INGRIJIREA PALIATIV

Ce este ingrijirea paliativa dupa OMS:

este ingrijirea activa si totala a pacientilor a caror boala nu mai raspunde la tratament curativ. Controlul durerii
si al simptomelor specifice, abordarea aspectelor sociale, psihoemotionale si spirituale, detin un rol primordial
in ingrijire.

Scopul ingrijirii paliative este asigurarea vietii bolnavului si a familiei

Pacientii cu cancer, pacientii cu sida,bpoc, insuficientele de organ cronice, boala de neuron motor, bolile cu
speranta de viata limitata la copii.

Caracteristicile ingrijirii paliative. Trateaza pacientul si nu boala, imbunatateste calitatea vietii, sustine viata si
considera moartea ca pe un proces normal. (tratat holistic), nu grabeste si nu amana moartea, considera
pacientul si familia ca pe o unitate de ingrijire, ingrijirea holistica (echipa interdisciplinara).

Obiectivele ingrijirii paliative:

1. Maximizarea calitatii vietii

2. Inlaturarea durerii si a simptomelor fizice.
3. Acordarea suportului psihoemotional, spiritual si social.
4. Sprijinirea familiei in timpul bolii si dupa decesul acestuia
5. Echipa holistica : Medic, asistent, psiholog, asistent social, si asistent spiritual.

Care sunt principiile ingrijirii paliative:

1. Imi pasa: intelegere si compasiune a tuturor aspectelor suferintei

2. Daruire
3. Capacitatea de a face fata situatiilor complexe
4. Respect pentru fiecare pacient
5. Respect pentru consideratiile culturale
6. Respect pentru locul de ingrijire dorit de pacient

Ingrijirea inseamna: o buna comunicare, terapii si investigatii adecvate, intalnire interdisciplinara, prevenirea
crizelor, reevaluarea permanenta si suport pentru familie

Durerea: Cel mai mare mostru chiar mai mare decat moartea....al omenirii (alter Schwaitzer, demon al
omenirii mai mare decat moartea)

Astenia, constipatia, dispneea, insomniile, depresia, inapetenta sau anorexia, greturi varsaturi si confuzie
(afectiuni intalnite in paliative). Cel mai frecvent insa apare durerea in oncologice

Incidenta durerii in tumorile cele mai frecvente. De la cele mai dureroase la cele mai putin dureroase

1. Tumorile osoase
2. De col uterin
3. Tumorile gastrice
4. Tumorile bronhopulmonare
5. Tumorile genitale masculine si feminile
6. Tumorile pancreatice
7. Tumorile mamare
8. Tumorile intestinale.
9. Tumorile renale.

Tipurile de durere.

1. Nociceptiva si Neuropatica periferica sau centrala

2. Simpatetica
3. Break through- cresterea tranzitorie a intensitatii in durere pe un fond moderat sau usor

In functie de raspuns la opioide durerea este

Opioid Responsiva =viscerala

Semiresponsiva- Durerea neuropatica

Opioid rezistenta= contractura musculara

Dupa aspectul temporal este acuta sau cronica

Durerea acuta ca si caracteristici este intensa, puternica, localizata. Dureaza intre o secunda si cateva
saptamani. De obicei este rezultatul unui traumatism brusc al tesutului. In general se diminueaza odata cu
vindecarea. De obicei raspunsul fizic este previzibil = reactia de lupta – Cum se manifesta- Ritm si T.A
crescuta, neliniste, agitatie, tensiune musculara, traspiratii, gemet, grimaz.

Durerea cronica este de obicei surda fara o localizare precisa. Este durerea care persista mai mult decat
cateva saptamani si de obicei este rezultatul unei imbolnaviri grave. Rareori este insotita de semne de
activitate ale sistemului nervos autonom. Ne poate face sa afirmam ca pacientul nu pare sa aiba dureri. In
schimb este insotita de reactii vegetative : insomnie, scaderea interesului pentru viata, scaderea libidoului,
scaderea apetitului, anorexie, constipatie, modificari de personalitate.

Cauzele cele mai frecvente ale durerii: tumorile (Cancerul direct), metastazele in general (osoase etc),
terapia medicamentoasa, chirurgia, radio, chimio sau alte afectiuni care nu sunt legate de cancer si pot da
durere.

Evaluarea Durerii: Este abilitatea de a diagnostica si de a face un plan de tratament initial

Evaluarea durerii se face ptr 2 tipuri de pacient. Cei care comunica verbal si cei care nu

Cei care pot comunica verbal: In evaluarea durerii ne intereseaza.

