TESTUL

PERSOANEI
 TESTUL DESENUL PERSOANEI

I. ADMINISTRAREA PROBEI “DRAW-A-PERSON”-D.A.P.

Administrarea acestei probe este extrem de facilă. Sunt necesare câteva

coli de hârtie albă format A4 şi un creion negru. Colile se plasează la îndemâna
subiectului, acesta urmând să ia o foaie de hârtie pe care să o aşeze după cum
doreşte (vertical sau orizontal).
Subiectului i se cere să deseneze o persoană: “Vă rog să faceţi desenul
unui om”.Nu este nevoie de nici o altă indicaţie, întrucât scopul este de a furniza
subiectului o situaţie nestructurată. La eventualele întrebări puse de subiect
privind cum anume să deseneze, li se va răspunde:”Aceasta depinde de
tine”....”Poţi face cum vrei ”.
DAP este bazat pe presupunerea că un individ va fi forţat să structureze
această situaţie relativ nestructurată în concordanţă cu dinamica bazală, tipică şi
unică a personalităţii sale, relevând date esenţiale despre el însuşi prin abordarea
de către el a sarcinii de a face desenul unei persoane.Se presupune că în desenul
unei persoane vor fi prezente – într-o anumită măsură – atât imaginea sa despre
sine, cât şi cea despre sinele ideal.El va putea, desigur, să prezinte o persoană
semnificativă pentru el: părinte, rudă, soţ, profesor, etc.
În timpul examinării, examinatorul observă îndeaproape comportamentul
subiectului, înregistrând verbalizările spontane. Întregul comportament complex
dezvăluit în timpul situaţiei de testare are nevoie să fie cercetat, evaluat şi
interpretat.Conştientizarea totalităţii personalităţii în interiorul cadrului de testare
al probei DAP este de o importanţă capitală în interpretarea rezultatelor.
În timpul testării DAP, subiectul poate fi prea ocupat cu evaluarea
calităţilor artistice ale desenelor lui.El trebuie asigurat că nu este vorba de un test
de abilităţi artistice şi că aceste abilităţi nu sunt luate în consideraţie când testul

1
este interpretat.Se pare că cel mai bine este să se explice subiectului că testul este
utilizat pentru aprecierea gândirii şi afectivităţii lui.
Este esnţial să se împărtăşească subiectului importanţa probei DAP,
caracterul său confidenţial şi locul său de procedură de rutină.Altfel, subiecţii pot
fi excesiv de rezistenţi la test, desenând figuri schematice sau stilizate sau
refuzând în întregime testarea.
Când prima figură este desenată, examinatorul îl roagă pe subiect să
deseneze o figură de sex opus.El va avea grijă să evite folosirea termenilor
“bărbat” şi “femeie”, permiţându-i subiectului să definească prima figură ca
fiind bărbat sau femeie.Ocazional, un subiect poate pretinde că prima lui figură
nu are sex.Se poate permite subiectului să deseneze altă figură şi să continue
apoi cu un desen de sex opus, sau poate considera prima figură de orice sex
doreşte el.
Dacă desenele subiectului sunt figuri stereotipizate – de exemplu, figuri
schematice (beţe, linii), caricaturi sau desene stilizate – este necesară repetarea
testului până la obţinerea unei figuri complete.
După completarea probei DAP, examinatorul mulţumeşte subiectului
pentru cooperare şi marchează desenul pentru indicarea numelui, vârstei şi
sexului subiectului, a datei testării şi numărului desenului în serie.
Există varietăţi interesante în DAP.De exemplu, uneori este folositor să
fie utilizate două foi de hârtie cu o coală de indigo între ele, astfel încât să se
obţină o copie a desenului original.Copia relevă examinatorului ştersăturile şi
corectările, permiţându-i acestuia să întrebe subiectul dacă doreşte să facă
modificări în desenul original; schimbările pot fi comparate cu copia.Asemenea
schimbări indică zone de preocupare şi / sau dificultăţi. Indivizii “normali”
tind să facă schimbări ce îmbunătăţesc desenele arătând mai mult echilibru şi
control; persoane anxioase tind să facă modificări ce relevă control slab,
rigiditate, fragilitate şi constrângere.
Subiecţii rigizi şi evazivi tind de obicei să evite să se releve pe sine şi
încearcă să devalorizeze situaţia de testare, realizând figuri schematice sau

2
reprezentări umane minimale. Acestor subiecţi e indicat să li se ceară să
deseneze o figură completă. Acest lucru este oarecum echivalent cu “testarea
limitelor” în administrarea probei Rorschach.
Un obiectiv al testării DAP este stimularea subiecţilor la producerea mai
multor materiale, astfel încât evazivitatea subiecţilor să nu poată acoperi toate
defectele. Subiecţii sunt “împinşi” uşor să hotărască dacă să continue să fie rigizi
şi în gardă sau să îşi expună resursele.
Este indicat să li se ceară subiecţilor să deseneze capete sau busturi
detaliate în cazul în care figurilor le lipsesc detaliile capului (feţei). Zona
capului este cel mai relevant indicator al concepţiei despre sine şi al abilităţii de
a se descurca în mediul social; în teoria DAP-ului, capul este locul sensului
Sinelui.
Alte variante ale DAP includ:
• Draw-a-Person-in-the-Rain – (desenaţi o persoană în ploaie);
• Draw-an-Animal – (desenaţi un animal);
• Draw-a-Member-of-a-Minority-Group – (desenaţi un membru al
unui grup minoritar).
Totuşi, aceste variaţii consumă timp şi adaugă prea puţin la standardul
DAP.

II. INTERPRETAREA D.A.P.

Interpretarea rezulatatelor probei DAP apare unora ca dezamăgitor de

simplă şi superficială, în timp ce alţii o consideră a fi o sarcină de extremă
dificultate şi incomprehensibilă.
Un pas iniţial în interpretarea DAP este de a descrie pur şi simplu figurile
desenate. Sunt tinere sau bătrâne? Active sau inactive? Flexibile sau rigide?
Frumoase sau urâte? Masive sau mici? Vesele sau triste? Formale sau obişnuite?
Musculoase sau slabe şi atrofiate? Agresive şi dominante sau pasive? Multe
3
asemenea probleme pot fi ridicate şi pot sugera diferite ipoteze interpretative
privind subiectul care a desenat asemenea figuri. Se presupune aici că perceperea
imaginii corporale prin desene implică proiecţia unor trăiri personale care
inconştient ghidează subiectul în a se descurca cu proba DAP.
Unii examinatori le cer chiar subiecţlor să descrie figurile pe care le-au
desenat, folosind întrebări precum: “Aţi putea să spuneţi de ce fel de persoane vă
aminteşte acest desen?”; “Ce fel de persoană este el / ea?”; ”Faceţi o mică
povestire despre această persoană!”. Subiecţii mai “naivi” vor releva adesea date
importante care-i privesc pe ei înşişi în timpul unor aemenea proceduri, sporind
prin aceasta validitatea clinică a probei DAP.
Deşi procedeele de mai sus nu sunt tehnici de interpretare DAP
standardizate, ele asigură puncte de plecare folositoare din care examinatorul
poate deriva ipoteze mai semnificative. Pe lângă aceasta, ele permit
examinatorului să compare descrierile sale cu cele ale subiectului.
După această fază iniţială a examinării, psihologul ar trebui să se
concentreze pe cele patru zone majore ale desenelor DAP:
1. Capul;
2. Mâinile, braţele, umerii şi pieptul;
3. Torsul (trunchiul);
4. Picioarele şi labele picioarelor.
Scopul este aici de a identifica zonele de conflict, exagerare, omisiune
şi distorsiune. Care părţi ale corpului sunt scoase în evidenţă în mod special prin
haşurare, mărire sau negarea realizată prin omisiune? Unde a făcut subiectul
ştersături? Ce linii sunt accentuate? Ce linii sunt slabe? Unde dispare controlul
motor? Unde sunt linii vălurite sau întrerupte?
Odată ce aceste zone de tratare neobişnuită au fost găsite pot fi puse pe
listă ipotezele interpretative. Aceste înregistrări vor fi examinate ulterior,
căutându-se inconsecvenţele şi vor putea fi utilizate pentru analize ulterioare.
Se vor lua în considerare cele patru zone majore menţionate mai sus:

4
 Mai întâi, capul. Este sediul concepţiei despre Sine şi al Eului. Se
relaţionează perceptiv cu lumea exterioară. Ochii şi urechile primesc stimuli sau
date extrapersonale. Creierul organizează şi interpretează aceste date, asigurând
integrarea şi controlul intelectual asupra sistemelor de răspuns. Gura serveşte
pentru încorporarea unor lucruri (adică dependenţa orală) şi ca o ieşire a
agresivităţii, prieteniei şi a unor emoţii. În zona capului se manifestă aspiraţii şi
frustraţii intelectuale. Aici este, de asemeni, acceptată, respinsă sau ignorată
dragostea. Astfel este acceptată sau respinsă lumea altor fiinţe umane sau se ia o
altă aitudine în raport cu ea. Aspiraţii de strălucire pot fi relevate în detalierea
facială. Dispreţul, ura sau agresivitatea profundă pot fi văzute în ochi
întunecoşi, sfredelitori. Hipersensibilitate sau chiar suspiciune pot fi remarcate
într-o detaliere neobişnuită a urechii. Capul poate să-i furnizeze examinatorului
înţelegerea cea mai validă asupra interacţiunii subiectului cu alţii, cât şi asupra
imaginii de sine.
O a doua unitate este alcătuită din mâini, braţe, umeri şi piept. Ele se
combină pentru a forma o unitate funcţională capabilă să execute comenzile
corticale sau impulsurile corporale. Pot fi observate mărimea, forma, puterea,
gradul de extindere spre exterior, gradul de agresivitate şi semnele conflictuale.
Desenează subiectul figurile căutând ajutor? Caută el să se manifeste agresiv? Se
ia el “la trântă” cu lumea? Smulge el orice poate de la alţii? Se retrage faţă de
ceilalţi şi faţă de lume pentru a se interioriza? Este capabil din punct de vedere
fizic sau slab şi inadecvat? Cum este puterea fizică a figurilor faţă de puterea
fizică a subiectului? Acestea sunt doar câteva întrebări la care trebuie să se
răspundă.
În al treilea rând este torsul sau trunchiul. Acesta indică trăsături de
putere similare cu cele ale braţelor, umerilor şi pieptului. Aici, îmbrăcămintea
acoperă corpul şi este importantă simbolic ca “faţadă” sau “frontispiciu”, partea
pe care subiectul o prezintă lumii. Aici este văzută sublinierea liniei mediene la
persoanele dependente sau la cele preocupate de dificultăţi somatice.
Impulsurile fizice ale corpului pot fi deschise şi accentuate, ca în cazul

5
nudurilor sau figurilor în costum de baie, sau îmbrăcate rigid şi formal, ca în
îmbrăcămintea de la Madison Avenue – Brooks Brothers. Indicatori ai
constrângerii şi controlului sunt cravatele, cordoanele, bijuteriile care caută să
taie (să reteze) impulsurile aociate în mod simbolic cu torsul.
În al patrule rând sunt picioarele şi labele picioarelor. Aici sunt indicate
autonomia, auto-mişcarea, auto-direcţia şi echilibrul. Cineva care desenează
picioare lungi arată tendinţe de autonomie. O figură echilibrată sau care se
clatină arată stabilitate, respectiv instabilitate emoţională. Stabilitatea sau
instabilitatea pot fi relevate prin simetrie sau asimetrie. La figurile bărbăteşti,
picioarele sunt indicatorul masculinităţii sau al dubiilor în ceea ce priveşte
masculinitatea; la figurile feminine picioarele indică preocupări sexuale.
Interacţiunea celor patru zone corporale este esenţială. Discrepanţele de
interpretare între diferitele zone trebuie să fie rezolvate. În acest moment
examinatorul ia în considerare mediul subiectului, structura lui familială,
nemulţumirile principale, descrierea figurilor şi comentariile spontane. Ajută şi
punerea faţă în faţă a reacţiilor tipice ale subiectului la problemele şi frustrările
sale cu ipotezele selectate din figurile desenate de el. Intricarea interpretărilor
devine evidentă pe măsură ce se observă detaliile, tratarea acestora şi a
semnificaţiilor ordonate în catalog. Integrarea cu grijă a ipotezelor într-un tablou
complet al personalităţii este absolut necesară. Această sinteză este cea mai
dificilă fază a examinării şi interpretării.

RAPORTUL FINAL

Raportul (tabloul) final al DAP include următoarele:

• Descrierea situaţiei de testare şi a reacţiilor subiectului la testare;
• Descrierea sumară a atitudinii subiectului faţă de DAP – temător,
vorbăreţ, autorevelator; liniştit, metodic, impulsiv; a căutat să fie
asigurat, a cerut alte îndrumări; preocupat de sine, autodepreciator,
rigid, dispreţuitor; a încercat să facă plăcere examinatorului; a întrebat

6
 despre timp, despre tipul de desen la care se aşteaptă examinatorul;
timpul consumat de aplicarea probei;
• Impresia generală oferită de figurile desenate;
• Tratarea diferenţiată a figurilor masculine şi feminine – sexul desenat
primul; sexul mai atrăgător; mai apropiat de vârsta subiectului; mai
capabil, mai activ; sexul cu o dispoziţie mai bună; diferenţele în
profiluri, mărime sau plasare; sexul cu care se identifică subiectul;
sexul cu care subiectul cheltuieşte mai mult timp sau pe care îl
detaliază mai mult şi mai bine; sexul cu cei mai mulţi indicatori de
conflict;
• Discutarea ipotezelor interpretative găsite în catalog;
• Rezumat.
Discrepanţele între ipotezele interpretative, aprecierile clinice, istoria
trecută, comportamentele prezente ale subiectului sunt rezolvate pe cât posibil în
tabloul final al personalităţii integrate.

PRECAUŢII

Nici o interpretare privind comportamentul uman nu trebuie realizată fără

aprecierea şi utilizarea globală a datelor despre mediul bio-social al subiectului.
Interpretările care contrastează cu impresiile clinice trebuie verificate şi ţinute cu
precauţie în rezervă până sunt sau nu probate de dovezi (mărturii,
comportamente prezente sau viitoare, testări ulterioare). Deşi DAP furnizează o
pătrundere considerabilă în structura personalităţii şi în zonele ce interesează
fizicul, nu poate prezice cu acurateţe viitorul din moment ce nu pot fi precizate şi
controlate toate circumstanţele care influenţează subiectul. Dacă un clinicianare
dovezi rezonabile furnizate de evenimente, el poate intui rezonabil acte şi
întâmplări viitoare. Asemenea “ghiciri” pot totuşi să altereze atât
comportamentul clinicianului (care devine subiectiv şi se încrede prea mult în
propriile expectaţii), cât şi pe cel al subiectului (influenţat de “eticheta” aplicată).

7
 Pe baza studiilor şi cercetărilor DAP, nu este recomandabil ca acesta să
fie utilizat pentru a categorisi indivizii sau pentru a prezice dificultăţi viitoare
dacă datele clinice şi istorice (anamnestice) nu dau o bază puternică concluziilor
DAP. Chiar cele mai bizare desene nu indică decât situaţii prezente. Desenele
pot fi aproape lipsite de mecanismele utilizate zilnic de un subiect pentru a
funcţiona ca un membru productiv al comunităţii sau familiei, acceptabil din
punct de vedere social. Pot fi descoperite expresii bizare şi radical diferite ale
gândurilor şi trăirilor, dar controalele asupra inabilităţilor aparente pot fi înţelese
doar prin cunoaşterea activităţilor zilnice şi a istoriei trecute a adaptării unui
subiect.
Clinicienii care descoperă o psihopatologie aparentă ar trebui să-şi
amintească faptul că descoperirile şi concluziile, oricât ar fi de clare, adesea nu
sunt acceptabile de către pacienţi / subiecţi şi în consecinţă au un efect limitat.
Forţând indicaţii sau informaţii inacceptabile asupra pacientului, chiar într-o
manieră “prietenească” şi cu cele mai bune intenţii, se poate ajunge la dezastru
atât pentru pacient, cât şi pentru clinician. O calitate importantă a muncii clinice
efective este capacitatea de a asculta, de a aduna date în mod obiectiv şi de a
elimina aprecierile subiective. Când interpretările către subiect sunt necesare,
prezentarea lor trebuie să fie discretă, respectuoasă şi sinceră, mai degrabă decât
spectaculară.
Clinicienii ştiu că toţi indivizii au probleme psihopatologice (mai mult
sau mai puţin); totuşi, aceşti indivizi funcţionează deoarece posedă, de asemeni,
elemente care le contrabalansează, comportamente compensatorii, mecanisme
idiosincratice de adaptare. Astfel, este importantă luarea în considerare a
modurilor de adaptare adoptate pentru a face faţă slăbiciunilor şi a puterii acestor
modalităţi, ce menţin autonomia funcţională. Dispreţul faţă de slăbiciunile
celorlalţi indică deseori slăbiciunea celui care dispreţuieşte.

