secțiunii. Transportul este calculat în fiecare arie
unitară folosindu-se formula lui Chezy de calcul a debitului :
1
Q  KS 1f / 2  K  AR 2 / 3
n
unde:
K – transportul (propagarea) în subdiviziune;
Sf- panta hidraulică
n - coeficientul Manning (rugozitate);
A – aria unitară;
R – raza hidraulică a ariei unitare de curgere (arie/perimetru udat).
Programul însumează transportul pe maluri pentru a-l obține pe cel de pe malul stâng,
respectiv malul drept. Transportul în zona centrală a albiei este calculat normal ca un singur
element de transport. Transportul total pentru secțiunea transversală este obținut prin însumarea
celor trei subdiviziuni (malul drept, malul stâng și talvegul).
Figura 3.2. Calculul debitului într-o secțiune transversală. Metoda 1
O alta metodă de calcul a transportului este de a calcula transportul în fiecare punct de

coordonate de pe maluri. Apoi rezultatele sunt adunate pentru a obține valorile transportului total
pe malul stâng, respectiv malul drept.
25
Figura 3.3. Calculul debitului într-o secțiune transversală. Metoda 2
3.3.4. Coeficientul Manning (rugozitatea)
Debitul (curgerea) în talveg nu este împărțită, cu excepția situațiilor în care rugozitatea se

schimba în interiorul canalului. HEC-RAS testează aplicabilitatea subdivizarii rugozității în
interiorul unei secțiuni transversale a canalului, iar dacă nu este aplicabilă, programul va calcula
doar o singură valoare a lui n pentru întreg canalul.
Programul determină dacă secțiunea transversală a râului poate fi împărțită sau dacă va fi
folosită o valoare compusă a rugozității, bazându-se pe următorul criteriu: dacă panta laterală a
albiei minore este mai abrupta de 5:1 și are mai mult de o valoare a rugozității, se va calcula o
valoare compusa nc. Panta laterală a albiei minore este definită ca fiind distanța orizontală dintre
valoarea adiacentă a rugozității din interiorul albiei minore pe diferența de cotă.Pentru
determinarea rugozității compuse nc în albia minoră care este împărțită în N subdiviziuni, fiecare
cu ”Pi” perimetru udat și coeficientul de rugozitate ”ni”, se va folosi formula:
 N

  P i ni
1.5

nc   i 1 
 P 
 
unde:
nc – coeficientul de rugozitate echivalent sau compus;
P – perimetrul udat pentru întreaga albie;
Pi – perimetrul udat al subdiviziunii I;
ni – coeficientul de rugozitate al subdiviziunii I.
26
3.3.5. Evaluarea energiei cinetice
Din cauză că HEC-RAS-ul este un program de calcul unidimensional al curgerii, doar o

singură suprafață de curgere și, prin urmare, o singura energie primară sunt calculate pentru fiecare
secțiune transversală. Pentru o cotă dată a suprafeței apei, energia primară este obținută prin
calculul unui termen cinetic mediu pentru cele 3 părți ale secțiunii (mal stâng, albia minoră, mal
drept).
V1– viteza în aria de curgere 1;

V2 - viteza în aria de curgere 2.
Pentru a calcula energia cinetică principală este necesar a obține coeficientul α (coeficientul
Coriolis). Alpha este calculat:
V12 V2
Q1  Q2 2
V2 2g 2g
 
2g Q1  Q2
Q1V12  Q2V22

Q1  Q2 V 2
În general

Q V
1 1
2
 Q2V22  ...  QN VN2 
2
QV
Coeficientul de viteză α este calculat bazându-se pe transportul în cele trei părți ale
canalului. Poate, de asemenea, să fie scris cu funcție de coeficienții de transport și arie ca în ecuația:
27
 Klob
3
K ch3 K rob
3

