m m\ mm

ORADEA ANUL VIII NOEMBRIE-DECEMBRIE 1927.

ANALE CULTURALE
LI 1 I 1 I I 11 1 I I I 1 t l l i " • ' " • " " î n n i n r . •• • . • n • , i n . i i . n i • i i t • i i
; tp..,.,.. |

Director-Fondator: GEORGE BACALOGLU

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Iosif Vulcan (1841 - 1907).

Bust în bronz, opera sculptorului Angliei Chiciu, ridicat din iniţiativa Reuniunei "Cele Trei. Crişuri»,
cu concursul bunilor Români, inaugurat la Oradia, — piaţa Teatrului
'Regina Măria* — în luna Noembrie 1927.

COLABORATORII ACESTUI NUMĂR: D-r IACOB R A D U , D-r A U R E L L A Z Ă R , I. AGÂRBICEANU, OVID O.

1
DEXSUŞIANU, EUGENIU S P E R A N T I A , R O M U L U S S. MOLIN, G E O R G E
B A C A L O G L U , I. DONGOROZI, N. PORA, D-r D. G Â L D Â U , A MAVRODIN, G. T A L A Z , TRAIAN BIRĂESCU, GH.
VORNICU, A L E X . IACOBESCU, M. CHIOVEANU, etc.
CRONICI / NOTE / CĂRŢI / R E V I S T E / MEMENTO / BIBLIOGRAFIE / CLIŞEE.

giiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiii SUPLIMENT:

N-r. 11-12. SCULPTORUL ANGHEL CHICI U.

Lei 2 0
•' iiiiiiiiiniiii unu IIIIIIII i i i iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitâ
„CELE T R E I CRIŞURI" ORADEA, str. Prinţul Carol, 5.—Telefon 119. '
ABONAMENTE:
Pe un an Lei 200.—
P e un an şcoli de toate gradele Lei 400.—
P e un an autorităţi Lei 500.—
Abonament de încurajare Lei 1000.—
Pe un an studenţi Lei 100.—
In străinătate: Europa 1000 lei; America 4 dolari.
Pentru autorităţi lei 200. — Anunţuri şi reclame după tarif. — Manuscrisele nu se înapoiază

CUPRINSUL :

«Cele Trei Crişuri»: . . «Pro Latio». Ovid O. Densuşianu: . . Aspecte contimporane.

Col. George Bacaloglu: . Iosi f V u l c a n . Al. Iacobescu: U n p o e t (versuri).
/. Agârbiceanu: . . . . Apostolat cultural, apostolat N. Pora: D i n frumuseţile Sibiului.
naţional.
Iosif Vulcan: L a C r i ş a n a (versuri). CRONICI:
Iosif Vulcan: F r a g m e n t din d i s c u r s u l d e Ion Dongorosi: . . . . T e a t r u l d e vest.
r e c e p ţ i e la A c a d e m i a Ro­
mână. GRANIŢA DE APUS:
D-r Iacob Radu: . . . . F u n d a ţ i u n e a Iosif V u l c a n .
G. Talas: C r e a ţ i u n e (versuri). Romulus S. Molin:. . . Scrisori din B a n a t .
% % Iosif V u l c a n şi M. E m i n e s c u . Traian Birăescu: . . . Scrisori din T i m i ş o a r a .
Fragment d n articolul din «Familia» M. Chioveanu: . . . . Scrisori din O r a d e a .
(1889) despre primele poezii ale lui M.

BCU Cluj / Central University Library Cluj Gh. Vornicii: Aspecte Maramureşene.
Eminescu.

N O T E : G. B.: G o n g r e s u l p r e s e i l a t i n e . — Cele T r e i C r i ş u r i : Ofensiva C u l t u r a l ă .

C Ă R Ţ I : E. Sp. C o n t r i b u ţ i u n i la c u n o a ş t e r e a societăţii naţiunilor.

M E M E N T O . — B I B L I O G R A F I E . — C L I Ş E E . — Pro-Latio. — Iosif V u l c a n . — J u b i l e u l «Familiei» (1904). — Munţii

n o ş t r i . — C a s c a d a Ochiul Boului (Oraviţa). — A v a r u l . — S e c r e t u l . — Ţ ă r a n c a ' î n g â n d u r a t ă . — L i c e u l «Dragalina»
(Oraviţa.—Insula A d a - K a l e h . — P e i s a j d e i a r n ă (Anina).—Noaptea la O r a d i a . — T e a t r u l c o m u n a l din Carei-Mari.

t/HmS trVS tfZ^S trsc* trW\ A*N *TZA\ / ^ N ^ N / U \ / a \ A a N A a N / U \ /!*N A»N ^a.N ^ a N /!aX A«A A»N / a % / X N A a N /5*N A»N / a \ A»N / J \

COLABORATORII REVISTEI:

I. A g â r b i c e a n u , I. Al. B r â t e s c u - V o i n e ş t i , C. B a n u , N. tof, E. L o v i n e s c u , I. L u p a ş , A . Lupeanu-Melin, D r . Cassiu

B ă n e s c u , G. B o g d a n - D u i c ă , N . B a t z a r i a , Z a h . B â r s a n ,
M ă r i a Baiulescu, E. S p e r a n t i a , G. Baiculescu, Şt. Bezde-
chi, L. B l a g a , I. Bianu, Oct. Beu, E l e n a Bacaloglui
Const., V i c t o r şi G e o r g e Bacaloglu, T r a i a n B i r ă e s c u ,
E m a n u i l B u c u ţ ă , Al. B o g d a n , Al. Ciura, R. C i o r o g a ,
riu, A. Ciortea, I. C i o r ă n e s c u , T h . C a p i d a n , A. Con­
s t a n t , E u g e n C o n s t a n t , A. C o t r u ş , G h . C i u h a n d u , Teofil
C o d r e a n u , I. C o n s t a n t i n e s c u - D e l a b a i a , Const. D o b o ş ,
V i o r a D r . C i o r d a ş , V . C o r b a s c a , Cridim, V . D e m e t r i u s ,
R. D e m e t r e s c u , I. G. D u c a , V i r g i l D r ă g h i c e a n u , Mihail
D r a g o m i r e s c u , Silviu D r a g o m i r , Ion D r a g u , A. D a v i d e s c u ,
Mihail D r a g o ş , Ion D o n g o r o z i , V i c t o r Eftimiu, Ion F o t i ,
G. G a l a c t i o n , VI. G h i d i o n e s c u , V a s i l e Al. G e o r g e , Ion
G a n e , D e m . G â l m a n , D. G â l d â u , R a d u G y r , E. H o d o ş ,
N. Iorga, B o g d a n Ionescu, Al. Iacobescu, Iustin Ilieşiu,
E m i l Isac, N. E. Idieru, Al. K e r e s z t u r y - O l t e a n u , G. Kris-
Maniu, G-ral M o ş o i u , S . M e h e d i n ţ i , V . M e r u ţ i u , A . M a g i e r ,
V . Militaru, C h r i s t a c h e G h . Milian, R. S. Molin, V i r g i l
Molin, T. M u r ă ş a n u , N . Milcu, M. Mora, G. M u r n u , D .
N a n u , A. N a n u , A . N e g u r ă , G-ral S c a r l a t P a n a i t e s c u ,
I. P a u l , Ion P e r e t z , N . P o r a , Sextil P u ş c a r i u , V . P e t a l a ,
Al. P t e a n c u , I. Pillat, E c a t e r i n a Pitiş, I. P o g a n , D . P o m ­
pei, Matilda P o n i , S e p t i m i u P o p a , P a u l I. P r o d a n , G e o r g e
P a l l a d y , P r . G h . P t e a n c u , P. I. P a p a d o p o l , M i r c e a Ră­
dulescu, G. R o t i c ă , C. Rîuleţ, A l e x a n d r i n a S c u r t u , Ion
P. S a c h e l a r i e , V a s i l e Savel, A n d r e i S i g m o n d , Al. T.
S t a m a t i a d , E u g e n i u S p e r a n t i a , M a r i n Ştefânescu, C.
S u d e ţ e a n u , G. Sofronie, O. Tafrali, C a t o n T h e o d o r i a n ,
G. T u t o v e a n u , Nuşi Tulliu, N. G. Tistu, I. V a l e r i a n ,
G e o r g e V o e v i d c a , V o l b u r ă P o i a n ă - N ă s t u r a ş , I. W a t h ,
G e o r g e M. Zamfirescu, E u g e n T i t e a n u , P a u l N e g u l e s c u
Al. N e g u r ă , ( A r a d ) , G h . V o r n i c u .
REDACŢIA ŞI AD- AAB J}fM£iri}J A T|IAJ O R A D E A A N U L VIU
X
M I M S T R A Ţ I A : STR. ţ*.**' f Kt|t \|ff tdllfl ¥ °
PRINŢUL CAROL, 5 l f W f c l f III WI I I III 1927. T E L E F O N : 119.
ANALE CULTURALE
Director-Fondalor: GEORGE BACALOGLU

JJ
PRO-LA TIO
'umărul nos­ oaspeţilor l a t i n i ,
tru trecut, a- precum şi la Biroul
părut ca o m a g i u Central al Congre­
pentru ţările lati­ sului.
ne, cu ocazia celui Aproape fiecare
de-al şaselea con­ congresist, a găsit
gres al presei lati­ pagini î n c h i n a t e
ne, ce s'a ţinut în patrii lor îndepăr­
B u c u r e ş t i în pri­ tate evocare de o
mele zile ale lunei clipă, plăcută ini­
Octombrie, s'a bu­ mii, în mijlocul a-
curat de un deo­ cestui neuitat Con­
sebit i n t e r e s din gres.
partea congresişti- încântarea gene­
lor şi a publicului rală a celor ce au
nostru cititor. BCU Cluj / Central University Library Cluj văzut şi citit acest
Exemplare din număr, ne îndrep­
acest număr au fost tăţeşte pe noi să
împărţite la Aca­ credem că sforţă­
demia Română, de rile noastre, puse în
către membrii a- slujba neamului şi
cestei înalte insti- a latinităţii din care
tuţiuni, tuturor zia­ facem parte, au fost
riştilor români şi unanim recunoscu­
streini, în momen­ te, ceia ce constitue
tul vizitării expo­ un nou îndemn şi o
ziţiei presei româ­ mare datorie pentru
neşti, organizată de activitatea noastră
A c a d e m i a Româ­ viitoare.
nă pentru recepţia „Cele Trei Crişuri'.
iiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiililiiiiiiiim ni iiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiiimiiii imiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiimiiiiiiiiimii i M I I UIMII iiiiiiiiiiiiiini

IOSIF VULCAN naţională. Dela lupta prin ziaris­

tică, dela acest stimulent imediat
al conştiinţelor, trebuia un organ
/ p r i n t r e bărbaţii cari au ilus- care după fericita expresie a lui care să menţină această con­
trat în timp, viaţa cărtură­ V. A. Urechiă „ca la bună şcoa­ ştiinţă pururea activă, un organ
rească a Ardealului, Iosil lă", urma de aproape exemplul familiar care să complecteze şi
Vulcan are meritul lui, care este unor altor bărbaţi de seamă: Gh. să desăvârşească cultura româ­
acela al unui propovăduitor şi Bariţiu şi profesorul A. Roman. nească a Ardealului.
susţinător de conştiinţă naţiona­ Patruzeci de ani dela 1865 Pentru aceasta, conform unei
lă. Drept mărturie a luptelor ne­ până la 1906 a condus Iosif Vul­ legi psichologice, trebuia ceva
sfârşite, pe cari le-a dus până la can revista „Familia". care să intereseze şi să fie aş­
adânci bătrâneţe, stau colecţiile A întreţine pe acea vreme şi teptat; trebuia o obicinuinţă. Şi
ziarelor „Telegraful român" sau cu propriile lui mijloace o atare Iosif Vulcan a creiat în sufletul
«Foaia pentru minte, inimă şi li­ revistă, nu înseamnă lucru tocmai ardelenilor această obicinuinţă.
teratură», «Concordia» din Bu­ puţin; era într'o epocă de indife­ Timp de patruzeci de ani, fla­
dapesta, sau «Aurora română», rentism ucigător pentru cultura căra vie a unei culturi şi litera-
mmimm>^m®m
turi naţionale a luminat viaţa
românească de pretutindeni.
Alecsandri, Hajdeu, Tocilescu,
Bariţiu, Cipariu, Papiu llarian şi
mai presus, acel neîntrecut mâ­
nuitor al limbii: Eminescu, —
toţi au trecut pe la revista lui
Iosif V u l c a n , au lăsat acolo
pentru înţelegerea vremilor gând
din gândul lor, suflet din sufletul
lor, contribuind astlel la ridica­
rea nivelului cultural al naţiunii.
Iosif Vulcan, a fost şi un sti­
mulent de energii şi cordonator
de talente. Prin acestea, prin uri-
aşa-i putere de muncă, prin zelul
neîntrecut cu care a stăruit în
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
Apostolat cultural, apostolat naţional
«Familia*, r e v i s t a d e la O r a d e a -
M a r e , stinsă la 1906, d u p ă ce a p ă r u
aproape o j u m ă t a t e de veac subt
c o n d u c e r e a şi cu n e o b o s i t a cola­
b o r a r e a lui Iosif Vulcan, a fost
u l t i m a publicaţie d i n t r e cele p o r n i t e
d e m a r e l e a v â n t al r e d e ş t e p t ă r i i ro­
m a n i t ă ţ i i n o a s t r e prin operile lui
P e t r u Maior, G h . Şincai, S a m u i l
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Micul. î n t r ' a d e v ă r d u p ă m o n u m e n ­
talele s c r i e r i ale celor d i n t â i isto­
rici şi filologi a r d e l e n i n u s'a g ă s i t
c ă r t u r a r m a i d e s e a m ă în cele d i n t â i
ş a s e d e c e n i i ale v e a c u l u i X I X , c a r e
sâ nu-şi ţină d e d a t o r i e , d e conştiinţă,
n u n u m a i de datorie naţională, să
c o n t i n u e a sluji prin slova t i p ă r i t ă ,
m a r e a şi r o d n i c a lozincă a r o m a ­
n i t ă ţ i i n o a s t r e , a r u n c a t ă de n e u i t a ţ i i
dascăli u n u i p o p o r d e iobagi în p r a ­
gul veacului t r e c u t .
L a V i e n a , la P e s t a , la O r a d e a ,
î n Blaj şi B r a ş o v , în Sibiu şi L u g o j ,
s'au p o r n i t î n d a t ă d u p ă 1800, z i a r e
şi r e v i s t e , c ă l i n d a r e şi d i c ţ i o n a r e ,
publicaţii c a r i a v e a u m e n i r e a s ă
ţină t r e a z ă şi să facă r o d i t o a r e î n
sufletele r o m â n e ş t i d e s c o p e r i r e a ace­
lei t r e i m i d e scriitori şi apostoli
n a ţ i o n a l i . U r m a ş i i c a şi î n t e m e i e ­
torii c u r e n t u l u i latinist, e r a u con­
vinşi c ă i d e e a şi s e n t i m e n t u l r o m a ­
nităţii, ajunse în d o m e n i u l con-
ştiinţii n a ţ i o n a l e , e s i n g u r a p â r g h i e
c a r e n e p o a t e a j u t a să n e r i d i c ă m
din iobăgie, s c h i m b â n d u - n e î n t r ' u n
p o p o r c a r e p o a t e să-şi p r e t i n d ă
d r e p t u r i l e la v i a ţ ă .
î n r â u r i r e a celor trei luceferi ai
r e d e ş t e p t ă r i i n o a s t r e a fost a t â t d e
m a r e î n c â t e a s'a r e s i m ţ i t în tot
ce s'a scris şi s'a t i p ă r i t la noi în
cele d i n t â i ş a s e decenii ale v e a c u l u i
trecut.
Cercetătorii de mai târziu au
aflat că î n r â u r i r e a lor a ţ i n u t p r e a
m u l t în d e t r i m e n t u l culturii n o a s t r e ,
a l i t e r a t u r i i m a i ales şi în special
a calităţii a c e s t e i l i t e r a t u r i .
CELE TREI CRIŞURI mmi^m^^m
mişcarea de regenerare naţională «CeleTrei Crişuri» conştientă de
precum şi prin luptat pentru cu­ datoria de a ţine nestinsă flacăra
răţirea limbii şi armonizarea ei, conştinţei naţionale şi a culturii
Iosif Vulcan îşi câştigă un merit româneşti, slăvind figura şi opera
în plus, ca traducător conştient măreaţă a lui Iosif Vulcan, a
ale fermecătoarelor noastre po­ luat iniţiativa —azi îndeplinită—
ezii populare şi tot cel dintâi de a imortaliza în bronz, în oraşul
care a visat şi luptat pentru în­ lui scump, Oradea-Mare, chipul
fiinţarea unui mare teatru româ­ lui blând şi pătrunzător. Iar re­
nesc în Ardeal. vista noastră, modestă încercare
De pe aceste meleaguri, — în aceleaşi tradiţii, aduce prinosul
azi pământ românesc lângă gra­ de recunoştinţă şi admiraţie a-
niţă, — în cari a trăit şi a stat mintirii aceluia al cărui ideal,
o viaţă întreagă cu condeiul în mai restrâns azi, stă de 8 ani, în
mână Iosif Vulcan, din centrul gândul şi preocuparea noastră de
de lumină din cari s'a răspândit toate zilele.
cuvântul «Familiei», Reuniunea Col. George Bacaloglu.
uti iniiiiiuiii i iiiiniiiint iniiiiii iintiiiiiiiiii iiiiii iMiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii
e r a u aici î n c ă d e s t u i o a m e n i , d e s t u i
cititori, c a r i m a i s i m ţ e a u n e v o i a
de / . Agârbiceanu poeziilor s a u a prozei p a t r i o t i c e .
Căci o societate niciodată nu atinge
D a r istoria l i t e r a r ă n e a r a t ă , tot
o c u l m e la a c e l a ş i t e r m i n în t o a t e
ea, că p r e o c u p a r e a v e c i n i c â d e
p ă t u r i l e ei.-Intelectualii, în ai c ă r o r
o b â r ş i a l a t i n ă şi t a t a T r a i a n a înce­
p ă r i n ţ i t r ă i a vie c o n ş t i i n ţ a r o m a n i ­
p u t e x a c t la t e r m i n u l c â n d p o p o r u l
tăţii, a u p u t u t p r i m i dela a c e ş t i a ,
r o m â n d e d i n c o a c e d e C a r p a ţ i s'a
în anii copilăriei, î n t r e a g a c r e d i n ţ ă
a ş a că ei p u t e a u s a v u r a criticile lui
M a i o r e s c u , şi z î m b e a u î m p r e u n ă c u
a c e s t a d e versuinţele copilăreşti a
c u t ă r o r clerici. D a r n u m a i p u ţ i n
a d e v ă r a t e s t e c ă tot a t u n c i e r a u
încă destui intelectuali ardeleni pen­
tru cari crezul latinist era încă o
lozincă n o u ă , a b i a a t u n c i a u z i t ă ,
şi c a r i c i t e a u cu î n s u f l e ţ i r e a c e l e
versuinţi.
Un curent cultural nu trăeşte mai
m u l t de t e r m e n u l rodirei lui depline
în suflete, şi t o t d e a u n a vor fi întâr­
ziaţi cari îl v o r face să s u p r a v i e ţ u ­
iască î n s l a b e ţîşniri, a t â t a t i m p c â t
v a r o d i deplin şi în sufletele aces­
tora.
O b s e r v a ţ i a a c e a s t a se verifică de­
s ă v â r ş i t c â n d apostolatul c u l t u r a l se
identifică cu cel n a ţ i o n a l . Orice o p e r ă
c u l t u r a l ă e în aceiaşi v r e m e şi na­
ţională : p o r n i n d cea d i n t â i din re­
sursele sufleteşti ale u n u i popor, a-
rătând strălucirea puterilor acestui
suflet, v i a ţ a n a ţ i o n a l ă însăşi se îm­
b o g ă ţ e ş t e p r i n ea.
Iosif Vulcan. D a r a p o s t o l a t u l c u l t u r a l la noi în
A r d e a l , în r ă s t i m p u l d e c a r e vorbim,
a r ă t a t destul d e p r e g ă t i t p e n t r u a e în p r i m u l r â n d u n u l n a ţ i o n a l . N u
î n c e p e l u p t a politică n a ţ i o n a l ă , do- p r e o c u p ă r i d e ordin p u r literar, d e
v e d i n d u - s e astfel c ă c u r e n t u l cul­ o r d i n estetic, a p u s c o n d e i u l în m â n a
tural n ' a s t ă p â n i t p r e a mult, ci toc­ înaintaşilor noştri din B u d a şi V i e n a ,
m a i c â t e r a n e c e s a r p e n t r u a s c h i m b a din Blaj şi Braşov, din O r a d e a - M a r e
u n p o p o r d e robi î n t r ' u n p o p o r d e şi L u g o j , c â n d n e - a u d a t z i a r e şi
luptători naţionali. r e v i s t e , n u v e l e , r o m a n e , poezii, în­
C â n d i d e e a r o m a n i t ă ţ i i n o a s t r e a c e r c ă r i de t e a t r u , ci slujirea cu ar­
fructificat în d e a j u n s sufletele, prin d o a r e a ideii n a ţ i o n a l e , b a z a t ă p e
o p e r e l e şi publicaţiile c u l t u r a l e h r ă ­ c o n ş t i i n ţ a r o m a n i t ă ţ i i n o a s t r e .
n i t e din a c e s t spirit, p r e o c u p ă r i l e Era o operă de vădită propagandă
a r t i s t i c e şi c u l t u r a l e s'au p u t u t în­ n a ţ i o n a l ă ; ea a îmbrâcait forma ti­
d r e p t a u ş o r s p r e u n n o u obiectiv. p a r u l u i , fiind a c e s t a d r u m u l cel m a i
In v r e m e a c â n d M a i o r e s c u critica uşor, şi t o t o d a t ă î n t â i u l n e c e s a r şi
«producţia l i t e r a r ă din A r d e a l » , m a i p o t r i v i t în a p r o p i e r e d e conştiinţa
mm^%^mm%
Jubileul „Familiei", fondată de Iosif Vulcan (1904)
: :
* •
:î
:
|
I !
! \
t :
: :
: :
Delegafii tuturor
BCU culturale
Cluj
societăţilor
/româneşti
la Sărbătorirea
maselor. A u fost n e c e s a r e decenii
de citire r o m â n e a s c ă , cu s t r e c u r a r e a
zilnică in c o n ş t i i n ţ a m a s e l o r a idea­
lului n a ţ i o n a l , p e n t r u c a într'o b u n ă
zi a c e s t e m a s e s ă s e m i ş t e , să fie
g a t a a p o r n i la luptă, m â r t u r i s â n d
î n v i e r e a d e s ă v â r ş i t ă a u n u i popor.
Deaceea cărturarii de pe vremuri
n ' a u l u a t condeiul p e n t r u a sluji
u n u i scop artistic, n u s'au sinchisit
d e c u r e n t e l e l i t e r a r e s a u estetice la
m o d ă a t u n c i în alte ţări, ci, cei m a i
buni d i n t r e ei, d u p ă c u m îşi ţ i n e a u
d e o d a t o r i e d e c o n ş t i i n ţ ă să d e a o
m â n ă d e ajutor înfăptuirilor r o m â ­
n e ş t i în d o m e n i u l o r g a n i z ă r i i eco­
n o m i c e ori n a ţ i o n a l e , a ş a îşi ţ i n e a u
d e d a t o r i e s ă v o r b e a s c ă cu naţia, în
p r o z ă şi v e r s u r i , p e n t r u a c e l a ş u n i c
s c o p : d e ş t e p t a r e a şi c r e ş t e r e a con-
ştiinţii n a ţ i o n a l e .
O p e r e ştiinţifice, o p e r e l i t e r a r e d e
v a l o a r e , noi n ' a m m a i p r o d u s în
î n t â i a j u m ă t a t e a secolului t r e c u t :
c ă r t u r a r i i n o ş t r i a u fructificat în
m a s e l e m a r i m o ş t e n i r e a înaintaşilor.
O b u n ă p a r t e a a c e s t e i fructificări
era terminată când au început a se
ivi la noi din n o u o p e r e d e ştiinţă,
istorie, filozofie.
Şi c â n d în p r a g u l dispariţiei Fa­
miliei se p o r n i la noi u n c u r e n t li­
t e r a r cu m a i m u l t e p r e o c u p ă r i este­
tice, o p e r a d e r e d e ş t e p t a r e n a ţ i o n a l ă
era complet terminată.
* *
CELE TREI CRIŞURI
Central
JubileuluiUniversity
din Ardeal, Bucovina,
«Familiei* Library Cluj
Viena, Budapesta,
(1904).
Bucureşti,
Consideraţiile a c e s t e a le-am c r e z u t
necesare pentru a putea aprecia
d u p ă a d e v ă r a t a ei v a l o a r e a c t i v i t a t e a
publicistului şi m e m b r u al A c a d e ­
miei r o m â n e , Iosif Vulcan, redac­
torul, editorul, şi, în b u n ă p a r t e ,
scriitorul r e v i s t e i Familia, v r e m e d e
a p r o a p e o j u m ă t a t e d e veac.
D a c ă F a m i l i a a p u t u t trăi p â n ă
în 1906, p e s t e e p o c a lui E m i n e s c u
şi C o ş b u c , e x p l i c a r e a e a se c ă u t a în
faptul că î n c ă şi la a c e a s t ă d a t ă
e r a u cititori în A r d e a l , m a i p u ţ i n i
d e sigur, c a r i n u c ă u t a u în r e v i s t a
r o m â n e a s c ă poezie şi p r o z ă r o m â ­
n e a s c ă , ci, s i m p l u : scris r o m â n e s c .
Mamele m e r i t a lui Iosif V u l c a n
este c h i a r în oferirea a c e s t u i scris
r o m â n e s c cititorilor, v r e m e d e a-
p r o a p e o j u m ă t a t e d e v e a c . Conti­
nuitatea a c e s t e i o p e r e , c o n t i n u a şi
r e g u l a t a a p a r i ţ i e a revistei, a fost
u n a d i n t r e cele m a i v a l o r o a s e con­
tribuţii făcute vieţei r o m â n e ş t i din
A r d e a l , c u l t u r a l e şi n a ţ i o n a l e . S u t e
d e familii r o m â n e ş t i a u a b o n a t re­
vista din t a t ă în fiu. B ă r b a t u l d e
treizeci d e ani c â n d t r i m e t e a abona­
m e n t u l la î n c e p u t u l anului, îşi adu­
cea a m i n t e din copilărie de F a m i l i a .
A c e a s t ă continuitate a apariţiei
a fost cel m a i p r e ţ i o s e ^ m e n t din
c o n t r i b u ţ i a c u l t u r a l ă şi n a ţ i o n a l ă a
r e v i s t e i dela O r a d e a - M a r e : a păs­
t r a t o m a s s ă d e cititori statornici,
i n d i f e r e n t c ă c i t e a u o p r o d u c ţ i e li­
t e r a r ă m a i i n f e r i o a r ă din p u n c t d e
m®ms^^mn^m
N
: :
etc.,
v e d e r e a r t i s t i c ; p r i n c i p a l u l e că ci­
tirea românească a devenit o tradi­
ţie în m u l t e din familiile n o a s t r e .
D a r p e n t r u p r i m e l e d e c e n i i ale
revistei, — deşi a p ă r e a u şi Con vor­
birile L i t e r a r e , — nu p u t e m s p u n e
că F a m i l i a n ' a fost în a ş t e p t ă r i l e
publicului cititor dela n o i ; n u a v e a
c u m a m spus, p r e t e n ţ i i de o r d i n ar­
tistic a c e s t p u b l i c ; t r e z i r e a n a ţ i o n a l ă ,
p a t r i o t i c ă îl satisfăcea deplin, c a
şi povestirile r o m a n t i c e şi s e n t i m e n ­
tale c a r i c o n s t i t u i a u p r o z a r e v i s t e i .
D a r continuitatea apariţiei revis­
tei n u se p o a t e explica d e c â t prin-
tr'o pricepere desăvârşită a gustu­
lui publicului cititor, p r i n t a l e n t u l
d e r e d a c t a r e şi p r i n t r ' o s t ă r u i n ţ ă
p u ţ i n obicinuită, — tot calităţi ale
r e d a c t o r u l u i ei, Iosif V u l c a n .
El a ştiut să d e a p e n t r u a c e l e
v r e m u r i o p o t r i v i t ă r e v i s t ă d e fa­
milie : ilustrată, v a r i a t ă , c u r u b r i c i
p e n t r u diferite t r e b u i n ţ e , c u infor­
m a ţ i i şi cronici. E s i n g u r a r e v i s t ă
p e n t r u familie, c a r e a p u t u t t r ă i
a t â ţ i a ani la noi, de a m â n d o u ă la­
turile C a r p a ţ i l o r . «Luceafărul» o
î n t r e c u s e în c o n ţ i n u t u l select şi pre­
ocupările artistice, reuşind aseme­
n e a să fie o b u n ă r e v i s t ă p e n t r u
familiile r o m â n e ş t i . D a r războiul
i-a închis paginile.
D e l a î n f ă p t u i r e a unităţii n a ţ i o n a l e
s'au făcut î n c e r c ă r i p e n t r u o r e v i s t ă
d e familie, — t o a r e a u r ă m a s baltă.
Iosif V u l c a n p o a t e n e a r p u t e a sfâ-
 CELE TREI CRIŞURI %mmmm%mm%%iZ
tui şi azi c u m se p o a t e face o ast­
fel d e r e v i s t ă .
Familia n ' a slujit nici u n u i ideal
estetic, d e c â t aceluia a scrisului ro­
m â n e s c . A scrisului bun, î n t r u c â t îl
p u t e a a v e a , a celui m e d i o c r u întru­
c â t e r a m o r a l . Eminescu a publicat
în coloanele sale u n e l e d i n t r e cele
d i n t â i v e r s u r i ale sale. Şi n ' a fost
s c r i i t o r a r d e l e a n , d i n t r e cei buni,
cari s ă n u fi c o l a b o r a t la F a m i l i a .
D a r r e v i s t a dela O r a d e a - M a r e a
a v u t şi u n n o r o c deosebit. R e d a c ­
t o r u l ei fiind ales m e m b r u al A c a ­
demiei Române, a adus colaborarea
m u l t o r scriitori d e p e s t e C a r p a ţ i .
E p o c a d e înflorire a «Familiei» în
ultimele d o u ă decenii u r m a u cu re­
gularitate după întoarcerea bătrâ­
nului publicist dela ş e d i n ţ e l e Aca­
d e m i e i ; v e n e a cu g e a n t a plină d e
m a n u s c r i s e d a t o r i t e scriitorilor ro­
LA CRIŞANA
mâni consacraţi. Crişana, ţară vestită. Crişană, ţară sărmană,
D a r n o r o c u l revistei, a fost şi no­ Mamă dulce şi iubită, Eşti un suflet de orfană,
rocul cititorilor ei şi a culturii na­ Scumpă-mi eşti tu ca ş-un vis, N ai nici tată, n 'ai nici frate
ţionale d e d i n c o a c e d e C a r p a ţ i . Con­ Ce cu farmec mi-a surîs; Să-ţi câştige vre-o dreptate,
t a c t u l cu p r o d u c ţ i a a d e v ă r a t litera­ Tu eşti dorul meu nestins. N'ai pe nime — îngrijitor
ră, c i s e l a r e a g u s t u l u i artistic, cu­ Să-ţi aline dragul dor,
Tu-mi faci bine, tu-mi faci plâns !
n o a ş t e r e a sufletului şi a simţirei Şi cei răi se tot sporesc
româneşti de pretutindenea. Pe pământul românesc,
In chipul a c e s t a Iosif V u l c a n pre­ Crişana, ţară frumoasă,
Mult mai eşti de jale stoarsă! Mâ'ucă mul fi din fiii tăi
g ă t e a p e cititorii «Luceafărului» p e S'au făcut vitregi şi ei.
d e o p a r t e , iar p e d e a l t a a d u c e a Crtşul aur îţi aduce,
Totuşi, viaţa-ţi nu e dulce Şi cu crusii au dat mână
p r e ţ i o a s ă c o n t r i b u ţ i e la a d o p t a r e a Să stingă viţa română...
BCU Cluj / Central University Library Cluj
u n e i s i n g u r e limbi l i t e r a r e , a uni­ Holdele-ţi de pe câmpii
tăţii culturale, n e c e s a r p r e m e r g ă ­ Nu fac ţie bucurii,
t o a r e celei politice. Şi copila jos la vale Crişana, ţară de plâns
Cântă doine tot de jale; Eşti suspinul cel nestins.
Iosif V u l c a n a d e s c h i s coloanele Codrii vechi şi munţii mari Eşti ca-n drum o biată salce,
a p r o a p e t u t u r o r î n c e p ă t o r i l o r . In Nu-ţi produc mărgăritari, Tofi drumarii să te calce.
F a m i l i a întâlnim, s u b t v e r s u r i şi Şi ciobanii de la oi Eşti ca lampa pusă-n vânt
proză, n u m e care au r ă m a s pentru Cântă jalnic din cimpoi. Ca să pieri de pe pământ...
t o t d e a u n a î n m o r m â n t a t e . Publica Şi cântarea din Crişana Crişana, ţară ce-apune
astfel d e producţii c h i a r a l ă t u r e a Par'că-i vaiet de orfană, Scoală-te şi fă minune;
de materialul superior literar pe Par'căi numai tot suspin Lumea toată să se mire
care-1 a d u c e a în g e a n t ă dela colabo­ Sfăşie inima 'n sân!... Cum te-nalţi iar la mărire!
ratorii săi din R e g a t . N ' a voit, ori
n'a p u t u t s ă facă o s e l e c ţ i u n e lite­ Iosif Vulcan.
r a r ă . P o a t e c ă d r a g o s t e a lui n e m ă r ­
ginită p e n t r u scrisul r o m â n e s c l'a iiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiimiiiiiiiii IIIIIIII 1111111 1111 111111 i 1111 M • i • •

