Sunteți pe pagina 1din 12

DREPT COMERCIAL I

Note suplimentare pentru examen

Lect.univ.dr. Târșia Andreea

I. Reguli speciale în cazul încheierii contractelor la distanță între


profesioniștii-comercianți și consumatori

OUG nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor


încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor
acte normative, definește contractul la distanță ”orice contract încheiat între
profesionist şi consumator în cadrul unui sistem de vânzări sau de prestare de
servicii la distanţă organizat, fără prezenţa fizică simultană a profesionistului şi
a consumatorului, cu utilizarea exclusivă a unuia sau a mai multor mijloace de
comunicare la distanţă, până la şi inclusiv în momentul în care este încheiat
contractul”.
Sunt mijloace de comunicare la distanță:
- catalogul;
- scrisoarea tipizată
- telefonul cu intervenție umană;
- telefonul fără intervenție umană (automat de aple;
- radioul;
- videofonul;
- videotextul;
- poșta electronică (e-mail);
- televiziunea (teleshopping).

Cerinţe de informare pentru contractele la distanţă şi cele în afara


spaţiilor comerciale1
Înainte ca un contract la distanţă sau în afara spaţiilor comerciale sau orice
ofertă similară să producă efecte obligatorii asupra consumatorului, profesionistul
trebuie să îi furnizeze consumatorului următoarele informaţii în mod clar şi
1
Potrivit art. 2 pct. 8 prin contract în afara spaţiilor comerciale se înțelege ”..orice contract dintre un
profesionist şi un consumator, într-una din următoarele situaţii:
a) încheiat în prezenţa fizică simultană a profesionistului şi a consumatorului, într-un loc care nu este
spaţiul comercial al profesionistului;
b) încheiat ca urmare a unei oferte din partea consumatorului în aceleaşi circumstanţe ca cele menţionate
la lit. a);
c) încheiat în spaţiile comerciale ale profesionistului sau prin orice mijloace de comunicare la distanţă,
imediat după ce consumatorul a fost abordat în mod personal şi individual, într-un loc care nu este
spaţiul comercial al profesionistului, în prezenţa fizică simultană a acestuia şi a consumatorului;
d) încheiat în cursul unei deplasări organizate de profesionist cu scopul sau efectul de a promova şi a vinde
consumatorului produse sau servicii;”
inteligibil:
a) principalele caracteristici ale produselor sau serviciilor, având în vedere mediul
de comunicare şi produsele sau serviciile în cauză;
b) identitatea profesionistului, cum ar fi denumirea sa comercială;
c) adresa poştală la care profesionistul este stabilit, precum şi, în cazul în care
există, numărul de telefon, numărul de fax şi adresa de poştă electronică ale
acestuia la care poate fi efectiv contactat, pentru a-i permite consumatorului să ia
rapid legătura cu profesionistul şi să comunice cu acesta în mod eficient şi, dacă
este cazul, adresa poştală şi identitatea profesionistului în numele căruia
acţionează;
d) în cazul în care este diferită de adresa furnizată în conformitate cu lit. c), adresa
poştală a locului în care profesionistul îşi desfăşoară activitatea şi, după caz,
adresa poştală a profesionistului în numele căruia acţionează, la care consumatorul
poate trimite eventualele reclamaţii;
e) preţul total al produselor şi serviciilor cu toate taxele incluse sau, în cazul în
care preţul nu poate fi calculat dinainte în mod rezonabil dată fiind natura
produselor sau a serviciilor, modalitatea de calcul al preţului şi, după caz, toate
costurile suplimentare de transport, de livrare, taxele poştale sau de orice altă
natură sau, în cazul în care acestea nu pot fi calculate dinainte în mod rezonabil,
menţionarea faptului că aceste costuri suplimentare ar putea fi suportate de
consumator, inclusiv perioada de valabilitate a ofertei sau a preţurilor.
În cazul serviciilor de acces şi conectare la reţele publice de comunicaţii
electronice ori de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, se vor
menţiona contravaloarea planului tarifar, cu precizarea numărului de minute, a
creditului sau a traficului de date inclus, precum şi a condiţiilor de utilizare a
acestora, dacă este cazul, extraopţiunile disponibile şi contravaloarea acestora,
tarifele pentru apeluri şi pentru minutele ori traficul de date suplimentar, după caz,
tariful de conectare sau instalare, cu toate taxele incluse.
În cazul unui contract pe durată nedeterminată sau al unui contract care
include un abonament, preţul total va include costurile totale pe perioada de
facturare.
În cazul în care aceste contracte sunt taxate la un tarif fix, preţul total va
cuprinde şi costurile lunare totale.
În cazul în care costul total nu poate fi calculat dinainte, trebuie indicat
modul în care se calculează preţul;
f) costul de utilizare a mijloacelor de comunicare la distanţă în vederea încheierii
contractului, atunci când este calculat pe baza unui alt tarif decât tariful de bază;
g) modalităţile de plată, livrare, executare, data până la care profesionistul se
angajează să livreze produsele sau să presteze serviciile şi, după caz, procedura
profesionistului de soluţionare a reclamaţiilor;
h) în cazul în care există un drept de retragere, condiţiile, termenele şi procedurile
de exercitare a dreptului respectiv, în conformitate cu art. 11 alin. (1)2, precum şi
formularul tipizat de retragere;
i) acolo unde este cazul, informaţia potrivit căreia consumatorul va trebui să
suporte costul aferent returnării produselor în caz de retragere şi, pentru
contractele la distanţă, dacă produsele, prin însăşi natura lor, nu pot fi, în mod
normal, returnate prin poştă, costul aferent returnării produselor;
j) în cazul în care consumatorul îşi exercită dreptul de retragere după formularea
unei cereri în conformitate cu art. 7 alin. (3) 3 sau cu art. 8 alin. (8)4, informaţia
potrivit căreia consumatorul este obligat să achite profesionistului costuri
rezonabile, în conformitate cu art. 14 alin. (3)5;
k) în cazul în care dreptul de retragere nu este prevăzut, informaţia conform căreia
consumatorul nu va beneficia de un drept de retragere sau, după caz,
circumstanţele în care consumatorul îşi pierde dreptul de retragere;
l) o menţiune referitoare la existenţa unei garanţii legale privind conformitatea
produselor;
m) acolo unde este cazul, existenţa şi condiţiile de asistenţă după vânzare acordată
consumatorului, serviciile prestate după vânzare şi garanţiile comerciale;
n) existenţa codurilor de conduită relevante, astfel cum sunt definite în art. 2 lit. f)
din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor
în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană
privind protecţia consumatorilor, cu modificările ulterioare, şi modalitatea în care
pot fi obţinute copii ale acestora, după caz;
o) durata contractului, după caz, sau, dacă contractul este încheiat pe durată
nedeterminată sau urmează să fie prelungit în mod automat, condiţiile de încetare
a contractului, inclusiv penalităţile aplicabile, dacă este cazul;
p) acolo unde este cazul, durata minimă de valabilitate a obligaţiilor care îi revin
consumatorului conform contractului;