 At   
2
 A3 3 3 
  lob Ach Arob 

Kt3
unde:
At - aria de curgere în secțiunea transversală
Alob, Ach, Arob – aria de curgere în cele trei subdiviziuni
Kt – transportul total în secțiunea transversală
Klob, Kch, Krob – transportul în cele trei subdiviziuni (mal stâng, talveg și mal drept).
3.3.6. Calculul pierderii de sarcină pe fundul canalului
Pierderea de sarcină determinată în HEC-RAS ca produsul între i și L, unde i este panta

hidraulică corespunzătoare talvegului, reprezentativă pentru un canal de lungime L. Panta
hidraulică pentru fiecare secțiune transversală este calculată cu ajutorul ecuației Manning, după
cum urmează:
𝑄 2
𝑖=( )
𝐾
Ecuația transportului mediu
𝑄1 + 𝑄2 2
𝑖=( )
𝐾1 + 𝐾2
este cea folosită de program, cu excepția cazurilor în care o altă ecuație este cerută.
Calculul îngustării sau lărgirii albiei
𝛼1 𝑉12 𝛼2 𝑉22
ℎ𝑐𝑒 = 𝐶 | − |
2𝑔 2𝑔
Unde C este coeficientul de îngustare sau lărgire a albiei.
Programul presupune că îngustarea albiei are loc oricând, presiunea în aval este mai mare
decât presiunea în amonte. Astfel, când presiunea în amonte este mai mare decât presiunea în aval,
programul presupune că se petrece o majorare de debit.
28
3.3.7. Determinarea adâncimii critice
Adâncimea critică pentru o sectiune transversală va fi determinată dacă una dintre

condițiile de mai jos sunt îndeplinite:
 dacă regimul critic de curgere a fost specificat;
 calculul adâncimii critice a fost cerut de către utilizator;
 avem de-a face cu o secțiune transversală limită și adâncimea critică trebuie specificată
pentru asigurarea utilizatorului asupra condițiilor limită curgerii;
 programul nu a putut echilibra ecuația energiei în limitele acceptate înainte de a-și
termina numărul maxim de iteratii de efectuat.
Pierderea totală de sarcină pentru o secțiune transversală este definită:
V 2
H  WS 
2g
unde:
H – pierderea totală de sarcină;
WS – cota apei;
V 2
2 g - termenul cinetic.
Cota critică a apei este cota pentru care presiunea totală (termenul cinetic total) este
minim(ă). Cota critică este determinată printr-un calcul iterativ, în care valori ale cotei apei sunt
presupuse și pierderea de sarcină totală corespuzatoare este determinată cu ecuația de mai sus până
când se atinge valoarea minimă a pierderii de sarcină totale.
29
Figura 3.4. Calculul adâncimii critice

HEC-RAS are două modalități de calcul a adâncimii critice: o metodă “parabolică” si o
metodă “secantă”. Prima metodă este mai rapidă, dar este capabilă de a localiza doar o singură
energie minimă. Pentru majoritatea secțiunilor transversale există doar un singur punct minim din
curba de energie totală, de aceea această metodă este folosită ca metodă implicită. Dacă metoda
“parabolică” este încercată și nu corespunde, atunci programul va încerca automat cea de-a doua
metodă.
În anumite situații este posibil a avea mai multe puncte de minim în curba energiei totale.
Aceste puncte sunt adesea asociate cu secțiuni transversale care au întreruperi în curba energiei
totale. Aceste întreruperi apar pentru maluri foarte largi și plate, ca și în secțiuni cu îndiguiri sau
cu zone de curgere ineficace. Când metoda parabolică este folosită pentru o secțiune transversală
care are mai multe puncte de minim pe curba energiilor, punctul ales este primul punct localizat.
Dacă nu se consideră rezultatul a fi corect, atunci se va alege cea de-a doua metodă și calculul
trebuie reluat.
Metoda “parabolică” implică determinarea valorilor pentru H pentru cele trei cote ale apei
care sunt despărțite de intervale egale cu  WS. Cota apei corespunzatoare H minim, definită de
parabola care trece prin cele trei puncte de coordonate (H;WS), este folosită ca bază pentru
următoarea cotă WS ce va fi gasită.
Metoda “secantă” crează mai întâi un tabel ce conține suprafața apei și energia, prin
împărțirea secțiunii transversale în 30 de intervale.
3.3.8. Limitarea curgerii uniforme
Următorii parametri ai curgerii sunt considerați impliciți în program:

 curgerea este uniformă;
30
 curgerea este gradual variată (cu excepția structurilor hidraulice cum ar fi: poduri, podețe
și baraje.În aceste locuri în care curgerea poate fi variată se folosesc ecuația de moment
sau alte ecuații empirice)curgerea este unidimensională;canalul are pante mici, mai mici
decât 1:10.
Curgerea se presupune a fi uniformă deoarece factorii de timp nu sunt incluși în ecuația
energiilor. Curgerea este considerată gradual variată din cauză că ecuația energiilor se bazează pe
premiza că distribuția unei presiuni hidrostatice există în fiecare secțiune transversală. În locurile
în care curgerea este rapid variată, programul folosește ecuația de moment sau alte ecuații
empirice. Curgerea este considerata a fi unidimensională din cauză că ecuația pentru pierderea de
sarcină totală este bazată pe ideea că energia totală este aceeași în toate punctele secțiunii
transversale. Programul nu are capacitatea de a trata partea de transport de aluviuni și necesită ca
pierderile de energie să fie definite în termenii ecuației pierderii de sarcină he.
31
4. Modelarea curgerii cu suprafață liberă pe un râu în dreptul unui pod
4.1. Date de bază
Pentru modelarea matematică a albiei unui râu s-a ales un tronson de râu (Canal Cutaș - Mureș).
Canalul Cutaș - Mureș este traversat de tronsonul de autostradă. În aces scop este propus
un pod, cu dimensiuni: L= 3 deschideri x 35 m = 105.00 m
Structură separată cu grinzi prefabricate din beton precomprimat și post tensionat și tablier
monolitic C35/45, proiectat conform EuroCODE EN11991 și standardele asociate. Culeele și
radierul sunt fabricate in situ din beton armat C30/37. Pentru pile a fost ales C25/30. Fundație pe
piloți forați cu diametrul de 1.20 m (C25/30), adâncime >12m.
Debitul pentru acest canal este de 2 m3/s. Coeficientul de rugozitate a albiei râului a fost
ales la 0.045, iar pentru albia majoră 0.06. Panta hidraulică medie a râului în secțiunea analizată
este 0.05 %.
Cu ajutorul programului HEC-RAS, am realizat modelul de curgere al râului.
4.2. Etape parcurse în realizarea modelului de calcul
Etapele parcurse, precum și pasii necesari realizării modelării matematice ale albiei râului sunt:
 Definirea geometriei
 Definirea tronsonului de râu
 Crearea secțiunilor transversale
 Definirea condițiilor la limită
 Curgere permanentă
 Validarea modelului
Pentru crearea râului se îndeplinesc următorii pași:
 S-a deschis programul HEC-RAS din meniul Start →Programs →HEC-RAS. S-s creat un
document cu denumirea "aplicație.prj" și s-a salvat în folderul de lucru.
32
 S-a deschis Edit→Geometric data
 S-a trasat secțiunea de râu cu ajutorul butonului River reach , trasarea facându-se din
amonte către aval.
33
 Pentru a crea secțiunile, s-a început editarea cu ajutorul butonului Cross section . S-
a pornit din amonte către aval.
 Pentru a creea sau a adăuga o secțiune nouă s-a deschis fereastra Cross section data →
Options → Add a new cross section.
Figura 4.1. Definire secțiuni
34
 Pentru geometria albiei s-a introdus rugozitatea 0.045 pentru albia minoră și 0.06 pentru
albia majoră.
 S-au salva datele geometrice dând click pe File → Save Geometry Data.
 Pentru introducerea condițiilor inițiale și a datelor despre curgere s-a deschis Edit → Steady
flow data .
Figura 4.2. Condiții în amonte
 S-a introdus debitul de calcul în secțiunea amonte. Condtitiile de curgere din fereastra de
mai sus reprezintă condițiile din amonte. Pentru a defini condițiile din aval s-a dat click pe
Reach Boundary Conditions pentru a introduce adâncimea normală (Normal Depth) în
secțiunea aval.
Figura 4.3. Condiții în aval
 S-a dat click pe OK, s-a salvat datele despre curgere, și s-a închis editorul Steady Flow.
35
 Canalul Cutaș - Mureș este traversat de tronsonul de autostradă. În aces scop s-a propus un
pod, cu lungimea de 105 m.
 Pentru a realiza podul s-a deschis Edit → Geometric Data și s-a dat click pe butonul Bridge/
Culvert Data .
 După ce s-a deschis fereastra s-a dat click pe Options → Add a Bridge and/or a Culvert
pentru a adauga podul.
 S-a dat click pe butonul Deck/Roadway pentru a defini podul. Distanța de la