făcut sâ r ă m â n ă la v e c h e a lozincă
a lui E f i a d e : « S c r i e ţ i b ă e ţ i , oricum!»
S a u p o a t e că-şi c u n o ş t e a şi cititorii
şi ştia c ă p e n t r u unii s u n t m a i plă­
c u t e î n c e p u t u r i l e n e r e u ş i t e . Şi voia
să a i b ă cititori.
C â n d a simţit c ă nu-i m a i p o a t e
a v e a , c â n d e d u c a ţ i a , d a t ă în p a r t e
şi d e r e v i s t a lui, a r i d i c a t cititori
cu alte p r e t e n ţ i i , c â n d «Luceafărul»
î n c e p u să-şi d e s c h i d ă d r u m sigur,
Munţii noştri.
b ă t r â n u l publicist a închis, fără su­ titori în regiunile cele m a i înstre-
p ă r a r e , paginile revistei şi a dorit i n a t e , v o m î n ţ e l e g e în î n t r e g i m e
s p o r la m u n c ă n o u e i g e n e r a ţ i i . î n s e m n ă t a t e a a p o s t o l a t u l u i s ă u cul­
El îşi îndeplinise, ca p u ţ m i alţii, tural de aproape o j u m ă t a t e de
m i s i u n e a d e r e d a c t o r al unei r e v i s t e veac, — a p o s t o l a t c a r e în ochii lui
l i t e r a r e . Ca şi azi d e altfel, la noi a fost n a ţ i o n a l în p r i m u l r â n d , ca
n u se p u t e a vorbi a t u n c i d e o re­ şi al c ă r t u r a r i l o r a r d e l e n i , î n a i n t a ş i
vistă l i t e r a r ă ca d e o î n t r e p r i n d e r e ai lui.
c o m e r c i a l ă . P e u r m a ei n u î n c a s a
nimic. V e n i t u l , m u l t puţin, d e ordin
p u r sufletesc, c u l t u r a l şi n a ţ i o n a l ,
e r a al publicului. R e d a c t o r u l r ă m â ­
n e a cu m u l ţ u m i r e a c o n t r i b u ţ i e i la
cultura naţională.
D a r Iosif V u l c a n a v u o m a s ă con­
s t a n t ă d e cititori n u n u m a i p r i n
«Familia» ci şi p r i n volumele sale
de încercări literare. Romanul său
«Ranele naţiunii» a fost citit din
t a t ă în fiu, în familiile n o a s t r e .
D a c ă v o m m a i a d ă u g a că î n t r e a g a
m u n c ă c u l t u r a l ă a lui Josif V u l c a n
p o r n e a dela g r a n i ţ e l e d e v e s t ale Cascada Ochiul Boului lângă Oravifa.
r o m â n i s m u l u i , că r e u ş i s e să aibă ci-
mmmmmmmm CELE TREI CRIŞURI
Iosif Vulcan la Academia Română
O caracterizare a „Fabulelor"
„Această lucrare a avut un
s u c c e s foarte m a r e , căci p â n ' a t u n c i
î n c ă n u s e p u b l i c a s e r ă fabule în
limba r o m â n ă ; dar mai cu s e a m ă
p e n t r u c a s u b m o d e s t u l titlu d e „fa­
b u l e " s'a o c u p a t d e chestiunile c a r e
a g i t a u a t u n c i s o c i e t a t e a şi n a ţ i u n e a
română, a destăinuit o sumedenie '
d e d u r e r i ale p o p o r u l u i r o m â n , a
propovăduit deşteptarea naţională,
c o m b ă t â n d d e s b i n a r e a şi î n d e m n â n d
p e fraţi la iubire, s t ă r u i n d a s t â r n i
în toţi r â v n a d e lucru, i n v o c â n d
d e s c e n d e n ţ a n o a s t r ă l a t i n ă şi inspi­
rând tuturora credinţa neclintită a
triumfului î n viitor.
T e n d i n ţ a a c e a s t a se i n d i c ă n u m a i
d e c â t şi p e faţă p r i n u n m o t t o scos
din psalmi, c a r e p r e c e d e a z ă p r e f a ţ a
şi c a r e s u n ă a s t f e l : D e s c h i d e - v o i u
în pilde g u r a m e a şi voiu a r ă t a
cele a s c u n s e " .
Şi m a i la v a l e , î n t r e fabule, în­
c e p e a s p u n e c u m â n d r i e c ă : „A
se r u ş i n a d e n e a m u l s ă u , a c e e a e
dreaptă prostie".
Apoi e x c l a m ă î n c u r a j a t o r : „ D a r ă
v a veni şi a c e a fericită v r e m e ,
c â n d şi R o m â n i i v o r d o b â n d i o d a t ă
BCU Cluj / Central University Library Cluj
î n v ă ţ ă t u r ă şi c ă r ţ i folositoare în
limba lor!"
Şi n u p e s t e m u l t e n u n ţ ă a c e s t e a :
„Iară a c u m a a sosit v r e m e a ca nu­
m e l e şi p o m e n i r e a a c e l o r a , c a r i în­
s e m n e a z ă c e v a în obşte, s a u s p r e
v e ş n i c a cinste şi m ă r i r e , d a c ă s u n t
b u n i , s a u d a c ă s u n t r ă i şi n e t r e b ­
nici, s p r e v e c i n i c a b a t j o c u r ă s ă ră­
mână".
Şi u r m e a z ă c u c o n v i n g e r e încu­
r a j a t o a r e : „Mai v o e s c în Beciche-
r e c u l u - m i c u s a u î n s a t la B e r c e s c u
s ă fiu p r e o t s ă r a c , c u m i n t e a lumi­
n a t ă şi cu c u g e t u l c u r a t , d e c â t în
B u c u r e ş t i u n mitropolit c u m i n t e a
î n t u n e c a t ă şi c u c u g e t u l fără d e
pace".
In alt loc face a c e s t a p e l ; „Pen­
t r u a c e e a , o ! p r e a cinstit c o m u n i -
tatul a n e a m u l u i o m e n e s c , i a r m a i
v â r t o s voi, R o m â n i l o r , p e n t r u c a r i
scriu, ascultaţi g l a s u l omenirii, sfân­
tul g l a s al n a t u r i i , şi a c e i a va s ă
zic g l a s u l lui D u m n e z e u ! N u vă
d e s p ă r ţ i ţ i , n u v ă u r â ţ i î n t r e voi
înşi-vă p e n t r u desclinirea legilor nă­
lucite ; biserica e a lui Cristos, ci
n u m a i m â n d r i a , p i s m a şi r ă u t a t e a
a u a d u s a c e a s t ă d e o s e b i r e şi urâ­
c i u n e î n t r e a t â ţ i a o a m e n i d e ome­
nie şi buni la i n i m ă " .
Şi tot s u b i m p r e s i u n e a a c e a s t a
s p u n e la s f â r ş i t : să p u n e m n o u ă
î n a i n t e , ce d u l c e a ţ ă şi fericire a r fi,
a v e d e a a ş a m a r e n u m ă r d e Ro­
m â n i că se i u b e s c ca fraţii şi se o-
m e n e s c . . . N u e a i c e a G r e c , nici La­
tin, u n i t şi n e u n i t . S ă fim noi Ro­
m â n i i toţi u n a d r e p t şi a d e v ă r a ţ i
mmsmwsm^m
î n c ă n u c i t i s e r ă C r o n i c a lui Ş i n c a i
nici Istoria lui P e t r u Maior, s e t r e
ziră ca d i n t r ' u n s o m n de m o a r t e :
lui Cichindeal. a s c u l t a r ă uimiţi Aversul c a r e c u a-
t â t a t r a g e r e d e i n i m ă le t â l c u i a ne­
creştini şi credincioşi s u p u ş i ai îm­ c a z u r i l e şi dorinţele... I a r c a r t e a c u
p ă r a t u l u i ; a p o i v o m fi a i c e a p e pă­ fabule d e v e n i e v a n g h e l i a lor, din
m â n t , în c â t v a fi cu p u t i n ţ ă , b u n i , c a r e toţi citiau cu l ă c o m i a evlavi­
norocoşi, şi d u p ă a c e e a în veci fe­ oasă, î n v ă ţ ă t u r i l e p l i n e d e d r a g o s t e
riciţi !" şi d e î n c u r a j a r e , c a r e d e s c o p e r i n d
Iar concluziunea tuturora, pare a greşelile t r e c u t u l u i , a r ă t a u c a l e a
fi e x c l a m a ţ i u n e a p r o f e t i c ă : „ M i n t e a ! m â n t u i r i ţ e i p e n t r u viitor.
M ă r i t ă n a ţ i e d a c o - r o m â n e a s c ă în C â t d e s g u d u i t o a r e a p u t u t s ă fie
B M a t , în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , î n Mol­ v i t r a ţ i u n e a c e p ă t r u n s e t o a t e spiri­
d o v a , în A r d e a l , î n Ţ a r a U n g u r e a ­ tele, s e v e d e din l a p i d a r e l e c u v i n t e
scă, m i n t e a ! C â n d t e v e i l u m i n a cu ale lui I. Eliad, c a r e , cu d o u ă z e c i şi
î n v ă ţ ă t u r a , c u l u m i n a t e l e fapte b u n e p a t r u d e a n i m a i târziu, a scris a-
te vei uni, m a i a l e a s ă n a ţ i e n u v a c e s t e c u v i n t e : « F a b u l e l e lui Cichin­
fi p e p ă m â n t î n a i n t e a ta... C ă fap­ deal, p o t fi p e n t r u R o m â n i , p e n t r u
tele b u n e s u n t ţie firească o m e n i e , t o t d e a u n a , t a b l e l e legii a d u s e d i n
m ă r i r e a , însufleţirea c e a m a r e , băr­ pustie».
b ă ţ i a , a c e s t e s u n t faptele cele b u n e V ă z â n d acest succes covârşitor,
ale s t r ă m o ş i l o r tăi, a d i c ă ale Ro­ n u n e p u t e m m i r a că toţi cei c e pri­
m a n i l o r celor b ă t r â n i ! " v e a u cu gelozie d e ş t e p t a r e a n a ţ i o ­
C u v i n t e l e a c e s t e a , p e vremii e a- n a l ă r o m â n ă , s'au s p e r i a t . F a b u l e l e
celea, v o r fi.sunat c a t u n e t u l c a r e s'au confiscat; a u t o r u l lor, destituit
s t r i v e ş t e tot ce-i s t ă în c a l e şi cu­ d e la c a t e d r ă , a fost p r i g o n i t p â n ă
răţă atmosfera înăbuşită, stârnind la m o a r t e !»...
v i a ţ ă din culcuşurile a m o r ţ i r i i . (Din discursul de r e c e p ţ i e la
A c a d e m i e al lui Iosif V u l c a n ,
R o m â n i i d i n p ă r ţ i l e acelea, cari 29 Martie 1892).
MiiiiiiiiiiiiinHiiiiiiiiiiiiii itiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiniiiii
CREA TI UNE
Din trupul meu, eu am creiat munţii şi mările
Ca să-ţi îngreui, dar mai frumoase să-ţi fac ţie cărările.
Din trupul meu, lut am luat şi în ritm potrivit cu furtuna,
Eu te-am creiat c'o dorinţă pe care aprinsă s'o ţii totdeauna;
Dorinţă de-a vrea să cunoşti ce dincolo desfăşură sările.
In tine-am turnat imaginea lumii cu munţii şi mările...
Dece te sbaţi, să te rupi de sensul pe care l-am dat
Paşilor tăi, când de mine de-apururea eşti şi vei fi cu ţărâna legat?
Ascultâ-te 'n freamătul valului mării şi 'nvaţă cântări;
Sensul dorinţii de-a ştipân la mine să-ţi afle catâri!
Priveşte-te 'n asprele stânci ale piscului falnic de munte,
Şi-ascultâ-ţi tăcerea ce 'ntinde pe neanturi a gândului punte !
Şi omule, lasă-te 'n voia dorinţelor mele,
Să pot să te port îmbrăcat în hlamida-mi de stele.
Şi drumul pe care plăpânda-ţi făptură nu poate să-l facă,
In marele meu nesfârşit să-l simţi că se'neacă.
Şi desăvârşii îţi va fi şi sensul — în clipa
In care pe cerul meu vei putea ca să-ţi fluturi aripa.
Altfel mă cutremur că eu te-am creiat pe-un netrebnic tărâm
Şi spre greşala-mi sarcasmul meu propriu 'ndreptând— te sfărâm L.
G. Talas,
 ^m^^^m^m
FUNDAŢIUNEA
C ă r t u r a r i i r o m â n i din A r d e a l s u n t
m a i toţi d e o r i g i n e din p ă t u r ă ţ ă r ă ­
n e a s c ă , căci b o e r i m e m a r e s a u aris­
t o c r a ţ i e noi n u a m a v u t , i a r p u ţ i n a
nobilime, în m a r e p a r t e s ă r a c ă şi
ea, n u m u l t s e d e o s e b i a d e ţ ă r ă ­
n i m e . P r e o ţ i m e a se d e o s e b i a şi m a i
p u ţ i n . Astfel d a r ă puţinii tineri cari
p u t e a u s t r ă b a t e în şcolile u n g u r e ş t i
s a u săseşti, a v e a u să l u p t e din g r e u
c u s ă r ă c i a . Mulţi d i n t r e ei a u a v u t
s â î n d u r e c h i a r şi s t a r e a u m i l i t o a r e
d e s e r v i t o r i pe la profesorii şi gaz­
dele lor, c a s ă îşi p o a t ă a s i g u r a u n
a d ă p o s t şi o b u c a t ă d e p â i n e , c a s ă
îşi p o a t ă h r ă n i sufletul în d a r u r i l e
ştiinţei şi s ă p o a t ă a j u n g e a p o i la
binefacerile î n v ă ţ ă t u r e i .
C u n o s c â n d a c e a s t ă s t a r e tristă şi
j a l n i c ă d e lipsă şi m i z e r i e şi în­
d e m n a t de mila c r e ş t i n e a s c ă şi do­
rinţa de a vedea înmulţindu-se cât
mai tare n u m ă r u l cărturarilor nea­
m u l u i n o s t r u , m u l t e inimi nobile a u
c ă u t a t s ă u ş u r e z e s o a r t a tinerilor
d o r i t o r i d e î n v ă ţ ă t u r ă . Cele d i n t â i u
f u n d a ţ i u n i şi a j u t o a r e p e n t r u şco­
larii lipsiţi s'au făcut î n Blaj din
partea episcopului P e t r u Paul Aron
î n t e m e i e t o r u l şcoalelor (1774) d e a-
BCU Cluj / Central University Library Cluj
colo din c a r i s'au d e s v o l t a t a p o i
şcoalele d e azi din acel m a r e cen­
t r u c u l t u r a l al n e a m u l u i r o m â n e s c .
imilllllllllllllllllllllllllllllimilllllll IIIIIIIII IIIIII
SUB CUPOLA
(V. A. Urechiă
....«Urmărite-voiu, d o m n u l e Vul­
c a n , în r o d n i c a d u m i t a l e m u n c ă , î n
ogoarele literaturii naţionale peste
m u n ţ i . In « A u r o r a R o m â n ă » la 1862,
ai atras atenţiunea noastră a bătrâ­
nilor, p r i n o c o l a b o r a r e d e p r i m a
o r d i n e . In «Umoristul», î m p r e u n ă cu
d-l G h e o r g h e A r d e l e a n u , la 1863 şi
a p o i în « G u r a Satului», cu c a r e ai
înlocuit p e «Umoristul», p â n ă la 1870,
a i biciuit voiniceşte o a m e n i şi fapte
şi ai î n c e p u t o m i n u n a t ă l u p t ă , g r e u
de susţinut pe atunci peste munţi,
p e n t r u î n d r e p t a r e a limbei r o m â n e
vorbite.
Şi în a c e l a ş t i m p în c a r e «râzând
c â ş t i g a i m o r a v u r i l e » , la 1865 fundaşi
r e v i s t a «Familia». E s t e n e î n d o i o s u n
m a r e m e r i t p e n t r u d-ta d e a fi pu­
t u t ţine cu p r o p r i i l e d-tale mijloace,
în fiinţă, p e s t e u n p ă t r a r d e secol,
o foaie b e l e t r i s t i c ă , în mijlocul indi­
f e r e n t i s m u l u i tot m a i u c i g ă t o r pen­
t r u c u l t u r a n a ţ i o n a l ă , c a r e a cople­
şit şi m e r e u se î n t i n d e g r e u a s u p r a
societăţii n o a s t r e .
D a r a c e s t m e r i t e s t e în m a r e spo­
r i r e , c â n d n e a m i n t i m c ă «Familia»
d-tale a d e v e n i t s u b d i r e c ţ i u n e a
CELE TREI CRIŞUR1
10SIE VULCAN
d e dr. Iacob Radu.
D i n şcoala lui P . P . A r o n a u ie­
şit şi c e i doi m a r i episcopi r o m â n i -
uniţi d i n _ O r a d e a - M a r e : I g n a t i o Da­
r a b a n t (1/88—1805) î n t e m e i e t o r u l se­
m i n a r u l u i d i n O r a d e a - M a r e şi Sa-
muil V u l c a n (1806—1839) î n t e m e i e ­
torul liceului din B e i u ş (1828), c a r i
a d u n â n d aci spiritul d e j e r t f ă al
m a r e l u i lor p ă r i n t e sufletesc A r o n ,
a u p u s t e m e l i e în a c e s t oropsit Bi­
h o r celor d i n t â i u a ş e z ă m i n t e d e
cultură românească.
E p i s c o p u l S a m u i l V u l c a n a fost
u n c h i u l t a t ă l u i lui Iosif V u l c a n şi
astfel a c e s t a a p u t u t m o ş t e n i dela
m a r e l e s â u a n t e n a t şi g e n e r o s u l spri­
j i n i t o r al t u t u r o r m i ş c ă r i l o r cultu­
r a l e d e p e timpul său, p e l â n g ă în-
s v â p ă i a t a sa d r a g o s t e d e c u l t u r ă ro­
m â n e a s c ă şi spiritul d e j e r t f ă m a t e ­
rială d e c a r e e r a u a t â t d e însufle­
ţiţi mulţi fii ai n e a m u l u i n o s t r u în
t r e c u t . Astfel losif V u l c a n p o a t e fi
n u m ă r a t p r i n t r e cei m a i d a r n i c i m e -
c e n a ţ i r o m â n i d e d i n c o a c e d e Car-
paţi.
P â n ă c â n d a fost în v i a ţ ă a ocro­
tit în j u r u l s ă u şi a î n c u r a j a t p r i n
r e v i s t a s a „ F a m i l i a " a p r o a p e o ju­
m ă t a t e d e v e a c , p e m u l ţ i tineri ta­
lentaţi, cari fără d e a j u t o r u l şi spri­
j i n u l s ă u a r fi r ă m a s n e c u n o s c u ţ i şi
c â m p u l destul d e s ă r a c al l i t e r a t u r e i
IIH IIIIIIIIIIIIIIMIilIIIIIIIIIIIIIII MINI IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIMIIIIIIIIIIII
NEMURIRII
despre Iosif Vulcan).
d-tale, n u m a i m u l t o foaie d e p e s t e
m u n ţ i , ci că în e a a u scris toţi băr­
Anghel Chiciu: «Avarul*.
H»M«Bii!
r o m â n e , a r fi fost lipsit d e m u l ţ i cul­
t i v a t o r i h a r n i c i şi d e t a l e n t .
D a r Iosit V u l c a n n u s'a î n d e s t u l i t
cu a t â t a , ci u r m â n d pilda a t â t o r alţi
b ă r b a ţ i distinşi din B i h o r şi O r a d e a -
M a r e şi socotind că p o p o r u l n o s t r u
s ă r a c a r e lipsă încă d e m u l t e inimi
d a r n i c e , ca fii s ă i s ă se p o a t ă a p r o ­
pia d e c o m o a r a î n v ă ţ ă t u r e i , p r i n
t e s t a m e n t u l s ă u s'a îngrijit ca din
c e e a ce a p u t u t d â n s u l c r u ţ a în
viaţă, s ă lase o f u n d a ţ i u h e d e s t u l
de considerabila pe acel timp, de
50.000 c o r o a n e s u b n u m e l e de:
„Fundaţiunea Iosif Vulcan şi soţia
Aurelia Popovici", p e n t r u ajutora­
r e a s t u d e n ţ i l o r r o m â n i lipsiţi d e
mijloace.
A j u t o a r e l e ce se pot d a din
a c e a s t ă f u n d a ţ i u n e s u n t mici în
î m p r e j u r ă r i l e de azi, d a r d e s t u l d e
m a r i c a să g r ă i a s c ă la inimile ce­
lor b o g a ţ i , î n d e m n â n d u - i s ă j e r t ­
fească şi ei din a v u t u l lor p e n t r u
p r o m o v a r e a culturei naţionale.
Iosif V u l c a n , p r e m e r g â n d u - l e c u
pilda sa, şi-a r i d i c a t u n m o n u m e n t
m a i t r a i n i c d e c â t p i a t r a şi b r o n z u l ,
căci va fi s ă p a t în inimile t i n e r i l o r
cari p r i n a b n e g a ţ i u n e a şi m ă r i n i -
m o s i t a t e a lui, vor c u l e g e r o a d e l e
p r e ţ i o a s e ale l u m i n e i şi c u l t u r e i .
Fie numai ca prin recunoştinţa
şi v r e d n i c i a lor s ă se î m p l e t e a s c ă
n e c o n t e n i t c u n u n a n e m u r i r e i , îm­
p r e j u r u l n u m e l u i lui . . .
IIIIIIIIIIIIIII III II I IIIII
baţii cei m a i e m i n e n ţ i ai R o m â n i ­
l o r : A l e c s a n d r i , Bariţiu, C i p a r i u ,
Haşdeu, Papiu, Ilarianu, Tocilescu
a u fost a l ă t u r e a cu d-ta în «Fami­
lia», î n a i n t e cu m u l t d e c e s â t e
c h e m e ei aci, a l ă t u r e a cu dânşii, c a
m e m b r u corespondent. Să nu uit a
s p u n e şi a c e e a , că d e b u t u l s ă u în
a r t a în c a r e s'a î n e m u r i t , E m i n e s c u
l'a făcut tot în «Familia».
Cu a c e a s t ă foaie, d-l V u l c a n , D o m ­
nilor colegi, l e g a s t r â n s şi n e d e s ­
p ă r ţ i t , l â n g ă b ă r b a ţ i i din P r i n c i p a t e
şi R e g a t , p e toţi c ă r t u r a r i i d e p e s t e
m u n ţ i , c u m a făcut şi p r i n «Pante­
onul R o m â n » . In altă foaie ce o re­
d a c t a d e la 1875—1882, cu titlul «Şe­
zătoarea», a deschis o binefăcătoare
şcoală p e n t r u poporul n e c ă r t u r a r .
In t o a t ă f r u m o a s a d-tale c a r i e r ă
d e scriitor, d e la ia59—1891, d-ta,
s c u m p e coleg, ai făcut în A r d e a l ,
c e e a c e g e n e r a ţ i u n e a d e la 1840 în­
c o a c e , în p e n u r i a d e specialişti, p â n ă
m a i d e u n ă z i , silită fu să facă în
Principate»...
( D i n răspunsul la discursul
lui Iosif V u l c a n despre fabu­
listul Cichindeal).
 HTA^FFIM^^ CELE TREI CRIŞURI
IOSIF VULCAN
F r a g m e n t din articolul din «Familia», (1889, pag. 306)
despre primele poezii ale lui M. E m i n e s c u .
C a s ă c u n o a ş t e m deplin p e u n
m a r e poet, n u este d e a j u n s să-1
s t u d i e m n u m a i în c u l m e a gloriei
sale, c â n d talentul s ă u s t r ă l u c e ş t e
m a i a d m i r a b i l , ci t r e b u e s ă n e co­
b o r â m la î n c e p u t u l c a r i e r e i sale, la
primele-i î n c e r c ă r i l i t e r a r e , c a ast­
fel să p u t e m c o n s t a t a d e u n d e a
p o r n i t , c u m s'a d e s v o l t a t şi u n d e a
ajuns, şi p e t e m e i u l a c e s t o r a în cele
din u r m ă sâ-i p u t e m face p o r t r e t u l
literar.
C ă c i în p o e t al n o s t r u nici Emi­
n e s c u n ' a fost î n c ă studiat. N u po­
s e d ă m nici o l u c r a r e c a r e să se o-
c u p e a n u m e d e d â n s u l , înfâţişindu-1
p r i n o a n a l i s ă critică, c u m se făcea
a s t a în alte l i t e r a t u r i . T o t ce a v e m ,
se r e d u c e la nişte indicaţii g e n e r a l e ,
d e c a r i nici tinerii noştri, nici pu­
blicul cititor n u pot să u z e z e mult.
însuşi d-1 M a i o r e s c u , c a r e l e a publi­
cat p r i m a c u l e g e r e d e poezii ale lui
E m i n e s c u se m u l ţ u m e ş t e a zice nu­
m a i a t â t a în p r e f a ţ a volumului, că
a c e s t a u t o r a fost î n z e s t r a t cu da­
rul d e a î n t r u p a a d â n c a sa s i m ţ i r e
şi cele m a i î n a l t e g â n d i r i î n t r ' o fru-
m u s e ţ ă d e formă, s u b t al c ă r u i far­
mec limba r o m â n ă pare a primi o
n o u ă viaţă.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
A r face u n m a r e serviciu litera­
t u r e i acela, c a r e a r v e n i cu o lu­
c r a r e c â t d e v o l u m i n o a s ă , în c a r e
s ă s t u d i e z e p e E m i n e s c u din fir în
p ă r , a r ă t â n d şi e x p l i c â n d t o a t e fru­
m u s e ţ i l e lui, relevându-le d r e p t mo-
deluri ca fond şi formă, ca idei şi
compoziţie, ca t ă r i e şi g i n g ă ş i e , c a
a r m o n i e şi p l a s t i c i t a t e .
Insă ca să se p o a t ă face o astfel
d e l u c r a r e , t r e b u e să a v e m î n t â i o
ediţie c o m p l e c t ă a scrierilor lui E m i ­
n e s c u . N u n e î n d o i m că c o n d u c ă t o ­
rii a c t u a l i ai l i t e r a t u r i i n o a s t r e , v o r
• IIIMIIIIIU UllllllirilMilIMIIII Illllllllllil
ASPECTE
P r i n t r e a s p e c t e l e c e le p r e z i n t ă
s o c i e t a t e a c o n t i m p o r a n ă , cel m a i in­
t e r e s a n t şi în a c e l a ş t i m p m a i ciudat,
este d e s i g u r a s p e c t u l s u b c a r e s e
arată cultura noastră.—Interesant,
căci p r o b l e m a c u l t u r a l ă — m a i ales
pentru o ţară tânără ca a noastră,
va avea întotdeauna o însemnătate
c o v â r ş i t o a r e ; ciudat, fiindcă n i c i o d a t ă
p o a t e d i s p r o p o r ţ i a n ' a fost m a i m a r e
î n t r e cele u r m ă r i t e şi cele r e a l i z a t e .
*) Ca urmare a acestui articol—care alcâ-
tueşte mai mult o introducere - v o m publica
o serie de observaţiuni privitoare la aspectele
sub care s e înfăţişează societatea actuala,
insistând asupra problemelor educaţiei, a lite­
raturii şi a presei.
şi M. EMINESCU
îngriji c a a c e a s t ă c u l e g e r e să a p a r ă
cât mai curând. Voind a contribui
la a c e a s t ă l u c r a r e , r e p r o d u s e r ă m pe
paginile a n t e c e d e n t e toate cele din-
Anghel Chiciu: tSecretub.
(Posesiunea D-lui Dr. Laugier).
tăi poezii ale n e m u r i t o r u l u i dece­
dat, c a r e î n t â i u s'au publicat în «Fa­
milia» î n c â ţ i v a ani, d a r p e n t r u mulţi
n u s u n t accesibile.
1 1 Iltlllllllll lllllllIlillIlllIllIIIIMIMIMIll 11111111111111111111II111111
CONTIMPORANE*)
de Ovid O. Densuşiaun.
T r ă i m î n t r ' o e p o c ă d e contraziceri.
S u n t e m o b s e d a ţ i d e s n o b i z m şi a m
r ă m a s b u r g h e z i ; pândim saloanele
m o n d e n e şi n u ştim să n e p u r t ă m ;
n e p r e t i n d e m rafinaţi şi a m u i t a t să
v o r b i m ; n e l ă u d ă m că s u n t e m culţi
şi în fond a m d a t înapoi.
„ G â n d i r e a e ca şi flacăra, c a r e n u
1
arde decât consumând ' a spus un
g â n d i t o r francez. N i c i o d a t ă c a în
zilele n o a s t r e flacăra ştiinţei n ' a a r s
c u m a i m u l t ă i n t e n s i t a t e , şi totuşi
n i c i o d a t ă n ' a m p i e r d u t m a i mult.
Mă explic.
Tineretul de azi—pentru a începe
d e l a î n c e p u t — i e s e din şcoală cu
fm%^^^fâm^m
Mi-aduc şi a c u m a b i n e a m i n t e ,
cum într'o dimineaţă de Februarie
din 1866 primii o s c r i s o a r e din Bu­
covina, în c a r e u n tânăr—-după c u m
s c r i a — d e 16 ani, îmi t r i m e t e a nişte
î n c e r c ă r i l i t e r a r e . E r a t â n ă r u l Mi­
hail E m i n e s c u . — A r m o n i a versurilor
şi figurile-i plastice, c o n s i d e r â n d sta­
r e a n o a s t r ă l i t e r a r ă d e a t u n c i şi în
deosebi e t a t e a t â n ă r ă a a u t o r u l u i ,
m ă f r a p a r ă şi d e s c h i s e i cu p l ă c e r e
coloanele foii m e l e a c e s t u i n o u ta­
lent şi viitor poet.
In e n t u s i a z m u l m e u , g r ă b i i s ă pre-
zintez în nr. cel m a i d e a p r o a p e pu­
blicului cititor pe E m i n e s c u , cu ur­
m ă t o a r e a n o t ă r e d a c ţ i o n a l ă : «Cu
b u c u r i e d e s c h i d e m coloanele foii
n o a s t r e a c e s t u i j u n e n u m a i d e 16
a n i , c a r e cu p r i m e l e sale î n c e r c ă r i
poetice t r i m i s e n o u ă , ne-a s u r p r i n s
p l ă c u t - . In a c e l a ş a n şi în cei trei
u r m ă t o r i , cititorii «Familiei» a v u r ă
a p o i o c a z i u n e a c u n o a ş t e m a i lă­
m u r i t lira noului talent. El a publi­
cat succesive atunci douăsprezece
l u c r ă r i poetice. A c e l e le r e p r o d u c e m
în nr. a c e s t a .
D e a t u n c i a t r e c u t u n t i m p înde­
l u n g a t . J u n e l e d e 16 a n i s'a tot ur­
cat, a d e v e n i t un luceafăr al litera­
turii n o a s t r e , c a r e l e a d a t o d i r e c ţ i e
n o u ă poeziei r o m â n e şi apoi a dis­
p ă r u t c a u n m e t e o r în abisul veci-
niciei.
Şi a c u m c â n d l-am p i e r d u t p e n t r u
totdeauna, întocmai cum a d u n ă m
s u v e n i r i l e u n u i m o r t s c u m p şi c u m
acele t o a t e n e p a r m a i p r e ţ i o a s e ,
astfel şi p r i m e l e lui poezii a u o va­
l o a r e şi m a i m a r e p e n t r u toţi iubi­
torii d e l i t e r a t u r ă r o m â n ă .
Aceste inspiraţiuni juvenile au
p e n t r u noi u n f a r m e c d e o s e b i t şi
d e s i g u r n u v a fi n i m e n i , c a r e să n u
le citească cu n e s a ţ i u p â n ă în sfâr­
şit. C ă c i e s t e foarte i n t e r e s a n t a ve­
dea, c u m a î n c e p u t a c e l a c a r e a
sfârşit a t â t d e i m p o z a n t !
1 11111 Illll
c u n o ş t i n ţ i v a r i a t e — u n e o r i c h i a r în"
tinse, d a r cu o e d u c a ţ i e i n t e l e c t u a l ă
şi m o r a l ă a p r o a p e nulă, p r e g ă t i t ă
m a i m u l t p e n t r u sensaţiile c i n e m a t o ­
grafului sau—în cazul cel m a i bun—
pentru recreaţiile sportului. Odată
ce b â l b ă e d o u ă s a u trei limbi s t r ă i n e
şi c u n o a ş t e c â t e v a b u c ă ţ i l i t e r a r e
î n v ă ţ a t e în vre-o a n t o l o g i e s ă r a c ă
şi b a n a l ă , a c e s t t i n e r e t şi, a l ă t u r i d e
d â n s u l , a c e a clasă socială ce se nu­
m e ş t e elită, s e d e c l a r ă s a t i s f ă c u t ă
d e e d u c a ţ i a p r i m i t ă , pe c a r e c a u t ă
s'o d e s ă v â r ş e a s c ă m a i d e p a r t e p r i n
citirea u n o r r o m a n e ce n u pot al­
c ă t u i cel m u l t d e c â t o d i s t r a c ţ i e —
d i s t r a c ţ i e n u în înţelesul lui P a s c a l
—adică c u r i o z i t a t e i n t e l e c t u a l ă per­
m a n e n t s t i m u l a t ă — c i în înţelesul
u n e i t e n d i n ţ e c ă t r e tot ce n e desfată
şi a m ă g e ş t e , t e n d i n ţ ă firească, e
 rt^WA
d r e p t , şi c a r e n ' a r p u t e a fi deci
c o n d a m n a b i l ă d a c ă c e i a c e n ' a r tre­
bui s ă fie d e c â t o i m p u l s i u n e d e
zile s a u d e clipe, n ' a r fi d e v e n i t un
obicei n e t u r b u r a t în c a r e i n t e l i g e n ţ a
n o a s t r ă a a j u n s să se o d i h n e a s c ă
p â n ă la l e t a r g i e .
Dar, p e n t r u a t r e c e d e la d o m e n i u l
d i l e t a n t i s m u l u i Ia a c e l a m a i serios
şi m a i c a r a c t e r i s t i c al specializărilor,
voi rosti u n c u v â n t al c ă r u i înţeles
a d â n c n u este destul d e r e s p e c t a t :
c u v â n t u l filosofie — Filosolie, a d i c ă
spirit d e sinteză.—Ori, c e i a c e n e lip­
seşte e t o c m a i a c e s t spirit d e sinteză,
fără ajutorul c ă r u i a orice î n c e r c a r e
de adevărată cultură va r ă m â n e
z a d a r n i c ă . Copii ai u n u i secol d e
m i n u n a t e r e a l i z ă r i ştiinţifice, a m
r ă m a s învinşi d e însăşi i z b â n d a
n o a s t r ă . M â n d r i d e p r o g r e s u l do­
b â n d i t , a m p l e c a t c a p u l în faţa ze­
ului c r e a t o r al a c e s t u i p r o g r e s , înlo­
cuind c r e d i n ţ e l e s t r ă m o ş e ş t i p r i n
idolatria raţiunii. A ş a î n c â t — d a t o r i t ă
lipsei d e m ă s u r ă — a m c ă z u t în extre­
m u l opus, p a r a l i z â n d î n a i n t a r e a noas­
t r ă p r i n t r ' u n n o u desechilibru.
Cuprinşi, p o s e d a ţ i d e a c e s t spirit
ştiinţific a m a j u n s să înlocuim sa­
v a n t u l prin eruditul, idealistul prin
t e c h n i c i a n u l , d e v e n i n d nişte a n i m a l e
d o c u m e n t a t e . O d a t ă ce s'a c r e z u t
a t o t p u t e r n i c ă , ştiinţa a î n c e p u t să
neglijeze tot ce-i este s t r ă i n şi, că­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
lăuzită d e a c e s t exclusivism, a t e n t ă
n u m a i la r e a l i t a t e a lumei sensibile,
a creiat m i n u n i în p r i v i n ţ a confor­
tului, m ă r i n d în a c e l a ş t i m p , p r i n
m e d i c i n ă , r e s u r s e l e vieţei. Totuşi,
afirmând p e s t e m ă s u r ă p u t e r e a in­
teligenţei, a slăbit e l e m e n t u l m o r a l
c a r e a t r e c u t p e p l a n u l al doilea.
D e aici o c o n c e p ţ i e m e c a n i c i s t ă a
vieţii în c a r e , d e a s u p r a plasticităţii
e l e m e n t u l u i sufletesc, a r i d i t a t e a for­
mulelor primează. Aceiaşi ariditate
şi m ă r g i n i r e d e c o n c e p ţ i e o g ă s i m
şi în c â m p u l l i t e r a t u r i i u n d e idea­
lismul a fost î n ă b u ş i t d e spiritul d e
i n d u s t r i a l i z a r e . In locul talentului
s'a r i d i c a t a c u m - - c a p e n t r u a-1 su­
plini — s t ă r u i n ţ a r e c l a m e i , m e n i t ă
. să a t r a g ă p r i n afişe multicolori, cu­
r i o z i t ă ţ i ce vor fi m a i t â r z i u desa-
m ă g i t e . Editorii, c a r e î n a i n t e e r a u
o a m e n i p r i c e p u ţ i , u n e o r i c h i a r artişti,
au devenit nişte vulgari speculanţi
de sensaţional. Laude exagerate,
afişe s t r i g ă t o a r e , . a n e c d o t e p i c a n t e
a t r i b u i t e a u t o r u l u i m e n i t să fie lansat,
n i m i c nu-i d e prisos. Şi publicul
a s i s t ă la t o a t e a c e s t e a , g a t a s ă se
î n c r e a d ă a t u n c i când nu r ă m â n e
nepăsător. Căci—adevăr dureros—
publicul de elită e p e cale d e a d i s p a r e .
Profesorii u n i v e r s i t a r i s'au m u t a t
d e la U n i v e r s i t a t e la P a r l a m e n t ,
l u m e a din s a l o a n e se desfată t r e c â n d
de la u n g e n d e l i t e r a t u r ă la altul,
i a r d e s p r e popor, a t r a c ţ i a foiletoa-
n e l o r a sfârşit prin a-1 a c a p a r a de­
finitiv. In ce p r i v e ş t e literaţii, când
li s e î n t â m p l ă să iasă din a d m i r a ţ i a
CELE TREI CRIŞURI
g e n i u l u i lor, e s t e p e n t r u a se g r u p a
în b i s e r i c u ţ e u n d e se a m ă g e s c re­
ciproc d e s a m ă g i n d în a c e l a ş t i m p
pe c o n t e m p o r a n i . Iar d a c ă din
întâmplare, autorul lansat are un
a d e v ă r a t talent a c e a s t a a l c ă t u e ş t e
m a i m u l t o coincidenţă, fericită,
desigur, dar rară.
A c e l a ş lucru în c e p r i v e ş t e p r e s a .
Cu d â n s a , a t i n g e m o n o u ă a c r o b a ţ i e
a*veacului vitezei. O r g a n r e s p e c t a t
şi cinstit p â n ă a c u m 10—15 ani,
presa nu mai reprezintă acum decât
u n c â m p de m i n c i u n ă şi o a d e v ă r a t ă
N. Grigorescn : Ţărancă îngândurată?.
p r i m e j d i e . Maeştrii opinii vorbesc,
p l e d e a z ă , d e c l a m ă a v â n d a e r u l de
a s p u n e c e v a a t u n c i c â n d în r e a l i t a t e
n u s p u n n i m i c . Profitând d e m i s i u n e a
lor d e a p r e c i a t o r i ai activităţii so­
ciale, ei î m p a r t gloria şi c a l o m n i a
c u o n e p ă s a r e olimpică u n d e în­
g â m f a r e a e r u d ă cu ipocrizia şi ne­
p r i c e p e r e a . D e aici o l i t e r a t u r ă vul­
g a r ă c ă r e i a c u v i n t e l e d e „civilizaţie",
„ştiinţă", „ p r o g r e s " î n c e a r c ă să d e a
o aparenţă de demnitate. Ceiace pe
vremuri era o vocaţiune—vocaţiune
simţită şi c u l t i v a t ă zi cu zi—azi a
d e v e n i t o m e s e r i e în c a r e t a l e n t e
f r u m o a s e d a r con r u p t e se înjosesc
la a c r o b a ţ i a o p o r t u n i s m u l u i .
Şi r ă u l n ' a r fi încă a t â t d e m a r e
d a c ă u r m ă r i r e a r e g u l a t ă a ziarului,
urmărire impusă de preocupările
politice, n ' a r fi i n t r o d u s obiceiul ci­
tirilor superficiale c h i a r în d o m e n i u l
HnnNHHHBHHHHi
a t â t d e delicat al activităţii p u r
intelectuale.
A s t e a s u n t r e z u l t a t e l e m o r a l e ale
ştiinţei, în a c e s t glorios î n c e p u t
d e secol. „Secol d e s t u d i o a s ă igno­
r a n ţ ă " c u m s p u n e a H u y s m a n s , secol
în c a r e c u l t u r a a fost d e f o r m a t ă d e
erudiţie, idealismul d e ştiinţă, bunul
simţ d e d o c u m e n t a ţ i e ; secol în c a r e
m o ş t e n i r e a sufletească l ă s a t ă d e stră­
moşii noştri a î n c e p u t p r i n a se
p i e r d e în n e p ă s a r e a celor ce nu ştiu
nimic şi a celor n i m i c n u v o r să
ştie.
Astfel se p r e z i n t ă p l a t f o r m a mo­
rală p e c a r e se s p r i j i n ă omul
m o d e r n . Şi p e a c e a s t ă p l a t f o r m ă ,
în mijlocul c o m o r i l o r ce le p o s e d ă
d a r p e c a r e n u m a i ştie s ă le a p r e ­
cieze, m i z e r i a s a e i m e n s ă . I m p r e g n a t
de ştiinţă, o m u l m o d e r n a p i e r d u t
a d e v ă r a t a î n ţ e l e g e r e a valorilor şi,
î m p r e u n ă cu d â n s a , poesia mulţu­
mirilor simple. Incapabil d e u n s i n c e r
şi s ă n ă t o s e n t u s i a s m , el n u m a i iu­
b e ş t e d e c â t din h i g i e n a , c i t e ş t e pen­
t r u a se distra, s c r i e p e n t r u c â ş t i g
şi cultivă p r i e t e n i a m a i m u l t din
i n t e r e s s a u p e n t r u plăcerile chefului.
A r t a c o n v e r s a ţ i e i a d i s p ă r u t pen­
tru a face loc j a z z - b a n d u l u i şi vio­
lenţei discuţiunilor politice. G â n d i r e a
n u m a i este s t ă p â n i t ă d e c â t d e grija
petrecerei sau a banului—acest zeu
al t i m p u l u i n o s t r u c a r e , d i s t r u g â n d
orice b a r i e r ă şi i n c a p a b i l d e a creia
v r e u n a , a î n ă b u ş i t în inimile n o a s t r e
p o r n i r i l e g e n e r o a s e d e a l t ă d a t ă . Şi
î m p r e u n ă cu a c e a s t ă g e n e r o s i t a t e ,
însuşi s e n t i m e n t u l religios a d e c ă z u t .
C o n t i n u ă m , e d r e p t — să u r m ă m
preceptele creştine mai mult dintr'un
obicei î n s ă d e c â t d i n t r ' o serioasă
c o n v i n g e r e . Iar p e cerul î n o u r a t d e
fumul uzinelor n o a s t r e , bisericile ce
se r i d i c ă s e v e r e n u m a i s u n t d e c â t
î n t r i s t ă t o a r e s c h e l e t e ale u n u i spi­
r i t u a l i s m d i s p ă r u t . C a î n g e r u l din
Biblie, a m înlocuit c r e d i n ţ a în D-zeu
p r i n î n c r e d e r e a în noi înşine. I a t ă
g r e ş a l a şi s l ă b i c i u n e a n o a s t r ă . «Ra­
ţiunea c o n d u c e ş t i i n ţ a - s p u n e so­
ciologul L e B o n — i a r s e n t i m e n t e l e
istoria». F r a z ă a d m i r a b i l ă ce a n u n ţ ă
falimentul c o n c e p ţ i e i n o a s t r e , d â n d
e l e m e n t u l u i sufletesc î n s e m n ă t a t e a
ce i se c u v i n e . I n t e l i g e n ţ a e un
l u c r u a d m i r a b i l , e d r e p t ; d a r n u va
p u t e a a l c ă t u i n i c i o d a t ă u n sprijin
sigur, căci e sclavă. S c l a v a o r g a n i s ­
mului n o s t r u , a i m p u l s i u n i l o r ce n e
s t ă p â n e s c , a sufletului ce ne-am făurit.
C â t t i m p o r g a n i s m u l n o s t r u v a fi
sănătos, cât timp impulsiunile vor
fi e c h i l i b r a t e , i a r s u n e t u l senin, inte­
ligenţa va a l c ă t u i o l u m i n ă şi o
p u t e r e . D a r ca a c e s t o r g a n i s m să
se d e r a n j e z e , ca a c e s t e impulsi-
u n i s ă se d e s l ă n ţ u e , ca a c e s t su­
flet să se t u r b u r e , şi i n t e l i g e n ţ a se v a
întuneca, devenind neputincioasă
faţă d e tiraniile firii. Ori, în e x i s t e n ţ a
individului ca şi în evoluţia popoa-
 SUPLIMENT LA „CELE TREI CRIŞURI"
iiiimiimniiiiii i im IIIIIIIIIIIIIIIIIII iun. iu im iimil i i i mu P iiiiiiliiiiiiiiilllliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiilliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii

SCULPTORUL ANGHEL CHICIU

f~7\ la r ă s b o i î n c o a c e , lucru
e
~J y f o a r t e semnificativ şi î n t r u
c â t v a p o a t e ciudat, a v â n d în
v e d e r e f r ă m â n t a r e a a c e s t o r vre­
m u r i a t â t d e p o t r i v n i c e recule-
gerei contemplaţiilor neturburate,
l i t e r a t u r i l e şi a r t e l e a u luat u n
a v â n t c o n s i d e r a b i l , d a t o r i t ă nu­
m e r o a s e l o r t a l e n t e ce n u î n c e t e a z â
d e a se afirma. A c e a s t a n u n u m a i
în c e p r i v e ş t e R o m â n i a , d a r şi
celelalte ţâri u n d e p r e o c u p ă r i l e
i n t e l e c t u a l e a u a j u n s să se im
pună, mai mult decât o puternică
t e n d i n ţ ă , c a o n e î n l â t u r a b i l ă ne­
c e s i t a t e . P r i n t r e a r t e l e c e se bu­
cură de o mai m a r e desvoltare
în ţ a r a n o a s t r ă , l i t e r a t u r a şi pic­
t u r a o c u p ă u n loc d e frunte. A v e m
mulţi literaţi şi pictori, sculptori
însă puţini. V o r b e s c d e sculptorii
a d e v ă r a ţ i la c a r e a d â n c i m e a con­
cepţiei e s t e a f i r m a t ă d e o formă
v i g u r o a s ă . P r i n t r e sculptorii ce
pot r e v e n d i c a d r e p t u l ( p e n t r u a
n u s p u n e c h i a r privilegiul) d e a Autorul
i n t r a în a c e a s t ă din u r m ă c a t e g o r i e , valorosul c r a i o v e a n
A n g h e l C h i c i u o c u p ă u n loc d e cinste.
î n t r ' u n n u m ă r din «Năzuinţa» (1924), g ă s i m o intere­
lui A n g h e l Chiciu, d â n d a p r e c i e
rii c u n o s c u t u l u i intelectual o va
l o a r e deosebită, îi l ă s m b u c u r o ş i
cuvântul:
Nu d e mult d-l A n g h e l Chiciu
t e r m i n a şcoala n o a s t r ă d e belle
a r t e cu diplomă şi era r ă s p l ă t i t d e
A c a d e m i e cu p r e m i u l L e c o m t e d e
Xoully p e n t r u o l u c r a r e c a r e nu
se ştie c e v a fi d e v e n i t la P a r i s ,
u n d e p a t i m a d e a c u n o a ş t e şi
î n v ă ţ a îl m â n ă m a i târziu şi u n d e i
şi p r i n d e răsboiul, fără c u n o ş t i i n ţ e
şi fără să fie s u s ţ i n u t d e protec­
ţia cuiva, r e u ş e ş t e sâ fie a d m i s
la salonul artiştilor francezi din
1913, cu studiul d e n u d «Doux
reVeil», c a r e a t r a g e a t e n ţ i a cunos­
c ă t o r i l o r şi c a r e face ca n u m e l e
lui să fie d i n t r ' o d a t ă aflat prin
l a u d e l e cu c a r e e s t e î n t â m p i n a t ă
l u c r a r e a în revistele d e a r t ă şi
în z i a r e ca Gaulois, F i g a r o , D6-
Sculptorul Anghel Chiciu.
b a t s etc.
Autoportret (frescă).
bustului lui Iosif Vulcan In a c e l a ş an, d u p ă î n d e m n u l
prietenilor trimite la salonul ofi­
cial din B u c u r e ş t i o a l t ă l u c r a r e , c a r e este p r e m i a t ă .
Şi c â n d î n c e p u s e a fi a p r e c i a t şi s t i m a t p e n t r u talentul
deosebit p e c a r e i-1 r e c u n o ş t e a u u n B o u r d e l l e şi u n

BCU Cluj / Central University Library Cluj

s a n t ă , deşi s i n t e t i c ă a p r e c i e r e iscălită d e u n distins inte­ J o s e p h B e r n a r d , i s b u c n e ş t e r ă s b o i u l şi e n e v o i t sâ vie
lectual, fost p r i m a r al o r a ş u l u i C r a i o v a , d-l I. B. Geor- în ţ a r ă .
g e s c u . P r i c e p e r e a şi c u n o ş t i n ţ a a d â n c ă a p e r s o n a l i t ă ţ e i Tot ce a m u n c i t la P a r i s în a v â n t u l p r i m e i t i n e r e ţ e ,

Anghel Chiciu : Expo-iţia din Salonul 'Minerva , Craiova, (7''.°.?:.

 a r ă m a s în atelierul d e acolo, pen­
tru c a în anii răsboiului să se firo-
s e a s c ă fără urrnă, în m â i n i s t r ă i n e .
In t i m p u l refugiului în Moldova,
lipsit d e mijloace şi p r ă p ă d i t d e
boli, înfiripează totuşi o expoziţie
la m a r e l e c a r t i e r din Iaşi, u n d e ex­
p u n e o s e r i e d e b u s t u r i , studii, ca­
pete de expresie, medalioane e t c ,
cea m a i m a r e p a r t e în «terre cuite».
B u s t u l d-lui g e n e r a l I a n c o v e s c u ,
p e r f e c ţ i u n e d e r e d a r e fizică şi d e
a n a l i s ă sufletească, este u n u l din
cele m a i c a r a c t e r i s t i c e ale epocei
acesteia.
Multe din l u c r ă r i l e lui C h i c i u s u n t
r ă s p â n d i t e p r i n colecţii p a r t i c u l a r e ,
iar u n e l e în m u z e e l e din ţ a r ă .
Astfel la P i n a c o t e c a din Iaşi s e
află «Mizantropul», c u m p ă r a t şi dă­
ruit d e T a k e I o n e s c u ; la m u z e u l
S i m u « S ă r u t u l d e adio» şi u n stu­
diu d e m â i n i în c a r e se v ă d e ş t e in­ Anghel Chiciu :
Anglie! Chiciu: Vis dureros.
(Muzeul A. Simu). fluenţa lui R o d i n ; la m u z e u l militar Cap de tânără princesă.
din B u c u r e ş t i «Refugiata» şi u n c a p

d e soldat ; în colecţia opera lui, este d e s i g m

M. S. R e g i n a Măria v i g u r o a s a r e d a r e a de­
«Soldat în a g o n i e » ; iar. taliului a n a t o m i c , cal­
la m u z e u l A m a n din dul şi f r ă g e z i m e a căr-
o r a ş u l n o s t r u , acel ad­ nurilor, şi m a i c u ose­
mirabil s t u d i u d e tors, bire i n t e n s i t a t e a vieţii
în m a r m o r ă , c a r e e o lăuntrice.
p o d o a b a a m u z e u l u i şi M u l ţ u m i t ă d e a fi afir­
p e c a r e sculptorul l'a m a t î n c ă o d a t ă perso­
d ă l t u i t în p r i m e l e luni
după înapoierea acasă.
BCU Cluj / Central University Library Cluj n a l i t a t e a m a r e l u i ro­
m â n Iosif V u l c a n . Re­
D u p ă râsboi,n'a m a i ex­ u n i u n e a „Cele T r e i Cri­
p u s nicăeri, d a r se p r e ­ ş u r i " a d u c e felicitările
g ă t e ş t e să înfăţişeze la sale t a l e n t a t u l u i a r t i s t ,
t o a m n ă , în c a p i t a l ă , ro­ c a r e prin o p e r a sa a
dul anilor din u r m ă . contribuit, ca sărbă­
Chiciu e s t ă p â n i t d e t o a r e a p a t r i o t i c ă a a-
p e r f e c ţ i u n e a formei.de cestei a f e c t u o a s e evo­
g r i j a modelatului, d e cări să d e v i e în ace-
analiza minuţioasă laş t i m p o sărbă­
a suprafaţelorşi toare artistică
planurilor.Dar din cele m a i
c e e a c e is- îmbucură
beste în toare.
G. n.

Anghel Cliirin: Xud, expus Salonul Soc. Artişti/or Jrancer.i. Parfs 1912).
relor, clipele decisive n ' a u loc d e c â t
în v r e m u r i l e t u r b u r i . Şi n i c i o d a t ă
m a i m u l t c a în m o m e n t e l e - g r e l e
i n t e l i g e n ţ a n ' a fost m â i n e p u t i n c i o a s ă
şi sterilă. Marile e v e n i m e n t e c a r e
a u c r e a t p o p o a r e l e , s t ă p â n i t o r i i mul­
ţimilor, c r e d i n ţ e l e c e a u u n i t familiile
şi î n j g h e b a t n a ţ i u n i l e n ' a u fost d e c â t
e x p r e s i a u n o r e n e r g i i sufleteşti, în­
c o r d a t e u n e o r i p â n ă la e x a s p e r a r e . A
D a c ă p o p o a r e ca F r a n ţ a şi Italia
a u eşit î n v i n g ă t o a r e în luptele vea­
c u r i l o r n ' a fost m u l ţ u m i t ă cultului
p e n t r u instituţiile lor, ci u n u i cult
s u p e r i o r în c a r e ideia divinităţii s e UNUI POET
c o n t o p e a cu s e n t i m e n t u l patriotis­
mului.
Deschide larg fereastra spre livadă
Ori, c a r e este p u t e r e a i n t e l i g e n ţ e i
în faţa a c e s t o r r e a l i t ă ţ i m o r a l e ? S ă Şi 'mbată-ţi ochii 'n sâmbete de floare,
nu ne amăgim. Luxul de care ne Priveşte cum se scutură din soare
b u c u r ă m , a p a r a t e l e m i n u n a t e ce le Lumina ca o ploaie de cascadă.
a m inventat, cultura atâtor oameni
c a r e — p e m ă s u r ă ce î n a i n t e a z ă în
ştiinţă—se golesc în g â n d i r e , mă­ Revarsă 'n unde sufletul şi cântă,
r i m e a l u c r ă r i l o r d e t a l e n t d a r lipsite Legat de tot ce 'n jurul tău se sbate
de geniu, pompositatea discursurilor Şi plângi, când pe cărări îndepărtate
n o a s t r e , t o a t e a c e s t e a n u v o r în­ In văl de nouri firea se 'nveşmântă.
semna nimic cât timp inteligenţa
n u v a fi însufleţită d e s e n t i m e n t .
Ori, ceiace lipseşte veacului n o s t r u Nu tresări că toate sânt ţărână,
e tocmai acest sentiment fără de Că râsul cu suspinele se 'ngână,
c a r e t o a t e sforţările n o a s t r e vor Viaţa prin dureri croindu-şi cale;
r ă m â n e a sterile ; s e n t i m e n t c r e a t o r
d e i d e a l — n u ideal ştiinţific şi a r i d
ci ideal m o r a l şi s u p e r i o r ce s i n g u r Fă-ţi gândul mort isvor de apă vie,
n e a r p u t e a înălţa, căci nimic n u
n e ridică şi n u n e e x a l t ă m a i m u l t
BCU Cluj / Central University
Smulgând Library
amăgitoarea poesieCluj
Din visul tău, din lacrimile tale.
d e c â t ceiace n e însufleţeşte şi n e
întrece. Al. Iacobescu.

•""'»'• iiiiiiiiiiiiiiiiiifiiriiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiJiiiiiiiijiiiiiiiiiiiii i [iiiiiiiuniiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii utilii