1. Localizarea: interna sau externa. De cele mai multe ori folosim imagini ale corpului iar pac hasureaza
zona corpului
2. Descrierea: palpitanta, vie ascutita, surda
3. Intensitatea: pe diverse scale. Scala unidimensionala, cea mai frecvent folosita este scala analog
vizuala. Trasam o linie si 2 limite. O-5 (5 durere maxima) pac apreciaza . O alta scala este cea
multidimensionala ce evalueaza si calitatea durerii (adica tot intre 0 si 5 0 insemnand fara durere 5
durere insuportabila 1 usoara, 2 deranjanta 3 chinuitoare 4 grav 5 insuportabila.
4. Durata: poate sa fie constanta, intermitenta, sau de scurta durata.
5. Care sunt factorii care produc si accentueaza durerea?
6. Care sunt factorii care opresc sau atenueaza durerea?
7. Efectul durerii asupra: somnului, alimentatiei, capacitatii de desfasurare a activitatilor zilnice,
capacitatii de a participa la activitati recreative, efectul durerii asupra emotiilor, asupra puterii de
concentrare si asupra relatiilor sociale.
8. Alte simptome care insotesc durerea, greata, somnolenta, ameteala, constipatie sau diaree.

Cum evaluam durerea la un pacient care nu comunica verbal, confuz.

Diagnosticul ne poate comunica nivelul durerii: ex : metastaze osoase.

Exista o serie de indicii nonverbale: grimasa, incruntare, musculatura faciala tensionata, mainile si
picioarele tinute strans pe langa corp, contractura musculara, postura neobisnuita, apasarea sau masarea
zonelor dureroase, nervozitate sau neliniste, inactivitate sau pozitie linistita, suspine insotite sau nu de
miscare, repetarea unor cuvinte sau propozitii.

Alta categorie. Pacientii care neaga durerea:

1. Comportamentul pacientului: Ca este o atitudine speciala....grimaz, suspin, etc. Apoi avem dg care ne
poate indica prezenta unei dureri. Apoi exploram posibilele cauze ale negarii durerii. Negarea boli,
teama de dependenta medicamentoasa, costul medicamentelor, dorinta de a nu crea griji celorlalti
membri ai familiei. Teama de injectii, incapacitatea de a sesiza durerea, vizitele ineficiente ale
personalului de ingrijire.

Pentru unii pacienti au un concept despre durere gresit interpretat (dinsconfort etc)

Durerea. Tribut pe care il plateste pacientul pentru pacate, pentru a ramane in viata. Anumite valori,
conceptii spirituale, ce determina pacientul sa nu vorbeasca despre propria durere.

Cand administram analgezicul, trebuie sa tinem cont de etiologie, de diagnostic, de preferinta pacientului.
Se prefera administrarea orala sau rectala si apoi cea cutanata.

Analgezicele au fost impartite in 3 clase pe o scara. Scara de analgezie OMS.

Trapta1 : Care medicamente si dozele maxime (doze mult mai mari decat cele in mod obisnuit deoarece
scopul este sa alin durerea si sa imbunatatesc calitatea vietii)

Paracetamolul (antipiretic, analgezic in doze mari (doza maxima 6 grame pe zi) Diclofenac (200mg zi)
Ibuprofen AINS (2g zi) Naproxen (1g zi) Piroxicam (40mg zi) Indometacin (150mg zi)

Treapta 2 : Contine Codeina, Doza maxima este de 360 mg zi tramadol 600mg zi, Dehidrocodeina ( 360 mg
zi)

Treapta 3: Contine Morfina, Hidromorfon, Metadona, Pentanil, Oxicodon, Petidina (mialgin) Aici nu exista
doza maxima....doza maxima este doza la care se amelioreaza durerea ( Doza optima)

In treapta 1 se adm pana la o intensitate a durerii de 4 (de la 1 la 10)

In clasa 2 la o intensitate a durerii de maxim 6. Iar de la 7 incep sa administrez clasa 3.

Exista o regula.