secțiunea din aval până în podul nostru este de 12.5 m. Podul are o lațime de 10 m.
 După ce s-au introdus punctele în secțiunea din amonte, copiem punctele și pentru
secțiunea din aval dând click pe Copy US to DS, apoi OK.
Figura 4.4. Fereastră definire pod
36
 Pentru a pune pilele podului s-a dat click pe butonul Pier pentru a deschide
fereastra Pier Data Editor.
 Îi punem podului două pile. Prima pilă s-a așezat la 64,95 m atât pentru secțiunea din
amonte, cât și pentru secțiunea din aval, iar a doua pilă s-a așezat la 100,65 m. Pila are o
lațime de 2,1 m.
 După ce introducem punctele în secțiunea din amonte, s-au copiat punctele și pentru
secțiunea din aval dând click pe Copy Up to Down, apoi dăm OK.
Figura 4.5. Fereastră definire pile
37
Figura 4.6. Prezentare pod
 După ce s-a realizat podul, s-a dat o rulare dând click pe butonul perform a steady flow
simulation ,după care s-a realizat calculul hidraulic printr-un click pe Compute.
38
4.3. Rezultate obținute

Rezultatele obținute în urma rulării modelului de curgere sunt reprezentate de către nivelul
apei în fiecare secțiune transversală de calcul. În tabelul următor sunt prezentați principalii
parametrii hidraulici ai curgerii cu suprafață liberă pe tronsonul de râu analizat pentru cele cinci
debite analizate
Tabel 1. Calcule hidraulice secțiuni transversale albie râu
Lățimea la
Cotă Viteza Număr
Secți- Cotă Cotă Aria de suprafața
Q energetic Panta de ul
unea albie apă curgere liberă a
ă curgere Froude
apei
(m3/s) (m) (m) (m) (-) (m/s) (m2) (m) (-)
2 100.1 100.49 100.62 0.00059 0.41 6.3 20.08 0.16
0.1 100.1 100.22 100.25 0.000061 0.07 1.4 5.15 0.04
200 0.5 100.1 100.32 100.38 0.000287 0.2 2.49 7.14 0.1
1 100.1 100.39 100.47 0.000463 0.3 3.6 11.44 0.13
1.5 100.1 100.45 100.55 0.000544 0.37 4.91 16.22 0.15
2 100.15 100.6 100.71 0.000927 0.46 5.72 19.37 0.19
0.1 100.15 100.28 100.31 0.000248 0.11 0.88 4.69 0.08
150 0.5 100.15 100.4 100.47 0.000715 0.26 1.96 8.1 0.15
1 100.15 100.48 100.57 0.000911 0.37 3.09 12.21 0.18
1.5 100.15 100.55 100.65 0.000934 0.42 4.39 16.14 0.19
2 100.3 100.65 100.76 0.001585 0.55 4.7 17.78 0.25
0.1 100.3 100.4 100.43 0.001852 0.21 0.49 4.84 0.21
125 0.5 100.3 100.5 100.55 0.002023 0.36 1.38 6.95 0.25
1 100.3 100.56 100.64 0.002024 0.48 2.3 10.42 0.26
1.5 100.3 100.61 100.7 0.001776 0.53 3.45 14.43 0.26
2 100.23 100.57 100.68 0.001068 0.48 6.06 25.41 0.21
0.1 100.23 100.32 100.34 0.000822 0.16 0.61 4.6 0.14
75 0.5 100.23 100.4 100.46 0.001535 0.34 1.48 6.03 0.22
1 100.23 100.47 100.55 0.001687 0.45 2.46 12.47 0.24
1.5 100.23 100.52 100.62 0.001314 0.47 4.14 19.59 0.22
2 100.23 100.49 100.6 0.001082 0.48 5.21 18.62 0.21
0.1 100.23 100.28 100.29 0.065856 0.61 0.17 4.77 1.04
50 0.5 100.23 100.35 100.39 0.02249 0.79 0.63 5.45 0.74
1 100.23 100.4 100.48 0.002306 0.47 2.12 7.62 0.28
1.5 100.23 100.45 100.54 0.00136 0.47 3.61 14.04 0.23
2 99.82 100.18 100.33 0.000501 0.42 6.52 21.63 0.15
0.1 99.82 99.87 99.9 0.000501 0.16 0.63 3.33 0.12
0 0.5 99.82 99.97 100.04 0.0005 0.27 1.88 4.51 0.13
1 99.82 100.05 100.16 0.000501 0.33 3.07 7.27 0.14
1.5 99.82 100.12 100.25 0.000501 0.38 4.67 15.67 0.14
39
Tabel 2. Parametrii hidraulici în secțiunea podului
Nr.
Parametrul hidraulic Valoarea
crt.
1. Cota energetică (m) 100.92
2. Cotă apă (m) 100.91
3. Panta (m/m) 0.001957
4. Debit (m3/s) 2.00
5. Lățimea la suprafața liberă a apei (m) 16.71
6. Viteza (m/s) 0.60
7. Adâncime apă (m) 0.48
8. Aria de curgere (m2) 2.93
9. Cotă albie (m) 100.65
În figurile următoare sunt prezentate rezultatele obținute pentru cele cinci debite de
calcul.
aplicatie Plan: Plan 01 9/10/2013