DIN FRUMUSEŢILE
— însemnări —
D e l a i n t r a r e a în v e c h i a c e t a t e a
Sibiului, t e îsbeşte î n f ă ţ i ş a r e a din
alte v r e m i a î n t r e g e i a c e s t e i aşe­
z ă r i o r ă ş e n e ş t i , a c ă r e i o r i g i n e se
ridică p e s c a r a secolului p â n ă î n
i n i m a E v u l u i Mediu.
Şi d a c ă din î n t â m p l a r e , p ă t r u n z i
în t e m e i u l nopţii în c e t a t e a ador­
mită, e p e s t e p u t i n ţ ă s ă nu-ţi î n t r e ­
g e a s c ă i m p r e s i a m e d i e v a l ă oraşul
a c e s t a d ă r u i t c u a t â t e a felurite fru­
museţi.
Marile biserici din c e n t r u , s t r â n s e
î n t r e zidurile s t r ă v e c h i l o r case, stră­
j u i t e d e p o r ţ i z d r a v e n e şi c u feres­
tre adăpostite de obloane închise cu
grije, î n s e i l a r e a a c e a s t a , de c l ă d i r i
c u a c o p e r i ş u r i a s c u ţ i t e , îţi cască în
p u t e r e a nopţii p e r s p e c t i v e d e u n pi­
toresc neîntâlnibil aiurea.
A c e a s t ă n o t ă d e a l t ă d a t ă ţi-o în­
t e m e i a z ă şi m a i m u l t s c o b o r â r e a , p e
s u b g a n g u r i l e şi p o d u r i l e a r u n c a t e
p e s t e u m e r i uriaşi, din p a r t e a d e
s u s a c e t ă ţ e i , s p r e c e a d e jos.
Aici ai l ă m u r i r e a î n t r e g e i vieţi şi
a t r a d i ţ i o n a l i s m u l u i cu o b â r ş i e mi­
l e n a r ă ce p r e d o m i n ă Sibiii.
SIBIULUI
d e N. Pora.
C a s ă d e casă, n e î n t r e r u p t , n u m a i
a ş e z ă r i d e m e s e r i a ş i şi n e g u s t o r i ,
d e a l u n g u l u n o r s t r ă z i î n t r e g i , c u în-
t o r t o c h e l i croite d e c a p r i c i u l î n t â i l o r
gospodari aşezaţi prin aceste me­
leaguri.
Şi î n a i n t â n d , dincolo d e linia lo­
cuinţelor b u r g h e z e şi m u n c i t o r e ş t i ,
d a i d e o u l t i m ă şi m i n u n a t ă r e m i ­
niscenţă a trecutului îndepărtat. în
c a r e s'a î n c h e g a t c e t a t e a — s t r ă v e ­
chile ei ziduri, î n t r e r u p t e din loc în
loc d e t u r n u r i p u t e r n i c e , c u oscre-
n e l u r i , m e t e r e z e şi t e r a s e , m e n i t e să
fie a d ă p o s t s i g u r celor ce a p ă r a u
citadela de vre-un atac.
N e î n d o i s c ă a c e s t e z i d u r i cuprin­
deau întregul oraş. Dovadă vechea
c l ă d i r e şi zidurile p u t e r n i c e din m a r ­
g i n e a g r a d i n e i aflate în faţa pala­
tului «Asociaţiei», p e str. R e g i n a
Măria.
A c e l a ş l u c r u ţi-1 l ă m u r e ş t e şi ră­
m ă ş i ţ a din v e c h i u l zid al cetăţii, p e
c a r e o afli s c o b o r â n d p e h u d i ţ e l e
m ă r g i n a ş e , c a s ă te a p r o p i i d e umi­
lele căsulii ale locuitorilor din ma­
h a l a l e l e cele m a i din afară.
P e acolo dai d e d o u ă v e c h i m o r i
ale cetăţei, «Moara d e s u b r ă z o r » ,
a c ă r e i v e c h i m e s e r i d i c ă p â n ă în
al cincisprezecilea secol, şi «Moara
Obrejii», l u c r a t e în a c e e a ş v r e m e ,
a m b e l e î n f r u n t â n d v e a c u r i l e c u zi­
durile lor şi ţ i n â n d piept, c u cinste,
cu vechile lor p i e t r e , t u t u r o r m a c i i
n ă t o a r e l o r î n z e s t r a t e c u cele m a -
m o d e r n e «valţuri».
C e t a t e n e g u s t o r e a s c ă şi d e mici
m e s e r i a ş i , a r e t o a t e fabricele insta­
l a t e c u î n t r e g utilajul m o d e r n în
c o a p s e l e ei, orice s'ar zice îşi păs­
t r e a z ă î n c ă m u l t din înfâţişarea-i
străveche, în multe privinţi.
I n t r ' o n o a p t e , în clipa c â n d cea­
s o r n i c u l din t u r n u l cel m a r e c e n t r a l
d e a b i a s u n a s e d e d o u ă s p r e z e c e ori,
p e s t e liniştea n e t u l b u r a t â d e n i c i u n
«clateson» şi d e nicio t r e p i d a r e d e
a u t o m o b i l ; d e o d a t ă a c e l a ş clopot,
prinse să sune, într'un chip neaş­
t e p t a t , s u n â n d d e c â t e trei ori, în
mici r ă s p a s u r i d e t i m p , î n c a r e o
m i ş c a r e n e a ş t e p t a t ă s e î n c e p e pre­
tutindeni.
F e r e s t r e l e p r i n s e r ă s ă se l u m i n e z e
şi c e t ă ţ e n i i s e a r ă t a r ă p e s t e tot, în-
t r e b â n d u - s e î n g r i j o r a ţ i : «Unde-i foc?»
Ş i a t u n c i s e l ă m u r i t o t : în foişo­
rul d e v e g h e , la o f e r e a s t r ă o l u m i n ă
roşie, vie, a r ă t a în ce p a r t e e r ă fo-
mmmMwmmm@m
cui. Şi p e s t e c â t e v a clipe a p ă r u r ă
căştile m e t a l i c e a l e orăşenilor-pom-
pieri, c a r e cu u n c i o c a n , s a u s ă c u r e
la b r â u , c a r e cu u n t o p o r a ş , s a u
c a s m â ; şi a p o i s a c a l e l e pline, şi m a ­
ş i n a c u a b u r şi cele c u s c ă r i şi tu­
l u m b e — u n î n t r e g s e r v i c i u b i n e or­
g a n i z a t , î n s ă croit d u p ă tipicul în-
tocmirei de demult.
B u r g h e z i i a p ă r â n d u - s e î n t r e ei d e
o p r i m e j d i e ce-i a m e n i n ţ ă d e o p o ­
trivă pe toţi—şi această notă de
c o r d i a l i t a t e socială îţi a m i n t e ş t e stră­
v e c h e a şi t a c i t a s o l i d a r i z a r e a cetă­
ţenilor, a m e n i n ţ a ţ i d e furia nimici­
toare a castelanilor h r ă p ă r e ţ i cari
c ă u t a u p e t o a t e c ă r ă r i l e să-i s c u t u r e
de avuţiile agonisite din greu.
IIIIIIIIIIIIIIilIIIIIIIIIUlIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIllllllllIllllllll l l l l l l
CRONICI
xxxxxxxxxxxxxx
TEATRUL DE VEST
de Ion Dongorosi.
In t o a m n a t r e c u t ă , t o c m a i c â n d
la M i n i s t e r u l d e A r t e s e î n c e p u s e
t o c m e a l a p e n t r u fixarea n u m ă r u l u i
de trupe străine în Ardeal, p r e c u m
şi d e l i m i t a r e a zonelor r e s p e c t i v e d e
BCU Cluj / Central University Library Cluj
a c t i v i t a t e , a m a t a c a t în plin p r o ­
b l e m a T e a t r u l u i d e V e s t . înfiinţarea
şi f u n c ţ i o n a r e a m u l t t r â m b i ţ a t u l u i
T e a t r u de Vest, trebue înţelese, p â n ă
la u n p u n c t , şi ca u n r ă s p u n s la o-
fensiva t r u p e l o r m i n o r i t a r e , c a r e , a-
l â t u r i d e a t â t e a m a n i f e s t ă r i , vizibile
sau subterane, leagă încă ţinuturile
d e p e s t e C a r p a ţ i şi e c o n o m i c e ş t e , şi
culturaliceşte, de Buda-Pesta.
S e i m p u n e fireşte c a concesiile
ce s e a c o r d ă t r u p e l o r m i n o r i t a r e ,
să s e facă m a i cu a t e n t ă g r i j ă , a-
v â n d u - s e în v e d e r e i n t e r e s e l e sta­
tului, ale c u l t u r i i n a ţ i o n a l e p r e c u m
şi i m p e r a t i v e l e p u r e s t e t i c e . C u c â t
î n s ă s e l e c ţ i o n a r e a va fi m a i rigu­
roasă, cu cât adică tiupele minori­
t a r e vor fi a l c ă t u i t e d i n e l e m e n t e
m a i v a l o r o a s e , i a r r e p e r t o r i u l v a fi
m a i cu î n g r i j i r e î n t o c m i t , în a c e e a ş i
m ă s u r ă reprezentaţiile în grai străin
v o r fi d o r i t e şi c e r c e t a t e şi d e c ă t r e
r o m â n i . (Verificarea a m fâcut-o cu
prilejul r e p r e z e n t a ţ i i l o r d a t e a n u l
t r e c u t d e t e a t r u l c r a i o v e a n în Ba­
nat). P r i n u r m a r e î n t e m e i e r e a şi
p u n e r e a în f u n c ţ i u n e a T e a t r u l u i
de Vest, m ă c a r din acest punct de
vedere, n u mai poate zăbovi.
P r o p u n e a m anul trecut, amintind
şi d e e l e m e n t e l e e l i m i n a t e ori p e
c a l e de-a fi e l i m i n a t e d e l a T e a t r u l
Naţional din Bucureşti următoarele:
«Ele a r f o r m a e l e m e n t e l e d e b a z ă ,
e l e m e n t e l e stabile ale t r u p e l o r mo­
bile ce v o r r e a l i z a faimosul T e a t r u
de Vest. încadrate, n u m a i când ne­
CELE TREI CRIŞURI n s n n n n s &
voia o va c e r e , c u e l e m e n t e frun­ c a ţ i u n i locale, c u a c t i v i t a t e s u s ţ i n u t ă
t a ş e dela B u c u r e ş t i — a t â t dela Na­ şi s i m ţ i t ă » .
ţional c â t şi d i n e f e m e r i l e î n j g h e ­ S o l u ţ i a ce se î n t r e z ă r e ş t e a c u m ,
b ă r i ce li se a c o r d ă a s t ă z i c u p r e a ca T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n Cluj să-şi
m u l t ă u ş u r i n ţ ă a u t o r i z a ţ i a de-a j u c a e x e r c i t e c o n t i n u u a c t i v i t a t e a în în­
în p r o v i n c i e , — a v â n d u n c o n d u c ă t o r t r e g c u p r i n s u l T r a n s i l v a n i e i şi Ba­
a r t i s t i c şi u n a d m i n i s t r a t o r p r i c e p u t , n a t u l u i , r e a l i z â n d u - s e astfel şi T e a ­
v o r a t i n g e o r a ş e l e şi o r ă ş e l e l e din­ trul z o n e i d e V e s t , n u o v ă d po­
s p r e g r a n i ţ a v e s t i c ă , şi v o r a v e a sibilă. Şi n u o v ă d posibilă, d i n
d e e x e c u t a t u n r e p e r t o r i u fixat dela pricina regiunii prea întinse, chiar
Centru. d a c ă t r u p a c l u j a n ă a r fi s i m ţ i t o r
Alături însă de aceste formaţiuni, s p o r i t ă , i a r s t a t u l şi c o m u n e l e r e s ­
vor l u c r a i n t e n s şi c o n t i n u u echi­ p e c t i v e a r face t o a t e î n l e s n i r i l e po­
pele teatrelor naţional din Craiova, sibile.
Cluj şi C e r n ă u ţ i (şi C e r n ă u ţ i , fiindcă S o l u ţ i a a r fi c e a n a t u r a l ă , a d i c ă
t r e b u e a d ă u g a t n e a p ă r a t şi s e c t o r u l singura cu p u t i n ţ ă : turnee între­
bucovinean). T r e b u e s â s e î n ţ e l e a g ă prinse în sectoarele respective de
o d a t ă , că a s t ă z i , în e p o c a d e ofen­ către teatrele naţionale din Craiova,
sivă c u l t u r a l ă , t e a t r e l e n a ţ i o n a l e din Cluj şi C e r n ă u ţ i . C â n d v a fi posibil,
p r o v i n c i e , a u fiecare c â t e u n s e c t o r deci f ă r ă a p r o v o c a v r e - o p e r t u r ­
în c a r e u r m e a z ă s ă d e s f ă ş o a r e o b a r e , s'ar p u t e a t r e c e şi dincolo d e
v a r i a t ă şi s u s ţ i n u t ă a c t i v i t a t e . g r a n i ţ a fixată, î n m u l ţ i n d u - s e astfel
P e l â n g ă fondurile s p e c i a l e p e
c a r e s t a t u l le a r e la î n d e m â n ă , a r
m a i p u t e a i n t e r v e n i efectiv şi pri­
m ă r i i l e o r a ş e l o r r e s p e c t i v e , p r i n a-
p e n t r u u n e l e o r a ş e n u m ă r u l spec­
tacolelor. D e ce n ' a r t r e c e o a r e tea­
t r u l c r a i o v e a n d e l a T i m i ş o a r a la
A r a d , d e l a Tg.-Jiu la P e t r o ş a n i , dela
c o r d a r e a u n o r cheltueli d e depla­
s a r e , r e d u c e r i ori g r a t u i t a t e la sală,
R . - V â l c e a la Sibiu?).
L a r e p r e z e n t a ţ i i l e d a t e d e tea­
î n c a r t i r u i r e , e t c , e t c . P e n t r u creia- t r e l e n a ţ i o n a l e m e n ţ i o n a t e , s'ar m a i
r e a a t m o s f e r e i n e c e s a r e , a v e m în a d ă u g a şi s p e c t a c o l e l e o r g a n i z a t e
toate aşezările dinspre g r a n i ţ a apu­ p e n t r u î n t r e g c u p r i n s u l Ţ ă r i i d e că­
s e a n ă , m e m b r i i activi de-ai «Astrei», tre Ministerul Artelor, cu fruntaşi
g r u p ă r i d e i n t e l e c t u a l i u r m ă r i n d ţe­ dela toate teatrele naţionale.
luri p u r c u l t u r a l e , ori c h i a r publi- Septembrie 1927.
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin iiiiiiiiiimiiiiiiii iiiiniiiiiii
.CEH0-510WOA
MIŞCAREA
pîiroişoara
CVbTVRAM
%/Joravita
GRANIŢA D6 V£ST *
r e a l i t a t e nu-i aşa. A c o r d u l este
Scrisori din Banat a c o r d p e h â r t i e şi h â r t i e , s e ştie c ă
de: Romulus S. Molin. se face d i n p e t e c e , d e c i s o a r t a acor­
dului este identică cu aceea a pe­
D e la fraţii din Banatul robit.— tecului. B u n d e ş t e r s şi d e a r u n c a t .
R e a l i t a t e v a fi c o n f i r m a t ă d e viitor.
Corurile din Banat. — Iarăşi n'a»
N u v o i m s ă c â r t i m , a m fi e x t a z i a ţ i
vem teatru pe graniţă. — «Partidul d e fericire, d a c ă cele c u p r i n s e î n
Român» din Jugoslavia în focul a c o r d a r d e v e n i lege. I n s ă c u n o a ş t e m
luptei cu trădătorii de neam. lealitatea sârbului, suntem u n popor,
Oraviţa, Sept. 1927. care a m trăit în contact de secole
cu a c e s t p o p o r , c a r e ne-a g ă s i t a c i
V o r a v e a o a r e r o m â n i i d i n B a n a ­ civilizaţi cu d e s c e n d e n ţ ă c l a r ă , d e ş i
tul robit, şcoli? D u p ă î n c h e i e r e a în c ă r ţ i l e d i n şcolile d i n S e r b i a s e
cunoscutului acord, pare această î n v a ţ ă — oficial — c ă a m fost «o
î n t r e b a r e c u t o t u l inutilă. I n s ă î n h a i t ă d e ţ i g a n i sălbatici» şi c ă «epis-
 mm^^wmm^
copii sârbi ne-au c r e ş t i n i z a t şi civi­
lizat»...
S u n t e m curioşi s ă v e d e m în p r a c ­
tică, a c o r d u l privitor la şcoli cu r e g i m
d i d a c t i c r o m â n e s c r e c i p r o c şi s ă
v e d e m cine v a fi acel inspector, pre­
v ă z u t în a c o r d , d e a s e m e n e a şi a c e e a
«Eforie c e n t r a l ă » dela V â r ş e ţ , com­
p u s ă din 7 m e m b r i i .
M e n t a l i t a t e a s â r b e a s c ă e s t e ilus­
t r a t ă d e a l t c u m în d e a j u n s , cu refuzul
d e a r e g u l a şi c h e s t i u n e a biseri­
c e a s c ă , a d e c ă înfiinţarea V i c a r i a ­
tului la V â r ş e ţ , fapt c e r u t şi d e noi,
în coloanele a c e s t e i r e v i s t e . Şiiu
sârbii p r e a bine, c ă b i s e r i c a e s t e
acel c h e a g al unităţii, c a r e i-a apă­
r a t şi p e ei şi p e noi d e d e s n a ţ i o -
nalizare.
D a r să n e p u n e m şi noi o d a t ă p e
t e r e n u l i n t r a n s i g e n ţ e i r e c i p r o c e . Vi­
c a r u l s â r b e s c d e la T i m i ş o a r a , s'a
r ă s p o p i t — se zice— d e d r a g u l u n e i
n o s t i m e d u d u i din elita s â r b e a s c ă
t i m i ş o r e a n ă . E u n prilej d e a con­
s i d e r a desfiinţat v i c a r i a t u l p â n ă la
înfiinţarea u n u i a r o m â n e s c la V ă r -
şeţ, în J u g o s l a v i a .
Ştiţi v o r b a r o m â n e a s c ă : D i n t e ,
p e n t r u dinte, s a u s ă s e c u m i n ţ e a s c ă
şi sârbii odată....
B a n a t u l ştie să-şi cultive însuşirile.
«Asociaţia C o r u r i l o r şi F a n f a r e l o r »
înfiinţată în 1922, în L u g o j u l lui V i d u BCU Cluj / Central University Library Cluj
şi a-lui G r o z ă v e s c u , e s t e d o a r cel
mai nimerit element conservativ.
Cel p u ţ i n a ş a t r e b u i e s ă j u d e c ă m
d u p ă r e c e n t e l e r e a l i z ă r i ale Asocia­
ţiei, în frunte cu profesorii V e l c e a n u ,
B a r b u şi L i g h e z e a n d e la L i c e u l
din O r a v i ţ a , toţi trei însuşi compo­
zitori şi e x c e l e n ţ i muziciani. P r i n
c o n c u r s u r i e m u l a t i v e , ce s'au ţinut
în l u n a S e p t e m b r i e d e a l u n g u l Ba­
n a t u l u i , se cultivă c u m n u se p o a t e
m a i bine spiritul a r t i s t i c şi talentul
muzical, î n ă s c u t al b ă n ă ţ e a n u l u i ,
Oraii'a. Liceul 'General Dragaliua>.
CELE TREI CRIŞURI
Insula Ada-Kalech:
iiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiifiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiii:iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiii
c o n s e r v â n d doina n ă s c u t ă la m u n t e
s a u la şes, m i n u n a t t e z a u r d e fol­
clor şi m u z i c ă b ă n ă ţ e a n ă .
C e n t r e l e d e e m u l a ţ i e a u fost la
O r a v i ţ a şi Bocşa, în j u d . C a r a s , a-
t r ă g â n d a p r o a p e 30 c o r u r i săteşti.
A m i n t e s c că a c e s t e emulaţii ne-au
vrăjit în ochi viziuni, din alte tim­
p u r i , c â n d spiritul n a ţ i o n a l e r a la
noi d e a s u p r a d e orice. A m r e v ă z u t
la O r a v i ţ a , de odinioară, b ă n ă ţ e a n u l
vesel şi m u z i c a l , m â n d r u d e însuşi­
rile sale. A m v ă z u t p e compozito­
rul satelor, Nestor Miclea, u n t a l e n t
î n ă s c u t şi u n dirijor feroce, c a r e
c o n d u c e cel m a i disciplinat cor din
B a n a t , corul «Al. V a i d a Voevod»
d e la Berlişte, o localitate din regi­
u n e a V r a n i u l u i , Mercinei, Iladiei,
R ă c ă ş d i e i , e t c , u n d e în t o t d e a u n a
e r a u n focar d e c â n t ă r e ţ i şi d e na­
ţionalişti.
Bineînţeles, p r e m i i l e a u şi fost
l u a t e d e c ă t r e corurile din a c e a s t ă
regiune. D a r o plăcută relevaţie a
fost şi fanfara ( o r c h e s t r a ţ ă r ă n e a s c ă )
din Mircovăţ, în frunte cu p ă r i n t e l e
Roşea. B i n e î n ţ e l e s că a fost pre­
miată.
L a Bocşa, corul d e Ia V a s i o v a ,
c a r e a c o n c e r t a t şi la A r e n e l e Ro­
m a n e , a p o i corurile d e la R e ş i ţ a şi
altele a u e m u l a t cu s u c c e s desă­
vârşit.
C r e d e m c ă a c e s t e e m u l ă r i a u fost
.şi u n prilej d e m a n i f e s t a ţ i e r o m â ­
n e a s c ă , a t â t d e n e c e s a r ă , aci p e g r a ­
niţe. Ş'apoi d e ce n ' a m face-o, c â n d
s u n t e m c o n v i n ş i şi t r e b u e s ă con­
v i n g e m şi p e c o n c e t ă ţ e n i i noştrii, de
s u p e r i o r i t a t e a în a c e s t d o m e n i u d e
activitate artistică. Să reamintim
zilele, c â n d câte-o fanfară ţ ă r ă n e a s c ă
(cea d e la V r a n i ) , b ă t e a la c o n c u r s
şi m u z i c i m i l i t a r e a u s t r i e c e , com­
p u s e din m u z i c a n ţ i din B o h e m i a .
S e r e i n o i m spiritul d e s o l i d a r i t a t e
n a ţ i o n a l ă , c o n s e r v a t cu ajutorul co­
r u r i l o r şi fanfarelor, focare d e naţio­
nalism dârz. A v e m nevoie de acestea
şi astăzi.
C â n t ă r e ţ i ai plaiurilor f r u m o a s e ,
Vedere de pe Dunărea de jos.
n u u i t a ţ i doina, n u î n c e t a ţ i să cân­
taţi şi p e m a i d e p a r t e , j a l e a şi ve­
selia b ă n ă ţ e a n u l u i .
* *
B ă n ă ţ e a n u l p e l â n g ă că e o fire
m u z i c a l ă , m a i e şi a m a t o r d e spec­
tacole. Ştiţi v o r b a s t r ă m o ş i l o r : pâi­
n e şi circ. B ă n ă ţ e a n u l u i ii p l a c e s ă
«joaşie t ă e t r u » . A m v ă z u t c u ce en­
t u z i a s m a u fost p r i m i t e t o a t e tru­
pele r o m â n e ş t i v e n i t e în t u r n e u .
Şi fiindcă v e n i vorba d e t u r n e e ,
i a r ă ş i n e v e d e m n ă p ă d i ţ i d e lăcus­
tele t e a t r u l u i r o m â n e s c .
P e p e G e o r g e s c u e la O r ş o v a şi
n e a m e n i n ţ ă că v i n e să «joace» şi
la O r a v i ţ a , s a u Corfescu, c a r e e la
F ă g ă r a ş şi la n e v o i e este u n ad­
mirabil. Fregolli, fiindcă j o a c ă şi ro­
lul M a r g a r e t e i din F a u s t , cu «voce»
d e ia l u m e a c â m p i i , — t o ţ i profitorii
T h a l i e i r o m â n e ş t i i n u n d ă i a r ă ş i te­
ritoriile alipite.
V e d e m m u l t e t u r n e e a n u n ţ a t e şi
a ş t e p t ă m , î n s ă fără s p e r a n ţ ă , tur­
n e u l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l din C r a i o v a ,
c a r e ne-a l ă s a t i m p r e s i i a ş a d e ex­
celente, a c u m u n a n .
A u d , că scriitorul D o n g o r o z i d e
la C r a i o v a , a t â t d e identificat cu
necesităţile n o a s t r e , a c e d a t s c a u n u l
d i r e c t o r i a l u n u i alt scriitor, d-l G h .
Boţoiu. Şi apoi ş t i m căci b ă t r â n a
s c e n ă c r a i o v e a n â , a c ă z u t p r a d ă flă­
cărilor şi citim în z i a r e a p e l u r i dis­
perate, pentru ajutorarea trupei.
F a c şi a p e l scriitorului Boţoiu, să
c o n t i n u e t r a d i ţ i a i n a u g u r a t ă d e Don­
gorozi. E a t â t d e utila şi p e n t r u noi
şi p e n t r u actori. B a n a t u l , a r e a t â t e a
c e n t r e : Orşova, Caransebeş, Lugoj,
R e ş i ţ a şi O r a v i ţ a , t o a t e o r ă ş e l e , 2
c h i a r c a p i t a l e d e judeţ, fără t e a t r u
r o m â n e s c . T o a t e s u n t foarte u ş o r
accesibile, cu t r e n u r i a c c e l e r a t e . U n
a n , doi, a t â t , p â n ă c h i a b u r i i craio-
v e n i s'ar î n d u r a s ă s c o a t ă din de­
pozitele d e la C r e d i t L y o n e s c â ţ i v a
franci, p e n t r u r i d i c a r e a zidurilor vă­
d u v i t e d e flăcări, t r u p a Naţionalului
să facă o m i s i u n e c u l t u r a l ă în Ba-
mm^mmm^^m
natul, a t â t d e a p r o p i a t din t o a t e
p u n c t e l e d e v e d e r e , d e Oltenia.
Ş'apoi la T i m i ş o a r a s'a r i d i c a t u n
t e a t r u nou, g r a n d i o s , î n s ă n u m a i
s p r e b u c u r i a minoritarilor. Noi n'a-
v e m t r u p e ? A d r e s ă m a c e s t apel
c ă l d u r o s , omului d e i n i m ă Boţoiu,
s ă c o n t i n u e şi d e d a t a a c e a s t a , p o a t e
în proporţii m a i m a r i , iniţiativa lui
D o n g o r o z i . C ă c i a r e şi 150.000 Ro­
m â n i în J u g o s l a v i a , a t â t de dornici
d e slovă şi de c u v â n t r o m â n e s c .
V i c t o r Eftimiu, n ' a r e a c t o r i sufi­
cienţi, ca să joace şi la Cluj în per­
m a n e n ţ ă şi în p r o v i n c i e p e s t e tot
A r d e a l u l şi totuşi î n c e a r c ă să facă
jonglerii, astăzi j u c â n d la H u e d i n ,
m â i n e la T r e i S c a u n e . Ba se zice
că a t r a g e şi B a n a t u l în sfera lui d e
a c t i v i t a t e . D a r va fi b i n e î n ţ e l e s efort,
fără succes.
D a r să a ş t e p t ă m să v e d e m şi p e
noul d i r e c t o r la m u n c ă . P e n t r u pu­
ţină a t e n ţ i e , B a n a t u l îi v a fi r e c u ­
noscător.
.* • nou şi cred că g r a m u l d e conştiinţă
A m fost p r o r o c fatal p e n t r u Ro­
m â n i m e a din B a n a t u l s â r b e s c , c â n d
a m p r e v ă z u t în n u m ă r u l din Au­
g u s t al Celor Trei Crişuri, că rezul­
t a t u l logic al stărilor d e spirit din
s â n u l r o m â n i l o r d e dincolo, va fi :
«căderea cu brio a listei romaneşti,
în alegerile g e n e r a l e , p a r t i d e l e sâr­
BCU Cluj
beşti c a n a l i z â n d în s p r e u r n e l e lor, / Central
Scrisori dinUniversity
elementele răzvrătite, recalcitrante
şi cele fripturiste».
Şi iată r e z u l t a t u l alegerilor, con­
firmă p r e z u m ţ i i l e n o a s t r e .
L i s t a «Partidului R o m â n » n ' a pu­
tut a j u n g e coeficientul d e 6222 vo­
turi. C a u z a ? A m indicat-o clar, î n c ă
de pe atunci. Elementele răzvrătite
(preotul G o g a d e la Coştei) şi ele­
m e n t e l e fripturiste (dr. Iota J i a n u ,
E r i n a , M ă d a , Pod, e t c ) , vor pescui
suficiente suflete s l a b e d e î n g e r . C u
d e o s e b i r e , că fripturismul lor, con­
c r e t i z a t în s u m a r o t u n d ă d e 200.000
d i n a r i (ce a s e m â n a r e d e n u m i r e cu
a r g i n t i i lui I u d a ? ) , cerşiţi la Bel­
g r a d , d r e p t «fond electoral», a r e pro­
p o r ţ i a t r a g i c ă , a u n e i trădări, a vân­
zării de frate.
D a r , din orice n e n o r o c i r e , o m u l
p o a t e să î n v e ţ e c â t e c e v a D i n de­
z a s t r u l alegerilor, «Partidul R o m â n »