1. Ca medicam de treapta 3 nu au doza maxima. Si ca treapta 1 se poate combina cu 3 si cu 2. Dar

niciodata 2 cu 3.
Constipatia (simptom) Incetinirea tranzitului intestinal cu intarzierea eliminarii materiilor fecale.
Criteriile constipatiilor: frecventa, cantitatea, consistenta.
Tipurile de constipatii: de transport, de evacuare, de retentie, prin obstructie, si deficit de reziduu.
Cauzele constipatiei: Imobilitatea, reducerea tonusului muscular general, medicamentele in principal
opioidele, pareza muschilor abdominali, deshidratarea. Alterarea aportului alimentar, obstructie
intestinala cauzata de tumora sau de compresie abdominala, sau compresie din exteriorul colonului.
Complicatiile constipatiei: Durere colicativa, Retentie urinara, infectii urinare , polachiurie, false
diaree, incontinenta fecala, confuzie sau agitatie,cefalee, subfebrilitate,
Regulile generale (atunci cand tratam o constipatie)
Cand incep trat cu opioid ii dau si un laxativ de inmuiere ca profilaxie. Cresterea dozei de opioid nu
inseamna si cresterea dozei de laxativ.
Inainte de laxativele rectale folosim laxativele orale. Folosim o combinatie de laxative. Laxative de
inmuiere si laxative stimulante, numai ca inainte de a incepe sa dam tratamentul trebuie sa amintim
pacientului ca, trebuie sa creasca aportul de fluide, ca trebuie sa creasca aportul de fructe, incurajam
mobilitatea, incurajam pacientul sa mearga la toaleta, asiguram intimitatea,. Asiguram si o toaleta
inalta pentru confort. La pacientul terminal nu se recomanda clisme evacuatorii (sunt traumatizante si
ineficiente) Orice constipatie trebuie tratata la inceput cu laxative de inmuiere si apoi de stimulare a
persistaltismului. Daca apare diareea se opreste timp de 48 h dupa care se reia cu o doza mai mica.
La pacietul cu Colostoma se poate adm pe colostoma supozitoare, microclisme, daca exista fecalom se
recomanda clisme inalte.
Clasificarea laxativelor orale:
Laxative de inmuiere, de volum precum metilceluloza, de lubrefiere . ulei de parafina), agenti
osmotici- lactuloza, Laxativele de stimulare ale peristaltismului, glucolax si senna.
Laxativele de volum (taratzele =4-6 linguri pe zi) Metilceluloza 500 mg de 2-3 ori pe zi. Prune smochine
curmale. Necesita cantitati mari de apa daca nu face fecalom, daca nu poate bea atunci nu i se dau
Lactuloza, hidroxid de magneziu (au gust amar) se poate evita prin suc de lamaie.
Rapid = sulfat si hidroxid de magneziu. Daca dorim sa asteptam 2-3 zile Lactuloza. Iar ulei de parafina
(de inmuiere) mare grija ca exista riscul mai ales la batrani care nu pot inghiti foarte bine risc sa se
duca pe alta parte ))).
Disacobilul actioneaza dupa 6 ore. Iar la clisme – ulei de masline, arahide, parafina.
1-3 h ulei de racin
6 h disacodil sena
2-3 zile tarata, ulei de parafina, lactuloza.
Cum alegem laxativul, ma intereseaza in primul rand efectul si mecanismul constipatiei
Dozele de laxativ se titreaza (stabilesc in functie de raspuns si reactii adverse
Profilaxia constipatiei atunci cand dau opioid. Laxative de volum daca se consume suficiente lichide.
Daca dau de stimulare trebuie sa dau neaparat si de inmuiere
Ingrijiri paliative a doua lectie. 15 decembrie ora 2 lucrare.

Pe data de 6 la ora 15:30 predare .....

DIAREEA. Inseamna eliminarea fecalelor peste 250g in 24h sau mai inseamna o frecventa crescuta a scaunelor.
Mai mult de 3 scaune pe zi ....SAUUUU sau chiar daca avem 2 scaune sunt lichide sau semilichide .

Cauzele in paliative. Abuzul de Laxative: In constipatie cand dam laxative.

Datorita altor cauze decat abuzul de laxative.

Intoleranta la lactoza (se intrerupe administrarea= trece diareea)

Consumul de antiacide:

Chimioterapia

Insuficienta pancreatica

Tumorile endocrine

Malabsorbtia sarurilor biliare

Enterita de iradiere dupa tratamentul radioterapic.

Colita pseudomembranoasa secundara consumului de AB.

Paraziti. De cauza infectioasa, giardia, infectia clostridium, obstructia partial intestinala

In paliative cea mai frecventa este din cauza abuzului de laxative.