8
 III. CATALOGUL INTERPRETATIV

• ACŢIUNE ( vezi şi MIŞCARE) :

1. Figură (siluetă) în mişcare:

 Femei exhibiţioniste, care pozează;
 Desenate adesea de adolescenţi cu aspiraţii de strălucire.

2. Siluetă activă:
 Băieţi preadolescenţi;
 Indivizi hiperactivi;
 Desenate ocazional de indivizi liniştiţi cu dorinţă puternică de putere.

3. Nivel scăzut de activitate:

 Nevrotici rigid constrânşi;
 Indivizi deprimaţi;
 Psihotici ereditari;
 Obezi.

4. Mişcare blocată:
 Schizofreni;
 Persoane foarte anxioase care trăiesc cu impulsuri blocate în expresie sau în
activitatea sexuală.

5. Caracteristici corporale rigide:

 Persoane cu artrită care simt că impulsurile fizice sunt blocate fiziologic;
 Catatonici;

9
 Paranoici;
 Nevrotici constrânşi care sunt obsesiv – compulsivi.

6. Siluete cu picioarele bine înfipte în pământ, ieşind în întâmpinarea

mediului:
 Comportare normală faţă de lume, în manieră stabilă, realistă.

7. Tratare diferenţiată a acţiunii:

Discuţie : Băieţii desenează siluete mai active decât fetele, care sunt mai
preocupate de înfăţişare. De la băieţi se aşteaptă să fie puternici, plini de
succes, activi (în sporturi şi meserie); de la fete se aşteaptă să fie liniştite
verbal şi active social mai degrabă decât să depună eforturi fizice
(Machover).

• AGRESIUNE :

1. Degete – gheare:
 Ostilitate şi agresiune îndreptate spre lume.

2. Imagine (siluetă) cu ochi închişi la culoare şi pătrunzători

(străpungători):
 Conşiinţă ostilă şi suspiciune faţă de lume, întâlnită adesea la paranoici.

3. Siluetă cu picioarele depărtate şi mâinile ridicate în semn de provocare:

 Poate indica lupta pentru a avea propriul drum şi / sau pentru stabilirea
(afirmarea) individualităţii.

4. Nas turtit:
 Agresiune;

10
 Probabil agresiunea a fost pedepsită în trecut (tinereţe) şi nu mai este
accesibilă pentru moment.

5. Nări accentuate:
 Furie primitivă, nesofisticată;
 Literal, “fremătând de furie”.

6. Mâini înmănuşate, ascunse sau tăiate:

 Control reprimat al tendinţelor de manifestare a unor trăiri ostile, agresive.

7. Pumni strânşi:
 Pumnul strâns al omului furios care încearcă conştient să-şi reprime furia.

8. Păr foarte haşurat:

 Agresiune şi furie profundă;
 Poate fi indicatorul unei sexualităţi abundente (desfrâu).

• ALCOOLICI indicaţi prin :

1. Oralitate:
 Este accentuată;
 De obicei indică dependenţa orală (Machover);
 Vezi şi DEPENDENŢĂ, LINIA MEDIANĂ, BUZUNARE.

2. Trăsături depresive:
 Indicate în special de un nivel scăzut al activităţii.

3. Trăsături faciale confuze:

 Slabă putere a Eului.

11
4. Indicatori ai unui conflict sexual:
 Vezi şi LABELE PICIOARELOR, PĂR, NAS.

• ANORMALITATEA este indicată de (vezi şi INDICATORII DE

ALARMĂ) :

1. Bizarerii ale fizionomiei (siluetei);

2. Incongruenţă excesivă în tratarea părţilor feţei;
3. Tratare suprasimbolică a fizionomiei;
4. Tratare “rea” (“proastă”- silly) a fizionomiei;
5. Organele interne văzute prin corp;
6. Tensiune excesivă, haşuri, linii apăsate;
7. Confuzia profilului cu vederea întreagă a capului (Machover).

• ARTICULAŢII :

1. Accentuate:
 Obsesiv – compulsivi; indică preocupare pentru detalii mici, neimportante şi
un control excesiv asupra obiectelor fizice;
 Sens de integritate corporală defectuoasă şi nesigură;
 Artritici;
 Preocupări somatice ale schizofrenilor, narcisicilor corporali, obsesiv –
compulsivilor, artriticilor (Machover).

• ARTRITICI indicaţi prin :

1. Înveliş exterior dur:

 Indică impermeabilitate corporală;
 Poate ceva-ce-nu-înţeleg preocupările somatice.
12
• ATITUDINEA ( POZIŢIA ) FIGURII :

1. Picioarele larg depărtate:

 Afirmativ;
 Nesiguranţa bazei (sprijinului) a fost compensată.

2. Strâns:
 Rigiditate, restricţie.

3. Cu spatele la privitor:
 Respingere şi teamă.

4. Figură care se clatină:

 Echilibru mental precar.

5. Picioarele strâns apropiate:

 Încordare; conştient; stângaci;
 Rezistenţă la avansuri sexuale.

• AUTOCRITICA SUBIECTULUI :

Discuţie : Comentarii autocritice cum ar fi : “Nu pot desena!”, “Este

groaznic!”, “Este caraghios!” arată următoarele :

1. Estimare (stimă) de sine coborâtă şi posibilă depresie;

2. Dorinţa de a evita criticile examinatorului;
3. Dorinţa de asigurare din partea unei figuri cu autoritate.

• BARBĂ :
13
 Discuţie : Chiar înaintea zilelor lui Samson şi Dalila, părul şi barba
simbolizau virilitatea, puterea, bărbăţia. Această semnificaţie se menţine.

1. Barbă de ţap:
 Simbol al virilităţii indicând nevoia de a-şi demonstra masculinitatea într-un
mod neobişnuit;
 Poate indica elemente artistice, antisociale, “beatnice” sau schizoide;
 Dacă este prea haşurată, poate indica o supra-preocupare pentru virilitate;
 Poate să apară la adolescenţi, homosexuali, la bărbaţii batrâni, la unii
paranoici închişi (dull).

2. Barbă mult haşurată:

 Dorinţa de virilitate şi dubii în legătură cu masculinitatea.

3. Barbă:
 Substitut falic; este indiciul nevoii de demonstrare a virilităţii (Jolles) ;
 Simbolul statului ;
 Simbolul puterii.

• BĂRBIA :

Discuţie : Tradiţional, bărbia este asociată cu conceptele polare de dominanţă

şi supunere.

1. Puternică, proeminentă:
 Dorinţă sau nevoie de dominanţă sau ascendenţă, de obicei în situaţii (relaţii)
sociale, nu neapărat în relaţiile sexuale.

2. Slabă:
14
 Sentimente de slăbiciune, mai ales în situaţii (relaţii) sociale.

3. Despicată:
 Nevoia şi dorinţa de a munci în vederea atingerii scopurilor propuse.

• BIJUTERII : vezi ÎMBRĂCĂMINTE .

• BRAŢE :

Discuţie : Tipic, braţele sunt instrumente pentru : a) “mânuirea” lumii; b)

respingerea altora; c) căutarea celorlalţi (deschidere către ceilalţi); d)
“împingerea” altora; e) atragerea altora mai aproape; f) exprimarea furiei; g)
apărarea propriului Eu; h) obţinerea a ceea ce se doreşte; i) a face dragoste;
j) autoerotism. Braţele indică sentimente, ca şi dorinţă de putere sau
slăbiciune.

1. Omise:
 Poate fi o scăpare din vedere comună (Machover);
 Poate indica trăiri puternice de culpabilitate privind sexualitatea sau
ostilitatea (Machover);
 Poate indica o depresie schizofrenică cu retragere activă faţă de oameni sau
obiecte; negarea lumii şi refuzul de a se ocupa de ea, chiar simbolic
(Machover).

2. Tratarea conflictului:
 Se poate produce când subiectul are trăiri ambivalente privind retragerea din
mediu sau modul de a face faţă acestuia;
 Dorinţă de putere;
 Ostilitate şi / sau sexualitate.

15
3. Scurte:
 Lipsa ambiţiei (Machover);
 Subiectul se simte slab şi se dă bătut în faţa vieţii (mediului) (Jolles).

4. Slabe, subţiri:
 Sentimente de slăbiciune şi inutilitate (Jolles, Machover);
 Trăire puternică a lipsei de realizare (Machover).

5. Ca nişte aripi:
 Contact slab, schizoid cu ceilalţi (Machover).

6. Îndoite:
 Respingerea lumii (Machover);
 Îndepartarea lumii şi oamenilor din cauza suspiciunii şi ostilităţii (Jolles);
 Control rigid asupra manifestării violente a impulsurilor.

7. Ţinute la spate:
 Trăiri de culpabilizare şi dorinţa de a ascunde mâinile (palmele);
 Nevoia de a controla exprimarea agresiunii (Jolles).

8. Mult haşurate:
 Indică uneori un sentiment al pedepsirii (Machover).

9. Larg deschise:
 Dorinţă importantă de putere (Jolles);
 Accentuează puterea fizică şi musculară faţă de creier (Jolles).

10.Accentuarea bicepşilor:
 Dorinţe fizice;

16
 Poate să apară la figuri masculine desenate de subiecţi feminini care
manifestă un “protest masculin”;
 Homosexuali;
 Adolescenţi masculi.

11.Lungi:
 Ambiţie şi dorinţă de succes (Jolles);
 Subiectul cere dreptate şi atenţie.

12.Prea lungi:
 Ambiţie, drept compensare pentru sentimentele de inadecvare.

13.Deschise către ambianţă:

 Subiectul caută afecţiune şi interacţiune socială (Machover).

14.Direcţia şi fluenţa liniilor braţelor:

 Indică grade diferite de extensie în mediu (Machover).

15.Mai mari în zona palmelor decât la umeri:

 Tind să indice lipsa autocontrolului şi / sau tendinţa de a fi impulsiv (Jolles).

16.Întinse în afară:
 Subiectul are nevoie de suport emoţional când este stresat, sub tensiune.

• BURTĂ :

Discuţie : Burta (stomacul) sau intestinele reprezintă centrul prin care se

introduc alimentele. Atât mâncarea, cât şi progeniturile sunt purtate în burtă.

1. Largă, mare, destinsă:

17
 Tinde să indice trăiri de slăbiciune fizică şi preocupări somatice ale bărbaţilor
involuaţi sau deprimaţi;
 Poate indica nevoia de a avea rolul de femeie gravidă la femeile nesatisfăcute
de rolurile prezente;
 Poate indica dorinţa de a lua cât mai mult posibil;
 Tipic în desenele copiilor;
 Organicitate.

2. Desenarea organelor interne, dar cu stomac gol sau lipsa stomacului:

 Indicator bizar, ce poate arăta vid schizofrenic, dezintegrare.

• BUZE :

1. Pline:
 Subiectul este senzual, dependent, mai degrabă ia decât oferă în relaţiile
emoţionale;
 Vanitate, narcisism (Machover);
 Prezente la o siluetă masculină desenată de un bărbat, indică efeminare
(Machover)
 Senzitivitate;
 Posibilă supraidealizare.

2. Arcuite cupid (cupid-bow):

 Subiect exhibiţionist; senzual precoce;
 Apar la fete vanitoase (Machover).

3. Concentrare erotică:
 Umbrirea este făcută de subiecţii mai naivi;
 Prezenţa ţigării sau pipei indică o sofisticare mai mare.

18
• BUZUNARE :

1. Accentuate:
 Subiect infantil, dependent (Machover);
 Deprivări afective sau materne formează fundalul unor adaptări psihopatice
(Machover);
 Adolescenţi cu dorinţă de afirmare a virilităţii care intră în conflict cu
dependenţa de figura maternă;
 Dependenţă orală; o persoană care ia şi nu dă, imatură;
 Apar la figuri desenate de femei care îşi accentuează independenţa.

• CAP :

Discuţie : Capul este prima parte a siluetei umane pe care copiii învaţă să o
deseneze. Este cea mai “de încredere” parte a corpului desenată şi exprimă
nevoi şi receptivitate, trebuinţe intelectuale şi încercări de a controla
emoţiile. În desenul capului, subiectul ilustrează inconştiant elemente de
preocupare intelectuală: gradul de preocupare a imaginaţiei, a controalelor
intelectuale, preocuparea pentru relaţiile interpersonale şi concepţia despre
sine. Este de obicei prima parte desenată şi ultima care se dezintegrează în
siluetele desenate de subiecţii cu leziuni organice.

1. Mare:
 Arată tendinţe intelectuale puternice;
 Activitate imaginară considerabilă, ca sursă de satisfacţie (Jolles);
 Preocupare organică în legătură cu (“mentation”) (Jolles, Machover);
 Apare în desenele copiilor (Machover);
 Apare în desenele deficienţilor mintal;

19
 Trăiri de inadecvare intelectuală cu accent corespunzător pe realizări
intelectuale;
 Posibile tendinţe de grandoare şi atitudini egocentrice bazate pe trăiri de
inadecvare;
 Agresiune (Levy);
 Migrene, cefalee; chirurgie a creierului; indică zona de tensiune (Machover);
 Tineri cu inadaptări emoţionale şi sociale datorate unor handicapuri în lectură
sau în unele activităţi şcolare (Machover);
 Paranoici, narcisici, persoane încrezute dar intelectuale; Eu lărgit (mărit).

2. Mic:
 Obsesiv – compulsivi (Jolles, Machover);
 Expresia obsesiv – compulsională a dorinţei de negare a sediului gândurilor
dureroase şi a trăirilor culpabile (Machover);
 Dorinţa de negare a controlului intelectual care împiedică satisfacerea
impulsurilor corporale (organice) (Machover);
 Posibile trăiri de inadecvare intelectuală.

3. Detaliat sau accentuat excesiv:

 Sugerează o imaginaţie activă (Machover);

4. Întorcându-şi privirea de la observator:

 Posibil semn de retragere (Jolles);
 Respingerea situaţiei de test; evaziune;
 Respingerea problemelor ambientale.

5. Profil:
 Posibil indiciu de evaziune, uşoară retragere; vină (Jolles).

20
• CAZURI CHIRURGICALE :

Discuţie : Mayer, Brown şi Levine au studiat desene făcute de pacienţi

înainte şi după operaţii – operaţii ce implicau înlăturare de sân, amputări,
chirurgie a ochiului sau urechii. Toate ariile chirurgicale au fost indicate în
DAP ca arii ale anxietăţii. Trăsăturile regresive ale siluetelor tindeau să se
clarifice sau să se diminueze după operaţie, indicând eforturile făcute pentru
a compensa şi a accepta rezultatele operaţiei.

• CĂLCÂI :

1. Accentuat:
 Bărbat imatur psihosexual (Machover);
 Posibile tendinţe homosexuale recunoscute sau neacceptate (Jolles).