şi r e d a c ţ i a oficiosului «Nădejdea»,
p o a t e să t r a g ă concluzii foarte fo­
l o s i t o a r e şi să ia a m i n t e p e viitor.
R e v i s t a «Cele T r e i Crişuri» a t a c ă
la a c e a s t ă r u b r i c ă , î n c ă d e p r i n Mai,
a n u l a c e s t a , pe m a r e l e t a r t o r al re­
n e g ă r i i , p e dr. Iota J i a n u , fakirul na­
ţionalismului, idolul d e o d i n i o a r ă al
«Nădejdii», d a r fără a s c u l t a r e a cu­
venită.
I n t r ' a t â t a 1-a v e n e r a t «Nădejdea»,
î n c â t a t u n c i , c â n d «fakirul» a ata­
c a t în Sinodul d e la C a r a n s e b e ş p e
«Taica Prota» (protopopul V a r ş e ţ u -
lui), nici n ' a î n d r ă z n i t să ia p e faţă
a p ă r a r e a feţei bisericeşti, d e f ă i m a t ă
p e n e d r e p t . Iota J i a n u l , e r a c e v a
CELE TREI CRIŞURI
sfânt. N i m e n i nu-1 c u n o ş t e a . Noi,
cari îi v ă z u s e m a p u c ă t u r i l e , aci p e s t e
g r a n i ţ e , acolo la u m b r a şi în desişul
p ă d u r i l o r şi al d o m e n i u l u i d e la Câr-
necea, obţinut drept răsplată pentru
f a k i n s m u l naţional, a m d a t din vre­
m e a l a r m a . N ' a m fost ascultaţi. As­
tăzi faptul este c o n s u m a t . R e n e g a t u l
r u m e g ă la ieslea t r ă d ă r i i d e s â n g e ,
r e s t u r i l e din cele 200.000 d i n a r i .
Cei cari n u c r e d e ţ i în p r i b e g i a
sufletului, opriţi p e s t r ă z i l e Timi-
şoarii pe Iota J i a n u , p r i v i ţ i i l u n g
î n ochi, şi veţi a v e a i m a g i n e a c l a r ă
a lui I u d a S c a r i o t e a n u l . C ă c i Iuda
t r â e ş t e . A r e moşii şi p ă d u r i în m a i
m u l t e p u n c t e ale B a n a t u l u i şi a r e
s e m n u l c a r a c t e r i s t i c , că n u se s i m t e
bine, d e c â t în l a g ă r u l p u r u r e a gu­
vernamental.
U n d e e s t e fiertatul C o n u Alecu,
să v a d ă c e viperă v e n i n o a s ă , a în­
călzit la s â n u l g e n e r o s al Comite­
tului A g r a r ?
E u c r e d c ă I u d a e î n t r u c h i p a t din
a n t i c ă a m a i r ă m a s în sufletul lui
d e t r a c t a t . D e a c e e a a ş t e p t să-1 văd
pregătindu-şi sfoara b i n e m e r i t a t ă .
S p e r că a m a i r ă m a s p e n t r u a-
tâta, din a r g i n t i i d e la B e l g r a d .
Timişoara Library Cluj
Traian
Şcoalele din Banatul înstrăinat. —
Concursul corurilor bănăţene.—
Influenţa şcoaielor româneşti asu­
pra structurei etnice a Timişoarei.
Problema coloniştilor.
Opiniunea publică românească de
la noi e p r e o c u p a t ă d e p r e s e n t cu
u r m ă r i l e b i n e f ă c ă t o a r e a s u p r a rela­
ţiilor d i n t r e cele d o u ă p o p o a r e , a
acordului româno-jugoslav privitor
la şcoalele r o m â n e ş t i din B a n a t u l
înstrăinat. Deşi acordul soluţionează
n u m a i p r o b l e m a şcoalei r o m â n e ş t i
şi n u m a i a a c e i a a şcoaielor din Ba-
. natul înstrăinat, lăsând sau mai bine
zis s c o ţ â n d din discuţie p r o b l e m a
şcoaielor r o m â n e ş t i din M a c e d o n i a ,
î n c h i s e d e S â r b i în 1913, i g n o r â n d
şi p e a c e i a a bisericilor r o m â n e ş t i
c h i a r din B a n a t u l î n s t r ă i n a t , ale c ă r o r
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniitii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiii
Peisaj de iarnă intre Oravifa şi A
wmmm^mmim
a v e r i a u fost e x p r o p r i a t e , m a i corect
zis confiscate d e sârbi, totuşi înţe­
l e g e r e a a fost p r i m i t ă cu satisfacţie.
O p i n i u n e a publică r o m â n e a s c ă din
Banat, — asupra căreia are reper-
c u r s i u n i d i r e c t e vaietele fraţilor în-
s t r â n a ţ i , — v e d e în a c e s t a c o r d n u m a i
î n c e p u t u l u n e i î n ţ e l e g e r i a m i c a l e şi
a s u p r a celorlalte c h e s t i u n i î n c ă ne-
s o l u ţ i o n a t e î n t r e noi şi sârbi. Şi m a i
v e d e u n î n c e p u t d e î n ţ e l e g e r e din
p a r t e a sârbilor a c o n d i ţ i u n i l o r n u
n u m a i d e b u n ă v e c i n ă t a t e , ci şi d e
a l i a n ţ ă s i n c e r ă dela p o p o r la p o p o r
şi n u n u m a i dela g u v e r n la g u v e r n .
A c o r d u l , fixând m i n i m u m u l d e 20
copii d e şcoală d e c o m u n ă p e n t r u
a se p u t e a d e s c h i d e u n local d e
şcoală, v o m p u t e a r e d e s c h i d e 26
scoale r o m â n e ş t i cu 42 p u t e r i di­
d a c t i c e p e l â n g ă cei 12 î n v ă ţ ă t o r i
r o m â n i ce-i m a i a v e m acolo.
*
Pentru o stimulare a cântecului
şi o s e l e c ţ i o n a r e a corurilor, aso­
ciaţia c o r u r i l o r şi fanfarelor din Ba­
n a t o r g a n i z e a z ă , p e n t r u ziua d e 9
Oct., în L u g o j u n c o n c u r s d e c o r u r i .
L a a c e s t c o n c u r s v o r lua p a r t e n u m a i
corurile r e u ş i t e la c o n c u r s u r i l e par­
ţiale d e s e l e c ţ i o n a r e ce v o r a v e a
loc la 8 şi 15 Sept. In ziua d e 9
Oct., va a v e a loc tot în L u g o j şi
a d u n a r e a g.-nerală a Asociaţiei cul­
t u r a l e din B a n a t şi astfel c o n c u r s u l
Birăescu.
corurilor va m ă r i şi fastul serbă­
rilor o r g a n i z a t e cu a c e s t prilej d e
c ă t r e a s o c i a ţ i a c u l t u r a l ă . S'au i n v i t a t
la a c e s t e s e r b ă r i societăţile cultu­
r a l e din j u d e ţ e l e î n v e c i n a t e , c u m şi
societăţile c u l t u r a l e din B a n a t .
D e şi la c o n c u r s u r i l e d e selecţio­
n a r e v o r lua p a r t e p e s t e 100 coruri
b ă n ă ţ e n e , la a c e l a din 9 Oct., n u m ă ­
rul a c e s t o r a se va r e d u c e p r o b a b i l
la u n sfert, s e r b ă r i l o r din 9 Oct.,
dându-li-se în a c e l a ş t i m p şi c a r a c ­
terul u n o r S e r b ă r i ale c â n t e c u l u i şi
doinei b ă n ă ţ e n e p e c a r e n u m a i co­
r u r i l e cele m a i b u n e şi perfecte le
vor reprezenta.
*
D u p ă lungi s t r ă d u i n ţ e şi la inter­
v e n ţ i a d-lui Dr. A. C o s m a fost mi­
nistru, d e p u t a t , m e t r o p o l a B a n a t u l u i
îşi v a a v e a , cu î n c e p e r e a a c e s t u i a n
şcolar, A c a d e m i a sa C o m e r c i a l ă . P e
l â n g ă Ş c o a l a Politechnică, n o u a
şcoală s u p e r i o a r ă r e a l i z e a z ă n u nu­
m a i o v e c h e r e v e n d i c a r e a Timi­
şoarei, ci şi u n î n c e p u t d e descen­
t r a l i z a r e u n i v e r s i t a r ă , f o r m â n d aici
u n p u t e r n i c focar d e c u l t u r ă r o m â ­
n e a s c ă . F ă r ă a s t ă r u i a s u p r a influ­
enţei c u l t u r a l e a Şcoalei r o m â n e ş t i ,
e suficient să a r ă t ă m r e s u l t a t e l e ei
n a ţ i o n a l e influenţele ei a s u p r a struc­
t u r e i etnice a T i m i ş o a r e i .
T i m i ş o a r a a n u l u i 1918 c u d o u ă
scoale p r i m a r e r o m â n e ş t i la 75 mii
locuitori a v e a 6800 locuitori r o m â n i .
nina. T i m i ş o a r a a n u l u i 1927 cu 32 scoale
wmm®®®®mmssm
p r i m a r e şi 48 î n v ă ţ ă t o r i r o m â n i , cu
5 g r ă d i n i d e copii r o m â n i , cu 2
liceie şi 1 şcoală c o m e r c i a l ă r o m â n ă ,
c u o Ş c o a l ă s u p e r i o a r ă . Politechnica,
a r e la 85 mii locuitori 23.600 r o m â n i .
E v i d e n t , că n u n u m a i şcoala, ci şi
n a ţ i o n a l i z a r e a serviciilor publice a u
a t r a s e l e m e n t r o m â n e s c , d a r incon­
t e s t a b i l , că corpul d i d a c t i c a t r a s şi în
s p e c i a l posibilitatea d e a-şi i n s t r u i
aici copii, a u făcut c a să se a ş e z e
aici t o a r t e m u l t e familii r o m â n e ş t i .
* orice D u m i n i c ă , şi p u r c e d s p r e sa­ c u m r o a d e n e î n c e t a t c a r u l în g r i n d a
P e n t r u a p r e î n t â m p i n a neajunsu­
rile o b s e r v a t e şi p â n ă a c u m la înce­
p u t u r i l e m o d e s t e d e colonizări c u
e l e m e n t r o m â n e s c a B a n a t u l u i , înce­
p u t u r i ce p u r t a u p r e a p r o n u n ţ a t
m a r c a improvizaţiilor şi e x p e r i m e n ­
tărilor u n o r diletanţi, D-1 D r . luliu
Coste prefectul j u d e ţ u l Timiş-To-
r o n t a l , u n e x c e l e n t c u n o s c ă t o r al
situaţiei etnice şi e c o n o m i c e a Ba­
n a t u l u i , l u c r e a z ă la u n r e g u l a m e n t
al colonizăriloi pe care-1 v a p r e z e n t a
spre aprobare guvernului.
începuturile hibride de până acum
nu n u m a i că n u p u t e a u să cores­
p u n d ă scopului e c o n o m i c şi n a ţ i o n a l
în v e d e r e a c ă r u i a s'au făcut coloni­
zările, ci m a i d e g r a b ă c o m p r o m i t e a u
î n t r e a g a p r o b l e m ă oferindu-ne spec­
tacolul trist al coloniştilor ce b ă t e a u
străzile T i m i ş o a r e i fără casă, fără
p â i n e , fără o a v e a posibilitatea s ă BCU Cluj / Central University Library Cluj
facă, ca să p r o d u c ă p ă m â n t u l p r i m i t
dela stat.
Studiul va î m b r ă ţ i ş a în m o d ştiin­
ţific î n t r e a g a p r o b l e m ă , b a z â n d u - s e
p e e x p e r i m e n t ă r i l e făcute în a c e a s t ă
m a t e r i e d e alţi, pe s i t u a ţ i a econo­
mică, e t n o g r a f i c ă şi g e o g r a f i c ă a
Banatului, p e i n t e r e s e l e e c o n o m i c e
şi n a ţ i o n a l e ce t r e b u e s c aici a p ă r a t e .
Scrisori din Oradea
d e M. Chioveattu.
Propaganda culturală la sate.—
Prea multe bisericuţe... —Excepţia
frumoasă a două societăţi cultu*
rale dela graniţă. — Curiozitatea
sătenilor ! — Racilele populaţiunei
rurale şi lupta medicilor contra
lor. —Biblioteci populare înfiinţa^
te.— Rolul dascălului în legătură
cu aceste biblioteci.— Rachiul câr=
ci umărului evreu.— Calea ce duce
sigur spre unirea sufletească a
românismului.
R a r e ori ne-a fost d a t să a d m i r ă m
în zilele d e d u p ă r ă z b o i u îndărăt­
nicia cu c a r e c â t e v a a s o c i a ţ i u n i
culturale luptă pentru propaganda
culturală la sate c o n t r i b u i n d prin
a c e a s t a la î m p r ă ş t i e r e a î n t u n e r i c u ­
lui din m i n t e a şi sufletul m a s e l o r
p o p u l a r e , h r ă n i t e s u t e d e ani,—de-o
s t ă p â n i r e v i t r e g ă u n e o r i şi plină
CELE TREI CRIŞURI m^^i^^^msm
d e d u ş m ă n i e î n t o t d e a u n a , cu cele trii a u r e n u n ţ a t b u c u r o s la «crâşmă»
m a i d r a c o n i c e m ă s u r i de o p r e s i u n e şi-au v e n i t în m a r e n u m ă r la şcoală
fizică şi sufletească. c a p r u n c i i t o a m n a , «să v a d ă boalele
E cazul i n i m o a s e l o r a s o c i a ţ i u n i în poze», s p u s e şi a r ă t a t e d e «dom­
d e c u l t u r ă «Cele Trei Crişuri» şi nii orvoşi»,—adică medicii !
«Astra Medicală» dela O r a d e a , cari ... Şi-au vorbit s t e g a r i i A strei
g r u p â n d la olaltă c â t e v a a d m i r a b i l e Medicale, d-rii I. M a t e i u şi D . Gâl-
e n e r g i i şi e n t u s i a s t e suflete d e a- d â u , d e s p r e boalele ce s ă l ă ş l u e s c
postoli culturali—profesori, medici, în c a s a s ă t e a n u l u i b o g a t ori în coliba
a v o c a ţ i , p r e o ţ i — şi militari — n u cu­ s ă r a c u l u i dela m a r g i n e a c ă t u n u l u i ,
n o s c d e c â ţ i v a a n i în u r m ă ce e s t e r o z â n d t r u p u l voinic al o m u l u i s a u
o d i h n a în zi d e s ă r b ă t o a r e caşi 'n p e cel p l ă p â n d al copilului, — a ş a
tele p i e r d u t e in v ă i l e p ă d u - casei în m i e z d e zi s a u în m i e z d e
r o a s e ale ţ i n u t u r i l o r BiharieL/Zi d e n o a p t e . C u m â n a la g u r ă , î n t r ' o ati-
zi aceşti e n t u s i a ş t i p r o p a g a n d i ş t i ai t u n d i n e ce a r m e r i t a s ă fie p r i n s ă
sufletului r o m â n e s c n u se o s t e n e s c d e penelul u n u i m a r e pictor p e
a p o r n i în a f a r a zidurilor cetă- p â n z a e t e r n ă , a s c u l t a u p o p o r e n i i
ţei c u a e r s t r ă i n , — c a r e este O r a d e a , noştrii c u v i n t e limpezi d e s p r e «boala
cu focul s a c r u a s c u n s în c u t e l e cu­ sângelui»,—sifilisul,—cum se r ă s p â n ­
v â n t u l u i g r ă i t în a d u n ă r i p o p u l a r e d e ş t e dela o m la o m ; c u m d ă r â m ă
s a u in filele şi p a g i n e l e c ă r ţ i l o r din t r u p u l c h i p e ş al flăcăului s a u f e t e i ;
bibliotecile p o p u l a r e , ori în explica- c u m n e a p ă r ă m c o n t r a lui, e r a u
ţiunile d a t e a s u p r a i m a g i n e l o r fil­ idei ce s c ă p ă r a u l u m i n i l ă u n t r i c e în
m e l o r şi g r a v u r i l o r p e n t r u c o m b a t e ­ a u d i t o r u l simplu, d a r cinstit în con­
r e a boalelor sociale, c u c a r i s'a în­ ştiinţa lui.
s ă r c i n a t medicii din j u r u l «Astrei I a r g r a v u r i l e m i n u n a t de impresi­
Medicale» secţia din O r a d e a . o n a n t e d e p e planşele colorate, a l ă t u r i
In a c e s t o r a ş a v e m m u l t e biseri­ d e mulajele în gips, caşi p r o e c ţ i u n i l e
c u ţ e «culturale» cu epitropiice poar­ filmelor r e s p e c t i v e , a u n ă s c u t şi t r e ­
tă n u m e l e d e comitete; c u î n c e p u t u l zit în m i n t e a p o p o r e n i l o r a t â t e a idei
verii, preoţii lor şi-au p u s in u n g h e r d e binele ce i se v o e ş t e d e a c e ş t i
«cădelniţele» r e c l a m e i şi a u p o r n i t propagandişti,—şi ei fii d e ţ ă r a n i
c a r e încotro s p r e u m b r o a s e şi r ă c o ­ umili, î n c â t noi c r e d e m că a n i în­
r o a s e locuri d e o d i h n ă , r e c r e a ţ i e , t r e g i d e p r o p a g a n d ă electorală n u
p e n t r u ca la t o a m n ă să a p a r ă din a r a d u c e a t â t a folos ca d o u ă cea­
n o u în faţa a l t a r e l o r î m p ă i e n j e n i t e , suri d e p o p a s la o ş e z ă t o a r e po­
c u noui forţe, cu n o u i m i r e s m e d e p u l a r ă c u l t u r a l ă .
a d u s o f r a n d e p e a l t a r u l culturei D e a s e m e n e a celalt flagel, tuber­
n o a s t r e n a ţ i o n a l e d e la g r a n i ţ a d e culoza, e r a înfăţişat s ă t e n i l o r in
vest! s u g e s t i v e c u v i n t e însoţite d e e x e m ­
C â ţ i v a a u r ă m a s însă la postul ple s i m p l e şi n u pot u i t a n a s p u s a
d e o n o a r e , s a n t i n e l e t r e z e şi ve­ c u r i o z i t a t e cu c a r e sătenii p r i v e a u
g h e t o a r e , cari d u p ă c e a u t r e c u t vi­ la m i c r o s c o p teribila g â n g a n i e ne­
foroasele zile ale r e c e n t e l o r a l e g e r i v ă z u t ă ce p l u t e ş t e prin a e r şi c a r e
p a r l a m e n t a r e , caşi cele ale m a r e l u i totuşi p o a t e s ă r o a d ă «coşul piep­
doliu n a ţ i o n a l , a d u s ca o c u t r e m u ­ tului!» omenesc...
r a r e p u t e r n i c ă a temeliilor conştiin­ — ŞFapoi, in fiecare c o m u n ă a iost
ţei n a ţ i o n a l e d e m o a r t e a slăvitului \ l ă s a t ă câte-o bibliotecă p o p u l a r ă do­
şi n e m u r i t o r u l u i r e g e F e r d i n a n d I, n a t ă d e r e u n i u n e a Cele T r e i Crişuri.
a u p o r n i t din n o u la î m p l i n i r e a sfin­ C â n d pe c a t e d r a dascălului s'au r ă s ­
tei d a t o r i i c ă t r e n e a m şi ţ a r ă . t u r n a t p a c h e t e l e c u c ă r ţ i alese p e
înţelesul o a m e n i l o r ce încă buchi­
E m i s a r i i înflăcăraţi ai celor d o u ă
sesc slova scrisă, a m a v u t i m p r e s i a
a s o c i a ţ i u n i p o m e n i t e m a i sus, n u m a i
că v ă d p e M e r c u r u l m i t u r i l o r a n t i c e
în d o u ă zile a u c u t r e e r a t ş a s e co­
m u n e b i h o r e n e d u c â n d cu ei l u m i n a
v ă r s â n d u - ş i din cornul lui b u n ă t ă ţ i l e
p ă m â n t u l u i , cu d e o s e b i r e c ă cele d e
a d e v ă r u l u i şi trezind în p o p o r curio­
z i t a t e a . — D a , c u r i o z i t a t e a , căci săte­ i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i i n i i i i i i i i i i i i i i
nii s'au m i r a t c u m d e m a i vin,
«domnii pe la sate» d a c ă a u t r e c u t
a l e g e r i l e ! . . . Şi-au fost n e s p u s d e
m u l ţ u m i ţ i aceşti o a m e n i simpli, c â n d
a u p u t u t să v a d ă şi s ă a s c u l t e că
domnii n u m a i v o r b e s c d e faptele
u r â t e ale foştilor g u v e r n a n ţ i dela
c â r m a s t a t u l u i , ci d e l u c r u r i a t â t d e
i n t e r e s a n t e ce-i p r i v e s c şi le m e r g
şi lor la inimă.
Dealtfel şi ei a u înţeles dela înce­
put c ă n u v a fi v o r b a d e vot şi ale­
geri la şcoală, căci n u i-ar fi c h e m a t
aci d o m n u l î n v ă ţ ă t o r , ci «birăul»
(primarul) p r i n s t r a j a din s a t ; d e
a c e i a se v e d e t r e a b a câ o a m e n i i noş- .Yoaptea la Oradea.
 mmwm^mmm CELE TREI CRIŞURI m®mmmm®m
faţă e r a u n u p e n t r u î n d e s t u l a r e a g o n i t ă , b a t j o c o r i t ă î n c ă e r i - a l a l t ă e r i : n o a s t r ă , — b a z a t ă p e c e r c e t ă r i pro­
c o r p u l u i ci p e n t r u a c e i a a sufletu­ limba, poezia, l i t e r a t u r a r o m â n ă a u prii, în c a r a c t e r u l d i s t i n c t a l cultu­
lui ţ ă r a n u l u i r o m â n . . . M ă g â n d e a m c ă m i n , s u n t s t ă p â n e în t e a t r u l din rilor n a ţ i o n a l e .
a t u n c i , că,ldacă dascălul s a t u l u i a r - O r a d e a , t e a t r u l s u p e r b , d a r ostil o- C o n d u ş i d e a c e s t e idei şi însufle­
fi în s t a r e s ă p u n ă î n v a l o a r e a c e s t e d i n i o a r ă , şi r e s p i n g ă t o r sufletului ţiţi d e a c e s t e s e n t i m e n t e , v e d e m î n
d a r u r i ale r e u n i u n e i o r ă d e n e el, a r bi­ r o m â n e s c . a c e a s t ă m a n i f e s t a r e u n prilej ex­
n e m e r i t a dela p a t r i e cele m a i n e p r e ­ E r o i i n o ş t r i n a ţ i o n a l i din t r a g e ­ c e p ţ i o n a l d e a f i r m a r e a c u l t u r i i ro­
c u p e ţ i t e m u l ţ u m i r i , c â n d a r r e u ş i c a diile istorice,—vor p u t e a v e n i î n t r e m â n e ş t i .
v o l u m e l e şi b r o ş u r i l e c e i-au fost noi, — s ă n e o ţ e l e a s c ă sufletele c u Cultura noastră naţională, născută
l ă s a t e î n p a z ă la şcoală s ă fie cerute m i r a g i u l t r e c u t u l u i , s ă s ă v â r ş e a s c ă î n î m p r e j u r ă r i g r e l e , a fost s u p u s ă
şi citite d e s ă t e n i , i a r n u s ă s e p r â - p r o b l e m a m a r e a existenţii n o a s t r e , d e a l u n g u l v e a c u r i l o r u n o r c o n t i n u i
fuiască a r u n c a t e î n d e z o r d i n e î n s o l i d a r i t a t e a n a ţ i o n a l ă , u n i t a t e a cul­ influenţe. S t r u c t u r a n o a s t r ă e t n i c ă
v r ' u n colţ d e d u l a p . / D a c ă d a s c ă l u l t u r a l ă !. d a c o - r o m a n ă a eşit î n s ă t o t d e a u n a
român ar câştiga această victorie, N u v o i m să j i g n i m nici o a l t ă b i r u i t o a r e .
a s u p r a lui însuşi în r â n d u l î n t â i u şi'n c u l t u r ă , d a r v o i m s ă n e d e a liber­ L i m b a n o a s t r ă l i t e r a r ă s'a f o r m a t
d i r e c ţ i a p o m e n i t ă , a t u n c i a m v e d e a t a t e a e m u l ă r i i , m a i ales aici în o- p r i n o s â r d i a a t â t o r c ă l u g ă r i şi cro­
p r â b u ş i n d u - s e şi b a r i c a d a e e ocro­ r a ş u l a c e s t a , p o a r t a civilizaţiei apu­ n i c a r i . A c e a s t ă l i m b ă a c r o n i c a r i l o r
t e ş t e a s c u n s b u t o a i e l e cu rachiul s e n e . In p o a r t a a c e a s t a , n o i r o m â n i i şi c ă l u g ă r i l o r , a m e s t e c a t ă cu l i m b a
c â r c i u m a r u l u i e v r e u a ş e z a t d e dece­ v r e m s ă a ş t e p t ă m i n t r a r e a civiliza­ v o r b i t ă d e p o p o r , a e v o l u a t m e r e u ,
nii d e fosta o b l ă d u i r e u n g u r e a s c ă în ţiei ţărilor m a i n o r o c o a s e în des- p â n ă c e E m i n e s c u , m a r e l e m a e s t r u al
s a t e l e r o m â n e ş t i ale T r a n s i l v a n i e i f v o l t a r e a culturii lor ; d o r i m c a l i m b a v e r b u l u i r o m â n e s c , a şlefuit-o, dân-
î n t r e g i , c u scop b i n e p r e c i z a t în so­ şi c u l t u r a r o m â n e a s c ă s ă fie g r ă n i ­ du-i î n f ă ţ i ş a r e a ei d e a s t ă z i .
cotelile ei d e a t u n c i ! C a r i e r a u a c e s t e cerii a d e v ă r a ţ i al h o t a r e l o r d e vest,— C u l t u r a n o a s t r ă l i t e r a r ă s'a b a z a t
socoteli ?—le ştim, d i s t r u g e r e a vala- d o r i m c ă t e a t r u l Regina Măria, s ă î n c ă d e l a ' n c e p u t p e o c o n t r i b u ţ i e
chilor p r i n o t r ă v i r e a î n c e i t ă a alcoo­ fie c e t a t e a v i c t o r i o a s ă a culturii na­ l a r g ă a s p i r i t u l u i p o p o r a n , la c a r e
lului. ţionale, c e t a t e a l e g e n d a r ă v r e d n i c ă s'a a d ă u g a t — î n c e p â n d cu secolul
C ă t r e a c e s t e ţ i n t e d u c e propa­ d e P a t r o n a lui, c a r e a fost î n g e r u l X V I , c o l a b o r a r e a t a l e n t u l u i şi î n v ă ­
g a n d a s i s t e m a t i c ă a celor d o u ă orga- p ă z i t o r al n e a m u l u i î n t r e g în r ă s ­ ţ ă t u r i i celor m a i m a r i boeri r o m â n i ,
n i z a ţ i u n i c u l t u r a l e c e fac m â n d r i a boiul m o n d i a l . c a r i a u fost c r o n i c a r i i .
actuală a Bihariei noastre, în rân­ „ D o m n u l e D i r e c t o r ! E ş t i fericit, că „ T o a t ă l i t e r a t u r a n o a s t r ă m o d e r n ă ,
durile sătenilor. I a r c â n d cele 700 i z i u a d e azi e s t e l e g a t ă d e n u m e l e î n c e p â n d c u V â c â r e ş t i i şi t e r m i ­
d e v o l u m e , b r o ş u r i şi r e v i s t e popu­ d-tale. A i v e n i t c a F ă t - F r u m o s s ă n â n d c u E m i n e s c u , a fost o p e r a a-
l a r e ce a l c ă t u e s c la olaltă cele 6 t e l u p ţ i cu Z m e u l înfricoşător, pen­ p r o a p e e x c l u s i v ă a b o e r i l o r n o ş t r i
biblioteci î n t e m e i a t e d e Cele Trei t r u I l e a n a C o s i n z a n a , p e n t r u i z b â n d a l u m i n a ţ i , î n s t r â n s ă l e g ă t u r ă c u v i a ţ a
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Crişuri î n c o m u n e l e C ă r p i n e t , Cris- culturii n a ţ i o n a l e ! A i învins, — şi p o p o r u l u i . A c e s t fapt e x p l i c ă în l a r g ă
tior, S â r b e ş t i , Şoimi, Borz şi C â r ă - p o v e s t e a a c e s t e i l u p t e p e n t r u noi m ă s u r ă f e n o m e n u l c ă l i t e r a t u r a n o a s ­
s ă u , în zilele d e 25 şi 31 Iulie a. c v a fi o r u g ă c i u n e n a ţ i o n a l ă ! t r ă deşi î n m a r e p a r t e d e o r i g i n ă
a l ă t u r i d e celelalte 160 deja înfiin­ In n u m e l e societăţilor c u l t u r a l e a r i s t o c r a t ă , c o n ţ i n e m u l t e idei şi
ţ a t e î n d e c u r s u l anilor t r e c u ţ i cu din O r a d e a , în n u m e l e B i h o r u l u i în- s e n t i m e n t e d e m o c r a t i c e . Colabora­