Diareea din fecalom. O falsa diaree...e ca si cum al bloca ceva intestinul, si da o senzatie ca scaunul este apos,
se strecoara pe langa fecalom.

Evaluarea: Cum se face? Ce intrebari punem

Frecventa anterioara a defecatiilor

Aspectul scaundelor daca contine steatoree (grasimi) melena, fecalom etc

De cand are diaree

Evaluam dieta, medicatia. Daca este nevoie facem anume examene. Radiografie abdominala pe col

Terapia: medicatia:

1. Metode nefarmacologice, ingrijim pielea pielea perianala cu un unguent, oxid de zinc care sa protejeze
mucoasa, sau pansament uscat pentru a preveni iritatia.
2. Dpdv al medicatiei: cloperamin 4mg initial apoi 2 mg dupa fiecare scaun. Daca avem de-a face cu o
cauza infectioasa incepem sa dau AB: metronidazol, ciprofloxacin, Microclisme cu steroizi (
hemicortizon rectal)
3. Scaderea fibrelor din dieta
4. Sa verificam daca exista sau nu fecalom.

Disfagia. Dificultate la inghitire. Odinofagia. Durere la inghitire

Incidenta acestei disfagii creste in neoplasmul de cap ,gat esofagian, neoplasm gastric.
Deglutitia are 3 timpi, bucal, faringian si esofagian.

Ce este normal in timpul bucal: bolul alimentar asezat in zona dorsala a limbii, varful limbii preseaza palatul
dur, si odata cu contractia muschiului milohiloidian bolul alimentar este propulsat in faringe. In disfunctie
apare scurgerea alimentelor din gura si salivei si retentia alimentelor in gura mult timp

Timpul faringian dureaza o cincime de secunda si este declansat in mod normal de stimularea receptorilor
localizati la nivelul istmului bucofaringian. In mod anormal se produce inecarea, tusea, oprirea deglutitiei prin
lipirea alimentelor in gat sau se produce regurgitare nazala.ù

Timpul esofagian. Undele peristaltice esofagiene propulseaza alimentele in stomac. In mod patologic senzatia
este de lipire sau oprire a alimentelor retrosternal.

Poate aparea durere retrosternala sau la nivelul gatului.

Cauzele disfagiei in cancerul avansat.

1. Obstructii date de tumora.

2. Infiltrare tumorala a peretilor faringo esofagieni.
3. Compresie externa.
4. Invazia tumorii la nivelul bazei craniului.
5. Xerostomie: gura uscata.
6. Infectii bacteriene.
7. Anxietate.
8. Depresie
9. Hipercalcemie
10. Slabiciune extrema in pacientul terminal
11. Cauzele asociate tratamentului, chimio, radio chirurgical, medicamentos cu metoclopramid de
exemplu.

Cum evaluam disfagia?

1. In functie de informatia pe care ne-o da pacientul:

2. Scurgerea alimentelor sau salivei din gura – poate sa fie datorita ocluziei incomplete a buzelor,
alterarea sau absenta refluxului de deglutitie. Sensibilitate redusa a limbii si a buzelor (daca si le
musca) Regurgitatie nazala- disfunctie a aparatului moale. Daca exista reziduu alimentar in gura=
Controlul redus al buzelor sau a limbii, fie alterarea sau absenta reflexului de deglutitie sau absenta lui.
Pacientul are nevoie de lichide ptr a putea inghiti. Exista posibilitatea de reducere a controlului limbii.
3. Pacientul apleaca capul in timpul inghitirii. Se intampla in reflexul de deglutitie intarziat.
4. Lipsa constientizarii pozitiei alimentelor in gura este datorata pierderii senzoriale
5. Tusea, inecarea, apare datorita controlului redus al limbii sau intarzierea sau absenta reflexului de
deglutitie.

Care sunt masurile specifice pe care le luam

De exemplu daca a aparut din cauza unor med: metoclopramide, reducem doza, sau incetam trat.
Candidoza, badijonaj etc tratam candidoza ) Alimentele care le ia sa fie semilichide, moi si in acelasi timp
cantitatea sa fie mai mica pac sa poata mesteca si inghiti.(fcandidoze luconazol distatin) Anumite
medicamente care ajuta remiterea regurgitarii, Daca exista xerostomie (gura uscata) fie dureri de buze sau
saliva artificiala (contraindicat este glicerina) ca usuca si mai tare. De asemenea nu Lamaie. Daca avem
Mucozite postchimioterapice se clateste gura cu glorhexidina, corsodin. Daca face obstructie tumorala,
edem se da dexametazona cam 16mg zi (2 fiole) sau se face iradierepe edem.
 Sfaturi nemedicamentoase f utile la pac cu disfagie. Pac sa se alimenteze mereu in sezut, si ii sustinem
capul. Progresele medicale sunt puse in timpul alimentatiei. Mesele sa fie fm din alimente moi si usor de
mestecat. Si in cantitati mici.