• CLOVN :

1. Încercarea de a reduce testarea la absurd;

2. Încercarea de a reduce impulsurile şi dorinţele la absurdităţi inofensive;
3. Subiectul poate avea tendinţe exhibiţioniste;
4. Subiectul poate face pe clovnul cu ceilalţi;
5. Inteligenţă şi creativitate peste medie.

• COAPSE :

1. Accentuate:
 Posibile tendinţe homosexuale;
 Posibile orientări homosexuale deschise sau neacceptate (Jolles);
 Posibilă infantilitate psihosexuală la subiecţii bărbaţi.

21
2. Haşurate excesiv:
 Panică homosexuală, în special la paranoici (Machover).

3. Confuzie în linia coapsei:

 Posibil conflict homosexual;
 Preocupări în legătură cu sexualitatea feminină.

• CONFLICT :

INDICATORI CELE MAI FRECVENTE IPOTEZE

ZONE

1. Haşurare; - Mâini; - Preocupări

în legătură
cu
adecvarea;
2. Omisiuni; - Braţe; - Preocupări
în legătură
cu
adecvarea;
3. Ştersături; - Picioare; - Preocupări
în legătură
cu
autonomia şi

sexualitatea;
4. Linii;
a ) Frânte (întrerupte); - Nas; - Preocupări
în legătură

22
 cu
autonomia şi

sexualitatea;
b ) Tremurate; - Pelvis; - Preocupări
în legătură
cu
sexualitatea;
– Picioare; - Preocupări
în legătură
cu
autonomia;
c ) Zimţate; - Linia gâtului; - Preocupări
în legătură
cu
controlul;
5. Asimetrie. – Linia taliei; - Preocupări
în legătură
cu
controlul;
- Urechi; - Preocupări
în legătură
cu
pericolele
exterioare;
- Ochi; - Preocupări
în legătură
cu
pericolele
exterioare.

23
• CONFLICT SEXUAL :

1. Picioarele siluetei feminine mult haşurate;

2. Constricţia, haşurarea sau accentuarea pieptului şi gâtului;
3. Accentuarea sexualităţii;
4. Lipsa diferenţierii sexuale între siluetele masculină şi feminină; ambele
sexe sunt desenate asemănător;
5. Sexul opus desenat întâi;
6. Nuduri.

• CONSECVENŢA ( CONSISTENŢA) în tratarea figurii (siluetei):

1. Bună:
 Arată egalitatea relativă a stării de spirit şi a comportamentului;

2. Extremă (la limită):

 Poate indica caracterul plat al afectului şi o conformare rigidă;

3. Slabă:
 Poate indica impulsivitate, dezintegrarea Eului, deficienţă mintală,
organicitate.

• CORDON ( CUREA ) ( vezi şi LINIA TALIEI ) :

Discuţie : Tradiţional, cordonul, deoarece separă cele două jumătăţi ale

corpului, simbolizează controlul. Simbolic, cordonul / cureaua delimitează
partea superioară sau a controlului intelectual de partea inferioară sau a
expresiei sexualităţii. Cordonul prezintă un loc pentru portofel, arme sau alte
însemne ala controlului sau autorităţii.
24
1. Cordon mult haşurat:
 Preocupare pentru controlul sexualităţii şi senzualităţii;

2. Absenţa cordonului:
 Nu este o trăsătură neobişnuită;
 Fluiditate, exprimare uşoară a emoţiilor;
 Dacă nu există semne contrare, absenţa cordonului indică flexibilitate şi
acceptare a sexualităţii.

• COROANĂ :

Discuţie : Coroana este rareori desenată; este un simbol al puterii; poate

indica mania grandorii, nevoi puternice de dominaţie şi o ruptură în contactul
cu realitatea.

• DEGETE ( vezi şi MÂINI ) :

Discuţie : Degetele sunt unelte de manipulare a mediului; puncte de contact

social; potenţial de comunicare; potenţial de agresiune.

1. Mari, ascuţite sau în formă de gheare:

 Trăiri semnificative de ostilitate (Jolles);
 Paranoici;
 Agresiune deschisă (Machover);

2. Încleştate sau tăiate:

 Eforturi îndârjite de a suprima impulsurile agresive;

3. În formă de beţe:
25
 Agresivitate infantilă (Machover); vezi şi “în formă de gheare”;

4. Asemănătoare unor petale sau unor ciorchini de struguri:

 Abilitate manuală slabă;

5. Mult haşurate:
 Vină, probabil în legătură cu sexualitatea sau ostilitatea (Machover);

6. Pumn strâns:
 Delincvenţi adolescenţi cu spirit rebel aproape de a ieşi la suprafaţă; figurativ,
“arătând pumnul lumii” (Machover);

7. Înmănuşate:
 Reprimarea agresivităţii şi posibilitatea unor izbucniri fugitive de
agresivitate;

8. Mai mult de cinci degete:

 Foarte ambiţios, acaparator (Machover);

9. Ca ghearele:
 Agresivitate primitivă (Machover);

10.Foarte lungi:
 Adulţi superficiali în regresie;

11.Detaliere excesivă a încheieturilor şi unghiilor:

 Încercare de menţinere a unui control asupra ostilităţii.

• DEGETE DE LA PICIOARE :
26
1. Accentuate, mărite:
 Agresiune primitivă (Machover);

2. Strânse:
 Reprimarea unei agresiuni (Machover).

• DEGETUL MARE :

1. Rigid:
 Preocupare în legătură cu masturbaţia (Machover).

• DELINCVENŢI indicaţi prin :

1. Soldaţi sau cow-boys: - Dorinţa de putere şi forţă;

2. Simboluri ale agresiunii: - Puşti, cuţite, bastoane (beţe);
3. Accent pe mărime şi forţă: - Mărimea crescută a corpului indică dorinţa de
control intelectual.

• DEPENDENŢA este indicată de :

1. Accent pe linia mediană:

 În special nasturii, în josul liniei de mijloc sau în josul axei corpului;

2. Gură concavă, receptivă oral:

 Este întâlnită la persoane pasive, receptive, care pot deveni parazite şi care
pot cere atenţie, iubire, aprobare (Machover);

3. Figură (siluetă) mare, dominatoare:

27
 Este întâlnită la bărbaţii dependenţi de mamă, supraprotejaţi; care se simt
slabi şi neajutoraţi din cauza dependenţei de femei puternice;

4. Ochi goi, care nu văd:

 Semn de dependenţă şi emotivitate superficială (Machover);

5. Mâini şi braţe slabe:

 Inabilitate în adaptarea la mediu;

6. Accentuarea buzunarelor:
 Persoană dependentă, receptivă;

7. Trăsături faciale infantile, tinereşti:

 Respingerea responsabilităţii.

• DEPRESIA este indicată de :

1. Accentuare orală: obişnuită (Machover);

2. Nivel scăzut de activitate;
3. Postură aplecată sau aşezată;
4. Expresie facială acră;
5. Frunte încreţită;
6. Păr ;
7. Rezistenţă în desenarea corpului, picioarelor, sau labele picioarelor:
 Nivel scăzut de activitate;
 Preocupări în legătură cu autonomia;
 Neacceptarea impulsurilor fizice;
 Lipsă de energie;
 Lipsă de entuziasm (Machover);
8. Conflict în zona nasului şi picioarelor:
28
 Preocupări în legătură cu sexualitatea;

9. Ochi care nu văd:

 Incapacitatea abordării adaptării la lume;

10.Braţe şi mâini omise:

 Trăiri profunde de inadecvare;

11.Corp destins şi cu o formă proastă:

 Trăire de dezintegrare fizică;

12.Detaliere săracă;
13.Picioarele şi labele picioarelor desenate primele;
14.Păr nehaşurat.

• DESENELE COPIILOR sunt caracterizate prin:

1. Cap: -este mare;

2. Mâini: -sunt slabe;

3. Gura:
 Apare de timpuriu; este accentuată pentru a indica dependenţă orală, trebuinţe
de dragoste, afecţiune şi recunoaştere (Machover);

4. Accentuare orală: - este normală la copiii mici (Machover);

5. Linie curbă cu capetele întoarse în sus drept gură:

 Indică dorinţa de a câştiga aprobare de la aceia pe care copilul îi iubeşte şi de
care are nevoie;

29
6. Ochi care nu văd:
 Sunt obişnuiţi; semn de dependenţă, emoţii superficiale, lipsă de
discriminare (Machover);

7. Transparenţe: - sunt obişnuite;

8. Siluete “asemănătoare cu păianjenii”: - de aşteptat între trei şi cinci ani;

9. Degete:
 De obicei inexistente sau subţiri şi bidimensionale; indică abilitatea de a se
descurca cu mediul;

10.Îmbrăcămintea: -este inexistentă sau lejeră;

11.Activitate: -este obişnuită; indică hiperactivitatea copiilor mici.

• DESENE – DIAGRAME :

1. Gândire simbolică extremă:

 Schizofrenici deterioraţi (Machover);

2. Posibilă rigiditate şi constricţie:

 Personalităţi nevrotice, în regresie şi normali rigizi.

• DESENE INCOMPLETE :

1. Depresie;
2. Evaziune;
3. Nivel (standard) scăzut de realizare:
 Apare la copii, deficienţi mintal (Machover);
30
4. Constricţie nevrotică.

• DESENE PĂTATE :

Discuţie : La adulţi, pătarea implică o notă regresivă şi anxietate severă.

Pătarea nu este neobişnuită la desenele copiilor.

• DETALIERE :

Discuţie : Silueta desenată cu mai multă grijă şi mai detaliat este de obicei
sexul cu cea mai mare investiţie de energie libidinală din partea subiectului.

1. Excesivă:
- Obsesiv–compulsivi care trebuie să structureze – cu greu – o situaţie astfel
încât dorinţele lor reprimate să nu scape de sub controalele lor excesive.

2. Lipsa completă a detaliilor:

 Persoanele sever tulburate şi deprimate realizează doar contururi simple,
siluete ale căror figuri exprimă trăiri slabe, goale, aşa cum sunt, de altfel,
trăite de subiecţi;

3. Detalii puţine:
 Obişnuite la copii;
 Deficienţi mintal;
 Depresivi;
 Organici;
 Normali evazivi;
31
4. Detalieri caracteristice tipurilor de personalitate:
 Impulsivi: Detalii amănunţite; multe ştersături, din moment ce sunt
suprapreocupaţi cu structurarea fiecărei situaţii; ei au trăiri anxioase dacă
lucrurile nu sunt exact “aşa cum trebuie”;
 Paranoizi: Detaliază excesiv ochii şi urechile; suprastilizează părul; sunt
preocupaţi de influenţele presupus ostile asupra lor; sunt preocupaţi
compulsiv de sexualitate, deoarece pentru ei “a iubi” înseamnă a-şi coborî
apărările contra durerii;
 Adulţi inteligenţi: Desenul include mai multe detalii de tip consecvent, bine
proporţionate, spre deosebire de adulţii, copii, depresivi, nevrotici, psihotici;
 Deficienţi mintal: Au desene slab detaliate, ca nişte reminiscenţe ale
desenelor copiilor;
 Psihotici: Cei în fază acută pot prezenta detalii bizare, indicatori anatomici;
psihoticii cronici pot fi prea controlaţi pentru a desena mai mult decât nişte
figuri schematice sau trăsături uşoare, vagi, cu distorsiune grosieră şi lipsă de
echilibru;
 Depresivi: Desenează figuri slabe, inactive, oarbe, goale.

• DETALII EROTICE :

1. Absente:
 Incapacitatea de a se descurca cu sexualitatea care provine din neacceptarea
sexualităţii în viaţă; imaturitate psihosexuală sau evaziune psihică faţă de
sexualitate;

2. Preocupări excesive pentru ele:

 Adolescenţi cu preocupări sexuale;
 Artişti;
 Persoane în timpul unui tratament psihanalitic;
32
 Pot indica o sexualitate inadecvată sau impotenţă.

• DEVIANŢI SEXUAL :

Discuţie: Concentarea pe o arie sau pe un organ specifice poate să apară în

accentuarea erotismului. Gradul de accentuare depinde de intensitatea
dorinţelor sexuale şi de experienţele trecute în această direcţie (Machover).

• DIFORMITĂŢI :

- Sunt întâlnite tipic în zone de diformitate reală, prezentă sau trecută;

- Relevă dificultăţi reale sau simbolice cu partea corpului desenată ca diformă.
• DINŢI :

Discuţie: Un accent pus pe dinţi indică agresiune orală, sarcasm muşcător, o

concepţie sardonică despre viaţă; înfumurare sau alte slăbiciuni ce trebuie
compensate (Machover).

• ECHILIBRU :

1. Echilibrul figurii (siluetei): - Este legat de trăirile de echilibru mintal ale

subiectului

2. Armonie, simetrie proporţie:

 Indică gradul de armonie mintală, respectiv de conflict intrapsihic.

• EXPRESIA FEŢEI :

33
 Discuţie: Această categorie se ocupă de impresiile formate de figuri. Lista
adjectivelor de mai jos poate servi ca un ajutor în descrierea figurilor
desenate.

1) Fericită, veselă, entuziasmată, optimistă;

2) Tristă, nefericită, posacă, deprimată, descurajată, posomorâtă;
3) Activă, viguroasă, animată, alertă;
4) Apatică, slăbită,pasivă, inertă, rece, letargică, plictisită;
5) Flexibilă, docilă, blândă, liberă, plastică;
6) Rigidă, ţeapănă, inflexibilă;
7) Severă, dură, aspră;
8) Atrăgătoare, chipeţă, strălucitoare, angelică;
9) Respingătoare, urâtă, supărată, rea, satanică, de satir;
10) Echilibrată, stabilă, puternică, controlată;
11) Ochi de cocoş, neechilibrată, neproporţionată, impulsivă, dezechilibrată;
12) Caldă, prietenoasă, atrăgătoare;
13) Rece, nesimţitoare, retrasă;
14) Slabă, infantilă, adolescentă, imatură, copilăroasă;
15) Luptătoare, determinată, ambiţioasă,agresivă, constrângătoare;
16) Dispreţuitoare, sardonică, sarcastică, snoabă, care priveşte de sus;
17) Aspră, austeră, autoritară, dominantă, severă;
18) Grandioasă, egocentrică, centrată pe sine, pompoasă;
19) Oarbă, introspectivă, preocupată de sine;
20) Goală, albă, vagă;
21) Binevoitoare, caldă, care se complace, inimoasă, generoasă;
22) Mică, liliputană, nesemnificativă, subdimensionată;
23) Gigantică, mamut, colosală, dominatoare, herculeană, copleşitoare,
puternică, plină de năzuinţă.

• FAŢA :

34
 Discuţie: Faţa este “faţada” prezentată lumii. Este cel mai de încredere
indicator al stării de spirit din DAP; ea stabileşte tonul desenului prin
expresiile de dragoste, ură, teamă, agresivitate, blândeţe, rebeliune, confuzie,
politeţe sau anxietate.

1) Accentuare puternică:
 Preocupare pentru relaţiile sociale şi aparenţele exterioare (Jolles);
 Compensare a inadecvării, slăbiciunii sau lipsei de afirmare, prin desenarea
unei imagini de sine agresive, dominatoare din punct de vedere social
(Machover);
 Impuls interior pentru afirmare socială (Machover).

2) Vagă sau omisă:

 Evaziv faţă de conflicte care implică relaţii interpersonale (Machover);
 Retragere din relaţii sociale;
 “În afara timpului”.

3) Formă:
 Ovală, sensibilă, estetică – indică feminitate şi sensibilitate;
 Pătrată, colţuroasă – indică puterea, dorinţe masculine de putere.

4) Desenată la urmă:
 Subiectul are dificultăţi în relaţiile sociale;
 Doreşte să evite autorelevarea.

5) Linii suplimentare la pliul naso-labial:

 Dau profunzime şi maturitate feţei;
 Preocupare faţă de maturitatea emoţională sau o aparenţă de maturitate.

35
6) Frunte încruntată:
 Aspiraţii intelectuale sau accent pe controlul emoţiilor;
 Persoană îngrijorată cronic, psihastenică.