2
Art. 11 alin.”(1) Înainte de expirarea perioadei de retragere, consumatorul informează profesionistul cu privire
la decizia sa de retragere din contract. În acest scop, consumatorul poate alege una dintre următoarele variante:
a) de a folosi modelul de formular de retragere prevăzut în partea B din anexa la Ordonanță;
b) de a face orice altă declaraţie neechivocă în care îşi exprimă decizia de retragere din contract”.
3
Art. 7 alin. (3) ”În cazul în care consumatorul doreşte ca prestarea unor servicii sau furnizarea de apă, gaze
naturale, energie electrică, atunci când acestea nu sunt puse în vânzare într-un volum limitat sau cantitate fixă,
sau de energie termică să înceapă în timpul perioadei de retragere de 14 zile, profesionistul solicită
consumatorului să formuleze o astfel de cerere expresă pe un suport durabil.”
4
Art. 8 alin.(8) ”În cazul în care consumatorul doreşte ca prestarea unor servicii sau furnizarea de apă, gaze
naturale, energie electrică, atunci când acestea nu sunt puse în vânzare într-un volum limitat ori cantitate fixă,
sau de energie termică să înceapă în timpul perioadei de retragere de 14 zile, profesionistul solicită
consumatorului să facă o cerere expresă în acest sens”.
5
Art. 14 alin.(3) ”Consumatorul este responsabil doar în ceea ce priveşte diminuarea valorii produselor rezultată
din manipularea acestora, diferit de ceea ce este necesar pentru determinarea naturii, caracteristicilor şi
funcţionării produselor. Diminuarea valorii produselor nu trebuie să fie descurajantă pentru consumator în a-şi
exercita dreptul de retragere. Indiferent de situaţie, consumatorul nu este responsabil pentru diminuarea valorii
produselor în cazul în care profesionistul a omis să îl informeze cu privire la dreptul de retragere”.
q) acolo unde este cazul, existenţa şi condiţiile aferente avansurilor sau altor
garanţii financiare care trebuie plătite sau oferite de consumator la cererea
profesionistului;
r) acolo unde este cazul, funcţionalitatea, inclusiv aplicarea unor măsuri tehnice de
protecţie pentru conţinutul digital;
s) acolo unde este cazul, orice interoperabilitate relevantă a conţinutului digital cu
componentele hardware şi software de care profesionistul are cunoştinţă sau se
aşteaptă în mod rezonabil să aibă cunoştinţă;
t) acolo unde este cazul, posibilitatea şi modalitatea de a recurge la un mecanism
extrajudiciar de depunere şi soluţionare a reclamaţiilor căruia i se supune
profesionistul.
Momentul încheierii contractului este cel al primirii mesajului de
confirmare de către consumator referitor la comanda sa (art. 5).
Consumatorul beneficiază de o perioadă de 14 zile pentru a se retrage dintr-
un contract la distanţă sau dintr-un contract în afara spaţiilor comerciale, fără a fi
nevoit să justifice decizia de retragere
Perioada de retragere menţionată expiră în termen de 14 zile de la:
a) data încheierii contractului, în cazul contractelor de prestări de servicii;
b) ziua în care consumatorul sau o parte terţă, alta decât transportatorul şi care
este indicată de consumator, intră în posesia fizică a produselor, în cazul
contractelor de vânzare, sau:
(i) în cazul în care consumatorul comandă printr-o singură comandă
produse multiple care vor fi livrate separat, ziua în care consumatorul
sau o parte terţă, alta decât transportatorul şi care este indicată de
consumator, intră în posesia fizică a ultimului produs;
(ii) în cazul livrării unui produs care constă din mai multe loturi sau
piese, ziua în care consumatorul sau o parte terţă, alta decât
transportatorul şi care este indicată de consumator, intră în posesia
fizică a ultimului produs sau a ultimei piese;