p e s t e 10.000 d e c ă r ţ i p o t r i v i t e p e n t r u ( viorat, — v ă s a l u t şi v ă d o r e s c c a r e a celor 2 clase istorice, b o e r i m e a
s ă t e n i , v o r î m p r ă ş t i a s u b d i r e c t a • m u n c a d-voastre şi a c o l a b o r a t o r i l o r şi ţ ă r ă n i m e a , a d u s în t o a t e ţinu­
s u p r a v e g h e r e a intelectualilor sate­ d-voastre, c a r e v o r fi p r o p a g a t o r i i turile r o m â n e ş t i la a c e a u n i t a t e d e
lor n o a s t r e ce-i c u n o a ş t e m şi-i n u m i m focului s a c r u al s c e n e i r o m â n e , — limbă, c a r a c t e r i s t i c ă poporului
c u n u m e l e f r u m o s d e apostoli, lu­ s ă n e fie izvorul, c a r e n e v a t ă m ă d u i r o m â n .
m i n a c e a a d e v ă r a t ă a s c u n s ă în şiru­ d e indiferenţă, — cea m a i pericu­ L i t e r a t u r a n o a s t r ă d r a m a t i c ă , la
rile lor, v o m p o r n i c u a d e v ă r a t p e loasă b o a l ă socială,—şi n e v a î n t ă r i î n c e p u t u l ei c o m p u s ă din t r a d u ­
d r u m u l fericirii, acel al u n i r e i sufle­ conştiinţa, d r a g o s t e a c u l t u r i i n a ţ i o ­ ceri, i m i t a ţ i i şi localizări, a a j u n s la
t e ş t i a r o m â n i s m u l u i d e p r e t u t i n d e n i . nale, n e v a înfrăţi p r i n f a r m e c u l r e a l i z ă r i , a a j u n s la r e a l i z ă r i este­
Şi s u n t e m n e s p u s d e m u l ţ u m i ţ i c â n d l i t e r a t u r i i d r a m a t i c e , — ş i în sufletele tice d e o s e b i t e p r i n C a r a g i a l e şi D e ­
p u t e m înfăţişa cititorilor noştrii ac­ n o a s t r e v o r c r e ş t e trandafirii recu­ la v r a n c e a , p e n t r u c a a c e ş t i m a r i scrii­
t i v i t a t e a f r u m o a s ă d e p r o p a g a n d ă n o ş t i n ţ e i , faţă d e d-voastrâ şi co­ tori s'au i n s p i r a t d i n g e n i u l n e a ­
c u l t u r a l ă la g r a n i ţ e , î n a d e v ă r a t a ei l a b o r a t o r i i d-voastre, apostoli ai vie- m u l u i lor.
raţiune de a fi,—concepută şi reali­ ţei n o u i ! . A s t ă z i c â n d se d e s c h i d p o r ţ i l e a-
z a t ă . E x e m p l u l p o a t e fi i m i t a t cu * * cestui teatru românesc,' unei popu­
s u c c e s în t o a t e u n g h i u r i l e ţării. Cuvântare ţinută la inaugurarea laţii d o r i t o a r e d e g r a i u şi a r t ă ro­
m â n e a s c ă , noi profesorii d e p u n e m
teatrului românesc la Oradea, în o m a g i u l n o s t r u t u t u r o r scriitorilor
seara de 8 Octombrie 1927 de că* r o m â n i , c a r i a u l u p t a t p e n t r u uni­
Cuvântarea ţinută de d=l Dr. Aurel tre d«l A . Mavrodin preşedintele t a t e a limbii şi n e a m u l u i lor.
Lazăr la deschiderea stagiunei ro* Asociaţiei profesorilor secundari ~~" In deosebi, s i m ţ i m d a t o r i a d e a
mâneşi la Teatrul «Regina Măria» din Oradea. e x p r i m ă r e c u n o ş t i n ţ a şi v e n e r a ţ i a
din Oradea. n o a s t r ă faţă d e m e m o r i a î n a i n t a ­
I n a c e s t m o m e n t e p o c a l din is­ şilor n o ş t r i , r e p r e z e n t a n ţ i ai şcoalei
8 Octombrie 1927. t o r i a culturii r o m â n e ş t i î n A r d e a l , a r d e l e n e şi ai c u r e n t u l u i latinist. Con­
D o a m n e l o r şi D o m n i l o r ! n o i profesorii, — ca s e m ă n ă t o r i f ă r ă t i n u â n d p e c r o n i c a r i , ei şi-au închi­
t i h n ă ai învăţăturii* şi ca ostaşi n e ­ n a t v i a ţ a lor î n t r e a g ă luptei p e n t r u
E s t e vis,—ori r e a l i t a t e ! î E s t e vi­ înfricoşaţi ai idealului r o m â n e s c , — a f i r m a r e a latinităţii, u n i t ă ţ i i şi conti­
sul p o e t u l u i Iosif V u l c a n , m a r e l e v e n i m s ă n e m a n i f e s t ă m b u c u r i a n u i t ă ţ i i e l e m e n t u l u i r o m â n î n D a c i a .
p r o p a g a n d i s t al t e a t r u l u i r o m â n e s c şi m â n d r i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă , p r e ­
în t i m p u r i l e g r e l e , e s t e visul t r a n s ­ c u m şi satisfacţia n o a s t r ă intelec­
f o r m a t î n v i a ţ ă , — c u p u t e r e a fan- tuală.
taziei ?! F ă r ă a nega valoarea universală
O r i e s t e r e a l i t a t e a a d e v ă r u l u i , e s t e a culturii şi c o n ş t i e n ţ i d e influenţa
d r e p t a t e a istorică ? O r f a n a p r i n c i a r ă ei b i n e f ă c ă t o a r e a s u p r a sufletului
d e p e v r e m u r i ! o r f a n a p ă r ă s i t ă pri- o m e n e s c în g e n e r e , afirmăm c r e d i n ţ a
ms®mm%mmam CELE
Aspecte Maramureşene
de Gh. Vornicn, profesor.
Activitatea culturală în trecutul
Maramurăşului. «Asociaţia pentru
cultura poporului român
din Maramurăş
Sighetul Marmaţiei.
U n n u m ă r festiv al u n e i r e v i s t e
este c a h a i n a d e s ă r b ă t o a r e a u n u i
om simţit. El t r e b u e s â se p r e z i n t e
deosebit d e îngrijit din t o a t e p u n c ­
tele d e v e d e r e în r a p o r t cu n u m e ­
rele obicinuite. D e a c e i a a m g ă s i t
d e c u v i i n ţ ă — n u m ă r u l a c e s t a al ce­
lor „Trei Crişuri", îmbrăcând haina
festivităţii u n u i m a r e e v e n i m e n t cul­
t u r a l la g r a n i ţ a d e nord-vest, — să
fiu în notă cu „ a s p e c t e l e m a r a m u -
rftşene", scriind d e s p r e c u l t u r a în
t r e c u t u l Ţ ă r i i voevozilor « D r a g o ş şi
Bogdan».
A c e a s t a cu a t â t m a i mult, cu cât,
n u m ă r u l a c e s t a fiind î n c h i n a t celui
ce a fost în t r e c u t u l a c e s t o r p ă r ţ i
«Iosif Vulcan» se c u v e n e a s ă scriu
d e s p r e a c t i v i t a t e a c u l t u r a l ă din Ma­
r a m u r ă ş c a r e s'a r e s i m ţ i t a d â n c d e
p e u r m a activităţii celui ce r e d a c t a
cu a t â t a i n i m a şi p r i c e p e r e „Fami­
lia", a c ă r e i colecţie c o m p l e c t ă s e
g ă s e ş t e în a r h i v a «asociaţiei p e n t r u
BCU Cluj / Central University Library Cluj
c u l t u r a pop. r o m â n din M a r a m u r â ş "
c u m şi în a p r o a p e t o a t e casele ve­
chilor nobili M a r a m u r ă ş e n i .
* chilor familii d e nobili intelectuali,
* *
D e o activitate culturală care să
d e p ă ş e a s c ă c a d r e l e familiare ale câ­
t o r v a familii nobile in l e g ă t u r ă cu
c e n t r e l e c u l t u r a l e ale A r d e a l u l u i :
Beiuş, Blaj, B r a ş o v şi ale a p u s u l u i
ca B u d a p e s t a şi V i e n a , n u p o a t e fi
v o r b a în M a r a m u r ă ş p â n ă în a Il-a
j u m ă t a t e a sec. al X I X .
C a u z a , este în b u n ă p a r t e , că bi­
serica, c a r e în p ă r ţ i l e m ă r g i n a ş e şi
tn r e s t u l A r d e a l u l u i p r o m o v a cul-
î u r ă r o m â n e a s c ă m a i ales în u r m a
activităţii lui Ş a g u n a , biserica ma-
r a m u r ă ş a n ă n u se p u t e a m i ş c a de­
loc fiind s u b j u r i s d i c ţ i u n e a episco­
piilor r u t e n i dela M u n c a c i . c a r e n u
se i n t e r e s a u d e r o m â n i .
S e î n t â m p l ă că la 1855 în u r m a
r e p e t a t e l o r c e r e r i ale r o m â n i l o r , Ma-
r a m u r â ş u l t r e c e la E p i s c o p i a G h e r ­
lei, n u d e m u l t înfiinţată. O d a t ă c u
a c e a s t a î n c e p e şi o a c t i v i t a t e cul­
turală în ţ a r a voevozilor î n t r e ţ i n u t ă
d e vechile familii d e nobili m a r a ­
m u r ă ş e n i cu c o n c u r s u l vicarului m a i
t â r z i u episcop d e s t r ă l u c i t ă a m i n ­
tire.
P r i m a m a n i f e s t a r e e n e r g i c ă a a-
cestui î n c e p u t îl g ă s i m în înfiinţarea
la 1 8 6 0 d e c ă t r e nobilii m a r a m u r ă ­
şeni, Iosif Man, comite suprem
(prefect) V a s i l e Mihalea, I. Mihaly,
I. I u r c a şi alţii cu c o n c u r s u l fostu­
lui v i c a r al M a r a m u r ă ş u l u i , a c u m
episcop Mihail P a vel, «asociaţia pen­
TREI CRIŞURI >%m$mm^%m%
tru cultura poporului român din D e s p r e scopul societăţii î n t r e al­
Maramurăş», p r i m a în c u p r i n s u l tele ni se v o r b e ş t e în procesul-verbal
ţârilor locuite d e r o m â n i . din 2 D e c e m b r i e 1868 r e d a c t a t d e
Scopul societăţii e r a d u p ă s t a t u t e ' ) I. Mihaly în c a r e s c r i e :
promovarea culturei române în toate «Comitetul asociaţiei, fiind con­
masele poporului prin înfiinţarea vins că societatea de lectură de se
de şcoli la sate, preparandii, şcoli va organiză în înţălesul statutelor
normale, societăţi de cultură şi bi­ sale, va putea aduce rezultate fru­
blioteci. moase şi folositoare în privinţa lă-
C u u n a n în u r m ă prin i n t e r v e n ­ ţirei l i t e r a t u r e i ş i c u l t u r e i r o m â n e
ţia comitelui s u p r e m Iosef M a r d i r e c t n a ţ i o n a l e s e în voieşte la...
la î m p ă r a t u l F r a n c i s c Iosef p r i n ac­ L â n g ă societatea de lectură c u m
tul No. 421 M. S. d ă r u e ş t e asocia­ e r a şi n a t u r a l , a l u a t n a ş t e r e o bi­
ţiei u n loc în S i g h e ţ c u c â t e v a a- bliotecă cu m a i m u l t e s u t e d e vo­
c a r e t e p e el p e n t r u sediul asociaţiei. l u m e în m a j o r i t a t e r o m â n e ş t i , în
Cel d i n t â i g â n d al «Asociaţiei c a r e se g ă s e ş t e t o a t e operile m a r i l o r
Mar», fu la c u l t u r a satelor. noştrii scriitori.
D e a s e m e n e a , r e v i s t e şi alte pu­
P e n t r u p r o m o v a r e a ei se p u s e ba­
blicaţii p e r i o d i c e , î n t r e c a r e în loc
zele u n e i scoale n o r m a l e «a prepa­
d e cinste «Familia» lui I. Vulcan,
randiei', în S i g h e t p e n t r u organi­
la c a r e , se p a r e , c o l a b o r a u şi m a r a ­
z a r e a c ă r e i a a fost a d u s special dela
murăşeni.
Beiuş profesorul Buşită, c a r e a p u s
b a z e l e a c t u a l e i scoale n o r m a l e în In a r h i v a «asociaţiei p e n t r u cul­
1862. E a a fost statificată d e u n g u r i t u r a p o p o r u l u i r o m â n din M a r a m u ­
c a m p e s t e zece ani, d u p ă ce d ă d u s e sa­ răş» s e v e d e influenţa a d â n c ă a
telor p e s t e u n a s u t ă d e d a s c ă l i c a r e a c e s t e i societăţi d e l e c t u r ă în încer­
a u f o r m a t a p r o a p e e p o c ă în m a r a m u ­ cările o r i g i n a l e ale u n o r tineri înce­
r ă ş . A r e î n v i a t în 1918 în a c t u a l a pători, în c a r e se v e d e că b ă t e a o
şcoala n o r m a l ă d e s t a t din Sighet. inimă c u r a t r o m â n e a s c ă . In m o d fu­
O d a t ă statificată d e u n g u r i , r o m â n i i , gitiv a m p u t u t v e d e a d o u ă f r u m o a s e
tot p r i n «asociaţie», a u înfiinţat şi i n t e r e s a n t e «poezii» trimise din
«convieţui» u n i n t e r n a t c a r e s ă d e a Sibiu d e S. L a p e d a t u t a t ă l actualilor
p o s i b i l i t a t e a e l e m e n t e l o r dela s a t e fraţi L a p e d a t u , foşti şi a c t u a l i mi­
s ă î n v e ţ e c a r t e . Şi la «convictum» niştri, t r i m i s e în 1867 I u n i e 13 din
şi p r i n «asociaţie», s'a r i d i c a t t o a t ă Sibiu, u n a intitulată «La Eleonora
p l e i a d a d e intelectuali şi conducă­ şi alta «caducitate». F i i n d p r o c l a m a t
torii din p r e z e n t ai M a r a m u r ă ş u l u i , m e m b r u d e o n o a r e a societăţii d e
c a r e î m p r e u n ă cu d e s c e n d e n ţ i i ve­ lectură tânărul Lapedatu răspunde
1867/13/VI: «Onoarea ce mi-o pro­
a u făcut, c a la u n i r e M a r a m u r ă ş u l curaţi prin acest act, niciodată nu-şi
s ă aibă î n t o a t e r a m u r i l e d e con­ va pierde influenţa însemnată a-
d u c e r e , c a d r e m a i c o m p l e c t e ca supra unui june român, carele se
o r i c e alt ţinut desrobit. Şi i n t e r n a ­ vede chemat a-şi duce împreună cu
tul a vieţuit p â n ă în 1925, când sta­ alţii petriceaua sa la fundarea cul­
tul r o m â n p r i n înfiinţarea modelu­ turei naţionale».
lui d e i n t e r n a t dela «Liceul Dragoş» O altă poezie s e m n a t ă d e Iustin
din S i g h e t , a c r e z u t d e c u v i i n ţ a să P o p i n t i t u l a t ă : Rugăciunea mea de
d u c ă el m a i d e p a r t e a c e a s t ă sarcină toate silele către Prea Curata, are
a ş a de nobil d u s ă p â n ă a c u m d e u r m ă toarele r â n d u r i :
«asociaţia pentru cultura pop. ro­ «Oh roga fiinţi Dulce să cate cu
mân din Maramurăş». îndurare. La gintea torturată de pa­
Societatea de lectură. P e n t r u în­ timi milenare. Căci vai! de mult
t r e ţ i n e r e a culturei n a ţ i o n a l e la in­ suspină românul lăcrămându.
telectualii r o m a n i din S i g h e t «Aso­
Trăctatu ca sclavu şi vita
ciaţia» a înfiinţat «Societatea de lec­ In vechiul său pământu
tură».
Dar busele-i prea sânte un graiu
numai să sune
1) Vezi «Istor'cul Asoc, p. cult. pop. roman din Şi va'nvia cu fală străbuna mea
Maramurăş», de vicarul Tit. Bud.
naţiune.
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIJIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIMIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
I a t ă d a r cât suflet r o m â n e s c în­
t r e ţ i n e a a c e a s t ă m o d e s t ă societate
de l e c t u r ă din S i g h e t a «asociaţiei»
şi ce î n s e m n ă t a t e n u a r e e a p e n t r u
a c t i v i t a t e a n a ţ i o n a l ă din n o r d u l Ar­
dealului a t â t p r i n î n t r e ţ i n e r e a senti­
m e n t u l u i n a ţ i o n a l , c â t şi p r i n legă­
turile cu t o a t e c e n t r e l e c u l t u r a l e din
t o a t e colţurile locuite de r o m â n i .
Cu Iosif V u l c a n a a v u t l e g ă t u r i foarte
s t r â n s e m a i ales p e v r e m e a c â n d
a t â t «asociaţia m a r a m u r ă ş a n ă » c â t
şi s o c i e t a t e a d e l e c t u r ă e r a u c o n d u s e
d e m a r e l e r o m â n I. M i h a l y . S e
Cărei Mari: Teatrul Comunal. s p u n e că în a r h i v a familiei Mihaly
mMm<wmwmwm CELE
s'ar g ă s i m u l t e scrisori d e ale lui
V u l c a n . D e altfel p e n t r u m ă r i r e a
fondului d e t e a t r u r o m â n e s c p e c a r e
însuşi V u l c a n m i se p a r e vroia să-l
facă la O r a d i a , el V u l c a n a v e n i t
în M a r a m u r ă ş şi cu c o n c u r s u l l u i l .
Mihaly p r i n a s o c i a ţ i a M a r a m u r ă ş a n ă
a c ă u t a t m ă r i r e a fondului p e n t r u a-
cest scop.
T o t din c a d r e l e asociaţii şi a so­
cietăţii de lectură a p l e c a t apoi ideia
«Băncii M a r a m u r ă ş e n e » c e a m a i so­
lidă din S i g h e t ca şi a c e i a a «Di­
plomelor Maramurăşene» s t r â n s e şi
t i p ă r i t e c u a t â t a t r u d ă şi c o m p e -
t i n ţ ă d e I. Mihaly.
Iată d a r în c â t e v a c u v i n t e c e v a
d e s p r e t r e c u t u l c u l t u r a l al M a r a m u ­
r ă ş u l u i p â n ă la e r a n o u ă a R o m â ­
nismului.
El s e confundă cu istoricul «Aso­
ciaţii pentru cultura poporului ro­
mân din Maramurăş» înfiinţată d e
g e n e r a ţ i a eroică a celei d e a Il-a
j u m ă t ă ţ i a sec. al X I X , î n f r u n t e
cu e p i s c o p u l : Mihail P a v e l , Iosif
Man, prefectul c o m i t a t u l u i , V a s i l e
M i h a l e a subprefect, I. M i h a l y şi I.
Iurca, toţi r e p r e z e n t a n ţ i a v e c h i l o r
familii d e nobili r o m â n i .
E i a u m e r s c u sacrificiul p â n ă a-
colo că şi-au p u s a v e r e a a m a n e t
p e n t r u a p r o c u r a fondurile n e c e s a r e
scopului u r m ă r i t d e asociaţie, c a r e
era promovarea culturei naţionale.
D e a c e i a G h . B a r i ţ i u în a s a Is­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
t o r i e a T r a n s i l v a n i e i se e x p r i m ă
despre ei:
x
)«Care pre lângă ce au cultivat
toate virtuţile adevăraţilor patrioţi
eminenţi, în acelaş timp, au ştiut
să fiă şi buni români apărători
imparţiali şi valoroşi totodată,
intereselor naţionale române, din
care eşiseră. Să conservăm memoria
lor pentru ca posteritatea să-i aibă
de model vieţei sale.
xxxxxxxxxxxxxx
Congresul presei
latine
O r g a n i z a t la B u c u r e ş t i , în p r i m e l e
zile ale lunei O c t o m b r i e , C o n g r e s u l
P r e s e i l a t i n e a fost, p e n t r u noi,
R o m â n i i , cea m a i p o t r i v i t ă p r o p a ­
g a n d ă n a ţ i o n a l ă p e s t e g r a n i ţ e , din
c â t e s'au făcut p â n ă a c u m . G a z e ­
tarii latini a u a v u t astfel ocazia să
n e c u n o a s c ă , să a p r e c i e z e eforturile
p e n t r u s u s ţ i n e r e şi p r o p ă ş i r e ale
a c e s t e i d e p ă r t a t e r a m u r i ale latini­
tăţii î n r ă s ă r i t u l E u r o p e i , s ă înţe­
l e a g ă firea latinului dela D u n ă r e ,
') Istoricul Asociaţiei Tit. Bud.
TREI CRIŞURI
a t â t d e a p r o p i a t ă firii celorlalte nea­
m u r i latine, s ă r e c u n o a s c ă u r m e ale
t r e c u t u l u i r o m a n , î n c e e a c e odini­
o a r ă se n u m e a D a c i a felix. Reîn-
torşi în ţ ă r i l e lor şi la o c u p a ţ i u n i l e
lor, m e m b r i i c o n g r e s u l u i p r e s e i la­
tine îşi v o r a d u c e cu d r a g a m i n t e
d e firea p r i m i t o a r e a R o m â n u l u i ,
d e c u l t u r a lui l a t i n ă şi d e pitores­
cul ţării lui, vor c ă u t a — p r i n con­
deiul lor, — s ă d e s ă v â r ş e a s c ă a c e a
s o l i d a r i t a t e latină, c a r e a f o r m a t
u n u l din p u n c t e l e d e discuţie ale
p r o g r a m u l u i , şi c a r e va î n g ă d u i Ro­
m â n i e i să-şi r e c â ş t i g e d r e p t u l la
v i a ţ a n o u ă , occidentală, a latinităţii.
C o n g r e s u l a fost deschis, la l Oc­
t o m b r i e , d e p r e ş e d i n t e l e consiliului
n o s t r u d e miniştri, d. I. I. C. Bră-
tianu, d u p ă c a r e , în c â t e v a zile ur­
m ă t o a r e , s'au d i s c u t a t n o r m e l e c a r e
să a s i g u r e s u p r e m a ţ i a i n t e l e c t u a l ă
a lumii latine. D u p ă v i z i t a r e a ca­
pitalei, a instituţiilor şi colţurilor
ei pitoreşti, a A c a d e m i e i R o m â n e ,
u n d e li s'au oferit e x e m p l a r e din
n u m ă r u l n o s t r u special î n c h i n a t con­
g r e s u l u i presei latine, congresiştii
a u vizita* a p o i î n c â n t ă t o a r e l e s i t u r i
d u n ă r e n e , la Filipoiu, î n faţa Brăi­
lei, apoi m a i m u l t e localităţi pito­
r e ş t i din m u n ţ i şi d i n A r d e a l , pre-
t u d i n d e n e a p r i m i ţ i c u o însufleţire
şi u n e n t u z i a s m g e n e r a l d e n e d e -
scris.
Cele d i n t â i r o a d e , p e n t r u n e a m u l
n o s t r u , ale a c e s t u i c o n g r e s , a u şi
început să se arate deocamdată, un
d o c u m e n t a t articol al d. J a q u e s Ba-
inville, în z i a r u l f r a n c e z «La Li­
berte», î n c a r e se consfinţesc d r e p ­
turile R o m â n i e i la v i a ţ ă liberă, p r e ­
ai c u m şi r e c u n o a ş t e r e a jertfelor, d e
v e a c u r i , s p r e a ţine, t o t d e a u n a ne­
stinsă, f l a c ă r a latinităţii, în a c e s t
orient, v e ş n i c f r ă m â n t a t d e n ă v ă l i r i
barbare.
D e a s e m e n e a , s'au scris articole
elogioase p e n t r u ţ a r a n o a s t r ă , sem­
nate de Emile Bure, în L'Avenir,
Mărio S i m o n a t t i , î n La Victoire,
M ă r i a C r o e e , C h . P o n s , e t c , distinşii
o a s p e ţ i c a r i s'au d e s p ă r ţ i t d e ţ a r a
şi de p o p o r u l latin dela D u n ă r e şi
C a r p a ţ i , cu s i n c e r e r e g r e t e .
B.
Ofensiva culturală
Neîndoios, c e e a c e n ' a m p u t u t în­
făptui încă, d u p ă r e a l i z a r e a idea­
lului n o s t r u istoric şi n a ţ i o n a l , a fost
mişcarea de culturalizare a masse-
lor. P e n t r u c o n s o l i d a r e a sufletească
a R o m â n i e i Mari, a c e a s t ă culturali­
z a r e se i m p u n e a ca o g r a b n i c ă ne^
cesitate. D a r î m p r e j u r ă r i l e g r e l e p r i n
care a trecut ţara după marele răs-
boiu, a u făcut c a s t a t u l s ă n u p o a t ă
lua p a r t e efectivă la a c e a s t ă miş­
c a r e , d e c â t n u m a i î n c u r a j â n d , ici
şi colo, instituţiile p a r t i c u l a r e c a r e
a c ţ i o n a u în v e d e r e a a c e l u i a ş scop.
mm8mmmmm&
I a t ă a c u m c ă S t a t u l se g â n d e ş t e
să-şi r e i a a s u p r ă ş i a c e a s t ă m a r e şi
i m p e r i o a s ă p r o b l e m ă . Ministrul in­
s t r u c ţ i u n i i , d. Dr. C. Angelescu, că­
r u i a i s e c u v i n e m e r i t u l d e a fi în­
z e s t r a t satele cu localuri de şcoală,
n o u i şi î n c ă p ă t o a r e , p u n e bazele te­
m e i n i c e şi s i s t e m a t i c e ale a c e s t e i
p r o p a g a n d e c u l t u r a l e i n t e r n e , reali­
z â n d astfel u n d e z i d e r a t c a r e se
i m p u n e a din ce în c e m a i p u t e r n i c .
D e l a î n z e s t r a r e a m a t e r i a l ă a sate­
lor, la î n z e s t r a r e a lor sufletească.
Ofensiva c u l t u r a l ă p e c a r e a a n u n ­
ţat-o d. D r . C. A n g e l e s c u , v a p u t e a ,
astfel, împlini o m a r e l a c u n ă în v i a ţ a
n o a s t r ă sufletească n a ţ i o n a l ă , p e n t r u
c a r e t o a t e instituţiile p a r t i c u l a r e se
c u v i n e — a u d a t o r i a c h i a r — să d e a
n e p r e c u p e ţ i t u l lor ajutor.
C. 3 C.
° CÂRTI*
•xxx/xxxxxxxxx
Contribuţii Ia cunoaşterea societăţii
naţiunilor de George Sofronie (Bucu­
reşti 1927.—165 pagini, preţul 90 lei).
Dotat cu o remarcabilă elocinţă, cu
un deosebit simţ al frazei şi cu o cla­
ritate impecabilă, autorul acestei cărţi,
cunoscut cititorilor noştri, adaogă a-
cestor calităţi înăscute o muncă îndâr­
jită şi sistematică ale cărei roade încep
să se impună. După numeroase articole
de revistă, după câteva conferinţe şi
broşuri care preludiau o frumoasă ca­
rieră, d-l Sofronie ne dă cu cartea de
faţă prima lucrare de mare envergură.
Tratând despre Societatea Naţiunilor
autorul are la noi câţiva predecesori
redutabili, totuşi lucrarea d-sale nu ră­
mâne câtuşi de puţin de prisos, ci îm­
bogăţeşte sensibil literatura noastră în
materie. După cunoştinţa noastră ea e
singura care cuprinde o expunere com­
pletă, din toate punctele de vedere.
Astfel ea e simultan: un ghid infor­
mator, o redare sinoptică şi o analiză
critică. Ea expune tribulaţiunile înce­
putului ; realităţile, avantagiile şi difi­
cultăţile de azi cum şi posibilităţile de
mâine. E a lămureşte în fine rolul po­
litic, rolul social şi natura juridică a
marei organizaţiuni.
L ă s ă m publicaţiilor de specialitate
sarcina de a aprecia lucrarea în detalii.
Noi ne facem datoria s'o recomandăm
tuturora ca pe un excelent breviar al
cetăţeanului de azi, care nu trebue să
ignoreze că centrul de gravitate al in­
tereselor naţionale s'a strămutat din­
colo de politica internă. E. Sp.
 r i c a n e , u n d e v a ţine d e a s e m e n e a u n «Lira» (corul bisericei greco-catolice)
ciclu d e conferinţe. D-sa v a vizita şi corul m e s e r i a ş i l o r «Progresul».