• FESE :

1) Accentuate de haşuri, mărime sau ştersături:

 Pot indica fixaţia stadiului anal, împreună cu imaturitatea psihosexuală
rezultantă;
 Posibilă homosexualitate.

• FIGURĂ ( PERSOANĂ ) CARE SE CLATINĂ :

- sentimentul neechilibrului; preschizofrenic (Hammer);

- personalitate în stare de flux, instabilă.

• FIGURI GOALE - tind să indice:

1) Evaziune;
2) Depresie;
3) Deficienţă mintală;
4) Regresie;
5) Trăiri schizofrenice de vid.

• FIGURI LIPITE - indică :

1) Evaziune;
2) Rigiditate: - apărare intelectuală;
3) Psihopatie: - făcută de cei ce consideră relaţiile interpersonale dezgustătoare
(Jolles);
36
4) Insecuritate, îndoială de sine.

• FRUNTE :
1) Accentuare a proeminenţei frontale: - Scopuri şi ambiţii puternic
intelectualizate (Machover).
2) Întărită:
 Nesemnificativă prin ea însăşi cu excepţia faptului că arată preocupare pentru
controlul mental; găsită la organici;
 Lobul frontal distrus, distrugere cerebrală traumatică;
 Cei cu migrene;
 Deficienţi mintal.

• GAMBE ( PICIOARE ) vezi şi LABELE PICIOARELOR:

1) Siluetă fără picioare:

 Trăiri patologice de constrângere şi dependenţă (Jolles);
 Trăire de lipsă de autonomie;
 Sentimentul castrării (Jolles);
 Dificultatea acceptării dorinţelor sexuale.

2) Lungi:
 Luptă pentru autonomie (Jolles).

3) Mari, late:
 Luptă pentru autonomie;
 Ambivalenţă faţă de lupta pentru autonomie (Jolles).

4) Scurte:
 Trăiri de imobilitate, de lipsă de autonomie (Jolles).

37
5) Depărtate:
 Sfidarea autorităţii (Jolles);
 Negarea insecurităţii;
 Consolidare împotriva şocurilor externe;
 Accentuarea nevoii de stabilitate.

6) Încrucişate sau strâns lipite:

 Rigiditate;
 Respingerea sexualităţii;
 Respingerea apropierilor sexuale ale altora (Jolles).

7) Atrofiate:
 Trăiri de slăbiciune, inadecvare, pierdere a puterii şi autonomiei datorate
degenerării fizice în involuţii şi senilitate (Machover).

8) Mult haşurate:
 Uneori, poate fi un semn de panică homosexuală (Machover);
 Poate indica un conflict care priveşte străduinţele de autodirecţionare;
 Pot indica preocuparea reprimată pentru sexualitate dacă sunt desenate de o
femeie.

9) Desenate la început împreună cu labele picioarelor:

 Pot fi un indiciu al descurajării şi depresiei.

• GÂT :
Discuţie: Gâtul legă capul de corp; furnizează un indicator al coordonării
controlului mental cu impulsurile fizice (Machover)
1) Lung, subţire:

38
 Lipsă de coordonare a controlului impulsurilor, spre tiparul schizoid
(Machover);
 Poate semnifica ostilitatea, mai ales însoţit de un guler întărit.

2) Lat, gros:
 Atitudine încăpăţânată, posibilă rigiditate;
 Bună asimilare a impulsurilor (Machover).

3) Unidimensional:
 Lipsă infantilă de control asupra impulsurilor şi dorinţelor.

4) Omiterea liniei de bază a gâtului la profil:

 Flux liber al tendinţelor bazale împreună cu un control inadecvat (Jolles).

5) Accentuare prin cravată, coliere sau alte elemente care îl delimitează:

 Accentuarea controlului intelectual asupra impulsurilor fizice (Machover).

• GENUNCHI :

1) Accentuaţi:
 Tendinţe homosexuale (Jolles).

2) Încheieturi detaliate:
 Obsesiv – compulsivi;
 Preocupări somatice.

• GULER :

1) Înalt, scrobit:

39
 Atitudine de înălţime (superioritate) ce accentuează stăpânirea intelectuală a
impulsurilor fizice;

2) Accentuat:
 Poate indica necoordonarea impulsurilor corporale cu controlul mental, având
ca rezultat căutarea de către subiect a refugiului în fantasme de autoapreciere;
 Control rigid al impulsurilor fizice la cineva care nu poate accepta nevoi
fiziologice, sexuale sau ostilitate.

• GURĂ ( vezi şi BUZE ):

1) Accentuată:
 Erotism oral;
 Nevoie puternică de dependenţă;
 Imaturitate.

2) Curbă cupidă:
 Erotism adolescentin; năzuinţă către tinereţe (Machover);
 Narcisism, adolescentă vanitoasă.

3) Dinţi care se văd:

 Semn puternic de agresiune orală a unei naturi infantile (Machover);
 Tendinţe ostile orale: sarcasm tăios, muşcătură.
4) Largă, cu colţurile în sus:
 Afinitate forţată;
 Tendinţa de a se prezenta zâmbind, de a etala o faţadă acceptabilă care să
mascheze trăiri mai puţin acceptabile.-

5) Crestătură a gurii:

40
 Ostilitate şi furie;
 Agresivitate; hipercritic; sadic verbal.

6) Concavă:
 Dependenţă orală (Machover);
 Imaturitate psihosexuală;
 Cere atenţie şi răbdare.

7) Închisă rigid:
 Refuzul de a se autoreleva;
 Respingerea nevoilor de dependenţă;
 Poate fi semn de suprimare sau ostilitate;
 Poate indica o culpabilitate referitoare la felaţie.

8) Batjocoritoare:
 Dispreţ pentru alţii;
 Agresiune, ostilitate, probabil din cauza trăirilor de slăbiciune şi nesiguranţă.

9) Întărită:
 Mofturoşi (capricioşi) la mâncare;
 Alcoolici;
 Dificultăţi sexuale legate de contactele oral – genitale;
 Dependent oral;
 Simptome gastrice;
 Agresivitate orală; înjurături (Machover).

10) Mică:
 O anumită respingere sau negare a nevoilor de dependenţă orală la compulsivii
rigizi;

41
 Negare a dependenţei orale la egoişti şi persoane independente.

11) Omisă:
 Respingere severă a nevoii de afecţiune;
 Respingere severă a oralităţii;
 Sentimente de culpabilitate severe;
 Astmatici;
 Deprimaţi.

• HAŞURAREA indică :

1) Anxietate:
 Gradul anxietăţii este dat de tăria haşurării.

2) Anxietate liberă (flotantă):

 Este indicată de haşurarea extremă;
 Îndoială de sine, autocritică, sentimentul de a fi incapabil să facă faţă
mediului ostil.

• HOMOSEXUALITATE :

Discuţie: Următoarele aspecte sunt imporatante clinic: această listă de semne

homoerotice semnifică doar tendinţe homosexuale inconştiente, acoperite,
controlate, sau interese estetice, sensibilitate, dependenţă. Informarea
persoanelor de tendinţele homoerotice nerecunoscute, acoperite,
inacceptabile este nocivă terapeutic şi traumatizantă. Indiferent de gradul sau
de extinderea semnelor, asemenea informaţii trebuie folosite cu mare
discreţie şi cu apreciere clinică sigură.

42
1) Ochi mari şi gene lungi la figuri bărbăteşti ( Machover, Levy, de Martino
);
2) Tocuri înalte la siluetă bărbătească ( Machover, de Martino );
3) Profil masculin înfrumuseţat (fardat, etc.) ( Levy );
4) Gură moale, catifelată;
5) Sprâncene arcuite;
6) Coafură îngrijită;
7) “Talie de viespe” la siluetă bărbătească;
8) Accentuarea feselor şi a rectului la siluete masculine;
9) Slabă diferenţiere între siluetele masculine şi feminine.

• INABILITATE FIZICĂ ( BOALĂ ) :

Discuţie: Mulţi psihologi şi psihiatri care folosesc DAP găsesc inabilităţile şi

bolile fizice în desene prin indicatori de conflict sau omisiuni în zona
afectată.

• INADECVAREA este indicată de :

1) Siluete ( figuri ) foarte mici;

2) Siluete ( figuri ) mari, slabe, grandioase;
3) Mâini şi braţe slabe;
4) Ochi orbi sau fără expresie;
5) Picioare ca nişte beţe;
6) Picioare subţiri, slabe;
7) Absenţa labelor picioarelor;
8) Degete ca nişte petale;
9) Accentuarea liniei mediene, în special nasturii;
10) Buzunare accentuate;

43
11) Figură ( siluetă ) feminină dominantă, mare desenată de un subiect
masculin;
12) Întoarcere inexpresivă de la lume:
 Ochi care nu văd, fără expresie;
 Siluete fără urechi;
 Figuri cu privirea pierdută, visătoare, îndreptată în altă parte.

• INDICATORI ANATOMICI :

Discuţie: Aceştia nu se referă la nuduri sau la figuri subliniate, ci la figuri

(siluete) cu trăsături anatomice clar indicate. De obicei, aceşti indicatori sunt
de tip patognomic (psihognomic), dar se întâlnesc şi în cazuri rare de subiecţi
cu un interes neobişnuit pentru anatomie, combinat cu tensiune şi ostilitate.
În unele cazuri este vorba de o tachinare sau de o sfidare a examinatorului cu
încercări de a reduce examinarea la o absurditate, astfel încât să fie mai puţin
ameninţătoare.

1) Indici anatomici:
 Schizofreni cronici reprimaţi;
 Ocazional, indivizi maniaci activi.

2) Indici costali:
 De obicei nu sunt consideraţi patologici (Machover);
 Indică probabil un accent pe putere şi frumuseţe la subiecţii masculi.

3) Linii schiţate la piept sau la centura pelviană:

 Nu sunt considerate a avea semnificaţii patognomice;
 Arată rigiditate;

44
 Pot să apară la femei de vârstă mijlocie care prezintă involuţii şi care sunt
forţate să-şi reconsidere rolul lor sexual şi atracţia pe care o generează pentru
masculi;
 Pot să apară la adolescente preocupate de rolul lor feminin.

4) Organe genitale la o siluetă nudă:

 Pot fi desenate de studenşi în arte plastice datorită antrenamentului şi / sau
interesului;
 Persoane în cură psihanalitică; indică interes curent;
 Adolescenţi cu preocupări sexuale şi curiozitate;
 Schizofreni regresaţi la nivele scăzute, mai puţin controlate de dezvoltare
emoţională.

• INDICATORI ISTERICI, IMPULSIVI :

1) Apăsare neregulată a liniilor;

2) Lipsă de precizie;
3) Linii zimţate;
4) Variabilitate mare (detaliere excesivă);
5) Tratare neîngrijită a părului;
6) Trăsături faciale infantile;
7) Mâini şi braţe slabe.

• ÎMBRĂCĂMINTE ( HAINE ) :

Discuţie: Machover descrie îmbrăcămintea drept compromis făcut de subiect

între sentimentele de modestie şi etalarea corpului. Îmbrăcămintea de pe
siluete indicănivelurile de suprafaţă ale personalităţii.

1) Maniera de desenare a hainelor:

45
 De obicei este neprelucată, vagă sau sub forma unor reprezentări simbolice
(Machover).

2) Siluetă prea îmbrăcată:

 Narcisic al hainelor (Machover);
 Îmbrăcămintea este folosită pentru a atrage social sau sexual.

3) Siluetă prea puţin îmbrăcată:

 Narcisic corporal, absorbit de sine, introvert, preocupat excesiv de
dezvoltarea corporală; tinde să prefere fantasmele unor întâlniri (contacte)
sociale (Machover).

4) Nesiguranţă – dacă trebuie sau nu să se îmbrace:

 Poate indica un subiect tulburat de o puternică conştientizare corporală
(Machover).

5) Bijuterii:
 Combinate cu trăsături cosmetice, accentuarea părului, indicaţii de strălucire,
arată adaptarea psihopată la femei tinere; este o ipoteză mai validă dacă
trăsăturile sexuale ale hainelor sunt accentuate (Machover).

• ÎNTREBĂRI:

Discuţie: Când un subiect pune întrebări, el doreşte ca examinatorul să

structureze situaţia în locul lui. Întrebările pot indica nesiguranţă faţă de
aşteptările examinatorului, nesiguranţă tipică subiectului sau evadare din
situaţie, curiozitate, anxietate, grijă, confuzie. Răspunsurile la toate
întrebările trebuie să fie date astfel încât situaţia de testare să rămână
nestructurată. La sfârşitul testării, examinatorul poate răspunde mai complet
şi mai specific la întrebări, dar cu discreţie şi judecată clinică.
46
• LABELE PICIOARELOR :

Discuţie: Picioarele asigură oamenilor baza şi instrumentele de locomoţie.

Labele picioarelor sunt un simbol al autonomiei.

1) Simbolistica labelor picioarelor:

 Desori simbol falic; important în desenele realizate de adolescenţi şi bărbaţi
mai în vârstă cu preocupări sexuale;
 Pot fi prea traumatizante pentru a fi desenate de fete adolescente;
 Pot fi controlate printr-o detaliere compulsivă.

2) Semnificaţia simbolică a picioarelor:

 Picioarele asigură indicele trăirii motilităţii psihice sau fiziologice.

3) Omise:
 Lipsă de mobilitate sau autonomie.
 : deprimare, descurajare (Jolles);

4) Foarte mici:
 Control constrictiv, rigid al sexualităţii;
 Posibilă dependenţă faţă de ceilalţi (Jolles).

5) Foarte mari:
 Indică nevoia ecxesivă de securitate;
 Nevoie puternică a unui suport (fundament) solid.

6) Foarte lungi:
 Preocupare pentru sexualitatea masculină;

47
 Nevoie de independenţă (Jolles, Machover).

7) Foarte ascuţite:
 Combinate cu degete în formă de gheare sau alţi indicatori de ostilitate,
susţine ipoteza că ostilitatea reprimată sau trăirile de ostilitate nu pot fi
acceptate.

8) Siluetă pe vârfurile picioarelor:

 Ancorare _________ în realitate şi nevoie puternică de a evada din mediul
frustrant (Jolles).

9) Detaliere excesivă:
 Obsesie a detaliului (detaliere obsesivă).

10) Tocuri înalte:

 Homosexuali, homoerotici;
 Femei cu aspiraţii de strălucire.

11) Vârfuri depărtate (în direcţii opuse):

 Ambivalenţă, în special faţă de dorinţa de independenţă (Jolles).

12) Desenate ca nişte beţe:

 Imaturitate şi insecuritate în picioare (în mers) (Machover);
 Copii, individualităţi slabe.

• LINII :

1) Consecvente:
 Adaptarea poate fi considerată stabilă.

48
2) Linii slabe:
 Lipsa revendicativităţii, posibilă tendinţă de a se arăta şters şi de timiditate
(Machover).
 Anxios, timid, nesigur; utilizează retragerea ca apărare primară;
 Nesiguranţă;
 Control rigid al pulsiunilor care generează constricţie severă şi subproducţie;
 Depresie, lipsă de vitalitate; pierdere a entuziasmului;
 Linie “ectoplasmică” – indică regresie şi retragere tipice pentru schizofrenici;
 Intelectual şi introvertit;
 Înclinat spre spiritual.

3) Linii încărcate:
 Revendicativ, dominant, luptând pentru putere şi control;
 Poate indica impulsuri deschis ostile;
 Poate fi un semn de auto-asigurare;
 Poate indica anxietate dacă sunt combinate cu umbriri şi apăsare puternică;
 Alcoolici cronici, schizoizi şi cei care suferă de temeri de depersonalizare
(Machover);
 Ocazional la schizofrenici şi la maniaci excitaţi; semn de agresiune motorie
(Machover);
 Semn de tensiune şi ostilitate (Jolles);
 Tulburare organică a creierului.

4) Linii groase:
 Indică bariere fizice faţă de mediu; tipice pentru tendinţe schizoide;

5) Apăsare variabilă:
 Isterici sau ciclotimi; subiect instabil, impulsiv, cu rezistenţă mică la frustrare
(Machover).

