Iertare din nou vreau să -ţi cer

Într-un stil cu m ult m ai subţire,

Cu ochii şi mîna spre cer

Şi cu intonări de psaltire.

O, tu, frum oaso, de care -m i atîrnă

Viaţa-şi care-m i alungi

Din cale pe palida cîrnă,

Num ai c-o rază din genele-ţi lungi,

Iartă-m ă că plouă şi -i ceaţă,

Că oam enii-s răi, că pînea nu-i bună,

Că nu se găs eşte nim ica în piaţă,

Că, noaptea, nu-i lună.

Iartă-m ă, scum po, că te ador şi

Acum şi pururi, cu suflet curat,

Iartă-m ă că apraope în fiece zi

Quod tentabam dicere versus erat.

Aş vrea să-ţi placă orice cuvînt

Ce ţi-l rostesc şi e de prisos ca

Să-ţi declar că vreau să-ţi şi cînt

Aria celebră din Tosc a.

Iartă-m ă de toate. Zîm beşte şi spune

Ca să se facă brus c prim ăvară.

Şi ca să ve zi o m inune:

Cum m ă sui pe-un curcubeu ca pe-o scară.