Legend
200 WS PF 1
Ground
Levee
150 Bank Sta
125
75
50
Figura 4.7. Vedere 3D a tronsonului de râu analizat pentru debitul Q1%= 2 m3/s
40

Legend
200 WS PF 2
Ground
Levee
150 Bank Sta
125
75
50
Figura 4.8. Vedere 3D a tronsonului de râu analizat pentru debitul Q = 0.10 m3/s

Legend
200 WS PF 3
Ground
Levee
150 Bank Sta
125
75
50
Figura 4.9. Vedere 3D a tronsonului de râu analizat pentru debitul Q = 0.50 m3/s
41

Legend
200 WS PF 4
Ground
Levee
150 Bank Sta
125
75
50
Figura 4.10. Vedere3D a tronsonului de râu analizat pentru debitul Q = 1.00 m3/s

Legend
200 WS PF 5
Ground
Levee
150 Bank Sta
125
75
50
Figura 4.11.Vedere 3D a tronsonului de râu analizat pentru debitul Q = 1.50 m3/s
42

Legend
WS PF 1
200
WS PF 2
WS PF 3
150WS PF 4
WS PF 5
125
Ground
75
Levee
Bank Sta
50
Figura 4.12. Vedere 3D a podului
43
Modelarea curgerii apei cu suprafață liberă pe un râu în dreptul unui pod
aplicatie Plan: P lan 01 9/10/2013

Cutas-Mures Canal
104 Legend
WS PF 1
103
Ground
LOB
102
Cota (m)
ROB
Left Levee
101
Right Levee
100
99
0 50 100 150 200
Distanta (m)
Figura 4.13. Profil longitudinal prin albia râului pentru debitul de Q1% = 2 m3/s

Cutas-Mures Canal
104 Legend
WS PF 2
103
Ground
LOB
102
Cota (m)
ROB
Left Levee
101
Right Levee
100
99
0 50 100 150 200
Distanta (m)
Figura 4.14. Profillongitudinal prin albia râului pentru debitul de Q = 0.10 m3/s
44

Cutas-Mures Canal
104 Legend
WS PF 3
103
Ground
LOB
102
Cota (m)
ROB
Left Levee
101
Right Levee
100
99
0 50 100 150 200
Distanta (m)
Figura 4.15. Profil longitudinal prin albia râului pentru debitul de Q = 0.50 m3/s
apl i cati e Pl an: P l an 01 9/10/2013

Cutas-Mures Canal
104 Legend
WS PF 4
103
Ground
LOB
102
Cota (m)
ROB
Left Levee
101
Right Levee
100
99
0 50 100 150 200
Distanta (m)
Figura 4.16. Profillongitudinal prin albia râului pentru debitul de Q = 1.00 m3/s
45