(iii) în cazul contractelor pentru livrarea periodică de produse pe o
perioadă de timp determinată, ziua în care consumatorul sau o parte
terţă, alta decât transportatorul şi care este indicată de consumator,
intră în posesia fizică a primului produs;
c) în cazul contractelor pentru furnizarea de apă, gaze naturale, energie electrică,
atunci când acestea nu prevăd vânzarea într-un volum limitat sau cantitate
stabilită, de energie termică sau de conţinuturi digitale care nu sunt livrate pe
un suport material, data încheierii contractului.
Perioada de retragere expiră la 12 luni de la sfârşitul perioadei iniţiale de
retragere de 14 zile în cazul în care comerciantul nu a transmis consumatorului
informațiile obligatorii legate de posibilitatea de denunțare în 14 zile.
Profesionistul rambursează toate sumele pe care le-a primit drept plată din
partea consumatorului, inclusiv, după caz, costurile livrării, fără întârziere
nejustificată şi, în orice caz, nu mai târziu de 14 zile de la data la care este
informat de decizia de retragere din contract a consumatorului
Profesionistul rambursează sumele folosind aceleaşi modalităţi de plată ca
şi cele folosite de consumator pentru tranzacţia iniţială, cu excepţia cazului în
care consumatorul a fost de acord cu o altă modalitate de plată şi cu condiţia de a
nu cădea în sarcina consumatorului plata de comisioane în urma rambursării.
Acesta nu este obligat să ramburseze costurile suplimentare în cazul în care
consumatorul a ales în mod explicit un alt tip de livrare decât livrarea standard
oferită de profesionist.
Cu excepţia cazului în care profesionistul s-a oferit să recupereze el însuşi
produsele, în cazul contractelor de vânzare, profesionistul poate amâna
rambursarea până la data recepţionării produselor care au făcut obiectul vânzării
sau până la momentul primirii unei dovezi din partea consumatorului conform
căreia acesta a trimis produsele către profesionist, luându-se în considerare data
cea mai apropiată.
În ce privește obligaţiile consumatorului, cu excepţia cazului în care
profesionistul s-a oferit să recupereze el însuşi produsele, consumatorul
returnează produsele sau le înmânează profesionistului sau unei persoane
autorizate de profesionist să recepţioneze produsele, fără întârziere nejustificată
şi în decurs de cel mult 14 zile de la data la care acesta a comunicat
profesionistului decizia sa de retragere din contract.
Termenul este respectat dacă produsele sunt trimise înapoi de consumator
înainte de expirarea perioadei de 14 zile.
Consumatorul suportă doar costurile directe legate de returnarea produselor,
cu excepţia cazului în care profesionistul acceptă să suporte acele costuri sau în
care profesionistul nu a informat consumatorul că aceste costuri trebuie suportate
de consumator.
Pentru contractele în afara spaţiilor comerciale, în cazul cărora produsele au
fost livrate la domiciliul consumatorului la momentul încheierii contractului,
profesionistul preia produsele pe cheltuiala sa dacă produsele, prin natura lor, nu
pot fi returnate în mod normal prin poştă.
Consumatorul este responsabil doar în ceea ce priveşte diminuarea valorii
produselor rezultată din manipularea acestora, diferit de ceea ce este necesar
pentru determinarea naturii, caracteristicilor şi funcţionării produselor.
Diminuarea valorii produselor nu trebuie să fie descurajantă pentru
consumator în a-şi exercita dreptul de retragere. Indiferent de situaţie,
consumatorul nu este responsabil pentru diminuarea valorii produselor în cazul în
care profesionistul a omis să îl informeze cu privire la dreptul de retragere.