49
6) Linii zimţate:
 Pot indica anxietate;
 Pot arăta un control mental scăzut;
 Pot indica standarde de egalitate scăzute.

7) Linii neregulate, tremurate, discontinue, cu apăsare uşoară:

 Alcoolici schizoizi (Machover).

8) Umbrire (haşurare) puternică, pătare puternică:

 Copii;
 Nevrotici anxioşi;
 Psihotici.

9) Linii neîntrerupte:
 Determinare;
 Leziune centrală.

10) Linii uşoare, întrerupte, inegale:

 Temător, nesigur, sentimente de inadecvare.

11) Coordonare slabă:

 Tensiune deschisă, anxietate, posibilă leziune centrală (dacă liniile sunt
neregulate).

12) Schiţare (mişcări liniare fără sens, sau schiţare artistică slabă):
 Anxietate, nesiguranţă, insecuritate.

• LINIA BAZALĂ ( vezi LINIA SOLULUI ):

50
 Discuţie: Subiectul are nevoie de suport, pe care îl obţine prin desenul
acestei linii.

• LINIA DE MIJLOC :

1) Accentuată:
 Puternică nevoie de dependenţă;
 Preocupare pentru simptome somatice (Machover);
 Dependenţi isterici;
 Posibile trăiri de inferioritate corporală (Machover);
 Imaturitate emoţională (Machover).

2) Accentuată prin apăsare:

 Sugerează conversia agresivă a conflictelor corporale (Machover).

3) Prezenţa nasturilor de-a lungul liniei de mijloc:

 Dependenţă maternă; căutarea femeii pentru petere şi stăpânire; îşi neagă uşor
individualitatea pentru a place unei femei (pentru a mulţumi o femeie).

4) Vagă:
 Persoane mai vârstnice preocupate de declinul lor fizic (Machover).

• LINIA SOLULUI ( vezi LINIA BAZALĂ ):

Discuţie: Linia solului poate indica trăiri de nesiguranţă sau nevoia unui
punct de referinţă sau a unei graniţe (Jolles).

51
• LINIA TALIEI ( vezi şi CUREA ):

Discuţie: Linia taliei taie originea impulsurilor fizice. Machover notează:

deasupra liniei taliei sunt zonele puterii fizice a bărbaţilor, în timp ce sub ea
se află zonele sexuale. La femeie, deasupra se află sânii şi laptele matern, iar
sub linia taliei sunt zonele sexuale şi ale reproducerii.

1) Accentuată:
 Control sexual.

2) Mult haşurată sau tăiată:

 Control extrem al sexulităţii, posibil cauzat de sentimente de vinovăţie sau de
sentimentul pierderii iminente a controlului sexual;
 Combinată cu un conflict în zona gâtului, cu atitudine rigidă, lipsa mişcării,
lipsa sau ascunderea mâinilor şi rigiditatea braţelor, indică rigiditate excesivă
şi fragilitate a controlului, cu eşec în adaptarea la cerinţele lumii.

3) Refuzul de a desena mai jos de linia taliei:

 Sexualitate tulburată şi blocată (Machover).

4) Amânarea desenării:
 Un blocaj în a se descurca cu ariile corporale ale sexualităţii.

5) Extrem de îngustă (strânsă, strâmtă):

 Sugerează control precar, care este evident în izbucnirile temperamentale
(Machover);
 Narcisic, centrat pe sine, vanitos.

• LINII VAGI, CONFUZE :

52
1) Regresie la un stadiu psihotic;
2) Incertitudine şi anxietate la nevrotic;
3) Depresie, lipsă de entuziasm şi de energie;
4) Indiciu de slăbiciune în zona desenată vag;
5) Lipsa spiritului revendicativ, timiditate.

• MARGINEA SUPERIOARĂ A PAGINII :

Discuţie: Persoana care atinge marginea de sus sau trece peste marginile
paginii încearcă să se supraextindă în relaţiile cu alţii şi manifestă o tendinţă
de a avea o viaţă imaginară foarte activă. Personalitate ciclotimică.

• MĂRIMEA DESENULUI :

Discuţie: Dacă silueta care reprezintă imaginea de sine este mică, ipoteza de
lucru este că subiectul se simte mic sau inadecvat şi răspunde cererilor
mediului cu sentimente de inferioritate. Dacă silueta-imagine-de-sine este
mare, subiectul răspunde la presiunea mediului cu trăiri de expansiune şi
agresiune. Orice extremă indică psihopatologie (Levy).

1) Mărime medie: în jur de 18 centimetri;

2) Raportul dintre mărimea desenului şi spaţiu:

 Poate merge în paralel cu relaţiile dinamice între subiect şi mediul său, sau
între subiect şi figurile părinţilor (Levy);
 Poate fi legat de implicarea imaginativă a subiectului;
 Poate indica gradul de estimare de sinerealistă, relaţionată la expansivitatea
subiectului.

3) Desen diminuat sau foarte mic:

53
 Eu contractat (Machover);
 Sentimente de inadecvare şi preocupări de adaptare la mediu (Machover,
Jolles, Levy);
 Scizofrenie regresivă, vegetativă; nivel energetic scăzut şi Eu diminuat şi slab
(Machover);
 Depresie profundă.

4) Foarte mare sau mărit:

 Încercarea de a se proba pe sine pe hârtie;
 Grandiozitatea paranoicului cu sentimente de inadecvare puternice,
inacceptabile, reprimate (Machover);
 Estimare de sine fantezistă;
 Poate fi caracteristic unui maniac ce îşi răspândeşte desenul pe toată pagina
sau depăşeşte marginile acesteia;
 Poate arăta autoapreciere înaltă la psihopaţii agresivi (Machover);
 Dacă este sărac proporţionat, gol şi sărăcăcios poate semnifica deficienţă
mintală sau organicitate; poate să apară în desenele copiilor.

5) Depăşeşte pagina:
 Lipsa capacităţii (abilităţii) de planificare;
 Tendinţa de a fi maniac, hiperactiv.

• MÂINI ( vezi şi DEGETE ):

1) Mari:
 Doritoare de forţă, tipice pentru adolescenţi sau băieţi tineri, posibil pentru a
compensa slăbiciunea (Machover);
 Tendinţa de a face adaptări rafinate la relaţionări sociale din cauza
sentimentelor de inadecvare şi impulsivitate (Jolles).

54
2) Omise:
 Trăire de inadecvare a modului cum se descurcă cu ambianşa (Jolles);
 Trăiri de vinovăţie în legătură cu agresivitatea, ostilitatea, trăirile sexuale
(Machover);
 Sens posibil de sindrom de castrare.

3) Desenate la sfârşit:
 Şovăială în descurcarea cu ambianţa din cauza unor trăiri de inadecvare sau
negarea unor dorinţe de putere (Jolles).

4) În buzunare sau la spate:

 Sofisticare artistică (Cook şi Wood);
 Evaziune, nu vrea să se ocupe de situaţie; psihopat (Machover).

5) Foarte haşurate:
 Vină în legătură cu o acţiune reală sau fantastică: masturbaţie, atac, furt
(Jolles).

6) Lângă organele sexuale:

 Preocupări sexuale (Jolles);
 Vină în legătură cu masturbaţia (Machover);
 Apărare împotriva unei apropieri sexuale (Jolles).

7) Perturbare în tratarea mâinii

 Obişnuită, este posibil să arate lipsa de încredere în realizări şi contacte
sociale (Machover).

• MIŞCARE :

55
1) Activitate:Tendinţa de a identifica persoane active care doresc să-şi rezolve
problemele;
2) Hiperactivitate:Efort de compensare pentru a controla lumea şi a spori
predictibilitatea;
3) Pasivitate: Simptom al patologiei crescânde la cineva cu trăiri excesive de
slăbiciune şi inadecvare.

• MIŞCAREA CREIONULUI :

1) Lungă: control (Jolles);

2) Scurtă: impulsivitate (Jolles);
3) Zimţată (tremurată): ostilitate; posibilă impulsivitate (Jolles);
4) Schiţată: insecuritate şi anxietate; semn al sentimentului de inadecvare dacă
apăsarea este mică;
5) Înspre corp: introversiune (Levy);
6) Dinspre corp: extroversiune (Levy);
7) Apăsare (presiune): indică nivelul energetic (Levy);
8) Apăsare puternică: indică anxietate şi tensiune;
9) Presiune verticală: indică determinare, afirmare, masculinitate.

• MUSTAŢĂ :

1) Mult haşurată (umbrită):

 Străduinţe pentru o sexualitate masculină matură;
 Ocazional, semn al ostilităţii faţă de un bărbat dacă este desenată de o femeie.

2) Mică, curată, îngrijită:

 Sexualitate controlată, preocupare pentru sine, egoism;
 Apare în desenele unor homosexuali controlaţi, inteligenţi.

56
• MUŞCHI :

1) Accentuaţi:
 Pot să apară la studenţii în artă;
 Homosexuali (bărbaţi);
 Absorbiţi de sine;
 Narcisişti centraţi pe propriul corp (Machover, Jolles);
 Cei cu atrofii musculare.

• NAS :

Discuţie: Nasul este un simbol al sexualităţii, dar şi al luptei pentru putere; o

mai mare accentuare a nasului este mai degrabă un simbol de putere decât de
sexualitate.

1) Lung: agresiune, căutarea ascendenţei; subiect activ şi întreprinzător social;

2) Haşurat: posibile trăiri de castrare la bărbatul infantil care proiectează
defecte unei femei (Machover);
3) Cârn: sexualitate infantilă, dependenţă copilăroasă;
4) Triunghiular: dorinţe de putere; sexualitate infantilă;
5) Turtit: lupte pentru putere care au fost pedepsite;
6) Accentuat: indicii pentru preocupare falică (Machover); adolescenţi şi
persoane cu teamă de castrare (Jolles);
7) Ascuţit: tendinţe dominatoare cu posibilă agresiune;
8) Coroiat: sentimentul că îmbătrânirea afecteză sexualitatea masculină, semn
de gândire rea şi avară.

• NASTURI :

57
 Discuţie: Nasturii au importanţă din momentul în care pun o barieră
dorinţelor de independenţă la copii. Copilului îi este necesară o maturitate
psihică considerabilă pentru a-şi dezvolta sistemul de controale motorii
grosiere şi fine necesare încheierii şi descheierii hainelor. Astfel, copilul este
forţat să depindă de mamă pentru acest ajutor mult timp după ce a obţinut
independenţa în ariile sfincteriene.

1) Sub linia mediană (de mijloc):

 Pot indica dependenţa continuată faţă de mamă sau regresia la dependenţa
orală (Jolles);
 Pot indica preocupări egocentrice, somatice (Machover);
 Pot indica conştienţă corporală cu preocupări în legătură cu supunerea şi
dependenţa faţă de o autoritate (Machover).

2) Accentuare:
 Dependenţă, imaturitate, inadecvare (Machover).

3) La manşete:
 Detaliere compulsivă cu accentuare stereotipă formală asupra controlului.

• NĂRI :

1) Evidente: semne de agresiune primitivă; măsura acesteia depinde de mărime

şi haşurare; subiectul literal “freamătă de furie”.

• NORMALITATE :

Discuţie: Aproape toţi indivizii “normali” au zone patologice. Cel mai

adesea, în testarea psihologică, diagnosticianul sau clinicianul este înclinat să

58
 caute patologicul şi poate subevalua indicatorii puterii şi stabilităţii. De
aceea, autorul enumeră câteva caracteristici ale unui DAP sănătos:

1) Mărimea:
 figuri de 14 – 18 centimetri înălţime; siluta feminină este puţin mai mică sau
cel mult egală cu cea masculină, dar nu mai mare;

2) Plasare în pagină:
 Tendinţa de a plasa siluetele în mijlocul paginii spre jumătatea de sus;

3) Punctul de plecare în relizarea desenului:

 Cei mai mulţi încep cu capul şi trăsăturile feţei
4) Timpul necesar:
 Majoritatea subiecţilor au nevoie de 10 – 12 minute sau mai puţin;
5) Spontaneitatea:
 Silueta arată o oarecare animaţie, mişcare, adică este flexibilă, fără rigiditate;

6) Proporţia:
 Tendinţa de a proporţiona realist siluetele, fără distorsiuni majore;

7) Prezentarea estetică:
 Tendinţa de a face siluetele simetrice şi plăcute la privit;

8) Ştersături:
 Minime, dar atunci când apar, noua variantă este mai bună;

9) Calitatea liniei:
 Tendinţa de a face linii consistente, arătând o presiune constantă, sigură;

10) Sex:
59
 De obicei, sexul propriu se desenează primul; mai mult timp folosit pentru
detalierea sexului propriu decât pentru cel opus;

11) Caracteristici sexuale:

 Sexul ambelor siluete este evident: femeia va avea sâni, păr mai lung decât
bărbatul, şolduri rotunde; bărbatul va avea pieptul şi umerii mai largi, păr mai
scurt decât femeia, şolduri plate şi va fi mai accentuată haşurarea părului
decât la femeie;

12) Vârsta siluetelor:

 Aproximativ, cea a subiecţilor;

13) Curea la siluete masculine:

 Semnul controlului convenţional;

14) Îmbrăcămintea formală:

 Indică controlul formal şi tendinţe conservatoare;

15) Ochii:
 Au pupile, dar nu accentuate întunecat;

16) Absenţa nărilor:

 Lipsa agresivităţii excesive,

17) Subiectivitatea:
 Acceptarea siluetelor desenate fără o autocritică nemeritată;
 Subiectul nu cere îndrumări sau asigurări de la examinator;

18) Simţul umorului:

 Subiectul poate accepta cu umor deficienţele în desen;
60
19) Labele picioarelor (picioarele) neaccentuate;
20) Urechile neaccentuate;
21) Întreaga siluetă desenată, în afara unor arii minore omise.

• NUDURI :

Discuţie: Sunt rar desenate, dar apar la:

1) Studenţii în Arte (Machover);

2) Persoane psihanalizate ortodoxal;
3) Cei preocupaţi de sex;
4) Voyeuri;
5) Schizofrenici deprimaţi;
6) Bărbaţi neserioşi, preocupaţi de sexualitate.

• OBSESIVI – COMPULSIVI indicaţi prin :

1) Detaliere excesivă: buzunare, nasturi, şireturi de pantofi, cusături;

2) Accentuarea simetriei, precizie, echilibru;
3) Multe ştersături;
4) Mult timp pentru a termina; nu pot termina desenele;
5) Siluete virile, cu braţe lungi, puternice şi capete mici:
 Doresc să ignore controlul mintal rigid, dureros şi să se supună impulsurilor
fizice deschise (Machover);
6) Pun multe întrebări, încearcă să-l forţeze pe examinator să structureze
testul.

• OCHI :

61
 Discuţie: Ochii sunt consideraţi “ferestre ale sufletului” şi relevă trăiri
interioare. Ei sunt, totodată, organele care stabilesc contacte cu exteriorul. Ca
şi urechile, ochii asigură date senzoriale pentru a permite Eului să se
descurce cu lumea şi sunt un dispozitiv cibernetic de facilitare a feed–back–
urilor.

1) Disproporţionat de mici:
 Dorinţă de închidere faţă de lume;

2) Care nu văd:
 Imaturitate emoţională şi egocentrism;
 Adulţi copilăroşi sau regresaţi;
 Deficienţi mintal la un nivel mai jos;
 Copii mici (Machover);
 Dependenţă, emotivitate superficială, lipsă de discriminare (Machover);

3) Orbi, închişi, ascunşi de pălărie sau cu cearcăne accentuate:

 Reţinere puternică în a privi lumea;
 Posibilă ostilitate faţă de ceilalţi;
 Tendinţa de a evita situaţii neplăcute (Jolles);
 Tendinţa de a exclude neplăcerea;

4) Mari, accentuaţi:
 Pot fi ostili şi ameninţători;
 Subiectul poate fi un individ strălucitor; indicator al tendinţelor
exhibiţioniste, în special la fete;
 Bărbaţi homosexuali (Machover);
 Subiectul poate fi un isteric egoist;

62
5) Străpungători:
 Stare exagerată de alertă în raport cu lumea, paranoidă; suspiciuni faţă de
motivele şi comportamentele altora (Machover);
 Îngustarea viziunii, dar cu conştientizare penetrantă la personalităţi
paranoide;

6) Ochi crăpaţi:
 excitaţie sexuală (Machover);

7) Crucişi:
 Gândire confuză (Machover);

8) Orbite mari cu ochi mici:

 Curiozitate vizuală puternică cu conflicte de culpabilitate, posibil conflicte
voyeuriste (Machover).