Cutas-Mures Canal
104 Legend
WS PF 5
103
Ground
LOB
102
Cota (m)
ROB
Left Levee
101
Right Levee
100
99
0 50 100 150 200
Distanta (m)
Figura 4.17. Profil longitudinal prin albia râului pentru debitul de Q = 1.5 m3/s
Secțiunile transversale ale albiei râului poziționate la diferite distanțe amonte și aval de
pod (100, 50, 25 m).
apl i cati e Pl an: Pl an 01 9/10/2013
.06 . .06
104.0 0 Legend
4
5
103.5 WS PF 1
WS PF 5
103.0 WS PF 4
WS PF 3
102.5
WS PF 2
Cota (m)
102.0 Ground
Levee
101.5 Bank Sta
101.0
100.5
100.0
0 50 100 150 200
Distanta (m)
Figura 4.18. Secțiune transversală la o distanță de 100 m amonte de pod
46
.06 . .06
103.5 0 Legend
4
5
WS PF 1
103.0
WS PF 5
WS PF 4
102.5
WS PF 3
WS PF 2
102.0
Cota (m)
Ground
101.5 Levee
Bank Sta
101.0
100.5
100.0
0 50 100 150 200
Distanta (m)
.06 . .06
104.0 0 Legend
4
5
103.5 WS PF 1
WS PF 5
103.0 WS PF 4
WS PF 3
102.5
WS PF 2
Cota (m)
102.0 Ground
Levee
101.5 Bank Sta
101.0
100.5
100.0
0 50 100 150 200
Distanta (m)
47
.06 . .06
105 0 Legend
4
5
WS PF 1
104 WS PF 5
WS PF 4
WS PF 3
103 WS PF 2
Cota (m)
Ground
Levee
102
Bank Sta
101
100
0 50 100 150 200
Distanta (m)
Figura 4.21. Secțiune transversală pe fața amonte a podului
.06 . .06
105 0 Legend
4
5
WS PF 1
104 WS PF 5
WS PF 4
WS PF 3
103 WS PF 2
Cota (m)
Ground
Levee
102
Bank Sta
101
100
0 50 100 150 200
Distanta (m)
Figura 4.22. Secțiune transversală pe fața aval a podului
48
.06 . .06
103.5 0 Legend
4
5
WS PF 1
103.0
WS PF 5
WS PF 4
102.5
WS PF 3
WS PF 2
102.0
Cota (m)
Ground
101.5 Levee
Bank Sta
101.0
100.5
100.0
0 50 100 150 200
Distanta (m)
Figura 4.23. Secțiune transversală la o distanță de 25 m aval de pod
.06 . .06
104.0 0 Legend
4
5
103.5 WS PF 1
WS PF 5
103.0 WS PF 4
WS PF 3
102.5
WS PF 2
Cota (m)
102.0 Ground
Levee
101.5 Bank Sta
101.0
100.5
100.0
0 50 100 150 200
Distanta (m)
49
.06 . .06
104 0 Legend
4
5
WS PF 1
103 WS PF 5
WS PF 4
WS PF 3
102 WS PF 2
Cota (m)
Ground
Levee
101
Bank Sta
100
99
0 50 100 150 200
Distanta (m)
Pe baza secțiunilor transversale, s-au trasat cheile limnimetrice corespunzătoare fiecărei

secțiuni în parte, cu scopul de a identifica nivelul apei funcție de debitul de calcul.
Legend
101.0 W.S. Elev

hapă=101.00 m
W.S. Elev (m)
100.8
100.6
Q=2m3/s
100.4
100.2
100.0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
Q Total (m3/s)
Figura 4.26. Cheia limnimetrică în secțiunea transversală aflată la 100 m amonte de pod
50
Legend
hapă=100.9 m
100.8 W.S. Elev