II. Consecinţele întârzierii în executarea obligaţiei contractate

A. Dreptul la dobânda comercială în caz de neexecutare a contractului la


scadenţă
Prin dobândă se înţelege suma în bani calculată conform legii şi datorată
de debitor ca echivalent al lipsei de folosinţă a capitalului.
Dacă prestaţia constă într-o sumă de bani, daunele sunt prezumate şi sunt
exprimate sub forma dobânzii aferente sumelor neachitate.
Legea nr. 72 din 28 martie 2013 privind masurile pentru combaterea
intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din
contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante se
aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile, constând în obligaţii de plată a unor
sume de bani care rezultă dintr-un contract încheiat între profesionişti sau între
aceştia şi o autoritate contractantă, contractul având ca obiect furnizarea de
bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor
publice, a clădirilor şi a lucrărilor de construcţii civile.
Nu sunt incluse în sfera de aplicare a legii:
a) creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă
şi creanţele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv ori al unei
înţelegeri încheiate ca urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a
datoriilor unei societăţi;
b) contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.
În raporturile dintre profesionişti, creanţa constând în preţul bunurilor
livrate sau tariful serviciilor prestate produce dobânzi penalizatoare în cazul în
care:
a) creditorul, inclusiv subcontractaţii acestuia, şi-au îndeplinit obligaţiile
contractuale;
b) creditorul nu a primit suma datorată la scadenţă, cu excepţia cazului în care
debitorului nu îi este imputabilă întârzierea.
Dobânda penalizatoare curge de la scadenţă până la momentul plăţii.
Dacă termenul de plată nu a fost prevăzut în contract, dobânda
penalizatoare curge de la următoarele termene:
a) după 30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii sau
a oricărei altei asemenea cereri echivalente de plată;
b) dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plată este incertă sau
anterioară primirii bunurilor sau prestării serviciilor, după 30 de zile
calendaristice de la recepţia mărfurilor sau prestarea serviciilor;
c) dacă legea sau contractul stabileşte o procedură de recepţie ori de verificare,
permiţând certificarea conformităţii mărfurilor sau serviciilor, iar debitorul a
primit factura ori cererea echivalentă de plată la data recepţiei sau verificării ori
anterior acestei date, după 30 de zile calendaristice de la această dată.
Procedura de recepţie sau verificare nu poate depăşi 30 de zile.
Dacă părţile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va
aplica dobânda legală penalizatoare, calculată potrivit art. 3 din Ordonanţa
Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare
pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-
fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012 .
Potrivit ordonanței menționate, părţile sunt libere să stabilească, în
convenţii, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de
bani, cât şi pentru întârzierea la plata unei obligaţii băneşti.
Dobânda datorată de debitorul obligaţiei de a da o sumă de bani la un
anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului
scadenţei obligaţiei, este denumită dobândă remuneratorie.
Dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea
obligaţiei respective la scadenţă este denumită dobândă penalizatoare.
Rata dobânzii legale remuneratorii se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de
referinţă a Băncii Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică
monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale
a României.
În raporturile dintre profesionişti şi între aceştia şi autorităţile contractante,
dobânda legală penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă
plus 8 puncte procentuale.
În raporturile juridice cu element de extraneitate, atunci când legea română
este aplicabilă şi când s-a stipulat plata în monedă străină, dobânda legală este de
6% pe an.
Plata anticipată a dobânzii remuneratorii se poate efectua pe cel mult 6 luni.
Dobânda astfel încasată nu este supusă restituirii, indiferent de variaţiile
ulterioare.
În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu
scop lucrative (adică în raporturile dintre comercianți și dintre alți profesioniști
ce defășoară activitate cu scop lucrative), dobânda nu poate depăşi dobânda
legală cu mai mult de 50% pe an.
De asemenea, în raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei
întreprinderi cu scop lucrativ, rata dobânzii legale se stabileşte potrivit
prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2)6, diminuat cu 20%.
În raporturile dintre profesionişti, termenul de plată nu poate fi mai mare de
60 de zile calendaristice. Prin excepţie, părţile pot stipula în contract un termen
de plată mai mare, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă.
În ce privește contractile dintre profesioniști și autoritățile contractante,
acestea din urmă execută obligaţia de plată a sumelor de bani rezultând din
contractele încheiate cu profesionişti cel târziu la:
a) 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a oricărei altei cereri
echivalente de plată;
b) 30 de zile calendaristice de la data recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor,
dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plată este incertă sau
anterioară recepţiei bunurilor sau prestării serviciilor;
6
”Rata dobânzii legale remuneratorii se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii
Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului
de administraţie al Băncii Naţionale a României.
Rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 4 puncte
procentuale”
c) 30 de zile calendaristice de la recepţie sau verificare, dacă prin lege sau prin
contract se stabileşte o procedură de recepţie ori de verificare pentru certificarea
conformităţii mărfurilor sau serviciilor, iar autoritatea contractantă a primit
factura ori cererea echivalentă de plată la data recepţiei sau verificării ori anterior
acestei date.