• OMISIUNI :

Discuţie: Omiterea unei părţi a corpului implică un conflict sau o preocupare

în legătură cu zona respectivă. Înainte de a dezvolta o ipoteză conflictuală,
trebuie considerată situaţia imediată, istoria socială, statutul conflictual al
zonei omise, semnificaţiile simbolice ale zonei omise şi alte date pertinente.

• ORGANICITATE :

1) Capul neproporţional;
2) Capul prea mare;
3) Linii groase şi simple;
4) Sinteză slabă;
63
5) Siluete prea mari;
6) Sentimentul importanţei exprimat de către subiect;
7) Rigiditatea abordării,
8) Stereotipie;
9) Fără detalii, multe omisiuni;
10) Creionare greoaie a capului;
11) Apăsare neobişnuită;
12) “Înrămarea” siluetei cu linii suplimentare;
13) Ştersături puţin frecvente;
14) Proporţionare slabă.

• PANTOFI :

1) Detaliere:
 La tinerele pubere este semn de preocupare obsesivă pentru obiecte sexuale;
curiozitate şi preocupare anormale pentru sexualitatea masculină (Machover);

2) Ascuţiţi: - agresiune;

3) Mult haşuraţi:
 Preocupare şi dorinţă sexuale;

4) Lipsa pantofilor:
 Agresiune şi sexualitate primitive şi nereprimate;
5) Cu catarame:
 Femeile exhibiţioniste şi narcisiştii decorează mult pantofii.

• PARANOICI indicaţi prin :

64
1) Accentuarea capului:
 Compensare emfatică pentru trăirile de inadecvare;

2) Accentuarea ochilor şi urechilor:

 Preocupare excesivă faţă de lume; lumea este ostilă şi ameninţătoare;

3) Desene din profil:

 Evaziune şi suspiciune în situaţia de testare;

4) Ochi sfredelitori:
 Prudenţă faţă de ceilalţi; “Atenţie!” la ameninţările şi pericolele de la alţii;

5) Detaliere excesivă a părului:

 Preocupare deosebită pentru controlul sexual;

6) Semne homoerotice:
 Inversiune sexuală la unii paranoici;

7) Degete-gheare:
 Ostilitate extremă şi agresivitate direcţionată spre mediu;

8) Refuzul de a desena.

• PARTEA DREAPTĂ A DESENULUI ( vezi şi PLASARE ÎN

PAGINĂ ):

Discuţie: Partea dreaptă a desenului este partea mediului, în timp ce partea

stângă este partea Sinelui.

• PARTEA STÂNGĂ A DESENULUI ( vezi şi PARTEA DREAPTĂ ):

65
1) Privirea orientată spre stânga: introspecţie, preocupare pentru sine
(Machover).

• PĂLĂRIE ( vezi şi ŞAPCĂ )

1) Pălărie:
 Ascunde sexualitatea masculină;
 Trăiri masculine de impotenţă;
 Compensare sexuală masculină inconştientă (Machover);
 Încercare feminină de ascundere a impulsivităţii sexuale şi de a prezenta o
faţadă “bună”, acceptabilă social;

2) Pe capul unui nud:

 Indicator de regresie, indicaţie schizoidă, de sexualitate infantilă şi fantasme
compensatorii de virilitate (Machover).

• PĂR ( vezi şi BARBĂ ):

1) Foarte haşurat:
 Sexualitate excesivă;
 Anxietate în legătură cu gândirea sau imaginaţia;
 Conflict viril cu posibilitatea de evoluţie spre sexualitatea delincventă
(Machover);

2) Lung şi nehaşurat:
 Ambivalenţă sau ostilitate în legătură cu sexualitatea (Jolles);

3) Păr ciufulit la siluete feminine:

66
 La adolescenţi indică impulsivitate, adesea de natură sexuală (Machover);
 Neîncredere masculină în femei, găsită la alcoolici şi paranoici cu deziluzii
centrate pe femei;

4) Coafură elaborată:
 Femei sociopate cărora le place să se autoafişeze; vanitate,
 Bărbat sociopat sau homosexual căruia îi place să se autoafişeze;
 Adolescente cu dorinţe de strălucire;

5) Ţepos, ordonat (“periuţă”):

 La siluete feminine indică control sexual, posibilă sterilitate (Machover);

6) Păr feminin neîngrijit şi coafură masculină foarte aranjată:

 Se întâlneşte la masculi infantili din punct de vedere psihosexual şi indică
dezordine sexuală în legătură cu femeile (la femei) şi control în legătură cu
bărbaţii (la bărbaţi);

7) Zonă acoperită de păr cu un grad de umbrire:

 Indică măsura şi adecvarea virilităţii şi dorinţa de virilitate (Machover);

8) Ca spuma:
 Asociat cu imoralitate sexuală şi cu lipsa controlului (Machover);

9) Abundent, în aranjament liber:

 Asociat cu femei active, atractive din punct de vedere sexual (Machover);

10) Păr zburlit, răvăşit:

 Legată de deşteptarea (apariţia) nevoilor sexuale infantile.

11) Multă atenţie acordată părului:

67
 Narcisic, centrat pe sine, vanitos;

12) Păr nehaşurat:

 Depresie, libidou scăzut.

• PELVIS :

Discuţie: Pelvisul este, literal, “leagănul civilizaţiei”, sediul sexualităţii

feminine şi mediul cel mai gratificant pentru bărbat.

1) Închidere pelviană incompletă:

 Conflict sexual (Jolles);
 Tendinţe homosexuale cu posibile sentimente de vină şi anxietate;

2) Mare:
 Fecunditatea care dă naştere copiilor (Machover);
 Superioritatea femeii faţă de bărbat;
 Preocupare faţă de graviditate;
 Dependenţa bărbatului de mamă sau de imaginea mamei;
 Preocuparea femeii faţă de problema gravidităţii.

• PERSEVERARE :

Discuţie: Aceasta se referă la repetiţii neadaptative ale unor răspunsuri.

Adesea, perseverarea se manifestă la indivizii limitaţi sau deterioraţi mintal,
la nevrotici care caută refugiu în răspunsuri sigure, repetitive, încredinţate
unei zone de activitate limitate şi sigure, şi la simulanţi.

• PERSOANA DESENATĂ :

68
 Discuţie: Din moment ce desenele au o mare valoare pentru aceia care îşi
proiectează sentimentele faţă de oameni în cadrul unui singur desen, subiecţii
ar trebui să fie întrebaţidespre concepţia lor asupra siluetelor desenate.
Examinatorul încearcă să afle dacă siluetele desenate sunt legate de
concepţia asupra Sinelui şi asupra altora, dacă desenele indică concepţii
existente sau dorite asupra lumii şi oamenilor. Întrebările puse sunt deschise,
nespecifice şi nu trebuie să sugereze răspunsuri.

1) Ideal sau faţadă:

 Persoana care ar fi dorit subiectul să fie sau să apară altora;

2) Imagine de sine;

3) Imaginea autorităţii:
 Cineva cu care subiectul trebuie să se înţeleagă;

4) Persoană semnificativă:
 Mama, tatăl, fraţi, etc., sau alte persoane semnificative;

5) Persoană neplăcută:
 Faţă de această persoană subiectul manifestă sentimente ambivalente;

6) Sexul opus:
 Răspunsul la o figură sexuală;

7) Persoană pozitivă sau negativă;

8) Persoană puternică sau slabă:

 Confesiunea deschisă a slăbiciunilor şi defectelor;
 Poate indica un effort sincer de a compensa defectele,
69
 Poate fi în acelaşi timp confesiune şi effort de a se schimba (Machover);

9) Persoană mutilată:
 Respingerea conceptului reprezentat de partea mutilată a corpului (Jolles);
 Tulburare mintală (emoţională) severă.

• PERSPECTIVĂ :

Discuţie: Perspectiva se referă la acea parte a siluetei desenate pe care

subiectul o prezintă lumii.

1) Profil:
 Perspectivă mai matură şi mai sofisticată decât vederea din faţă, care este
relativ mai naivă şi nesofisticată (Machover);

2) Disproporţia profilului:
 Slabă capacitate de judecată (Machover);

3) Vedere întreagă, plină:

 Tendinţa la exhibiţionism şi de a se arăta la femeile vanitoase, adolescente,
bărbaţi activi social;

4) Vedere întreagă a femeii, combinată cu profil în cazul siluetei masculine:

 Semn de autoprotecţie din partea bărbatului; uşurinţa de a expune femeia
(Machover(;

5) Confundarea profilului feţei cu vederea întreagă a acesteia:

 Perspectivă rară, cu excepţia primitivilor, deficienţilor mintal gravi,
organicilor, schizofrenicilor;

70
6) Profil al feţei cu vederea întreagă a corpului:
 Postură încordată;
 Jenă socială, vină relativă la contactele sociale;
 Impulsul de a arăta corpul (Machover);

7) Întreaga siluetă din profil:

 Ezitare în a face faţă lumii;
 Tendinţa de a se ascunde pe sine;
 Tendinţa de a se retrage din lume (Jolles);

8) Vedere din faţă a siluetei (faţă şi corp) fără a sugera profilul:

 Rigiditate;
 Determinarea de a face faţă vieţii direct (Jolles);

• PLASARE ÎN PAGINĂ :

Discuţie: încadrarea în pagină arată în mare unde se plasează subiectul

relativ la mediul său.

1) Sus pe pagină:
 Subiectul se simte “în aer”, fără o bază solidă;

2) Deasupra mijlocului paginii:

 Subiectul se simte lucrând pentru un scop intangibil (Jolles, Buck);
 Tendinţa de a recurge la imaginaţie pentru satisfacerea nevoii de putere
(Buck);
 Poate fi distant şi inaccesibil (Buck);
 Poate indica optimism în lupta pentru atingerea scopurilor (Machover);
 Poate indica înfumurare sau privire “de sus” a altora (Levy);

71
3) În centrul paginii:
 Insecuritate şi rigiditate;
 Nevoia de a menţine un control atent (Jolles);
 Grad normal de control şi rigiditate;

4) Sub mijlocul paginii:

 Se simte nesigur şi inadecvat, cu o oarecare depresie (Machover, Jolles,
Buck);
 Concret sau “ancorat în realitae” în viaţă şi gândire (Jolles, Buck);
 Atitudine defetistă, depresie (Levy);
 Nevoia unor fundaţii solide, a unui control şi echilibru solid;
 Poate demonstra stabilitate, calm, echilibru (Levy);

5) Partea stângă a paginii:

 Dominanţă emoţională (Jolles);
 Accent pe trecut (Jolles);
 Tendinţe spre impulsivitate;
 Orientat către sine (Machover);
 Conştient de sine (Levy);

6) Partea dreaptă a paginii:

 Control emoţional (Jolles, Buck);
 Face eforturi mari pentru a reuşi;
 Orientat către mediu (Machover);
 Extratensiv;

7) Colţul din stânga sus al paginii:

72
 Anxios; dorinţa de a se feri de experienţe noi şi de a se întoarce în trecut, sau
de a căuta satisfacţii imaginare (Jolles).

• PROFIL :

 Evadare controlată, sau rezistenţă la relevare de sine;

 Poate indica control matur al sentimentelor cu refuzul de a se exhiba;

1) Figură întreagă din profil:

 Serioase tendinţe de retragere şi opoziţie (Jolles);
 Evaziune controlată sau rezistenţă la autorevelare (Urban);
 Tendinţe de retragere nepatologice dacă nu sunt prezente şi alte semne de
retragere (Urban);

2) Profil ambivalent ( o parte a corpului întoarsă în altă direcţie decât

cealaltă parte):
 Tendinţe introversive şi extroversive, o ambivalenţă care produce confuzie
(Urban);
 Poate indica frustrare extremă cu dorinţă puternică de a abandona situaţia
nesatisfăcătoare (Jolles).

• PUTERE FIZICĂ :

Discuţie: Puterea fizică este accentuată de cei care se simt inadecvaţi fizic.
Cineva sigur de sine într-o zonă fizică specifică nu are nevoie să accentueze
acea zonă (Machover, Jolles).

• RECT :

1) Accentuat: semn rar de tendinţe paranoide sau homoerotice (Machover).

73
• REGRESIA ŞI RETRAGEREA sunt indicate de :

1) Ochi orbi;
2) Gură concavă, receptivă;
3) Mişcare îngheţată, silueta este prinsă “în contemplare”;
4) Profil care priveşte spre stânga;
5) Profil rigid;
6) Refuzul de a desena;
7) Slăbiciune:
 Picioarele (labele picioarelor) ca nişte beţe, picioare şi braţe slabe, degete ca
petalele de flori, siluetă foarte mică.

• RETICENŢA ÎN A DESENA poate indica :

1) Timiditate;
2) Anxietate;
3) Evaziune: teama de autorevelare din cauza unor trăiri că lucrurile nu merg
bine;
4) Depresie;
5) Încăpăţânare.

• SÂNI :

Discuţie: Tradiţional, sânul asigură laptele dătător de viaţă, simbol al mamei

şi al obţinerii obiectelor de la mamă. Sânul este asociat cu dependenţa; mai
degrabă cu “a lua” decât cu “a da”.

74
1) Haşurare intensă sau lărgime disproporţionată:
 Dependent, imatur, individ care se caută pe sine (Machover);

2) Femeie maternă, cu bust mare:

 Desenată de masculi imaturi psihic şi de femei crescute în medii unde au fost
dominate sau supraprotejate de mame sau surogate de mame;

3) Mici:
 Pot indica avariţie în oferirea iubirii, afecţiunii, aprobării către copii;
 Dacă sunt desenaţi de o femeie pot indica respingerea sexualităţii feminine;
 Pot indica sentimentul respingerii de către mamă (Machover);
 Pot indica teama de sexualitate feminină matură (Machover);

4) Cu linie joasă (căzuţi):

 Masculi care depind de mamă şi nu se pot desprinde de aceasta;

5) Accentuare a sânilor şi pelvisului:

 De către femei, indică identificarea puternică cu imaginea maternă
productivă, dominantă;
 De către bărbaţi, indică dependenţa de figura maternă şi o căutare puternică a
dragostei şi aprobării;

6) Înalţi şi fermi:
 Siluetă de femeie tânără cu dorinţe sexuale active (Machover);
 Pot indica respingerea unei sexualităţi feminine mai mature pentru o “iubire
liberă” egală cu a bărbaţilor.

• SCHIZOFRENIA este indicată de :

1) Mişcare blocată, cu trăsături statice, autiste, introverte:

75
 Impulsuri spre realizare şi putere bazate pe imaginaţie (Machover);

2) Desen situat complet în partea stângă a paginii: o trăsătură de

intoversiune;
3) Cap mărit:
 viaţă imaginativă bogată;

4) Detalierea urechii şi ochiului:

 În schizofrenia paranoidă arată preocupare pentru halucinaţii auditive şi
vizuale şi extremă suspiciune;

5) Corp rigid, constricţie (corp contractat);

6) Desen bizar, lipsa contactului cu realitatea;
7) Refuzul de a desena:
 Rezultă din evaziune sau depresie;

8) Transparenţă, arătarea organelor interne:

 Indică furie şi anxietate convertite în preocupare corporală (Machover);

9) Succesiune confuză (cea normală este de la cap la picioare);

10) Profil confuz;
11) Disproporţie grosieră;
12) Figură – diagramă;
13) Siluetă formalizată:
 Indică lupta compulsivă pentru control;
14) Reprezentarea organelor genitale;
15) Dezumanizare, oameni desenaţi ca animale.