W.S. Elev (m)
100.6
100.4
Q=2m3/s
100.2
100.0
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
Q Total (m3/s)
Legend
100.9
hapă=100.93 m W.S. Elev
100.8
W.S. Elev (m)
100.7
100.6
100.5
100.4
Q=2m3/s
100.3
100.2
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
Q Total (m3/s)
51
Legend
100.9
W.S. Elev
hapă=100.90 m
100.8
W.S. Elev (m)
100.7
100.6
100.5
100.4
Q=2m3/s
100.3
100.2
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
Q Total (m3/s)
Figura 4.29. Cheia limnimetrică pod amonte
Legend
100.9
W.S. Elev
hapă=100.9 m
100.8
W.S. Elev (m)
100.7
100.6
100.5
100.4
Q=2m3/s
100.3
100.2
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
Q Total (m3/s)
Figura 4.30. Cheia limnimetrică pod aval
52
Legend
100.9
hapă=100.89 m
W.S. Elev
100.8
W.S. Elev (m)
100.7
100.6
100.5
100.4
Q=2m3/s
100.3
100.2
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
Q Total (m3/s)
Figura 4.31. Cheia limnimetrica în secțiunea transversală aflată la 25 m aval de pod
Legend
100.9
W.S. Elev
100.8 hapă=100.84 m
W.S. Elev (m)
100.7
100.6
Q=2m3/s
100.5
100.4
100.3
100.2
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
Q Total (m3/s)
Figura 4.32. Cheia limnimetrică în secțiunea transversală aflată la 50 m aval de pod
53
Legend
100.8 W.S. Elev

hapă=100.83 m
W.S. Elev (m)
100.6
100.4
Q=2m3/s
100.2
100.0
99.8
0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5
Q Total (m3/s)
Figura 4.33. Cheia limnimetrică în secțiunea transversală aflată la 100 m aval de pod
54
5. Concluzii
Lucrarea a avut drept obiectiv modelarea curgerii apei cu suprafață liberă pe un râu în
dreptul unui pod. Pentru modelarea curgerii cu suprafață liberă s-a utilizat un model de calcul
unidimensional implementat în cadrul programului HEC-RAS.
Cu programul HEC-RAS s-au calculat nivelurile de apă corespunzatoare debitului cu

probabilitatea de depășire de 1% pentru diferite secțiuni din amonte și aval de pod, precum și
pentru debitele: 0.10, 0.50, 1.00, 1.50 m3/s.
Podul ales, face parte de pe un tronson de autostradă viitor (Autostrada A1, tronsonul
Nădlac-Arad), peste canalul Cutaș-Mureș cu urmatoarele caracteristici: structură separată cu grinzi
prefabricate din beton precomprimat post-tensionat și tablier monolic, pile intermediare și culee
casetate, fundație pe piloți forați din beton cu diametrul de 1,2 m.
Ca și date de intrare s-au folosit următoarele: debitele de calcul, panta și coeficienții de
rugozitate. Plecând de la aceste date s-au calculat nivelurile apei pe râu pentru diferite secțiuni
transversale ale albiei poziționate la diferite distanțe amonte și aval de pod (100, 50, 25 m), pentru
debitele de calcul date.
Pe baza datelor obținute în fiecare secțiune transversală, s-au trasat cheile limnimetrice
corespunzătoare fiecărei secțiuni în parte, cu scopul de a identifica nivelul apei funcție de debitul
cu probabilitatea de depășire de 1%.
În urma modelării se constată că debitul de 1% este tranzitat în condiții de siguranță pe

tronsolul de râu analizat. Se recomandă în viitor completarea acestor calcule cu calculul afuierilor
generale și locale.
55
6. Bibliografie
 Cioc, D. Hidraulică.
 http://www.hec.usace.army.mil/software/hec-ras/documentation/HEC-
RAS_4.1_Applications_Guide.pdf. (n.d.).
 http://www.hec.usace.army.mil/software/hec-ras/documentation/HEC-RAS_4.1_Users_Manual.pdf.
(n.d.).
56

Limbă

Modelarea Curgerii Apei Cu Suprafata Libera Pe Un Rau in Dreptul Unui Pod

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modelarea Curgerii Apei Cu Suprafata Libera Pe Un Rau in Dreptul Unui Pod

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modelarea Curgerii Apei cu Suprafata Libera pe un Rau in Dreptul unui Pod

2. Mișcarea permanentă cu suprafață liberă.................................................................................... 5