B. Dreptul creditorului la încasarea dobânzii la dobânda datorată


Legea permite creditorului obligaţiei comerciale de plată a unei sume să
pretindă dobânda calculată la dobânda datorată pentru suma de bani neplătită la
scadenţă.
Anatocismul sau „dobânda la dobândă” capitalizează datoriile în bani prin
adăugarea dobânzii la suma datorată la care se calculează din nou dobânda.
Dobânzile se pot capitaliza şi pot produce dobânzi în temeiul unei convenţii
speciale încheiate în acest sens, după scadenţa lor, dar numai pentru dobânzi
datorate pe cel puţin un an, ceea ce presupune existenţa unui contract de
împrumut; o convenţie specială privind anatocismul, încheiată după data
scadenţei.
Cum creditorul are dreptul la acoperirea integrală a prejudiciului, dobânzile
contractuale sau legale se pot cumula cu despăgubirile. Cu alte cuvinte, dauna
efectivă sau damnum emergens se cumulează cu beneficiul nerealizat sau lucrum
cessans.
Dar dacă, debitorul întârzie în executarea obligaţiilor contractuale sau
legale băneşti, datorează fie dobânzi, fie penalităţi, fără să poată fi pretinsă
cumularea acestora.

III. Faptele de concurenţă neloială


Faptele de concurenţă neloială, descrise de art. 2 alin. 2, art. 4 şi art. 5 din
Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, sunt:

- Denigrarea întreprinderii, produselor sau serviciilor comerciantului


rival
Această faptă constă în discreditarea întreprinderii sau produsului, întrucât
comerciantul-autorcomunică sau răspândeşte afirmaţii depreciative sau
comparative la adresa sau în detrimentul unui competitor de pe piaţă în scopul
favorizării interesului comerciantului agresiv.

- Confuzia cu concurentul vătămat


Această faptă ilicită constă în crearea de similitudini cu emblema,
ambalajele sau cu alte semne de identificare ale comerciantului vătămat.