• SEMNE EFEMINATE LA SILUETE MASCULINE :

76
 Discuţie: Semnele de mai jos indică feminitate sau identificarea cu rolul
feminin în societate. Aceste semne apar în desenele homosexualilor deschişi,
ale paranoicilor homoerotici, ale obsesiv – compulsivilor, uneori şi la unii
indivizi normali care tind să fie sensibili, idealişti, bine educaţi sau cu
interese estetice.

1) Gene lungi;
2) Gură moale cu buze groase;
3) Sprâncene arcuite;
4) Coafură precisă, aranjată;
5) Talie de viespe;
6) Coapse şi fese mai mari;
7) Tocuri înalte;
8) Trăsături faciale strălucitoare.

• SILUETĂ FEMININĂ :

1) Mare, masculinizată:
 Femei care prezintă protest masculin, care invidiază rolul masculin;
 Femei cu contacte heterosexuale limitate;

2) Mică, slabă:
 Bărbaţi cu mania grandorii;
 Femei slabe, sensibile, delicate.

• SILUETĂ ÎN ALERGARE :

Discuţie: O siluetă alergând indică un nivel înalt de energie direcţionată

primar spre ieşirea dintr-o situaţie neplăcută (Jolles). Poate indica şi o
impulsivitate isterică.
77
• SIMBOLURI FALICE :

1) Puşti, ţigări, pipe, bastoane, pantofii, nasul:

 Frica de impotenţă;
 Ostilitate faţă de femei;
 Imaturitate psihosexuală;
 Preocupare sexuală;
 Impulsuri sexuale: complexul Don Juan.

• SIMBOLURI SEXUALE :

1) Pălăria;
2) Pantofii;
3) Nasul;
4) Pipa, ţigara, ţigara de foi;
5) Puşca, bastonul;
6) Părul, barba, sprâncenele.

• SIMETRIE :

1) Bilaterală:
 Rigiditate şi represie (Machover);
 Efecte bizare pot indica schizofrenie paranoidă;

2) Extremă:
 Compulsiv, rece emoţional, distant (Machover);

3) Tulburare marcată a simetriei:

 Nevrotici cu sentimente de stângăcie fizică şi inadecvare;
78
 Hipomaniaci sau isterici cu tulburări impulsive (Machover);
 “Copilării” de isterici;
 Nevroză anxioasă severă.

• SPRÂNCENE :

Discuţie: Au conotaţii sexuale.

1) Îngrijite:
 Stereotip social care reflectă rafinament şi îngrijire;
 Femei cu aspiraţii de strălucire şi narcisism corporal, adesea critice în raport
cu exprimarea liberă a trăirilor lor (Machover);

2) Ridicate:
 Atitudine dispreţuitoare, de superioritate (Machover);
 Atitudine interogativă;

3) Stufoase:
 Primitiv, aspru, grosolan, posibil neinhibat.

• STOMAC (vezi şi BURTĂ ) :

Discuţie: Stomacul este acea parte a corpului cea mai susceptibilă la

anxietate şi la conversia acesteia în plângeri fizice; de notat marea incidenţă
a afecţiunilor gastro – intestinale cu origini psihogenice. Psihodinamic, un
stomac plin este asociat cu sentimente de bunăstare, în timp ce un stomac gol
este asociat cu sentimente de singurătate şi gol. Tipic, schizofrenii se simt
goi pe dinăuntru, aşa cum se întâmplă în cazul majorităţii persoanelor
deprimate şi cu deprivări emoţionale. Desenele lor pot releva aceste lucruri.

79
• SUCCESIUNE :

Discuţie: Cei mai mulţi subiecţi încep cu capul şi continuă în jos spre
picioare.

1) Ezitare în a merge mai jos de cap sau de linia taliei:

 Reţinere în a face faţă conflictelor legate de semnificaţia simbolică a zonelor
evitate (Machover);

2) Succesiune confuză:
 Impulsiv, maniac sau supra-activ;
 Scizofren confuz;

3) Dezvoltare bilaterală a unor zone foarte mici:

 Rigid, compulsiv (Machover);

4) Trăsături faciale desenate la urmă:

 Neadaptare implicând reţinere sau incapacitate în a face faţă angajamentelor
emoţionale (Machover);
 Tendinţe schizoide.

• SUCCESIUNEA SEXELOR :

Discuţie: Levy afirmă că 87 % din 5000 de subiecţi au desenat la început

persoane de acelaşi sex cu ele. Într-un eşantion de 16 homosexuali, 81% (13)
au desenat la început sexul opus. Interpretările posibile ale acestei ultime
succesiuni în desenare sunt următoarele:

1) Inversiune sexuală (Levy);

2) Identificare sexuală confuză (Jolles, Machover);
80
3) Ataşament puternic sau dependenţă de părintele de sex opus
(Machover);
4) Ataşament puternic sau dependenţă de un membru al sexului opus
(Levy).

• ŞAPCĂ (vezi şi PĂLĂRIE ) :

 Poate indica imaturitate;

 Poate fi o încercare de mascare a sexualităţii.

• ŞTERSĂTURI :

Discuţie: Ştersăturile indică anxietate şi instisfacţie deschisă în raport cu

zona în care apar, cu funcţia zonei respective sau cu semnificaţia simbolică a
acesteia (Machover).

1) Mai des întâlnite la:

 Nevrotici, obsesiv – compulsivi, psihopaţi cu aparenţe nevrotice (Machover);

2) Mai puţin dese la:

 Copii mici, deficienţi mintal, scizofreni regresaţi, organici, senili, maniaci,
depresivi (Machover).

• TEMĂ :

Discuţie: Siluetele desenate deseori “spun” poveşti şi prezintă o varietate de

teme.

1) Cowboy:

81
 Agresiune în viaţa imaginară îndreptată spre expresia fizică, activă a
sentimentelor;
 Copii, adolescenţi, delincvenţi;

2) Om de zăpadă:
 Evaziune din problematica somatică, corporală;

3) Clown, desene animate, figuri caraghioase:

 Pot exprima dispreţ sau ostilitate faţă de sine;
 Pot semnifica reducerea examinării sau a examinatorului la o absurditate;

4) Persoană în vârstă:
 Eforturi spre maturitate şi control;

5) Persoană mai tânără:

 Folosire a unei apărări infantile;
 Tânjeşte după libertatea de expresie şi responsabilităţile limitate ale
copilăriei;
 Imaturitate emoţională.

• TRANSPARENŢĂ :

 Tendinţe voyeuristice (Machover);

 Ruptură, fisură în judecată sau apreciere, schizofrenie (Machover).

• TRATAREA FIGURILOR MASCULINE SAU FEMININE :

82
 Discuţie: Tratamentul diferenţiat al sexelor este importantz, deoarece indică
ariile de conflict privind rolurile sexuale, ostilităţi, dependenţă, dorinţe de
putere şi fixare la niveluri imature ale sexualităţii.

1) Bărbaţi imaturi sexual, infantili:

 Pot desena figuri bine modulate, detaliate, simpatice, idealuri ale Eului;
 Figuri materne puternice, reprezentând pe cineva de care poate depinde un
asemenea bărbat;

2) Homosexuali:
 Desenează bărbaţi efeminaţi şi femei puternic masculinizate (Machover);
 Uneori desenează bărbaţi şi femei împodobiţi, “încântători”;

3) Bărbaţi cu tendinţe spre grandoare, exhibiţionişti, egoişti:

 Desenează figuri feminine slabe;

4) Femei care protestează împotriva bărbaţilor:

 Au tendinţa de a desena bărbaţi slabi, inadecvaţi rolului masculin;

5) Identificare cu sexul opus:

 Aceste persoane desenează întâi sexul opus, indicând confuzia sexuală şi a
rolurilor;
 Pot fi incapabile să deseneze figura aceluiaşi sex;

6) Desenează sexul opus mai întâi:

 Indică o posibilă inversiune sexuală;
 Confuzia identificării şi a rolului sexual;
 Ataşament sau dependenţă puternică faţă de părintele de sex opus;
 Imatur psihosexual; posibil să caute divorţ, promiscuitate sau folosirea
excesivă a alcoolului.
83
• TRUNCHI :

Discuţie: Trunchiul este originea impulsurilor fizice.

1) Omis:
 Respingerea impulsurilor fizice;
 Bărbaţi involutivi;
 Copii (Machover),
 Pierderea imaginii corporale (Jolles);

2) Lung şi îngust:
 Caracteristică schizoidă (Jolles);

3) Eşec de închidere, de încheiere:

 Preocupare sexuală (Machover);

4) Foarte mic:
 Negarea impulsurilor sexuale (Jolles);
 Sentimente de inferioritate şi slăbiciune fizică (Machover);

5) Foarte mare:
 Multe impulsuri instinctuale nesatisfăcute (Jolles);
 Luptă pentru dominanţă fizică (Machover);

6) Trunchiul sexului opus mult haşurat:

 Ostilitate faţă de sexul opus (Machover).

84
• TULBURĂRI SEVERE indicate de (indicatori de alarmă) (vezi şi
SCHIZOFRENIE):

1) Ochi care nu văd;

2) Indicatori anatomici;
3) Guri deschise;
4) Guri care rânjesc;
5) Pumni strânşi;
6) Caracteristici bestiale;
7) Haşurare extremă, pătare;
8) Guri crestate;
9) Degete ca ghearele;
10) Omiterea unor părţi importante (mâini, braţe, picioare);
11) Siluete rigide, diagramatice;
12) Lipsa echilibrului, impresia de clătinare;
13) Nuduri cu organele sexuale accentuate;
14) Mâzgăleli;
15) Confundarea profilului cu vederea din faţă;
16) Desene mici, goale;
17) Desene mari, grandioase, care depăşesc pagina;
18) Ochi care privesc cruciş.

• UMERI :

Discuţie: Umerii asigură forţă şi putere. Împreună cu mâinile,braţele şi

picioarele, umerii formează un complet care indică dorinţele de putere. După
Jolles, umărul stâng are implicaţii feminine, iar cel drept implicaţii
masculine.

1) Mari:

85
 Sentimente de forţă; preocupare extremă pentru putere (Jolles);
 Adolescenţi (Machover);
 La subiecţi feminini indică protest anti – masculin, dorinţe de forţă şi putere
asupra bărbatului (Machover);

2) Mici:
 Sentimente de inferioritate (Jolles);
 Lipsa accentuării puterii fizice cu interese compensatorii sau substitutive;

3) Pătraţi:
 Împreună cu indicatori de rigiditate şi ostilitate arată o atitudine extremă de
apărare şi ostilitate (Jolles);

4) Bine proporţionaţi şi rotunjiţi:

 O expresie a puterii uşoară, flexibilă şi bine echilibrată (Jolles);

5) Căzuţi, atârnând:
 Dezechilibru emoţional;
 Semn de conflict sexual de rol;

6) Ştersături şi întăriri:
 Preocupare pentru dorinţe şi impulsuri fizice pentru dezvoltarea corpului şi
expresie a puterii (Machover).

• URECHI :

Discuţie: Urechile sunt importante în măsura în care culeg informaţii

(conversaţii) ce asigură feed – back-ul cu alte persoane. Ele asigură date
senzoriale pentru a se descurca cu lumea externă şi detectează semnalele de
pericol.
86
1) Accentuare:
 Sensibilitate şi receptivitate la lumea exterioară;
 Paranoizi (Jolles, Machover);
 Persoane surde sau cu deficienţe de auz (Machover);
 Ocazional la homosexualii care se simt persecutaţi pentru sexualitatea lor
deviantă (Machover);
 Nevroticii extrem de sensibili la critici;
 Extrema accentuare poate indica halucinaţii auditive;

2) Minimalizare:
 Refuz de a asculta criticile (Jolles);
 Negarea preocupării pentru părerile celorlalţi;
 Negarea halucinaţiiolr auditive;

3) Omisiune:
 Din moment ce includerea urechilor se face la o vârstă mai mare decât alte
trăsături faciale, omiterea lor este mai puţin semnificativă decât omiterea
părţilor corporale mai active (Machover).

• VEDERE DIN FAŢĂ :

 Implicaţii ale exhibiţionismului, naivităţii, comunicării sociale;

 Mai des întâlnită la femei şi la persoane dependente social.

87
 IV. CAIETUL DE PROTOCOL AL TESTULUI D.A.P.

CĂTRE EXAMINATORI :

Această broşură de protocol este desemnată a fi utilizată împreună cu

catalogul de analiză interpretativă.

 NUME :
 VÂRSTĂ :
 DATA NAŞTERII :
 SEX :
 ADRESA ŞI TELEFON :
 STUDII :
 DIPLOME SAU ATESTATE :
 DATE MEDICALE, NEUROLOGICE, PSIHOLOGICE :
 DATE SOCIO – ECONOMICE :

88
CONCLUZII ŞI APRECIERI REZUMATIVE:

Tulburări mentale / emoţionale: Leziuni cerebrale

organice:

0-7 - sau +
8 - 14 ++
0–4 -
5–9 +
11–16 ++

0 – 4 : Nu neapărat semnificativ, dacă tabloul 0 – 7 : Uşoară

probabilitate de
clinic nu susţine ipoteza psihopatologică; leziune
cerebrală;
5 – 9 : O tulburare acută; 8 –14 : Probabilitate
mare de
10 – 16 : Tulburare emoţională severă. leziune
cerebrală.

RECOMANDĂRI :

DINAMICA PERSONALITĂŢII :

EXAMINATOR : DATA EXAMINĂRII :

89
 DISPOZIŢIA ŞI ÎNFĂŢIŞAREA SILUETELOR

SILUETA SILUETA
MASCULIN FEMININĂ
Ă
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
GREŞELI GREŞELI
(MIŞCAR (MIŞCAR
E) E)

PLASAREA SILUETELOR ÎN PAGINĂ

SILUETĂ MASCULINĂ :

JUMĂTATE JUMĂTATE PARTE PARTEA CENTRU

A A A DREAPT L
SUPERIOA INFERIOAR STÂNG Ă PAGINII
RĂ Ă Ă
INTERPETĂ
RI

90
 OBSERVAŢIE : la fel se procedează şi cu silueta feminină.

ZONE DE DISPROPORŢIE DESCRIERE INTERPRETĂRI

1
2
3
4
ALTELE

ARII DE HAŞURĂRI DESCRIERE INTERPRETĂRI

PUTERNICE ŞI / SAU
ŞTERSĂTURI
1
2
3
4
5
ALTELE

SILUETA MASCULINĂ :

DESCRIERE INTERPRETĂRI
TRĂSĂTURILE
CAPULUI
PĂR

91
 OCHI
URECHI
NAS
GURĂ
BĂRBIE
UMERI, BRAŢE
MÂINI, DEGETE
UMERI
BRAŢE
MÂINI
DEGETE
ZONE
SIMBOLICE
SEXUAL
PERINEU
NASUL
PĂRUL
PICIOARE (pantofi)
FESE
TRĂSĂTURI
ALE
CONTROLULUI
GRADUL DE
DETALIERE
PIEPT
MANŞETE
ATITUDINE
CALITATEA

92
 LINIEI
LINIA GÂTULUI

OBSERVAŢIE : în cazul silutelor feminine, se adaugă la zonele simbolice

sexual cea a sânilor.

LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI SEVERE MINTALE /

EMOŢIONALE

1) Arătarea organelor interne;

2) Siluetă care se clatină;
3) Organe genitale accentuate la siluete nude;
4) Siluete dezumanizate;
5) Trăsături bestiale;
6) Fără trăsături faciale;
7) Figuri saşii;
8) Degete ca ghearele;
9) Inconsecvenţa profilului facial;
10) Gură căscată, rânjită;
11) Siluete rigide, diagramatice,
12) Gură crestată (buze subţiri);
13) Haşurare puternică, pătare;
14) Desene mici, goale;
15) Desene mari, grandioase, care depăşesc pagina;
16) Haşurarea excesivă a ochilor şi urechilor.