3. Modelarea matematică a curgerii cu suprafață liberă cu ajutorul programului HEC-RAS ...... 21

4. Modelarea curgerii cu suprafață liberă pe un râu în dreptul unui pod ...................................... 32

Tema prezentului proiect o reprezintă modelarea matematică a curgerii cu suprafață liberă

2. Mișcarea permanentă cu suprafață liberă

2.1. Domeniu de clasificare. Clasificări.

Mișcarea cu suprafață liberă a lichidelor ridică un domeniu foarte larg de probleme

2.2. Mișcarea uniformă în canale și conducte

Figura 2.1. Mișcarea uniformă cu suprafață liberă

2.1.3. Calculul hidraulic al canalelor

Aria secțiunii transversale (în formula Q = A· V) ca și adâncimea ar trebui definite în

pentru debit se obține:

în care K0 este modulul de debit.

 Calculul pierderilor de sarcină sau pantei când se dau: Q, n, h0 și forma secțiunii

Figura 2.2. Grafic pentru calculul adâncimii normale

2.3.1. Viteze admisibile

La proiectarea hidraulică a canalelor trebuie ca, în diferite regimuri de exploatare, viteza

2.3.2. Coeficientul de rugozitate

Rugozitatea se exprimă prin coeficientul de rugozitate n.

2.4. Studiul energetic al curenților cu suprafață liberă

Analiza energetică a curenților cu nivel liber constituie o introducere în studiul mișcărilor

2.4.1. Energia specifică a secțiunii. Mișcări lente și mișcări rapide

Se consideră un curent cu suprafață liberă, cu mișcare permanentă, uniformă sau gradual

Valoarea sarcinii hidrodinamice H depinde de poziția arbitrară a planului de referință și

Figura 2.2. Graficul variației energiei specifice a secțiunii la Q constant

Din analiza graficului de variație rezultă următoarele:

2.4.2. Criterii pentru recunoasterea stării de mișcare

Numărul Froude este o mărime adimensională ce reprezintă raportul dintre intensitatea

Numărul Froude este un criteriu specific de clasificare a mișcărilor cu nivel liber.

 Dacă Fr> 1, mișcare rapidă

Adâncimea curentului reprezintă un criteriu natural de recunoaștere a stării de mișcare:

Ecuația se rezolvă de obicei grafic, sau numeric prin încercări.

Figura 2.3. Calculul grafic al adâncimii critice

În cazul albiei dreptunghiulare se poate găsi o formulă directă de calcul:

Se poate recunoaște starea de mișcare comparând viteza curentului cu viteza critică:

Folosindu-se acest criteriu, mișcarea se stabilește astfel:

2.5. Mișcarea neuniformă gradual variată

2.5.1. Variația energiei specifice în lungul curentului

La mișcarea gradual variată, datorită modificărilor ce se produc în lungul curgerii, privind

Sarcina hidrodinamică într-o anumită secțiune este dată de relația:

𝐴 = 𝑓(𝑠, ℎ)ș𝑖ℎ = 𝑔(𝑠)

2.6. Saltul hidraulic

Figura 2.5. Salt hidraulic ondulat

 Fr1 = 3...6, salt incipient

Figura2.6. Salt hidraulic incipient

 Fr1 = 6...20, salt cu jet oscilant

Figura 2.7. Salt hidraulic cu jet oscilant

 Fr1 = 20...80, salt perfect sau stabil

Figura 2.8. Salt hidraulic perfect

 Fr1 = > 80, salt dezvoltat

Figura 2.9. Salt hidraulic dezvoltat

Parametrii hidraulici ai saltului determinați prin calcul sunt următorii:

- coeficientul de disipare a energiei hidraulice Cd:

În cazul albiilor de formă dreptunghiulară se obțin următoarele relații de calcul a

- lungimea saltului dedusă prin experimente de laborator

Disiparea energiei în salt hrs și coeficientul de disipare CD a energiei se determină cu

Saltul hidraulic are multiple aplicații în calculul sistemelor hidrotehnice, în special la

2.7. Trasarea curbei suprafeței libere a apei

2.7.1. Racordarea a două canale

Racordare canal lent - canal lent.

Racordarea canal rapid - canal rapid.

Racordarea canal lent - canal rapid.