- Dezorganizarea întreprinderii rivale


Fapta ilicită prin care se urmăreşte dezorganizarea întreprinderii sau
activităţii comerciantului rival, deosebit de periculoasă, întrucât afectează
funcţionarea normală internă a întreprinderii rivalului lezat.
Modalităţile de comitere a acestei fapte, extrem de păgubitoare, pot fi:
spionajul economic, provocarea de concedieri în masă, deturnarea clientelei,
boicotul.

- Acapararea agresivă a clientelei


Fapta prin care se urmăreşte acapararea agresivă a clientelei se comite la
încheierea unor contracte comerciale prin acordarea unor avantaje sub condiţia
aducerii de către partenerul contractual a altor parteneri.
Aşa numita „vânzare cu premiu” este una dintre practicile ce evidenţiază o
conduită care afectează jocul liber al cererii şi ofertei. Într-adevăr, o astfel de
practică nu este accesibilă tuturor concurenţilor de pe piaţă, întrucât nu reflectă
calităţi manageriale, metode, sau tehnici de organizare a fondului de comerţ.
Aceste operaţiuni falsifică libera competiţie prin acapararea agresivă a clientelei
care va recurge la produsele, serviciile sau lucrările comerciantului nu datorită
calităţii, preţului sau altor însuşiri ale acestora, ci pentru a câştiga premiul
oferit.

- Publicitatea falsă
Publicitatea falsă este păgubitoare pentru concurenţi, clientelă şi
consumatori, deoarece prezintă activitatea şi/sau produsele într-un mod mincinos
şi favorabil propriei întreprinderi, prin exagerarea intenţionată a realizărilor ori
prin ascunderea nerealizărilor, pierderilor, defecţiunilor, cu scopul necinstit de
atragere a atenţiei clienţilor, în detrimentul altor competitori.
Publicitatea mincinoasă se poate realiza prin folosirea unor false denumiri
de origine sau a unor false indicaţii de provenienţă.

IV. Practici comerciale neloiale săvârșite de comercianți în raport cu


consumatorii

Consumatorii europeni sunt protejaţi împotriva practicilor comerciale


neloiale, indiferent dacă acestea sunt înşelătoare sau agresive prin dispozițiile
Directivei 2005/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai
2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa
internă faţă de consumatori şi de modificare a Directivei 84/450/CEE a
Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE şi 2002/65/CE ale Parlamentului
European şi ale Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al
Parlamentului European şi al Consiliului (Directiva privind practicile comerciale
neloiale).
Sub acest aspect, U.E. asigură acelaşi grad de protecţie tuturor
consumatorilor, indiferent de locul de achiziţionare sau de vânzare din UE.
La nivelul legislației europene se consideră că o practică comercială este
neloială în cazul în care:
este - este contrară cerințelor diligenței profesionale
și
- denaturează sau poate denatura semnificativ comportamentul economic cu
privire la un produs al consumatorului mediu la care ajunge sau căruia îi este
adresat sau al membrului mediu al unui grup în cazul în care o practică
comercială este orientată către un grup particular de consumatori.

Practicile comerciale neloiale pe care comercianții le săvârșesc față de


consumatori, pot fi clasificate în:
- practici comerciale înșelătoare
- practici comerciale agresive
- practici comerciale abuzive

A. Practicile înşelătoare
Potrivit Directivei, o practică comercială este înşelătoare în cazul în care
conţine informaţii false sau mincinoase sau dacă poate induce consumatorul
mediu în eroare, chiar dacă informaţiile oferite pot fi corecte, şi dacă poate să
determine consumatorul să ia o decizie comercială pe care nu ar fi luat-o în altă
situaţie.
Printre exemplele de asemenea acţiuni se numără informaţiile false sau
înşelătoare cu privire la:
 existenţa sau natura produsului;
 principalele caracteristici ale produsului (disponibilitatea, beneficiile,
riscurile, compoziţia, originea geografică, rezultatele aşteptate în urma utilizării
etc.);
 amploarea implicării comerciantului;
 preţul sau existenţa unui avantaj specific în ceea ce priveşte preţul;
 necesitatea unui serviciu sau a unei reparaţii
 natura, calitățile și drepturile comerciantului sau ale reprezentantului său,
precum identitatea și patrimoniul, calificările, statutul, aprobarea, afilierea sau
relațiile sale și drepturile de proprietate industrială, comercială sau intelectuală
sau premiile și distincțiile sale;
 drepturile consumatorilor, inclusiv dreptul de înlocuire sau de rambursare

Pe de altă parte, omisiunile înşelătoare apar atunci când sunt omise


informaţii semnificative de care consumatorul mediu are nevoie în contextul
respectiv pentru a lua o decizie comercială în cunoştinţă de cauză sau când
aceste informaţii sunt furnizate într-o manieră neclară, neinteligibilă, ambiguă
sau nepotrivită, fapt ce determină (sau poate determina) consumatorul respectiv
să ia o decizie de cumpărare pe care nu ar fi luat-o în alte împrejurări.