M6M6NT0 a p o i coloniile r o m â n e ş t i .

Adunarea generală a
culturale» din Banat.—La
«Asociaţiei
9 Octom­
C o n c e r t u l a î n c e p u t c u «Imnul
Regal» şi s ' a t e r m i n a t c u «Imnul
Asociaţiei» a l c o m p o z i t o r u l u i D r â -
goi, c â n t a t d e 12 c o r u r i .
xxxxxxxxxxxxxx b r i e a. c , l a ora 11 dim., s'a ţinut,
în sala t e a t r u l u i o r ă ş e n e s c , a d u n a r e a
Numărul „Pentru Latinitate" al re­ g e n e r a l ă din a c e s t a n a «Asociaţiei
*
Literatura m a g h i a r ă şi t r a d u c e ­
r i l e f ă c u t e din l i t e r a t u r a r o m â n ă .
vistei noastre, a găsit un mare răsu­ c u l t u r a l e din B a n a t » , iar l a o r a 9 In ultimul t i m p a u a p ă r u t u r m ă t o a ­
net pretutindeni. Cereri insistente din s e a r a , î n a c e e a ş i sală, u n festival
ţară şi din partea congresiştilor re- rele t r a d u c e r i din l i m b a r o m â n ă î n
întorşi în patria lor, ne-au îndemnat, artistic, d a t d e corurile din localitate ungureşte:
să scoatem o a doua ediţie, prima fiind şi corul «Doina», a l intelectualilor Cinci pâini. N u v e l ă d e l o n C r e a n g ă ,
complect epuizată. Această ediţie va T i m i ş o r e n i în c i n s t e a congresiştilor. t r a d u s ă d e Ş t e f a n M a r t o w . A. Hir-
apare în curând, cu acelaşi conţinut «A. C B . » s'a înfiinţat i m e d i a t nok. A n . X X I V . Nr. 17, din 1 Sep­
bogat şi atât de bine apreciat, însă în­ d u p ă u n i r e , la C a r a n s e b e ş , din ini­ t e m v r i e 1927.
tr'o formă exterioară mai reuşită fiind­ ţiativa a c t u a l u l u i p a t r i a r h , I. P . S. Vara. P o e z i e d e V a s i l e A l e x a n d r i ,
că originalul interesant al primei edi­ dr. M i r o n C r i s t e a şi a d-lor T r a i a n
ţii n'a putut fi reprodus cu toată fide­ L a l e s c u , prof. univ. şi dr. C. Cor- t r a d u s ă d e A c o ş S z e r e m l e y . Cim-
litatea şi până în cele mai fine amă­ bora. A n . VI. N r . 2 3 d i n 16 Iulie
nunte, de către zincografi noştri. Răs­ n e a n u , a c t u a l prefect d e L u g o j . 1927.
pândirea acestei noui ediţii în străi­ Scopul «A. C B.» a fost şi este
nătate, va fi, fără îndoială, o nouă r ă s p â n d i r e a c u l t u r e i r o m â n e ş t i î n I n ultimul n u m ă r a l i m p o z a n t e i
contribuţie serioasă, la propaganda s t r a t u r i l e largi ale poporului, spri­ r e v i s t e m a g h i a r e «Erdelyi Irodalmi
noastră externă, de care avem atâta j i n i r e a s t u d e n ţ i l o r b ă n ă ţ e n i î n tim­
nevoie astăsi. Ssemle», E p i s c o p u l K a r â c s o n y i pu­
pul c â t f r e c v e n t e a z ă şcolile, înfiin­ blică u n studiu, î n c a r e d o v e d e ş t e
ţ a r e a d e biblioteci şi C a s e n a ţ i o n a l e cu a r g u m e n t e c o n v i n g ă t o a r e , c ă se­
Reproducem pe prima pagină, fo­ la s a t e , c o m b a t e r e a diferitelor boale cuii d e r i v ă dela gepizi. S t u d i u l epis­
tografia copertei No. trecut, a cărei p r i n ţ i n e r e a d e conferinţe m e d i c a l e , copului va fi î n c ă m u l t d i s c u t a t şi'n
lucrare originală in ulei a D-lui etc. etc. I n a f a r ă d e a c e a s t a «A. C. literatura istorică a noastră. V o m
Prof. Theodoridi Theo, a avut un B.» v a c ă u t a s ă p u e î n d r e p t u r i l e c ă u t a c a s ă a j u n g ă l a forurile com-
răsunet apreciat, regretând că tech- sale a d e v ă r a t e , e l e m e n t u l r o m â n e s c p e ţinte.
nica clişeelor n'a reprodus cu mai dela o r a ş e şi s ă facă r e s p e c t a t ă i d e e a
multă fineţă, admirabila D-sale lu­ d e s t a t n a ţ i o n a l , c o m p r o m i s ă în s a t e
crare de compositie şi artă. p r i n felul c u m a u înţeles să facă A l e x a n d r u Makkay, episcopul r e ­
p â n ă a z i politică n a ţ i o n a l ă expo­ f o r m a t a l A r d e a l u l u i , c a r e în moş­
Clişeele: Mareşalul Cadorna, tele­ n e n ţ i i diferitelor p a r t i d e în p r o v i n c i a t e n i r e a «marelui» N a g y K â r o l y «a
gramă, şi admirabila lucrare a noastră. a r ă t a t o i n d u l g e n ţ ă m u l t m a i accen­
t u a t ă faţă d e r o m â n i s m u l c a a n t e ­
BCU Cluj / Central University Library Cluj
pictorului Charles Doudelet, apărute L a o r e l e 10 d i m i n e a ţ a u n T e - D e u m
în «Pro Lalio», fac parte din remar­ la c a t e d r a l a g r e c o - o r i e n t a l ă l a c a r e cesorul lui», a fost p r e m i a t c u o s u m ă
cabila lucrare «România» a com- a d m i r a b i l u l cor sub c o n d u c e r e a ma­ d e lei 30.000 d e c ă t r e s o c i e t a t e a lite­
patriatei noastre D-na Elena Baca- estrului I. V i d u a d a t r ă s p u n s u r i l e . r a r ă «Helikon», c a r e sub şefia con­
loglu, apărută în Italia în anul 1917, L a orele 11 s'a ţ i n u t î n sala festivă telui Banffy d e u n t i m p î n c o a c e a
sub patronagiul Reginei Margareta, a p r e f e c t u r e i d e j u d e ţ a d u n a r e a ge­ început o activitate culturală m a ­
şi cu colaborarea rei
D~ Caria Ca­ n e r a l ă a A s o c i a ţ i e i c u l t u r a l e din Ba­ ghiară demnă d e atenţia noastră.
dorna, fiica Mareşalului Cadorna, nat, care a desemnat pe preşedinte Episcopul, s u m a c â ş t i g a t ă a oferit-o
şi a marelui pictor belgian Charles şi viitorul birou. L a o r e l e 12.30 î n cunoscutei artiste Nora Tessitori,
Doudelet. sala t e a t r u l u i conferinţa t r i m i s u l u i care zace bolnavă într'un sanatoriu
S. S. R. (Majoritatea înclină s p r e M. la D e b r e ţ i n . I n f o r m a ţ i a a c e a s t a n e
Reproducerea clişeelor şi docu­ S a d o v e a n u ) . L a o r a 13 m a s a oferită c o n v i n g e c ă u n g u r i i din A r d e a l a u
mentelor din No. nostru trecut în­ d e p r i m ă r i a oraşului. L a aceiaşi o r ă p a r a l e p e n t r u a c h e l t u i în i n t e r e s u l
chinat Latinităţii, este riguros in­ în c u r t e a bisericei şi în g r ă d i n a Con­ culturei lor. D e unde.''—Numai D u m ­
terzisă, atât în ţară cât şi în stră­ cordia a î n c e p u t «ruga». L a orele n e z e u p o a t e s ă ştie.
inătate. 15 c o n c u r s d e d a n s u r i şi c o s t u m e
n a ţ i o n a l e b ă n ă ţ e n e şi c o n c u r s d e O r g a n i z a ţ i a politică Magyar Nep-
F i g u r i l e : P e r e t e l e i n t e r i o r î n Ca­ f r u m u s e ţ e p e n t r u cele m a i r e p r e z e n ­ pdrt (Partidul P o p o r u l u i M a g h i a r ) ,
t e d r a l a T r e i E r a r h i şi I n t e r i o r a l t a t i v e tipuri d e ţ ă r a n şi ţ ă r a n c ă din d e s b i n a t în c u r â n d din sânul P a r t i ­
Bisericii C u r t e a D o m n e a s c ă (Purta­ B a n a t . L a orele 16 c o n c u r s d e c o r u r i dului M a g h i a r , a p u b l i c a t u n c o n c u r s
r e a Cruci) ale Nr. n o s t r u « P r o - L a t i o » , şi fanfare. L a 18,30 î m p ă r ţ i r e a p r e ­ d e lei 10.000 p e n t r u u n p r o i e c t d e
a p a r ţ i n articolului D-lui Prof. O. miilor. L a orele 19 defilarea corte­ l e g e a minorităţilor, c a r e a r c o n ţ i n e
Tafrali « M o n u m e n t e l e n o a s t r e » . giului p a r t i c i p a n ţ i l o r î n frunte c u t o a t e p r e t e n ţ i u n i l e m i n o r i t ă ţ i l o r et­
* s t e a g u r i l e c o r u r i l o r şi fanfarelor î n nice din România. Concursul merită
* * p i a ţ a P r i m ă r i e i . L a o r e l e 20 m a s a să-1 u r m ă r i m cu a t e n ţ i e fiindcă v a
S e zice c ă d. p r o f e s o r N . I o r g a v a oferită oaspeţilor d e p r e f e c t u r a j u ­ fi p r i m a c o n c i p i a r e p r e c i s ă a pre-
pleca î n c u r â n d în S t a t e l e U n i t e , deţului. L a orele 21,30 c o n c e r t î n t e n ţ i u n i l o r m i n o r i t a r e din R o m â n i a
fiind i n v i t a t d e U n i v e r s i t a t e a d i n sala t e a t r u l u i c o m u n a l la c a r e a u şi v a s e r v i c a o s i m p t o m ă intere­
W a s h i n g t o n s ă ţină o serie d e con­ p a r t i c i p a t : corul m a e s t r u l u i V i d u , s a n t ă şi edificatoare î n m a t e r i e d e
f e r i n ţ e a s u p r a R o m â n i e i . D e aci d. corul «Doina» din T i m i ş o a r a , corul chestie minoritară. V o m . reveni.
I o r g a v a vizita celelalte o r a ş e a m e ­