Sa amintim pac ca trebuie sa mestece f bine. Eventual asezam langa masa pac o ceasca cu supa, ceai, lichid
care sa il ajute. De asemenea acolo unde disfagia este importanta alimentele sa fie in stare lichida sau
semilichida. Se evita folosirea painii moi deoarece se lipeste de cerul gurii. Face rau...logic nu?

De asemenea se evita ouale fierte prea tari, alimentele atoase, pieptul de pasare, fructele dure = marul.

Avem parte de disfagii importante daca face imposibila alimentarea sa nu moara prin inanitie se face hidratare
si alimentare asistata parenteral. Trebuie sa tinem cont de opinia pac, familiei, si a medicului f important.
Viteza de deteriorare a pacientului. In ultimele sale 72 h de viata etc nu il traumatizam asa.

Sa nu ii faci perfuzii iv....ptr ca il incarc si se rasfrange catre ficat....aceste lichide se extravazeaza in tesuturi si
se umfla. (Muribunzi indopati de hrana )))) hidratarea sau alim la pac terminali nu este benefica

Doar ii ingreunezi situatia. Moare horcaind ))

Cand Calea parenterala este eficienta trebuie sa o utilizam maxim o saptamana. Pacientii se obisnuiesc sa fie
perfuzati si nu mai vor sa consume lichide. Ceea ce depaseste 7 zile exista riscul sa il incarci. Este indicat cand
exista o obstructie totala esofagiana si faringiana.

O alta cale de alimentare este prin aplicarea tubului nazogastric (tot cale enterala) se poate fl peste 1
saptamana. Are si ea contraindicatiile ei. Contraindicata in tumorile gastrice, esofagiene.

Escarele sunt alte probleme importante pe care le fac pacientii terminali.

Escarele sunt zone de tesut mort. Dar rezultatul tulburarilor sangvine si limfatice De la nivelul pielii si
tesuturilor subiacente ca urmare a compresiei si a forfecarii.

Factorii predispozanti. O serie de factori intrinseci si extrinseci

Intrinseci= varsta inaintata, deficitul neurologic, afectiunile vasculare, deficitele nutritionale, deshidratarea,
diabetul, septicemiile, obezitatea, casexia, sedarea

Factorii extrinseci= compresia, fortele de forfecare (cutarea tegumentului dar si a pliului, cearsafului etc)
Incontinenta, transpiratia, imobilizarea, igiena precara, utilizarea de musama sau de foi de plastic,
imbracamintea improprie (produse sintetice) Medicatii.: Compresia sau presiunea care se exercita este
rezultatul fortei de gravitatie. Poate comprima vasele de sange provocand ischemie, inflamatie si necroza.

Gradele de evolutie ale escarelor.

Gradul 1 eritem tegumentar cu microcirculatie intacta.

Gradul 2 eritem microcirculatie afectata apar escoriatii superficiale si vezicule.

Gradul 3 pierderea de substanta din grosimea pielii si a tesutului subcutanat si prezenta exsudatului.

Gradul 4 afectarea fasciei profunde, distrugerea musculaturii pana la os, aparitia exsudatului si a necrozei.

Gradul 5 aparitia fistulei.

Evaluarea escarelor: Istoricul: data eficacitatea tratamentului. De cand au aparut escarele. Localizare,
dimensiune, gradul escarelor, prezenta exsudatului, a hemoragiei sau a necrozei.

Durerea si prezenta semnelor de infectie.

Factorii care influenteaza negativ evolutia: radioterapia, steroizii, subnutritia, prezenta sau absenta tesutul de
granulatie, impactul psihologic, anxietatea, depresia. Obiectivele tratamentului. Pe langa tratamentul escarelor
ne intereseaza mentinerea calitatii vietii. Vindecarea escarelor, prevenirea agravarii escarelor, controlul durerii
si al disconfortului. Controlul mirosului si al exsudatului. Prevenirea infectarii escarelor si reducerea
hemoragiei.