B. Practicile comerciale agresive


Deciziile comerciale ale consumatorilor trebuie să fie libere.
Ele nu pot fi luate ca urmare a utilizării unei hărţuiri, constrângeri sau
influenţe nejustificate .
Astfel, trebuie luate în considerare mai multe elemente pentru a stabili dacă
este vorba despre o practică comercială agresivă. Printre acestea se numără:
 natura, locul şi durata practicii agresive;
 eventuala folosire de limbaj şi comportament ameninţător;
 exploatarea de către comerciant a unei circumstanţe particulare care
afectează consumatorul cu scopul de a influenţa decizia acestuia;
 eventuale condiţii necontractuale disproporţionate impuse consumatorului
care doreşte să-şi exercite drepturile contractuale (cum ar fi dreptul de a
rezilia contractul sau de a se orienta spre un alt produs sau comerciant).
Drept urmare, o practică comercială se consideră agresivă în cazul în care,
analizând faptele și ținând seama de toate caracteristicile și circumstanțele,
modifică sau poate modifica în mod semnificativ, prin hărțuire, constrângere,
inclusiv prin forță fizică sau printr-o influență nejustificată, libertatea de alegere
sau conduită a consumatorului mediu și, prin aceasta, îl determină sau îl poate
determina să ia o decizie comercială pe care nu ar fi luat-o în altă situație (Ex:
vânzarea nesolicitată; comerciantul solicită plata pe loc sau plata ulterioară
pentru produsele pe care le furnizează dar pe care consumatorul nu le-a solicitat
sau solicită rambursarea sau păstrarea lor; comerciantul efectuează vizite
personale la domiciliul consumatorului, ignorând solicitarea acestuia de a pleca
sau de a nu reveni)

C. Practici comerciale abuzive


Practicile comerciale neloiale abuzive se regăsesc în Anexa I la Directiva
antemenționată.
În esență, acestea sunt:
Publicitatea-capcană – practica de a propune cumpărarea produselor la un preț
declarat fără a se menționa că există motive rezonabile
pentru care comerciantul poate considera că nu va putea
furniza, el însuși sau prin intermediul unui alt comerciant,
produsele respective sau produse echivalente la prețul
declarat pentru o anumită perioadă și în cantități
rezonabile ținând seama de produsul respectiv, de
amploarea publicității și de prețul declarat (nu deține stoc
suficient)
Gratuitatea fals oferită – crearea unor impresii false asupra unor oferte prin
descrierea produselor ca fiind gratuite, ca fiind bonus,
discount, sau fără taxe, deși în realitate consumatorul nu
beneficiază de aceste oferte
Câștigarea de premii – practica de a afirma în cadrul unei practici comerciale
organizarea unui concurs sau posibilitatea câștigării unui
premiu fără a acorda premiile specificate sau echivalentul
acestora, ori inducerea ideii că consumatorul va dobândi
un premiu, ceea ce provoacă dorința de cumpărare, deși
câștigul e condiționat de plata unei sume de bani sau de
un cost suplimentar.
Afirmațiile mincinoase – practica de a afirma în mod neîntemeiat că un produs
tratează boli, disfuncții sau malformații, ori că are
proprietăți miraculoase
Reportaje publicitare anonime – practica de a folosi conținutul editorial din
mass-media pentru a promova un produs, în cazul în care
comerciantul a plătit pentru această promovare, fără a
specifica acest lucru prin conținut ori prin imagini sau
sunete pe care consumatorul le poate identifica ușor
Metoda bulgărelui de zăpadă – practica de a crea, a exploata sau a promova un
sistem de împrumut piramidal în cadrul căruia un
consumator plătește o cotizație în schimbul posibilității
de a primi o parte din sumele provenite în special din
cotizațiile pe care le vor plăti noii membri și nu din
vânzarea sau consumul produselor.