93
TOTAL :

LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI ORGANICE

CEREBRALE

1) Cap disproporţionat,
2) Cap mult prea mare;
3) Linii greoaie şi simple;
4) Sinteză slabă;
5) Absenţa detaliilor, multe omisiuni;
6) Siluete mult prea mari;
7) Simţul neputinţei exprimat de subiect;
8) Rigiditatea abordării;
9) Stereotipie;
10) Schiţare greoaie a capului;
11) Apăsare neobişnuită;
12) Încadrarea siluetelor cu linii suplimentare;
13) Slabă proporţionare,
14) Ştersături neobişnuite.

TOTAL :

94
 REACŢIA SUBIECTULUI LA SITUAŢIA DE TESTARE D.A.P. :

INDICAŢII : Examinatorul DAP încercuieşte acele cuvinte care îl descriu cel

mai bine pe subiect. Spaţiile albe pentru cuvintele descriptive pot fi completate şi
înlocuite de examinator. Fiecare secţiune (A,B,C, etc.) ar trebui să aibă cel puţin
un cuvânt încercuit. Secţiunile finale sunt incluse pentru a fi completate de
examinator.

A. APARENŢA: curăţenie meticuloasă – medie – neîngrijit -

B. ÎNGRIJIRE: curat şi bine îngrijit – mediu – neîngrijit -
C. POSTURA: rigidă – dreaptă – medie – aplecată -
D. MERS: enrgic – mediu – ezitant – moale – stângaci -
E. ST RÂNGERE DE MÂNĂ: foarte puternică – puternică – fermă – slabă -
F. ANXIETATE MANIFESTĂ: frunte umedă – palme umede – tremur -
G. REACŢIA FAŢĂ DE EXAMINATOR: prietenoasă – plăcută – rezervată –
rece -
H. DEPENDENŢA DE EXAMINATOR: se bazează pe el însuşi – pasiv – cere
ajutor -
I. RAPORTURILE CU EXAMINATORUL: bun – mediu – rece – suspicios
-
J. REACŢIA LA DAP: dornic – interesat – negativ -
K. VERBALIZARE: abundentă – medie – fără comentarii -
L. ATITUDINE DEFENSIVĂ: consideră DAP folositor – neutru – criticist -
M. IMPLICAREA EULUI: serioasă – aparentă – neprovocat -
N. ABORDAREA DAP: uşoară – spontană – ezitantă – refuz -
O. ENERGIE: rapid – rapid şi agil – muncitor – încet -
P. ŞTERSĂTURI: nici una – puţine – multe -
Q. ATITUDINEA FAŢĂ DE SINE: supraapreciere – realistă – hipercritică -

95
R. ÎNCREDERE ÎN SINE: sigur pe sine – unele dubii – oscilant -
S. COMPORTAMENT: normal – aparte – bizar – artistic -
T. LIMBAJ: bun – mediu – defectuos -
U. NIVELUL DE INTELIGENŢĂ: alertă – medie – proastă -
V.
W.
X.
Y.
Z.

IMPRESIILE ASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGURILE DAP

DESENATE

INDICAŢII : Examinatorul interpretează impresiile sale asupra figurilor DAP

desenate de subiect. Aceste interpretări sunt înregistrate prin aprecieri (evaluări)
pe o zonă a continuumului. Mai jos se află un continuum între termenii
descriptivi ai figurilor DAP desenate. În fiecare continuum examinatorul
plasează un “M” pentru silueta masculină şi un “F” pentru cea feminină pe zona
care i se pare cea mai potrivită dintre cele două zone. Deci, fiecare linie va avea
un “M” şi un “F”. Pe această cale, examinatorul formulează atât o concepţie
literală cât şi una grafică a tratării diferenţiate a sexelor. Liniile adiţionale sunt
prevăzute pentru a introduce noi continuumuri , scriind cei doi termeni
descriptivi care limitează fiecare nou continuum pe care experienţa
examinatorului îl face pe acesta să creadă că este semnificativ.

CONTINUUMURI

96
 TREIMEA TREIMEA
TREIMEA
SUPERIOARĂ MEDIE
INFERIOARĂ
Viguros
Pasiv
Deschis
Respinge
Bine dispus
Furios
Prietenos
Ostil
Strălucitor
Plat
Frumos (chipeş)
Nepretenţios
Curat
Neîngrijit
Trăsături regulate
Schimonosite
Natural
Stilizat (afectat)
Maturitate emoţională
Imaturitate
Aparenţă adultă Adolescentină
Infantilă
Capabil
Slab
Masiv

97
 Mic
Drept
Se clatină
Controlat
Impulsiv
Detaliat
“Gol”
Perceptiv (“vede”)
Imperceptiv (“orb”)
Sofisticat
Naiv
Sensibil
Nesimţitor
Intelectual
Corporal
Conştiincios (linii îngrijite)
Dezordonat
Fericit
Deprimat
Consecvent în tratare
Inconsecvent
Ştersături puţine
Multe

98
TRATAREA BĂRBAT – FEMEIE:

Folosind continuumurile, examinatorul indică prin încercuire care sex asigură

după părerea lui reacţiile subiectului, răspunsul sau identificarea acestuia.

1) Care sex este mai aproape de vârsta subiectului: B F

2) În care desen foloseşte subiectul mai multă energie: B F
3) În care desen arată subiectul mai multă concentrare: B
F
4) Care desen este mai detaliat: B F
5) Care desen este mai înalt: B F
6) Care desen pare mai puternic: B F
7) Care desen pare mai sănătos: B F
8) Care este sexul dominant: B F
9) Care sex arată mai multă mişcare: B F
10) Care sex arată mai multe pribleme psihopatologice: B
F
11) B
F
12) B F
13) B F
14) B F
15) B F

IPOTEZE INTERPRETATIVE:

99
 A. Rezumaţi descoperirile majore ale DAP. Utilizaţi ipotezele sugerate în
catalogul de interpretare şi / sau impresiile şi experienţa
dumneavoastră clinică;
B. Concluziile examinatorului privind reacţiile şi răspunsurile subiectului
sunt corelate şi integrate;
C. Descrierea tratării diferenţiate a sexelor.

A. :

B. :

C. :

100
101
 CAIETUL DE PROTOCOL AL TESTULUI D.A.P.

CĂTRE EXAMINATORI :

Această broşură de protocol este desemnată a fi utilizată împreună cu catalogul de analiză

interpretativă.

 NUME :
 VÂRSTĂ :
 DATA NAŞTERII :
 SEX :
 ADRESA ŞI TELEFON :
 STUDII :
 DIPLOME SAU ATESTATE :
 DATE MEDICALE, NEUROLOGICE, PSIHOLOGICE :
 DATE SOCIO – ECONOMICE :

CONCLUZII ŞI APRECIERI REZUMATIVE:

Tulburări mentale / emoţionale: Leziuni cerebrale organice:

0-7 - sau +
8 - 14 ++
0–4 -
5–9 +
11–16 ++

0 – 4 : Nu neapărat semnificativ, dacă tabloul 0 – 7 : Uşoară probabilitate de

clinic nu susţine ipoteza psihopatologică; leziune cerebrală;
5 – 9 : O tulburare acută; 8 –14 : Probabilitate mare de
10 – 16 : Tulburare emoţională severă. leziune cerebrală.

RECOMANDĂRI :

DINAMICA PERSONALITĂŢII :

EXAMINATOR : DATA EXAMINĂRII :

1
 DISPOZIŢIA ŞI ÎNFĂŢIŞAREA SILUETELOR

SILUETA SILUETA
MASCULINĂ FEMININĂ
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
GREŞELI GREŞELI
(MIŞCARE) (MIŞCARE)

PLASAREA SILUETELOR ÎN PAGINĂ

SILUETĂ MASCULINĂ :

JUMĂTATEA JUMĂTATEA PARTEA PARTEA CENTRUL

SUPERIOARĂ INFERIOARĂ STÂNGĂ DREAPTĂ PAGINII
INTERPETĂRI

OBSERVAŢIE : la fel se procedează şi cu silueta feminină.

ZONE DE DISPROPORŢIE DESCRIERE INTERPRETĂRI

1
2
3
4
ALTELE

ARII DE HAŞURĂRI DESCRIERE INTERPRETĂRI

PUTERNICE ŞI / SAU
ŞTERSĂTURI
1
2
3
4
5
ALTELE

2
 SILUETA MASCULINĂ :

DESCRIERE INTERPRETĂRI
TRĂSĂTURILE
CAPULUI
PĂR
OCHI
URECHI
NAS
GURĂ
BĂRBIE
UMERI, BRAŢE
MÂINI, DEGETE
UMERI
BRAŢE
MÂINI
DEGETE
ZONE
SIMBOLICE
SEXUAL
PERINEU
NASUL
PĂRUL
PICIOARE (pantofi)
FESE
TRĂSĂTURI
ALE
CONTROLULUI
GRADUL DE
DETALIERE
PIEPT
MANŞETE
ATITUDINE
CALITATEA LINIEI
LINIA GÂTULUI

OBSERVAŢIE : în cazul silutelor feminine, se adaugă la zonele simbolice sexual cea a sânilor.

3
 LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI SEVERE MINTALE /
EMOŢIONALE

1) Arătarea organelor interne;

2) Siluetă care se clatină;
3) Organe genitale accentuate la siluete nude;
4) Siluete dezumanizate;
5) Trăsături bestiale;
6) Fără trăsături faciale;
7) Figuri saşii;
8) Degete ca ghearele;
9) Inconsecvenţa profilului facial;
10) Gură căscată, rânjită;
11) Siluete rigide, diagramatice,
12) Gură crestată (buze subţiri);
13) Haşurare puternică, pătare;
14) Desene mici, goale;
15) Desene mari, grandioase, care depăşesc pagina;
16) Haşurarea excesivă a ochilor şi urechilor.

TOTAL :

LISTA DE VERIFICARE A UNOR TULBURĂRI ORGANICE CEREBRALE

1) Cap disproporţionat,
2) Cap mult prea mare;
3) Linii greoaie şi simple;
4) Sinteză slabă;
5) Absenţa detaliilor, multe omisiuni;
6) Siluete mult prea mari;
7) Simţul neputinţei exprimat de subiect;
8) Rigiditatea abordării;
9) Stereotipie;
10) Schiţare greoaie a capului;
11) Apăsare neobişnuită;
12) Încadrarea siluetelor cu linii suplimentare;
13) Slabă proporţionare,
14) Ştersături neobişnuite.

TOTAL :

4
 REACŢIA SUBIECTULUI LA SITUAŢIA DE TESTARE D.A.P. :

INDICAŢII : Examinatorul DAP încercuieşte acele cuvinte care îl descriu cel mai bine pe subiect.
Spaţiile albe pentru cuvintele descriptive pot fi completate şi înlocuite de examinator. Fiecare secţiune
(A,B,C, etc.) ar trebui să aibă cel puţin un cuvânt încercuit. Secţiunile finale sunt incluse pentru a fi
completate de examinator.

A. APARENŢA: curăţenie meticuloasă – medie – neîngrijit -

B. ÎNGRIJIRE: curat şi bine îngrijit – mediu – neîngrijit -
C. POSTURA: rigidă – dreaptă – medie – aplecată -
D. MERS: enrgic – mediu – ezitant – moale – stângaci -
E. ST RÂNGERE DE MÂNĂ: foarte puternică – puternică – fermă – slabă -
F. ANXIETATE MANIFESTĂ: frunte umedă – palme umede – tremur -
G. REACŢIA FAŢĂ DE EXAMINATOR: prietenoasă – plăcută – rezervată – rece -
H. DEPENDENŢA DE EXAMINATOR: se bazează pe el însuşi – pasiv – cere ajutor -
I. RAPORTURILE CU EXAMINATORUL: bun – mediu – rece – suspicios -
J. REACŢIA LA DAP: dornic – interesat – negativ -
K. VERBALIZARE: abundentă – medie – fără comentarii -
L. ATITUDINE DEFENSIVĂ: consideră DAP folositor – neutru – criticist -
M. IMPLICAREA EULUI: serioasă – aparentă – neprovocat -
N. ABORDAREA DAP: uşoară – spontană – ezitantă – refuz -
O. ENERGIE: rapid – rapid şi agil – muncitor – încet -
P. ŞTERSĂTURI: nici una – puţine – multe -
Q. ATITUDINEA FAŢĂ DE SINE: supraapreciere – realistă – hipercritică -
R. ÎNCREDERE ÎN SINE: sigur pe sine – unele dubii – oscilant -
S. COMPORTAMENT: normal – aparte – bizar – artistic -
T. LIMBAJ: bun – mediu – defectuos -
U. NIVELUL DE INTELIGENŢĂ: alertă – medie – proastă -
V.
W.
X.
Y.
Z.

IMPRESIILE ASUPRA SUBIECTULUI EVOCATE DE FIGURILE DAP

DESENATE

INDICAŢII : Examinatorul interpretează impresiile sale asupra figurilor DAP desenate de subiect.
Aceste interpretări sunt înregistrate prin aprecieri (evaluări) pe o zonă a continuumului. Mai jos se află
un continuum între termenii descriptivi ai figurilor DAP desenate. În fiecare continuum examinatorul
plasează un “M” pentru silueta masculină şi un “F” pentru cea feminină pe zona care i se pare cea mai
potrivită dintre cele două zone. Deci, fiecare linie va avea un “M” şi un “F”. Pe această cale,
examinatorul formulează atât o concepţie literală cât şi una grafică a tratării diferenţiate a sexelor. Liniile
adiţionale sunt prevăzute pentru a introduce noi continuumuri , scriind cei doi termeni descriptivi care
limitează fiecare nou continuum pe care experienţa examinatorului îl face pe acesta să creadă că este
semnificativ.

5
 CONTINUUMURI
TREIMEA TREIMEA TREIMEA
SUPERIOARĂ MEDIE INFERIOARĂ
Viguros Pasiv
Deschis Respinge
Bine dispus Furios
Prietenos Ostil
Strălucitor Plat
Frumos (chipeş) Nepretenţios
Curat Neîngrijit
Trăsături regulate Schimonosite
Natural Stilizat (afectat)
Maturitate emoţională Imaturitate
Aparenţă adultă Adolescentină Infantilă
Capabil Slab
Masiv Mic
Drept Se clatină
Controlat Impulsiv
Detaliat “Gol”
Perceptiv (“vede”) Imperceptiv (“orb”)
Sofisticat Naiv
Sensibil Nesimţitor
Intelectual Corporal
Conştiincios (linii îngrijite) Dezordonat
Fericit Deprimat
Consecvent în tratare Inconsecvent
Ştersături puţine Multe

TRATAREA BĂRBAT – FEMEIE:

Folosind continuumurile, examinatorul indică prin încercuire care sex asigură după părerea lui reacţiile
subiectului, răspunsul sau identificarea acestuia.

1) Care sex este mai aproape de vârsta subiectului: B F

2) În care desen foloseşte subiectul mai multă energie: B F
3) În care desen arată subiectul mai multă concentrare: B F
4) Care desen este mai detaliat: B F
5) Care desen este mai înalt: B F
6) Care desen pare mai puternic: B F
7) Care desen pare mai sănătos: B F
8) Care este sexul dominant: B F
9) Care sex arată mai multă mişcare: B F
10) Care sex arată mai multe pribleme psihopatologice: B F
11) B F

6
12) B F
13) B F
14) B F
15) B F

IPOTEZE INTERPRETATIVE:

A. Rezumaţi descoperirile majore ale DAP. Utilizaţi ipotezele sugerate în catalogul de

interpretare şi / sau impresiile şi experienţa dumneavoastră clinică;
B. Concluziile examinatorului privind reacţiile şi răspunsurile subiectului sunt corelate şi
integrate;
C. Descrierea tratării diferenţiate a sexelor.

A. :

B. :

C. :