REVISTA „CELE TREI CRIŞURI" SE TIPĂREŞTE IN ATELIERELE

QPDICIII DnMÂWCQP I NS
TI
TUT DE E
D T
IUR
Ă ŞI
ounloUL n UIVIAIiLOu A
RTE GR
AFC
IE IN C
RAO
IV
A
T
P
I
O G
RAF
E
I * L
T
I
O G
RAF
E
I *L
EGĂ
TOR
E
I * C
AR
TO
NA
GE * N
OT
E M
 BIBLIOTECA REVISTEI „CELE TREI CRIŞURI"
R e v i s t e p e r i o d i c e .
Graiul Românesc. No. 6 Bucureşti.
Lamura. No. 7—8 Bucureşti.

BIBLIOGRAFIC
xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Buletinul
Statistica

Revista
Agriculturii

şcoalei.
Ho. 4—6 Bucureşti.
agricolă supliment Bucureşti.
Tlialia No. 1 L u g o j .
No. 12 Botoşani.
Câmpul. No. 15, 16, 17 Bucureşti.
Clopotul. No. 9 T.-Severin.
Magxar Kisebbseg. No. 15, 17, 18 L u g o j .
Albina. No. 8—9 Bucureşti.
Revista Ştiinţelor Veterinare. No. 6, 7, 8, 9 Galaţi.
Vasărnap. N o . 16. 17, 18 Arad.
Cărţi a p ă r u t e : Ateneul Cultural. No. 3 Bacău.
Grajica Română (Maiu—Iulie şi A u g u s t ) Craiova.
B. Lăzăreami. Umorul lui Haşdeu. Ed. Adevărul Buc. 139 pag: 8!) lei. Templul literar. No. 2 Graiova.
ProJ. y. Sulica. O noua publicaţie r o m â n e a s c a din Sec. X V I . Ed. Sănătatea Publică. No. 4 Bucureşti.
Tg.-Mureş. 16 p a g . 25 l e i . ' Revista Artileriei. No. 7 Timişoara.
ProJ. D. Rusceac. Instituţiunile d e orbi şi s u r d o m u ţ i din România învăţământul meseriilor. No. 7, 8, 9, Cluj.
8. p a g . 15 lei. Familia. No. 5, 7 Oradia.
M. Romanescu. Cuiburi î n soare. Poezii. Ed Flamura Craiova. 121 Adevărul literar si Artistic. No. 349, 350, 351,354, 355, 356, 357 Cluj.
pag. 50 lei. Invătăcolul. No. 6 Cluj.
M. Romanescu. Hermanosa din Corint. Ed. Cartea R o m â n e a s c a Buc. Realitatea No. 28, 30, 31, 33, 34, 35, 36 Bucureşti.
100 pag. 50 lei. Revista industrială No. 7, 8, 9 Bucureşti.
Al. Lupeanu-Melin. Povestiri g l u m e ţ e Ed. Sibiu. 74 pag. 15 l e i . Floarea soarelui. No. 6, 7 Bucureşti
D e p e S e c a ş . Ed. Blaj. 61 pag. 8 lei. Ziarul ştiinţelor şi călătorilor. No. 35, 36, 37, 38, 41 Bucureşti.
Horia Petra Petrescu. Nunta amânata. Ed. Astra str. Ş a g u n a Sibiu. Gândirea. No. 7, 8, 9 Bucureşti.
Gratuit. Banatul. N o . 5 Timişoara.
:
Dr. L. Daniello Tuberculoza, duşmanul neamulu . E d . Astra str. Revista funcţionarilor publici. No. 7, 8 Bucureşti.
Ş a g u n a Sibiu Gratuit. Revista corurilor şi fanfarelor Române din Banat. No. 2 L u g o j .
* * Calendarul L i g e i Culturale pe anul 1927. 110 pag. Răsăritul. No. 11, 12 Bucureşti.
18 lei. Buletinul apicultorilor. No. 5, 6, 7, 8, 9 Tg. Frumos—Iaşi.
Liviu Marian. B . P. H a ş d e u şi M. E m i n e s c u . E d . C. R o m â n e a s c ă Sinteza. No. 5, 6 Bucureşti.
B u c . 31 p a g . 15 lei. România Militară. No. 7, 8 Bucureşti.
* * * Buletinul comisiunii m o n u m e n t e l o r istorice A n . Căminul nostru. No. 8, 9 B a c ă u .
XTX. F a s c . 50. Ed. Ramuri Craiova 19) p a g 90 lei. Mărgăritare Basarabene. No. 1 Chişinău.
Coust. R. Crisan. Cântarea mântuirei mele. P o e m in XVIII psalmi. Animalele domestice din România. Statistica p e anul 1926.
Ed. I. Keila Moineşti-Bacău. 154 p a g . 45 lei. Voin'a şcoalei No. 6, 7 Cernăuţi.
Lucian Costin. Cântecele mele. Ed Cartea R o m a '.eascâ Bucureşti.
Zorile. No. 9 Iaşi
152 p a g . 85 lei.
Zorile Romanaţulni. No. 7 Caracal
Dimitrie I. Goga. Şcoala A r d e l e a n ă în Muntenia şi Moldova Bibi. Convorbiri literare. Maiu—Aug 1927 B u c .
Semănătorul Xr. 171 l e i 5. Peninsula balcanică. N o . 3, 4 Bucureşti
Stoica J)-trn si Puc/tianu P. A b e c e d a r part. I. Ed Ramuri Craiova
Solia Moldovei. No. 10, 11 Iaşi.
88 p a g lei 25.

BCU Cluj / Central University Library Cluj

Ritmul vremii N o . 8, 9 Buc.
Rădulesu Motrn C. D e m a g o g i a şcolară. E d . Adevărul Bucureşti .Xădejdea No. 23 Yrsâc. Jugo-Slavia.
A,-V 19 p a g . 3 lei. Flamura. No. 5, 6 Craiova.
Rădiilesat Motrn C. Personalismul e n e r g e t i c . E d . Casa Şcoalelor Satura. No. 8 Bucureşti.
V >\ Buc. 272 p a g . 70 lei.
Gândul nostru. No. 7, 8 Iaşi.
i » cCharles Pichet. Ştiinţa metapsihică. Traducere. Ed. Biblioteca «Re- Foaia tinerimei. No. 17, 18 Buc.
l *EJ vista Ideei» B u c 63 p a g . 50 lei.
Revista generală a învăţământului No. 7 Bucureşti.
şfOskar Wilde. Parabole. Biblioteca Minerea Xo. 218 6 lei. Ideia. No. 11, 12 Buc.
v Cari Eivald. I c o a n e din viaţa plantelor şi animalelor. Bibi. Minerva
Viata şcolară N o . 7 Satu-Mare.
&r N o . 140 6 lei.
Universu-Patron Jurnal. N o . 52 Buc.
M. Gorki. Suflete desnâdăjduite. 9 lei. , Revista Filologică. No. 1 - 2 A n . I Cernăuţi.
Gh. Popoi'iciu. Poezii. Ed Luceafărul Zalău 46 p a g . 30 l e i .
Em. Manoliu, bibliotecar.

3 H.I>. P E U G E O T
maşina cea mai cftină
t

din lume.
Scara Modelelor
AUTOMOBILE DE:

5 • 9 • 11 • 14 • 18
H.I>.

PEUGEOT
după necesitate.

Reprezentanţi G-lifl.C.Tortoşescu,R. Mune

tneanu 8 C-ie, Coe
la Victoriei 11Z, Bucureş