Fiziologia vindecarii plagilor inclusiv a escarelor are 4 faze de vindecare

1. Faza acuta inflamatorie este faza in care se elibereaza histamine din celulele lezate si migreaza
leucocite catre locul afectat
2. Faza de distrugere: este faza in care se elimina tesutul mort de catre macrofage si polimorfonucleare.
3. Faza proliferativa, in care se infiltreaza plaga cu noi vase de sange, sprijinite de tesut conjunctiv.
4. Faza de maturizare: faza in care apare reepitelizarea, contractia marginilor plagii, si reorganizarea
tesutului conjunctiv.
Vindecarea plagilor este de 2 tipuri. Primara si secundara
Primara = are loc la plagile chirurgicale. Cand cele 2 buze ale plagii sunt tinute apropiate prin sutura. Se
produce de prima intentie
Secundar= este la plagile cu lipsa de substanta. Acolo unde tesutul de granulatie hranit de capilare noi
dezvolta la marginile plagii celule epiteliale ce migreaza spre centrul plagii.
Exista si factori care intarzie vindecarea: radio-chimio, deshidratarea, hipoxia,exsudatul in exces,
scaderea temperaturii locale, prezenta necrozei, corpi straini, infectii, traume, edemul, inflamatia.
Scaderea temperaturii locale: expunerea plagi ila temp ambianta si irigarea plagii cu temp sub
temperatura corpului incetinesc, inceteaza procesele vindecarii cu 3 pana la 8 ore
Niciodata o plaga nu se va vindeca mai repede in mediu uscta. Deshidratarea prin expunerea plagii la
aer intarzie vindecarea. Ptr ca migrarea celulelor epiteliale in plaga este impiedicata in mediul uscat.
Care este principiul vindecarii in mediul umed: fluidul produs de placa se numeste exsudat. Exsudatul
mentine umeda plaga dar in acelasi timp asigura si necesarul de proteine, de electroliti, de glucoza.

Si tot exsudatul datorita continutului de leucocite lupta impotriva bacteriilor. De aceea vindecarea plagii are
loc de 3 ori mai repede in mediul umed fata de mediul uscat.

Modul de curatare a plagii: Folosesc o seringa de 20-30 ml cu ac fin de 18. Prin irigare si presiune indepartez
corpii straini (fluidul la temperatura corpului) Dupa schimb acul cu unul mai gros ptr ca ma intereseaza sa
pastrez fluidul in interiorul plagii. Pastrez mediul umed si aplic compresa umeda.

Solutiile pe care le folosim si efectul lor asupra tesutului nou ce se produce ( tesut de granulatie)

Folosirea antisepticelor.

Solutii pe baza de clor. Cloramina – sunt cito-toxice, inhiba circulatia in capilare, sunt toxice pentru tesutul de
granulatie, mentin inflamatia plagii, si irita pielea sanatoasa.

Apa oxigenata: distruge tesutul de granulatie, macereaza pielea sanatoasa, exista risc de embolie la irigarea
plagilor inchise(mai ales a celor cavitare inchise) si poate cauza durere la contact.

Ovidon iodat sau Betadina Intarzie vindecarea si da risc de toxicitate la iod (mai ales in plagile mari).
Serul fiziologic la temperatura corpului este cel mai indicat. Daca nu....apa care este filtrata la temperatura
corpului....sunt mult mai bune decat celelalte toate substante, prin irigare.

Vechiul sinerdol era foarte bun ptr plagile suprainfectate.

Care sunt criteriile unui pansament ideal: Trebuie sa permita indepartarea exsudatului in exces si a compusilor
toxici.

Sa fie non-aderent. Sa mentina umiditatea. Sa permita schimburile gazoase, sa fie impermeabil pentru bacterii.
Sa fie un bun izolator termic. Sa nu aiba efect toxic. Sa nu deranjeze si sa fie comod pentru pacient. Sa
protejeze plaga de alte traumatisme.

Profilaxia escarelor.

Igiena generala completa si corecta. Si dat cu crema de oxid de zinc

Sa mentinem integritatea tegumentului.

Sa reducem presiunea forfecarii.

Amelioram starea de nutritie (hidratare)

Evaluarea si tratarea incontinentei.

Controlul durerii.

Observarea regulata a punctelor de presiune.

Educarea pacientului si a familiei.

Evitarea frecarii cu prosopul a tegumentului sau cu alcool, masajele riguroase, sapunarile dese, folosirea
pudrei de talc.