Sociolog Si Psihologie Student

Release by MedTorrents.
com
Teste la sociologie si psihologie

1)Atitudinea este:
a) dispoziţie internă a individului
b) percepţia şi reacţiile persoanei faţă de un obiect sau subiect.
c) rezultatul experienţei.
d) poziția internă adoptată de o persoană faţă de o altă persoană, fenomen, obiect, sau de situaţia socială în care este pusă.
e) opinia persoanei
2)Rolul atitudinii este:

a) de explicare a relaţiilor care există între stimuli şi răspunsul subiectului.
b) de afirmare a poziţiei sale
c) de a evalua ceva
d) de a-şi exprima opinia
e) de cunoaştere a obiectelor, fenomenelor.
3)Atitudinile au următoarele componente distinctive:

a) cognitivă
b) afectivă a
c) comportamentală
d) morală
e) raţională
4)Proprietăţile atitudinilor:
a) valenţa
b) intensitatea;
c) centralizarea
d) afectivitatea
e) accesibilitatea
5)Funcţiile atitudinilor:
a) de cunoaştere
b) de adaptare
c) funcţia expresivă
d) funcţia de apărare a eu-lui.
e) funcţia demonstrativă
6) Teoria echilibrului cognitiv presupune că:

a) omul are tendinţa de a menţine un echilibru între ceea ce cunoaşte şi ceea ce face.
b) judecăţile sau aşteptările unei persoane referitor la un aspect din mediul social nu ar trebui să între în contradicţie cu
judecăţile sau aşteptările referitor la alte aspecte ale acestui mediu.
c) judecăţile sau aşteptările unei persoane referitor la un aspect din mediul social nu ar trebui să între în contradicţie cu
judecăţile sau aşteptările altei persoane referitor aceste aspecte.
d) defineşte starea individului în cazul în care acesta se confruntă cu două cunoştinţe contradictorii.
e) defineşte opiniile indivizilor referitor la un aspect sau altul social.
7)Rezistenţa disonanţelor cognitive de natură comportamentală se alimentează din următoarele surse:

a) conştiinţa unor posibile pierderi.
b) justificarea comportamentului de alte circumstanţe.
c) imposibilitatea schimbării cauzată de anumite stări psihice.
d) incompetenţa individului.
e) natura acţiunilor lui.
8)Factorii care condiţionează schimbarea de atitudine

Release by MedTorrents.com
a) credibilitatea sursei
b) atractivitatea sursei
c) puterea şi sexul sursei
d) auditoriul
e) mesajul
9)Unele strategii de rezistenţă la persuasiune sunt:

a) inocularea
b) doparea
c) expunerea selectivă
d) disonanţa cognitivă
e) critica deschisă
10)Există mai multe forme de influenţă în scopul schimbării de atitudini.

a) influenţă exercitată prin forţă sau autoritate.
b) prin persuasiune.
c) prin angajament liber-consimţit
d) prin manipulare
e) prin amorsare
11)În situaţia de influenţă forţată:

a) ideile cuiva pot fi influenţate‚ obţinându-se supunerea la o acţiune necorespunzătoare opiniilor persoanei.
b) subiectul ia decizii raționale
c) această influenţă se realizează uşor‚ deşi ar părea că subiectul deţine posibilitatea de alegere.
d) subiectul caută alternative
e) subiectul devine autoritar
12)Persuasiunea este:
a) procesul prin care interlocutorul este convins să facă ceva.
b) procesul prin care interlocutorul se convinge singur de ceva
c) voinţa omului de a face ceva
d) orientarea spre scop a persoanei
e) decizia persoanei de a face ceva
13)Numim manipulare:
a) acţiunea de a influența prin mijloace specifice opinia publică
b) situaţia cînd persoanele au impresia că acţionează conform ideilor şi intereselor proprii.
c) convingerea în ceva a altei persoane
d) convingerea în ceva a altei persoane
e) metodă de influenţă a opiiniilor cuiva
14)Tehnica "piciorul în uşă":

a) constă în a cere mai mult pentru a obţine necesarul.
b) presupune obţinerea „a ceva" prin a cere puţin înainte de a cere mai mult.
c) este o metodă de manipulare
d) este o metodă de persuasiune
e) este o metodă de amorsare
15)Tehnica "uşii în nas" sau „uşii în frunte" recurge la:

a) este o metodă de manipulare
b) a cere mai mult pentru a obţine necesarul.
c) este o metodă de persuasiune
d) este o metodă de amorsare
e) obţinerea „a ceva" prin a cere puţin înainte de a cere mai mult.
16)Amorsarea este o tehnică ce constă în:
a) a-l obliga pe subiect să ia o decizie
b) ascunderea unor inconvenienţe
c) evidenţierea unor avantaje fictive, adevărul fiind dezvăluit după aceea.
d) dezvăluirea treptată a informaţiei despre produs sau ofertă
e) toate răspunsurile sunt corecte
17)Atitudinile se formează prin:

a) conformare
b) identificare
c) cooperare
d) interiorizare
e) demonstrare
18)Influenţa socială presupune:

a) orice acţiune exercitată de o persoană sau un grup social orientată spre modificarea opţiunilor şi manifestărilor unei
alte persoane.
b) acţiuni cu aplicarea de tehnici speciale
c) comportament desfăşurat cu intenţia de a îndeplini expectanţele normative ale grupului aşa cum sunt ele percepute de
către individ.
d) că ideile cuiva pot fi influenţate‚ obţinându-se supunerea la o acţiune necorespunzătoare opiniilor persoanei.
e) poziția internă adoptată de o persoană faţă de o altă persoană, fenomen, obiect, sau de situaţia socială în care este pusă.
19)Influenţa socială apelează la:

a) constrângere,
b) persuasiune,
c) manipulare,
d) învăţare socială
e) obedienţă
20)Facilitarea socială se referă la:

a) ameliorarea performanţei subiectului în public
b) ameliorarea performanţei subiectului în situaţia în care subiectul se află singur.
c) evaluarea membrilor unui grup pe baza imaginii stereotipe asupra grupului respectiv.
d) atitudine prestabilită faţă de fiecare individ, membru al unui grup, care este susţinută doar de apartenenţa acestuia la
grup.
e) o activitate de supunere
21)Atitudini părtinitoare în grup:

a) stereotipul,
b) prejudecata
c) judecata
d) discriminarea
e) critica
22)Stereotipul este :
a) abilitate de comunicare
b) imagine-clişeu
c) capacitate creatoare
d) idee fixă de tonalitate afectivă
e) credinţă referitoare la o categorie.
23)Structurile cognitive şi afective stabile asupra grupurilor sociale, împărtăşite de un număr important de
membri ai societăţii la un moment istoric dat se numesc:
a) prejudecăţi
b) stereotipuri
c) discriminări
d) atutudini
e) opinii majoritare
24)Strategiile de diminuare a prejudecăţii presupun:

a) mobilitatea individuală.
b) creativitatea socială.
c) concurenţa socială.
d) dinamica socială
e) organizarea socială
25)Discriminarea reprezintă:
a) tratarea de cele mai multe ori diferenţiat-ostilă aplicată unei persoane în virtutea apartenenţei acesteia la un anumit
grup social.
b) atitudine prejudiciantă, cu efecte negative asupra celui vizat.
c) o trăsătură de personalitate
d) un rezultat al comportamentului antisocial
e) comportament injust la adresa membrilor unui grup faţă de care există prejudecăţi negative.
26)Influenţa prin forţă:

a) urmăreşte scopul căpătării unei modificări de comportament.
b) produce şi o modificare a ideilor şi opiniilor.
c) urmăreşte scopul căpătării unei schimbări de atitudine.
d) duce la obedienţă
e) necesită capacitate de convingere
27)Manipularea este:
a) acţiunea de a influența prin mijloace specifice opinia publică.
b) o strategie care induce spre ideea că oamenii acţionează conform ideilor şi intereselor proprii.
c) o tehnică de persuasiune
d) o tehnică de obţinere a profitului
e) o tehinică de conducere
28)Manipularea se mai numeşte şi:

a) violenţă simbolică
b) supunere fără constrângere
c) forţa opiniei majoritare.
d) persuasiune
e) aversiune
29)Prin fapte sociale înţelegem:

a) rezultate ale activităţii colective a oamenilor
b) actiuni ale oamenilor care răspund unor imperative sociale.
c) fapte care se impun individului de la naştere
d) acţiunea de a influența prin mijloace specifice opinia publică.
e) un rezultat al categorizării sociale.
30)Exemple de fapte sociale sunt:

a) familia
b) sexul persoanei
c) sistemul economic
d) sistemul de educatie
e) obiceiurile
31)Faptul social este:
a) orice fel de a face, fixat sau nu, capabil să exercite asupra individului o constrângere exterioară.
b) generat într-o societate dată
c) are o existenţă proprie, independentă
d) sinonim cu procesul social
e) construct social indispensabil societăţii
32)Proces social presupune:

a) serie de fenomene sociale legate între ele care produc un anumit efect.
b) seriile de fenomene privind personalitatea, grupurile şi colectivităţile umane
c) seriile de procese psihice ce au loc la nivel de personalitate
d) un construct psihosocial ce presupune interacţiunea a două universuri subiective
e) o judecată de valoare
33)Toate procesele posibile dintre oameni se impart in:

a) procese de cooperare
b) procese de apropiere a oamenilor,
c) procese de îndepărtare
d) procese de neutralitate
e) procese de competiţie
34)Pentru ca faptele şi fenomenele sociale să genereze procese sociale, ele trebuie:

a) să fie uşor de perceput
b) să fie relativ omogene.
c) între ele să existe relaţii de dependenţă cauzală.
d) să existe persoane interesate în derularea acestor fapte şi fenomene sociale
e) să fie uşor de operat cu ele
35)Exemple de procese sociale:

a) creşterea organismului
b) instruirea
c) educaţia
d) migraţia
e) boala
36)Tipuri de procese sociale:

a) procese intrapersonale
b) procese care au loc între doi indivizi
c) procese care au loc între individ şi grup
d) procese care au loc între grupuri
e) fenomene sociale
37)Relaţia socială este:

a) sistemul interacţiunii reciproce dintre indivizi (parteneri sau grupuri) având la bază o anumită platformă.
b) influenţarea reciprocă şi modificarea comportamentelor în funcţie de aşteptările proprii şi acţiunile celuilalt.
c) activitate de bază a elevilor
d) acțiune antisocială
e) formă a stereotipiei
38)F. Tonnies deosebeste urmatoarele forme ale relaţiilor umane

a) comunitate
b) societate
c) grupurile primitive
d) familia
e) triburile
39)L. Von Wiese evidenţiază următoarele forme a relaţiilor umane:

a) relaţii intepersonale
b) relaţii între grupuri
c) relaţii de cooperare
d) relaţii educaţionale
e) relaţii familiale
40)Interacţiunea socială poate fi:

a) directă.
b) indirectă.
c) de lungă durată.
d) de scurtă durată.
e) mijlocită
41)După cadrul lor de desfăşurare, relaţiile sociale sunt:

a) interindividuale
b) între individ şi grup.
c) intergrupale
d) de competiţie
e) de cooperare
42)Relaţiile interpersonale desemnează:

a) alianţele psihologice conştiente şi directe dintre oameni
b) persoanele în funcții publice
c) influenţarea reciprocă
d) modificarea comportamentelor în funcţie de aşteptările proprii şi acţiunile celuilalt.
e) un construct psihosocial ce presupune interacţiunea a două universuri subiective
43)Relaţiile interpersonale:
a) se bazează pe obediență
b) se prezintă ca interacţiuni directe sau indirecte dintre subiecţii sociali.
c) decurg în formă de percepere‚ înţelegere şi evaluare reciprocă.
d) sunt caracteristice persoanelor extraverte
e) nu influențează comportamentul
44)La baza oricărei interacţiuni interpersonale se află:

a) identitatea partenerilor
b) aşteptările partenerilor
c) implicarea afectivă şi cognitivă
d) participarea directă.
e) simpatia reciprocă
45) Condiţiile, care determină instituirea şi menţinerea relaţiilor interpersonale sunt:

a) simpatia reciprocă
b) similaritatea valorilor şi intereselor
c) complementaritatea trăsăturilor caracter
d) contradicțiile membrilor grupului
e) implicarea afectivă şi cognitivă
46)Particularităţile relaţiilor interpersonale:

a) sunt sociale şi obiective
b) sunt subiective
c) au un caracter etic, moral.
d) au forţă formativă.
47)Teoria armoniei cognitive:

a) oamenii încearcă să-şi menţină o oarecare armonie cu ceilalţi
b) oamenii încearcă să-şi menţină o oarecare armonie cu sine
c) pentru a ne menţine echilibrul avem nevoie de cei cu care ne asemănăm şi-i preţuim ce cei ce ne impărtăşesc acest
sentiment.
d) oamenii tind spre o armonie cognitivă cu lumea obiectelor, fenomenelor şi persoanelor care-i înconjoară.
e) informațiile sunt contradictorii
48)Teoriile întăririi se bazează pe:

a) studiul percepţiei reciproce a partenerilor.
b) aprecierile celor cu care venim în contact.
c) normele sociale existente în societate
d) legile societăţii
e) convingerile oamenilor
49)Procesul constituirii relaţiilor include

a) prefigurarea câmpului relaţional.
b) întâlnirea sau alegerea partenerilor.
c) simpatia sau antipatia
d) interacţiunea între stilurile de relaţionare ale celor doi parteneri.
e) normele sociale
50)Nivele ale relaţiilor interumane:

a) contactul zero
b) relaţia superficială
c) nivelul reciprocităţii
d) relaţia de simpatie
51)Nivelul reciprocităţii în relaţia umană presupune

a) afilierea
b) împărtăşirea în comun a unor credinţe, valori sau sentimente,
c) ataşamentul unuia faţa de altul
d) persistenţa relaţiei interpersonale în timp
e) interese comune
52)Surse ale atracţiei reciproce sunt:

a) apropierea spaţială;
b) aspectul fizic plăcut;
c) corespondenţa intereselor de bază;
d) educaţia
e) complementaritatea în opinii‚ orientări‚ interese;
53)Principalele tipuri de relaţii interpersonale:

a) relaţiile de prietenie,
b) relaţiile de dragoste,
c) relaţiile cu parinţii, copiii,
d) relaţiile în câmpul muncii,
e) relațiile de dominare
54) După T. Parsons statutul de medic se defineşte prin următoarele elemente:

a) competenţă tehnică
b) universalism,
c) specifitate funcţională
d) neutralitate afectivă
e) statut şi rol social
55)După I. Iamandescu situaţia de om bolnav se caracterizează prin următoarele trăsături:

a) situaţia marginală a bolnavului.
b) starea de alarmă
c) izolare
d) dependenţă de personalul medical
e) restrângerea orizontului de preocupări şi de ambianţă.
56)După T. Parsons rolul social al bolnavului include:

a) eliberarea de sarcini şi responsabilităţi
b) bolnavul este responsabil de boala sa
c) bolnavul trebuie să dorească să se facă bine.
d) bolnavul este obligat de a căuta ajutor competent şi de a coopera cu cei care răspund de îngrijirile de sănătate.
e) bolnavul trebuie să se îngrijească
57)Relaţia M-P poate prelua aspect de relaţie:

a) asimetrică
b) consensuală
c) complementară
d) directă
e) indirectă
58)Numim grup social:

a) ansamblu uman structurat ale cărui elemente se influenţează reciproc.
b) o comunitate de oameni.
c) grupul din care face parte individul de la naştere.
d) ansamblu de persoane interdependente, care au o activitate comună pe o perioadă anumită de timp.
59)Grupul de apartenenţă presupune că:

a) subiectul este implicat efectiv în calitate de membru solidar al unui ansamblu de relaţii, de activităţi şi de valori.
b) reprezintă grupul profesional din care face parte individul.
c) grupul din care face parte individul de la naştere.
d) o comunitate de oameni.
e) modelul social al personalității
60)Grupul de referinţă:
a) e un model social a personalităţii.
b) influenţează formarea imaginii de sine și concordează cu valorile personalității și cele ale societății.
c) grupul din care face parte individul.
d) o comunitate de oameni.
e) un grup profesional
61)Organizaţia este:
a) un grup formal
b) un grup informal
c) un grup neformal
d) o asociaţie de oameni
e) o uniune de oameni
62)Principalele tipuri de organizaţii sunt:

a) organizaţiile guvernamentale,
b) organizaţiile nonguvernamentale
c) organizaţiile voluntare.
d) organizaţii ad-hoc
e) organizațiile de profit
63)Performanţa unui grup depinde primordial de următorii factori:

a) coeziunea
b) adeziunea.
c) voința grupului
d) managerul grupului
e) presiunea timpului
64)După Festinger, în cazul în care coeziunea, precum şi adeziunea la normele de producţie sunt puternice,
performanţa va fi:
a) nulă
b) slabă
c) medie
d) optimă
e) inferioară
65)Atunci când coeziunea grupului este slabă, dar adeziunea la normele de producţie este puternică, performanţa
va fi:
a) nulă
b) scăzută.
c) medie.
d) bună.
e) modificată
66)Atunci când coeziunea şi adeziunea grupului sunt slabe, performanţa în grup va fi:
a) nulă
b) scăzută
c) medie
d) bună
e) eficientă
67)Statusul este definit drept:

a) poziţia sau rangul unui individ, în cadrul grupului, sau ale unui grup în raport cu alte grupuri.
b) poziția de lider al grupului.
c) prestigiu social
d) poziţia ocupată de o persoană, sau un grup de persoane în societate.
e) un ansamblu de privilegii şi îndatoriri.
68)În funcţie de anumite calităţi ale individului (sex, vârstă, rasă, etnie etc.), deosebim:
a) statusuri atribuite.
b) statusuri dobândite.
c) statusuri formale.
d) statusuri informale.
e) statusuri adiacente
69)Numim rol social:

a) un model de comportament asociat unui status.
b) punerea în act a drepturilor şi datoriilor prevăzute de statusurile indivizilor într-un sistem social.
c) profesia persoanei.
d) aspectul dinamic al statusului.
e) comportamentul persoanei în societate
70)Învăţarea eficientă a rolului implică următoarele aspecte:

a) dobândirea capacităţii de a exercita îndatoririle şi de a pretinde la privilegiile rolului.
b) dobândirea atitudinilor, sentimentelor şi a abilităţilor pretinse de rol.
c) articularea eficientă a funcţiilor.
d) comportament corespunzător rolului
e) ambiguitatea rolului
71)Tensiunea rolului are loc atunci cînd:

a) există o discrepanţă între trăsăturile de personalitate şi prescripţiile rolului social.
b) când are loc o schimbare rapidă a rolului de la un tip de activitate la altul.
c) când există o suprasolicitare
d) când există o subsolicitare a persoanei în roluri.
e) comportamentul corespunde rolului
72)Conflictele de rol se pot manifesta în următoarele forme:

a) între două sau mai multe roluri exercitate de o persoană.
b) între două sau mai multe persoane cu roluri diferite
c) între cerinţele care configurează acelaşi rol.
d) cînd persoana se confruntă cu norme contradictorii.
e) cînd persoana este în conflict cu colegii
73)Din punct de vedere socio-cultural sursele de conflicte de roluri sunt:

a) proliferarea (înmulţirea) rolurilor în societate;
b) proliferarea (înmulţirea) rolurilor în societate;
c) evoluţia rolurilor care respectiv modifică statutele sau imaginile formate în societate despre un careva lucru sau
fenomen;
d) articularea deficientă a funcţiilor.
e) incapacitatea omului de a face faţă tensiunii rolului
74)Putem distinge conflicte de roluri:

a) la nivel individual
b) la nivel interacţional
c) la nivel de organizaţie
d) la nivel de stat
e) la nivel de grup
75)Soluţiile posibile pentru conflictele de rol ar fi:

a) opţiunea
b) compromisul
c) aplanarea
d) inovaţia
e) menținerea
76) Liderul este :

a) un produs a grupului
b) persoana cu cele mai mari ambiţii
c) persoana cu cele mai înalte capacităţi intelectuale
d) persoana care permite la un moment dat grupului să-şi rezolve nevoia sau nevoile dominante.
e) persoana numită oficial
77)Procesul care duce la apariţia liderului presupune că:

a) grupul este un sistem aflat în stare de tensiune.
b) aceste tensiuni duc la apariţia în grup a unor nevoi.
c) nevoile determină apariţia unor soluţii şi respectiv a persoanei care ştie soluţia corectă.
d) va deveni lider, persoana din grup ce are aspiraţia puternică de afirmare
e) va deveni lider, persoana din grup ce are cele mai înalte capacităţi în domeniu
78)După Lippitt şi White (1947) sunt cîteva stiluri de leader-ship:

a) autoritar.
b) autocrat
c) democratic.
d) autocrat camuflat
e) laisser-faire.
79)Socializarea reprezintă:
a)procesul prin care oamenii devin fiinţe cu propria lor identitate, posedând un bagaj de idei şi deprinderi sociale
b) participarea activă la viaţa socială.
c) unirea în grupuri şi organizaţii
d) promovarea valorilor sociale
e) o percepție socială
80)Scopurile socializării:
a) impune un comportament disciplinat bazat pe respectarea unor norme de igiena personală, morale şi juridice.
b) stabileşte aspiraţii şi cerinţe pentru fiecare membru al grupului potrivit statusului pe care-l are
c) asigură fiecarui individ identitate în funcţie de personalitatea fiecaruia pe baza aspiraţiilor.
d) asigură o conducere autoritară
e) determină învăţarea unor roluri sociale şi atitudini.
81)Socializarea este influenţată de anumiţi factori ca.

a) familia,
b) şcoala,
c) ereditatea
d) grupul de vârstă
e) diverse instituţii sociale
82)Integrarea socială este

a) efectul pozitiv al procesului de socializare
b) reprezentată prin contribuţia familiei, şcolii, organizaţiilor profesionale şi politice,
c) are ca rezultat obţinerea unor statusuri sociale înalte.
d) este un proces inevtabil prin care trece fiecare om
e) scopul major al organizației
83)Integrarea socială se consideră realizată atunci când:

a)s-a asigurat o apartenenţă activă a individului la normele de comportare şi valori comune favorabile societăţii.
b) individul s-a adaptat şi acceptă normele de comportare impuse de societate
c) individul asigură reducerea conflictelor între el şi membrii societăţii.
d) se asigură un echilibru social relativ.
e) managerul decide necesitatea
84)Atitudini părtinitoare în relaţiile intergrupale sunt:

a) stereotipul social‚
b) prejudecata
c) blamarea
d) discriminarea
e) dezonorarea
85Mu)lţime este definită prin:

a) o grupare temporară de indivizi, aflaţi în apropiere fizică, fie din întâmplare, fie deliberat, în virtutea unui obiectiv
sau interes comun.
b) varietate de forme de grupare, caracterizate prin nediferenţieri, lipsa de coeziune și organizare,
c) un grup organizat de oameni
d) un grup de 100 indivizi și mai mulți
e) pierderea simţului indentităţii şi responsabilităţii individului.
86)Caracteristicile principale ale mulţimii:

a) este o adunare de indivizi ale căror sentimente şi idei sunt orientate în aceeaşi direcţie;
b) are loc dispariţia personalităţii, aceasta aflându-se sub imperativul unor emoţii colective sau sentimente violente;
c) care posedă un „suflet comun"
d) îi face pe indivizi să gândească şi să acţioneze într-un mod cu totul diferit de cel care le este caracteristic
individual.
e) un grup de persoane cu motive divergente
87)Formele comportamentului colectiv

a) isteria de masă
b) conferinţe pe teme profesionale
c) spectacole sportive sau muzicale
d) revoltele de stradă
e) mişcările sociale organizate
88)Teoria emergenţei normelor afirmă că:

a) indivizii se influienţează reciproc fie prin relaţii directe, fie de la distanţă.
b) participanţii dezvoltă pe parcursul interacţiunii dintre ei, anumite reguli de conduită şi dau semnificaţie acţiunii lor.
c) resursele materiale sunt definitorii
d) actele sociale sunt rezultatul uni proces evaluativ personal
e) participanții semnează un acord
89)Teoria contagiunii emoţionale, mizează pe faptul că:

a) indivizii îşi pierd „uzul raţiunii" şi simţul responsabilităţii personale
b) indivizii se lasă copleşit de „voinţa mulţimii.
c) indivizii se simt în siguranţă aderînd la mulţime
d) indivizii îşi vor schimba opiniile în concordanţă cu voinţa mulţimii
e) indivizii vor fi loiali la acţiunile mulţimii
90)Legea unităţii mentale a mulţimilor, spune că

a) toţi indivizii din grup au tendinţa de a-şi ignora propriile sisteme de valori şi încep să se ghideze exclusiv după
normele grupului respectiv.
b) mulţimea este destul de credulă şi anumite sentimente le pot fi foarte uşor induse.
c) violenţa indivizilor mulţimii este de cele mai multe ori foarte mare din cauza lipsei de responsabilitate la nivel
individual.
d) actele mulţimii nu sunt rezultatul uni proces evaluativ personal, ci a impulsivităţii şi al sentimentului de siguranţă pe
care îl dă grupul.
e) în mulţime persoana pierde simţul responsabilităţii
91)Teoria curbei sau teoria convergenţei reflectă ideea că,

a) există o deprivare relativă atunci când individul constată că există o disonanţă între cele meritate şi cele obţinute.
b) oamenii preferă dezechilibrul
c) persoanele au o gîndire utopică
d) persoanele au tendințe intraverte
e) oamenii se mulțumesc cu starea lucrurilor
92)Consecinţele sociale ale comportamentului care influenţeaza probabilitatea repetării lui sunt:
a) recompensa
b) statusul social înalt
c) sancţiunea
d) prestigiul social
e) cariera profesională
93)Comportamentul social pozitiv este:

a) un comportament înnăscut
b) un tip de comportament învăţat
c) un tip de comportament ostil
d) realizat în afara oricăror obligaţiuni fără aşteptarea vreunei recompense morale sau materiale.
e) dictat de conştiinţa noastră
94)Teoriile explicative ale comportamentului prosocial pot fi grupate în:

a) teorii sociologice
b) teorii psihosociale
c) teorii psihologice
d) teorii biologice
e) teorii bio-psiho-sociale
95)Norma reciprocităţii presupune ca:

a) dacă ai fost ajutat să ajuţi şi tu pe făcătorii tai de bine.
b) sa-i ajuţi pe cei ce te-au ajutat, chiar dacă pe viitor nu vei mai avea beneficii din partea lor
c) oamenii sa-i ajute pe cei care depind de ei
d) oamenii ar trebui să se ajute reciproc oricînd din motive al valorilor umane
e) oamenii au valori contradictorii
96)Pentru a explica criminalitatea, teoriile cauzale ale devianţei menţionează unele grupe mari de factori:
a) neadaptarea individului
b) emulaţia din grupul de egali
c) predispoziţia genetică
d) diluarea autorităţii instituţiilor de control
e) inegalitatea socială.
97)Formele clasice ale comportamentului deviant sunt

a) comportamentul antisocial
b) comportamentul rebelic
c) comportamentul adictiv
d) comportamentul provocator
e) comportamentul revoluţionar
98)Instanţele primordiale ce pot stopa tendinţa de a comite o infracţiune sunt:

a) conştiinţa proprie
b) cei apropiaţi
c) instituţiile represiunii
d) credinţa în D-zeu
e) normele şi valorile sociale
99)Agresivitatea este:
a) forma de conduită orientată cu intenţie către obiecte, persoane sau spre sine
b) acţiune cu scop de a produce prejudicii, răniri, distrugeri şi daune.
c) un răspuns la frustrare;
d) proces psihic cognitiv
e) ceea ce provoacă violenţă
100)Surse ale agresivităţii pot fi:

a) frustrarea, stresul,
b) durerea fizică şi morală
c) alcoolul şi drogurile
d) atitudinea afectivă neutră
e) voința puternică
101)Teoria frustrare-agresivitate presupune că:

a) frustrarea este legată direct de agresivitate
b) actul agresiv este totdeauna precedat de frustrare
c) persoană frustrată va deveni agresivă în toate cazurile
d) dacă persoana învaţă să medieze frustrarea ea nu va deveni agresivă
e) oamenii sunt toleranți la frustrare
102)Violenţa este:
a) forma de manifestare a agresivităţii ce presupune utilizarea forţei pentru a manifesta superioritatea.
b) conduită agresivă acută cu finalitate distructivă sau transformativă.
c) utilizarea puterii ori agresiunii fizice sau psihice.
d) ameninţarea cu acestea a unei alte persoane, grup sau comunităţ
e) un compartiment utopic
103)Teoria "ţapului ispăşitor"

a) reflectă mecanismul derulării agresiunii.
b) postulează ideea că frustrarea constituie o condiţie indisolubilă a agresivităţii.
c) are drept scop eliberarea de energie negativă
d) are drept scop punerea responsabilităţii pe altcineva
e) degajarea de energie se cere a fi imediată.
104)Structura socială se referă la:

a) modul de alcătuire al realităţii sociale.
b) modul în care elementele sistemului social se ordonează și se ierarhizează, la relaţiile ce se stabilesc între aceste
elemente.
c) corelaţia dinamică a sistemelor de structuri aparţinând diverselor modalităţi de organizare a populaţiei.
d) numeroase relaţii interumane, relizate cu anumite scopuri.
e) o grupare temporară de indivizi, aflaţi în apropiere fizică, fie din întâmplare, fie deliberat, în virtutea unui obiectiv sau
interes comun.
105)Structura socială cuprinde:

a) relaţii sociale repetate şi stabile între componenţii unui sistem social.
b) totalitatea relaţiilor dintre şi din interiorul diferitelor forme de convieţuire.
c) toate normele şi regulele din cadrul unei societăţi.
d) toate felurile de activitate umană în cadrul societăţii aflate pe o anumită treaptă de dezvoltare social-economică.
e) clasele şi categoriile sociale existente într-o societate dată şi relaţiile dintre ele.
106)Structura socială este un instrument cu ajutorul căruia pot fi exprimate:

a) trăsăturile grupurilor sociale.
b) trăsăturile unei societăţi concrete.
c) relaţiile specifice dintre indivizi.
d) progresul tehnico-ştiinţific.
e) factorii şi modalităţile care influenţează evoluţia societăţii.
107)Structura socială:
a) reprezintă relaţii sociale repetate şi stabile între componenţii unui sistem social.
b) conferă ordine interioară unei culturi
c) depinde de măsura în care membrii unei comunităţi îşi recunosc reciproc rolurile în sistemul social.
d) reprezintă totalitatea relaţiilor de producţie la o etapă determinată a dezvoltării sociale.
e) organigrama instituției publice
108)Structura socială este determinată de:
a) structura economică a societăţii.
b) de nivelul de dezvoltare a forţelor de producţie.
c) de diviziunea socială a muncii.
d) de amplasarea geografică a localităţii.
e) de tipul şi forma de proprietate asupra mijloacelor de producţie.
109)Structura socială reflectă:

a) preponderent tradiţiile şi obiceiurile unui popor.
b) modalităţile de instituire şi de funcţionare a grupurilor sociale.
c) componenţa de clasă şi socioocupaţională a lor.
d) legăturile ce există între grupurile şi clasele sociale.
e) locul şi rolul lor în sistemul social la o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii.
110)Structura unei societăţi are câteva caracteristici de bază.

a) este un tot unitar în devenire.
b) se află într-un echilibru instabil.
c) orice schimbare din interiorul structurii indusă de un element atrage modificări în celelalte.
d) legăturile ce există între grupurile şi clasele sociale sunt fragile şi uşor de modificat.
e) este o trăsătură stabilă a societății
111)Relaţiile sociale reprezintă:

a) sistemul interacțiunii reciproce normale între indivizi
b) o particularitate individuală
c) un set de convingeri sociale
d) trăsături de personalitate sociale
e) dorința de participare socială
112)În determinarea structurii sociale se porneşte de la identificarea componentelor sistemului social, şi anume:
a) comportamentele sociale
b) familia ca grup social comunitar specific.
c) colectivităţile teritoriale (satul, oraşul).
d) clasele şi grupurile sociale.
e) categoriile ocupaţionale şi profesionale.
113)Mobilitatea socială exprimă:

a) fenomenul de deplasare a indivizilor în spaţiul social.
b) procesul de schimbare a poziţiei sociale a persoanelor pe scala unui spaţiu social dat.
c) urcarea sau coborârea indivizilor în ierarhia socială.
d) fenomen social complex de dezvoltare şi transformare.
e) numărul de persoane vîrstnice
114)Mobilitatea orizontală se produce prin:

a) trecerea indivizilor la un status social mai superior.
b) deplasarea de la un status spre un alt status de acelaşi nivel.
c) conştientizarea posibilităţilor de creştere socială.
d) asigurarea unor perspective clare de schimbare.
e) renunțarea la un statut profesional superior
115)Mobilitatea verticală constă în:

a) schimbarea poziţiei sociale de la un strat la altul, a nivelului social, a condiţiilor de viaţă.
b) mişcarea individului într-un spaţiu social, format din anumite categorii socio-profesionale.
c) trecerea individului de la un grad de instrucţie, educaţie şi cultură la altul.
d) conştientizarea posibilităţilor de creştere socială.
e) asigurarea unor perspective clare de schimbare.
116)Mobilitatea verticală poate fi:

a) ascendentă.
b) descendentă.
c) de iniţiere.
d) progresivă.
e) de perspectivă.
117)Mobilitatea ocupaţională exprimă:

a) trecerea individului de la un grad de instrucţie, educaţie şi cultură la altul.
b) mişcarea individului într-un spaţiu social, format din anumite categorii socio-profesionale.
c) schimbarea poziţiei sociale de la un strat la altul, a nivelului social, a condiţiilor de viaţă.
d) mişcarea individului într-un spaţiu social, format din anumite categorii socio-profesionale.
e) trecerea individului de la un grad de instrucţie, educaţie şi cultură la altul.
118)Migraţia este un tip de mobilitate:

a) mobilitate descendentă.
b) mobilitate verticală.
c) mobilitate ocupaţională.
d) mobilitate orizontală.
e) mobilitate ascendentă.
119)Apariţia claselor sociale este legată de

a) procesul de diferenţiere socială şi de viaţa economică.
b) de formarea proprietăţii individuale.
c) exercitarea unor anumite funcţiuni sociale de către organizaţii şi oameni.
d) apariţia surplusului de bunuri.
e) spațiul teritorial
120)Toţi indivizii care exercită aceeaşi funcţiune alcătuiesc:

a) o clasă socială.
b) un nivel social.
c) un grup social.
d) un sistem social.
e) un aspect social
121)În concepţia lui L. Stein, clasele sociale se deosebesc după următoarele criterii:
a) după origine socială.
b) după avere.
c) după orînduirea de stat.
d) cantitativ.
e) calitativ.
122)Criteriul cantitativ al clasei sociale presupune diferenţierea:

a) după mărimea averii.
b) după factorul prin care se dobândeşte averea.
c) după origine socială.
d) după orînduirea de stat.
e) după factorul de progres social.
123)Criteriul calitativ al clasei sociale presupune diferenţierea:

a) după mărimea averii.
b) după factorul prin care se dobândeşte averea.
c) după origine socială.
d) după orînduirea de stat.
e) după factorul de progres social.
124)Printre numeroasele teorii asupra claselor sociale putem deosebi:

a) concepţia naturalist-biologică a claselor.
b) teoria psihologică.
c) teoria economică.
d) teoria selecţiei naturale.
e) teoria sociologică.
125)După Schmoller, condiţiile necesare pentru formarea claselor sunt:

a) diviziunea muncii.
b) identitatea de profesiune şi muncă.
c) prezența unui lider de opinie.
d) independența membrilor grupului.
e) avuţie pe rang relativ identice.
126)Clasele se bazează pe:

a) însuşiri şi condiţii de viaţă identice.
b) pe o activitate profesională sau pe o muncă asemănătoare.
c) pe avuţie pe rang relativ identice.
d) aspirații identice
e) trăsături psihice comune
127) Din punct de vedere sociologic, societatea reprezintă:

a) un sistem de structuri organizatorice.
b) un conţinut diferit de la o etapă la alta a dezvoltării social-economice a unei ţări.
c) totalitatea relaţiilor dintre şi din interiorul diferitelor forme de convieţuire.
d) toate felurile de activitate umană aflate pe o anumită treaptă de dezvoltare social-economică.
e) clasele şi categoriile sociale existente şi relaţiile dintre ele.
128)Instituţiile şi organizaţiile sunt cadrele sociale prin care:

a) se reduce incertitudinea vieţii individuale.
b) se structurează activităţile umane cotidiene.
c) se apreciază eforturile grupului
d) are loc reglarea raporturilor sociale şi organizarea acţiunilor colective.
e) se instituie performanțe optime
129)Procesul de instituţionalizare presupune:

a) înlocuirea comportamentului spontan, experimental, cu un comportament bine precizat, constant, previzibil.
b) anumite condiţii de realizare.
c) dezvoltarea psihică a persoanei.
d) dezvoltarea unui sistem de comportamente aşteptate, modelate şi acceptate în cadrul unui sistem social.
e) schimbarea atitudinilor persoanei
130)Prin instituţie se înţelege:

a) un grup de persoane angajat în vederea satisfacerii unor probleme importante pentru o comunitate.
b) formele organizatorice folosite pentru realizarea problemelor sociale.
c) ansamblul de mijloace şi procedee folosite de membrii unui grup în vederea satisfacerii unor nevoi.
d) dezvoltarea unui sistem de opinii şi valori.
e) rolurile importante pe care le deţin anumiţi membri ai unui grup să acţioneze în rezolvarea unor probleme.
131)Instituţia socială:
a) un sistem de relaţii sociale organizat pe baza unor valori comune.
b) aplică anumite procedee în vederea satisfacerii anumitor nevoi sociale fundamentale ale unei colectivităţi sociale.
c) modelează opinia publică.
d) dezvoltă un sistem de comportamente aşteptate.
e) este instituită prin manifestarea puterii
132)Orice instituţie socială presupune anumite elemente componente obligatorii ca:

a) set de statusuri şi rolurile ataşate acestor statusuri.
b) activităţi care îndeplinesc anumite funcţii sociale.
c) mijloace de îndeplinire a funcţiilor.
d) stereotipurile.
e) sancțiunile.
133)Caracteristica de bază a instituţiilor o constituie:

a) prezența subalternilor
b) scopul propus şi condiţiile de mediu proprii acţiunii umane.
c) modelarea opiniei publice.
d) dezvoltarea unui sistem de comportamente aşteptate.
e) prezența managerilor
134)Instituţiile urmăresc realizarea următoarelor scopuri:

a) satisfacerea unor nevoi sociale dintr-un anumit domeniu.
b) promovarea relaţiilor dorite şi reprimarea celor nedorite.
c) asigurarea continuităţii vieţii sociale.
d) modelarea opiniei publice.
e) formarea stereotipurilor
135)Condiţiile de care depinde eficacitatea şi randamentul funcţionării instituţiilor sociale sunt:

a) definirea clară a scopului şi a domeniului de exercitare a funcţiilor.
b) organizarea raţională a activităţilor în cadrul instituţiei.
c) gradul de demotivare
d) acceptarea socială a mijloacelor şi a procedeelor folosite de instituţie.
e) recunoaşterea socială a utilităţii instituţiei.
136) În funcţie de natura acţiunii sociale se cunosc următoarele tipuri de instituţii:

a) politico-administrative.
b) fizice
c) juridice.
d) militare.
e) de învățămînt
137)În funcţie de de natura activităţii pe care o mediază, se cunosc următoarele tipuri de instituţii:
a) culturale.
b) de cercetare ştiinţifică.
c) medicale.
d) religioase (de cult).
e) istorice
138)În funcţie de tipul de proprietate deosebim instituţii:

a) de competenţă locală, sau zonală.
b) de competenţă internaţională.
c) particulare.
d) de stat.
e) publice.
139)Instituţiile economice se ocupă de:

a) producerea bunurilor.
b) desfăşurarea activităţii de servicii şi de organizare a muncii.
c) circulaţia şi desfacerea bunurilor.
d) de administrarea resurselor.
e) menţinerea coeziunii sociale.
140)Instituţiile economice sunt direct dependente de:

a) diviziunea muncii.
b) de tipul de proprietate.
c) de administrarea resurselor.
d) de tipul de management.
e) de gestionarea cadrelor.
141)Instituţiile politice şi juridice:

a) se ocupă de cucerirea, menţinerea şi extinderea puterii.
b) influenţează formarea atitudinilor cetăţeneşti şi patriotice.
c) asigură funcţionalitatea socială a cetăţenilor.
d) presupune menţinerea valorilor social-culturale prin transmiterea de la o generaţie la alta.
e) influențează asupra opiniei publice
142)Puterea instituţiilor politice este folosită pentru:

a) presiune ideologică
b) asigurarea funcţionării tuturor instituţiilor sociale.
c) exercitarea autorității în conducere
d) controlul comportamentului cetăţenilor şi prevenirea comportamentelor nedorite.
e) exercitarea controlului social din cadrul societăţii.
143)Elementul principal al instituţiilor politice este:

a) statusul.
b) puterea.
c) forţa decizională.
d) forţa administrativă.
e) forţa legislativă.
144)Instituţiile cultural-educative:
a) au ca scop menţinerea tradiţiei culturale şi dezvoltarea creaţiei culturale.
b) socializarea indivizilor conform normelor şi valorilor sociale existente în societate.
c) presupune menţinerea valorilor culturale prin transmiterea de la o generaţie la alta.
d) influenţează formarea atitudinilor cetăţeneşti şi patriotice.
e) folosesc coerciția ca metodă de convingere
145)Principalele funcţii ale instituţiilor culturale şi educative sunt:

a) pregătirea indivizilor pentru o anumită ocupaţie.
b) dezvoltarea la indivizi a capacităţii de a gândi şi a acţiona șablonat
c) îmbogăţirea vieţii indivizilor în vederea integrării în viaţa socială.
d) intervenţia în formarea personalităţii indivizilor.
e) formarea atitudinilor cetăţeneşti şi patriotice.
146)Instituţiile religioase se manifestă prin:

a) organizarea activităţii cultelor şi relaţiile enoriaşilor cu reprezentanţii clerului.
b) presiuni de ordin politic
c) îmbogăţirea vieţii indivizilor în vederea integrării în viaţa socială.
d) depersonalizarea enoriașilor
e) influență cu caracter ostil
147)În societăţile contemporane, activitatea religioasă este organizată în:

a) forme ecleziastice (biserici).
b) culte
c) seminarii teologice.
d) secte şi denominaţii.
e) lecţii şi ore particulare cu enoriaşii.
148)Statul reprezintă:
a) principala instituţie democratică
b) principala instituţie socială
c) puterea legislativă
d) puterea executivă
e) puterea judecătorească
149)Prin intermediul statului se realizează:

a) dezvoltarea societăţii.
b) elementele esenţiale ale organizării şi conducerii societăţii.
c) dezvoltarea tehnico-ştiinţifică.
d) dezvoltarea economică.
e) dezvoltarea axiologică a societăţii.
150)Teoriile care au formulat în legătură cu geneza şi esenţa statului

a) atitudinală
b) istorică
c) rasistă.
d) motivațională
e) juridică.
151)Elementele principale ce condiţionează existenţa statului sunt:

a) teritoriul.
b) apariţia plusprodusului.
c) populaţia.
d) caracterul de organizare politică.
e) diferenţierea socială.
152)Statul are cîteva componente bine conturate şi strict organizate:

a) puterea legislativă.
b) puterea decizională.
c) puterea executivă.
d) puterea educațională.
e) puterea religioasă
153)Trăsături ale statului:

a) este instituţia politică cu cel mai înalt grad de organizare şi de structurare.
b) este o organizaţie politică a unei comunităţi umane în raza unui teritoriu delimitat prin frontiere stricte.
c) are caracter suveran.
d) este o instituție de cult
e) asigură funcţionalitatea socială prin contribuţii financiare ale cetăţenilor, prin impozite.
154) Printre factorii care au determinat apariţia statului pot fi incluşi:

a) diviziunea socială a muncii legată îndeosebi de apariţia agriculturii.
b) dezvoltarea memoriei sociale
c) apariţia plusprodusului.
d) formarea atitudinii critice
e) perioada de trecere de la organizarea gentilică a societăţii spre organizarea sclavagistă.
155)Funcţiile esenţiale ale statului care ajută la crearea şi menţinerea ordinii sociale sunt:
a) aplicarea normelor.
b) stilul autoritar de conducere
c) stilul permitiv de conducere
d) coordonarea relaţiilor cu alte societăţi.
e) intervenţia în formarea personalităţii indivizilor.
156)Forma de stat, este constituită din următoarele elemente:

a) forma de guvernământ.
b) structura statului.
c) politica statului.
d) regimul politic.
e) partidele politice
157)Formele de guvernământ contemporane se manifestă preponderent ca

a) monarhie.
b) republică.
c) stat federal.
d) ţară independentă.
e) ţară independentă ce formează uniune cu alte ţări.
158)Republica ca formă de guvernământ se bazează pe principiul:

a) de stat independent.
b) raportului dintre puterea (organele) de stat şi cetăţeni.
c) alegerii tuturor organelor puterii de sus până jos.
d) structura centralizată a puterii.
e) partidul de masă, monopolist dominant.
159)Republicile se împart în:

a) democratic.
b) republici parlamentare.
c) republici prezidenţiale.
d) naţionaliste.
e) socialiste.
160)Sub raport între organele centrale şi locale ale statului, putem distinge:
a) state naţional-unitare.
b) state independente.
c) state federative.
d) confederaţii statale.
e) state în curs de dezvoltare.
161)Regimul politic exprimă:

a) raportul dintre puterea (organele) de stat şi cetăţeni.
b) garanţia drepturilor civile, politice şi sociale ale omului.
c) concurenţa cinstită şi atotcuprinzătoare (alegerile concurenţiale).
d) reprezentativitatea cu scopul de a asigura transmiterea voinţei poporului şi exercitarea ei ulterioară.
e) structura centralizată a puterii.
162)Deosebim următoarele tipuri de regimuri politice:

a) totalitar.
b) semitotalitar.
c) autoritar.
d) democratic.
e) dictatorial.
163)Sunt evidenţiate următoarele trăsături ale totalitarismului:
a) structura supracentralizată a puterii.
b) partidul de masă, monopolist dominant.
c) posibilitatea manifestării opiniei publice
d) lipsa libertăţii individuale şi a societăţii civile.
e) gradul înalt de militarizare a tuturor sferelor vieţii sociale.
164)Putem evidenţia cîteva forme de regim totalitar:

a) fascismul italian.
b) dictatura.
c) naţional-socialismul german.
d) comunismul sovietic.
e) comunismul din Cuba.
165)Trasaturile autoritarismului:
a) poporul este exclus de la o participare serioasă în viaţa politică.
b) conducătorul sau grupul nu poate, în general, fi îndepărtat din funcţie prin mijloace legale.
c) se admite pluralismul (care este limitat şi controlat) în gândirea, părerile şi acţiunile politice.
d) se împacă cu prezenţa opoziţiei.
e) regim totalitarist
166)Experienţa societăţilor democratice contemporane permite a evidenţia unele trăsături comune ale
democraţiei:
a) dictatura mascată
b) garanţia drepturilor civile, politice şi sociale ale omului.
c) concurenţa cinstită şi atotcuprinzătoare (alegerile concurenţiale).
d) centralizarea puterii
e) sistemul partinic concurenţial, care constituie mecanismul fundamental al formării voinţei poporului şi al influenţării
asupra guvernului.
167)Democraţia reprezentativă:
a) populaţia este direct implicată în luarea deciziilor politice.
b) poporul alege periodic alte persoane care să-1 reprezinte în procesul de luare a deciziilor politice.
c) e întâlnită în societăţile mai mari.
d) e întâlnită în societăţile mici.
e) este relativ rară în lumea modernă.
168)Democraţia participativă:
a) populaţia este direct implicată în luarea deciziilor politice.
b) e întâlnită în societăţile mai mari.
c) e întâlnită în societăţile mici.
d) este destul de des întîlnită în lumea modernă.
e) este relativ rară în lumea modernă.
169)Familia reprezintă:
a) una din cele mai vechi forme de asociere umană cu implicaţii fundamentale pentru indivizi şi pentru societate.
b) instituția politică
c) formă de asociere umană care asigură continuitatea speciei umane şi evoluţia societăţii.
d) un grup de oameni care relaţionează în baza unor legături de sânge, mariaj sau adopţie.
e) grup social de bază, unită prin legături de rudenie sau căsătorie.
170) Principalele funcţii ale familiei :

a) funcţia de reproducere şi de regulator sexual.
b) funcţia de control
c) funcţia afectivă.
d) funcţia protectivă.
e) funcţia economică.
171)Familia nucleară este:

a) formată din membrii a cel mult două generaţii (părinţi, copii), care trăiesc în aceeaşi gospodărie.
b) familiile formate din mai multe tipuri de rude.
c) cel mai răspândit tip de familie.
d) familia extinsă.
e) familia conjugală.
172)Normele de căsătorie:
a) reprezinta setul coerent de comportamente pe care membrii familiei îl aşteaptă de la fiecare membru al acesteia.
b) reglementează modalităţile şi formele de constituire a familiilor.
c) se constituie in familie nemijlocit.
d) sunt dictate de normele sociale existente.
e) difera de la o familie la alta.
173)Există cîteva roluri familiale:

a) rolul conjugal.
b) rolul parental.
c) rolul de ruda.
d) rolul fratern.
e) rolul de conducere
174)Conştiinţa de sine este:

a) starea afectivă pozitivă
b) o stare a conştiinţei în care ne dăm seama de noi înşine şi de acţiunile noastre.
c) nivelul superior de dezvoltare al psihicului.
d) constituie nucleul vieţii psihice.
e) atitudinea față de propria persoană
175)Conştiinţa este :
a) nivelul superior de dezvoltare al psihicului.
b) un nivel ridicat de cunoștință
c) constituie nucleul vieţii psihice.
d) forma superioară de reflectare psihologică.
e) nivelul inferior de dezvoltare a psihicului
176)Conştiinţă socială presupune:

a) reflectarea relaţiilor sociale de către om.
b) este rezultatul condiţiilor social-istorice de formare a omului în cadrul activităţii de muncă.
c) nivelul superior de dezvoltare al psihicului social.
d) o stare a conştiinţei în care ne dăm seama de noi înşine şi de acţiunile noastre.
e) manifestarea aspirațiilor sociale
177)Conştiinţa socială se prezintă sub următoarele forme fundamentale:

a) ideologică.
b) psihologică.
c) mintală.
d) de masă.
e) a unui popor.
178)Subconştientul este:
a) o formaţiune sau un nivel psihic ce cuprinde actele care au fost cândva conştiente.
b) un conţinut de gândire „mai puţin conştient".
c) aflat la limita accesibilităţii în spirit.
d) rezervorul de instincte, conflicte
e) depozitoriul automatismelor şi a deprinderilor.
179)Cel care a inventat şi a introdus cuvântul sociologie în gîndirea sociologică a fost:

a) Emile Durkheim
b) Auguste Comte.
c) Max Weber
d) M. Zlate
e) S. Moscovici.
180)Dimensiunea temporală a fenomenelor sociale conduce la o clasificare a legilor sociologice în:

a) legi sociale sincronice.
b) legi sociale diacronice.
c) legi sociale mixte.
d) legi sociale structurale.
e) legi sociale generale
181)Legi sociale sincronice:

a) se mai numesc şi structurale.
b) formulează raporturile necesare de simultaneitate.
c) formulează raporturile necesare de interdependenţă între fenomene sociale.
d) se mai numesc şi genetice.
e) stabilesc un raport de succesiune între două fenomene, procese sau între componentele aceluiaşi fenomen sau proces.
182)Legi sociale diacronice:

a) se mai numesc şi genetice.
b) stabilesc un raport de succesiune între două fenomene, procese sau între componentele aceluiaşi fenomen sau
proces.
c) se mai numesc şi structurale.
d) formulează raporturile necesare de simultaneitate.
e) formulează raporturile necesare de interdependenţă între fenomene sociale
183)Studiul sociologic sub aspect operaţional descrie:

a) sentimente.
b) credinţe.
c) comportamentul individului
d) reacțiile emoționale ale subiecților
e) tendinţele care determină mişcările sociale.
184)Eşantionul se defineşte ca parte:

a) a unui întreg.
b) a unei mulţimi umane.
c) a unei colectivităţi sociale care este alcătuită dintr-un număr limitat de subiecţi.
d) un numar anumit de indivizi care sunt selecţionaţi ştiinţific pentru a surprinde caracteristicile intregii populaţii.
e) a eșantionului de control
185)Pentru ca eșantionarea să fie eficientă trebuie respectate următoarele condiţii:

a) eşantionul să fie reprezentativ din punct de vedere cantitativ.
b) eşantionul să fie reprezentativ din punct de vedere calitativ.
c) eşantionul să fie reprezentativ din punct de vedere al frecvenţei fenomenului.
d) eşantionul să fie reprezentativ din punct de vedere al răspîndirii fenomenului.
e) eșantionul să fie experimental
186)Sondajul statistic:
a) este operaţia practică prin care se colectează date reprezentative.
b) are scopul de a calcula indicatori statistici prin intermediul cărora se poate caracteriza o întreagă populaţie.
c) este similar inteviului.
d) este similar analizei si descrierii observatiilor.
e) este similar experimentului social.
187)Sociologia defineşte şi analizează:

a) formele concret - istorice ale societăţii.
b) profilul material şi spiritual al unei formaţiuni social-istorice.
c) legile mişcării grupurilor sociale.
d) instituţiile şi activităţile social-politice.
e) personalitatea umană.
188)Metodele de cercetare:
a) sunt ansambluri de operaţii intelectuale prin care o disciplină ştiinţifică încearcă să descopere adevărul.
b) sugerează căile cele mai bune pentru testarea ipotezelor teoretice.
c) sunt indispensabile pentru relalizarea unei cercetări.
d) sunt probe valide de cercetare a unor adevaruri.
e) sunt folosite doar de oamenii de stiintapentru a desprinde anumite adevaruri stiintifice
189)Principalele metode de cercetare utilizate în ştiinţele sociale sunt

a) observaţia.
b) introspecţia.
c) ancheta.
d) experimentul.
e) studiul de caz.
190)Caracteristicile metodei observaţiei:

a) are un caracter flexibil.
b) gradul de structurare poate varia de la un grad mare de structurare până la o situaţie liberă de urmărire sistematică.
c) în urma observaţiei se confirmă sau se infirmă o ipoteză.
d) observaţia se poate focaliza pe aspecte şi dimensiuni specifice, înguste sau poate avea un caracter general.
e) se notează fluxul evenimentelor, dar nu se intervine pentru a le modifica.
191)Tehnicile principale de culegere a datelor într-o anchetă sunt

a) chestionarea.
b) intervievarea subiecţilor.
c) sondajul de opinie.
d) anchetarea.
e) observarea.
192)Aspiraţia reprezintă:
a) un anumit standard pe care persoana se aşteaptă să-l atingă.
b) o dorinţă a cărei realizare constituie un progres.
c) o dezvoltare într-o anumită direcţie în care persoana vrea să se manifeste.
d) un vis.
e) o atitudine de depășire a obstacolelor
193)În sfera afectivă se include:

a) toată gamă de emoții și sentimente.
b) stările de dispoziție a personalităţii.
c) pasiunile.
d) vointa si derivatele ei.
e) imaginația și creativitatea
194)Legile percepţiei:
a) integralitatea.
b) structuraleţea.
c) constanţa percepţiei.
d) obiectualitatea.
e) spiritul de observație
195)Atenţia îndeplineşte următoarele funcţii:

a) activează procesele necesare în momentul dat.
b) inhibă procesele care nu sunt necesare la moment.
c) contribuie la selectarea bine orientată, organizată a informaţiei.
d) asigură concentrarea de lungă durată a activismului la unul şi acelaşi obiect.
e) asigura dezvoltarea percepției
196)Imaginea despre sine se bazează primordial pe:

a) conceptul de sine.
b) stima de sine.
c) zestrea genetică
d) opiniile celor din jur.
e) aspectul exterior al persoanei
197)Reminiscenţa este:
a) o formă de memorizare selectivă.
b) un proces psihic cognitiv.
c) o formă mai eficienta de memorizare.
d) o formă de uitare, care ţine doar o anumită perioadă de timp.
e) o formă reproducere fotografică a informaţiei.
198)Regimul politic se exprimă prin:

a) structura centralizată a puterii.
b) concurenţa cinstită şi atotcuprinzătoare (alegerile concurenţiale).
c) raportul dintre puterea (organele) de stat şi cetăţeni.
d) reprezentativitatea cu scopul de a asigura transmiterea voinţei poporului şi exercitarea ei ulterioară.
e) garanţia drepturilor civile, politice şi sociale ale omului.
199)Stări psihice alcătuiesc:

a) fonul dispoziţional şi emoţional relativ stabil al activităţilor psihice concretizat în momentul dat.
b) atitudinile noastre
c) opiniile noastre
d) valorile de viaţă
e) principiile de viaţă
200)Conformism se defineşte ca:

a) comportament desfăşurat cu intenţia de a îndeplini expectanţele normative ale grupului aşa cum sunt ele percepute de
către individ.
b) o supunere pentru normele prestabilite.
c) poziția internă adoptată de o persoană faţă de o altă persoană, fenomen, obiect, sau de situaţia socială în care este pusă.
d) semnificaţie care este bine impregnată în memoria cuiva faţă de un anume obiect sau fenomen.
e) capacitatea de decizie
201)Caracteristicile principale ale stereotipurilor:

a) sunt mult mai simple decît realitatea.
b) se obţin mai degrabă de la mediatori culturali
c) se obţin mai degrabă prin propria experienţă.
d) atunci când sunt dobândite în copilarie sunt foarte greu de schimbat
e) sunt bine raționalizate
202)Prejudecata este:
a) partea afectivă a stereotipului
b) evaluarea membrilor unui grup pe baza imaginii stereotipe asupra grupului respectiv.
c) atitudine prestabilită faţă de fiecare individ, membru al unui grup,
d) este susţinută doar de apartenenţa individului la grup.
e) supunerea la normele colective
203)Dezvoltarea unei acţiuni colective necesită următoarele elemente:

a) condiţii structurale favorizante.
b) constrângerile structurale care induc sentimentul de nedreptate.
c) sentimentul echității sociale
d) mobilizarea pentru acţiune.
e) factorii de control social.
204)Din punct de vedere sociologic clasa socială este o:

a) grupare de oameni bazată pe interese şi funcţiuni sociale identice.
b) formă de diviziune a muncii.
c) formă de stratificare socială.
d) apartenenţa la diferite grupuri sociale şi relaţiile dintre acestea sunt determinate în primul rând de criterii economice.
e) instituție publică
205)Sănătatea publică poate fi conceptualizată ca:

a) implicare a statului, a autorităţilor publice pentru asigurarea sănătăţii populaţiei;
b) sistem social şi ca implicare a societăţii pentru protejarea şi promovarea sănătăţii;
c) profesie medicală;
d) ansamblu de cunoştinţe, abilităţi, metode şi tehnici speciale.
e) o formă de asociere umană
206)Profesioniştii din sănătatea publică ar trebui să-şi dezvolte:

a) competenţele analitice.
b) competenţele de comunicare.
c) competenţele afective
d) competenţele culturale
e) competenţele din domeniul managementului şi planificării financiare.
207)Psihologia este ştiinţa care se ocupă cu:

a) analiza şi explicarea relaţiilor individului cu lumea înconjurătoare
b) studierea sufletului omului
c) descrierea şi explicarea fenomenelor psihice şi a comportamentului uman.
d) studierea intelectului uman
e) elaborarea legităților sociale
208)Deosebim anumite orientări distincte cu privire la obiectul de studiu al psihologiei precum

a) viaţa psihică interioară;
b) comportamentul;
c) activitatea, conduita individului;
d) personalitatea
e) Fenomenele sociale ce se petrec în relaţie cu individul.
209)Psihicul este definit drept:

a) forma cea mai inedită şi perfecţionată de reactivitate a organismului uman.
b) un ansamblu de stări şi procese echilibrate prin intermediul unor operatori specifici de comparare, clasificare, şi
generalizare.
c) un sistem de orientare şi reflectare propriu animalelor superioare şi oamenilor.
d) produs al adaptării, activităţii şi funcţiei sistemului nervos.
e) nivel cognitiv-afectiv
210)Funcţiile finale a psihicului uman reprezintă:

a) orientarea în mediul problematic al existenţei omului
b) adaptarea la mediu.
c) solutionarea eficientă a problemelor
d) crearea unor produse noi superioare
e) evoluția limbajului
211)Specificul distinct al psihicului uman este:

a) conştiinţa
b) gîndirea
c) vorbirea
d) mersul vertical
e) imaginația
212)După Popescu-Neveanu caracteristicile de bază a psihicului uman sunt:

a) este un model informaţional intern a lumii externe.
b) se supune legii generale a dezvoltării, modificându-se în timp.
c) nu posedă proprietate substanţială (greutate, volum, densitate).
d) poate fi divizat în cîteva substructuri ca: ID; Ego; SuperEgo.
e) este o unitate de ordin relaţional, comunicaţional, informaţional.
213)Curentele psihologice care au influenţat istoria psihologiei sunt:

a) psihanaliza,
b) behaviorismul
c) hipnoza
d) psihologia umanistă
e) psihoterapia
214)În psihologie deosebim anumite tipuri de perspective prin care sunt explicate procesele şi fenomenele psihice
a) valorică
b) comportamentistă
c) cognitivistă
d) psihanalitică
e) motivațională
215)Structura psihicului uman include

a) procese psihice,
b) stări psihice
c) inteligenţă
d) emoţii
e) însușiri psihice
216)Procese psihice reprezintă:

a) reflectarea dinamică a realităţii în diferite forme ale fenomenelor psihice
b) totalitatea de senzaţii, percepţii, memorea, gândire, imaginaţie, vorbire, atenţie, voinţă.
c) produsul final al adaptării, activităţii şi funcţiei sistemului nervos.
d) totalitatea vieţii psihice ale omului
e) procesul de dezvoltare a independenței
217)Stări psihice alcătuiesc:

a) fonul dispoziţional şi emoţional relativ stabil al activităţilor psihice concretizat în momentul dat.
b) atitudinile şi opiniile noastre
c) valorile şi principiile de viaţă
d) scopurile vitale ale omului
e) interesele si aspiraţiile noastre
218)Însuşirile psihice sunt reprezentate prin:

a) formaţiuni stabile care asigură un anumit nivel calitativ şi cantitativ al activităţii şi conduitei omului.
b) temperament.
c) caracter.
d) sfera afectivă.
e) aptitudini.
219)Sistemele personalităţii definite de S. Freud sunt:

a) id-ul
b) ego-ul
c) superego-ul
d) conştient
e) inconştient
220)Funcţiile psihicului rezultă în:

a) funcţia de apărare
b) funcţia de reflectare
c) funcţia de orientare
d) funcţia de mobilizare a resurselor
e) funcţia de autodezvoltare
221)Formele vieţii psihice (ipostaze ale psihicului) sunt:

a) conştiinţa
b) subconştientul
c) inconştientul
d) id-ul
e) ego-ul
222)Id-ul are funcţia de:

a) reglare a comportamentului, de decizie şi compromis.
b) stocare şi depozitare a instinctelor, viselor, conţinuturilor refulate, a energiei erotice.
c) cenzură a comportamentului, gândurilor, emoţiilor prin prisma regulilor morale şi a diverselor norme sociale.
d) formaţiune stabilă care asigură un anumit nivel calitativ şi cantitativ al activităţii şi conduitei omului.
e) fonul dispoziţional şi emoţional relativ stabil al activităţilor psihice concretizat în momentul dat.
223) Ego-ul are funcţia de:

a) reglare a comportamentului, de decizie şi compromis.
b) fonul dispoziţional şi emoţional relativ stabil al activităţilor psihice concretizat în momentul dat.
d) stocare şi depozitare a instinctelor, viselor, conţinuturilor refulate, a energiei erotice.
e) formaţiune stabilă care asigură un anumit nivel calitativ şi cantitativ al activităţii şi conduitei omului.
224)Superego-ul are funcţia de:

a) reglare a comportamentului, de decizie şi compromis
b) formaţiune stabilă care asigură un anumit nivel calitativ şi cantitativ al activităţii şi conduitei omului.
d) stocare şi depozitare a instinctelor, viselor, conţinuturilor refulate, a energiei erotice.
e) fonul dispoziţional şi emoţional relativ stabil al activităţilor psihice concretizat în momentul dat.
225)Printre funcţiile conştiinţei se enumără:

a) funcţia de semnificare sau de cunoaştere
b) funcţia de autosupraveghere
c) funcţia de adaptare
d) [funcţia reglatorie
e) funcția de memorare
226)Subconştientul include:
a) amintirile
b) automatismele
c) deprinderile,
d) informația despre altul
e) nivelul psihic superior
227)Principalele trăsături ale subconştientului sunt:

a) latenţa şi potenţialitatea
b) coexistenţa cu conştiinţa
c) servirea conştiinţei
d) filtrarea şi medierea conţinuturilor
e) orientarea şi reflectarea realităţii
228)Inconştientul cuprinde
a) automatismele
b) reacţiile instinctive,
c) amintirile
d) dorinţele refulate
e) conflictele nerezolvate.
229)Ramurile psihologiei sunt:

a) aplicative
b) generale
c) speciale
d) teoretice
e) practice
230)Sociologia este știința ce studiază:

a) regulile sociale şi procesele din societate care leagă şi separă oamenii
b) viața socială umană, a grupurilor şi societăţilor.
c) societăţile umane, punând accent în special pe sistemele moderne industrializate.
d) societatea în totalitatea sa, natura şi esenţa, structurile şi funcţiile ei
e) sfera cognitiv-afectivă
231)Obiectul de studiu al sociologiei se compune din:

a) acţiuni sociale
b) instituţii sociale
c) grupuri sociale
d) reflectarea realității
e) inteligența emoțională
232)Cele mai răspândite metode de investigare ale sociologiei sunt:

a) interviul
b) sondajul de opinie
c) experimentul
d) observaţia socială
e) studiul de caz
233)Sarcina sociologiei e de a:
a) elabora studii sociologice despre legităţile sociale
b) studia situaţia ce rezultă din transformarea socială şi schimbările prin care trece societatea.
c) analiza şi compara grupurile sociale
d) de a studia mecanismele istorice de constituire ale societăţii
e) manipula opinia publică
234)Printre fondatorii clasici ai sociologiei se disting câteva personalităţi:

a) Émile Durkheim
b) Titu Maiorescu
c) Max Weber
d) Auguste Comte
e) Karl Marks
235)Funcţiile sociologiei sunt:

a) funcţia adaptivă
b) funcţia explicativ-interpretativă;
c) funcţia de diagnoză socială
d) funcţia predictivă
e) funcţia de apărare
236)Eşantionul reprezentativ statistic este cel care:

a) imprimă cel mai bine problema de cercetare
b) reproduce exact caracteristicile întregului, a populaţiei care este supusă cercetării experimentale.
c) reprezintă grupul de risc
d) reprezintă grupul ţintă
e) reprezintă mai mult de jumătate din populaţie
237)Gradul de reprezentativitate al eşantionului depinde de:

a) mărimea populaţiei.
b) abaterea standard care arată mărimea dispersiei valorilor extreme faţă de cele medii.
c) eroarea admisă.
d) abilitățile cercetătoruluui
e) metode de cercetare alese
238)Principalele metode de cercetare utilizate în ştiinţele sociale sunt:

a) observaţia;
b) ancheta;
c) experimentul;
d) studiul de caz;
e) analiza
239)Principalele etape ale unei anchete sunt:

a) standardizarea anchetei
b) formularea ipotezelor
c) eşantionarea
d) aplicarea instrumentului de cercetare
e) analiza datelor şi redactarea raportului de cercetare
240)Experimentul este :
a) o metodă de cercetare ştiinţifică a relaţiilor dintre diverse fenomene într-un cadru strict controlat
b) bazat pe modificarea unor factori şi menţinerea constantă a altora
c) o metodă predictivă
d) o metodă de evaluare
e) o metodă estimativă
241)Studiul de caz este:
a) o metodă de cercetare individuală a datelor
b) produselor activităţii persoanei investigate
c) presupune analiza datelor biografice, analiza istoriei bolii
d) fişa medicală a pacientului
e) aplicarea sondajului de opinie
242)Personalitatea se defineşte prin:

a) individ
b) persoana
c) temperament şi caracter
d) element stabil al conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizează şi o diferenţiază de alte persoane.
e) un anumit ansamblu de reacţii comportamentale acumulate.
243)În abordările existenţial-umaniste a personalităţii forţa principală a dezvoltării personalităţii este:

a) aspiraţiile şi dorinţa omului
b) tendinţa înnăscută către autoactualizare
c) intelectul şi comportamentul omului
d) atingerea scopurilor
e) găsirea sensului vieţii
244)După C. Rogers, scopul vieţii, este de a:

a) realiza dorinţele şi aspiraţiile
b) realiza potenţialul înnăscut la maxim.
c) utilizarea tuturor posibilităţilor şi talentelor.
d) găsirea sensului vieţii
245)Scopul mecanismelor de apărare a personalităţii este de a:

a) proteja sinele de confruntare cu situaţia reală.
b) de a păstra imaginea pozitivă a eu-lui
c) de a asigura compromis între persoană şi mediu
d) de a asigura o dezvoltare intactă personalităţii
e) de a manifesta comportamente sociale
246)Printre cele mai cunoscute mecanismele de apărare a personalităţii numim:

a) negarea sau refuzul de a accepta cele întâmplate
b) raţionalizarea
c) acceptarea
d) distorsionarea (prin schimbare, schimonosirea informaţiei).
e) evadarea
247)Teoria dezvoltării ierarhice a motivaţiei rezultă la faptul că:

a) fiecare nivel de nevoi îl presupune pe următorul
b) mişcarea la un nivel mai înalt de nevoi are loc după satisfacerea unui nivel mai inferior de nevoi.
c) gradul de satisfacere a nevoilor depinde de interesele individului
d) gradul de satisfacere a nevoilor depinde de aspiraţiile individului
e) sancțiunile influențează motivația
248)Personalitatea este rezultatul interacţiunii complexe a mai multor categorii de factori:

a) moştenirea biologică,
b) mediul fizic,
c) societatea
d) situaţia socio-economică
e) experienţa personală
249)Normele sociale reprezintă:

a) reguli de comportament acceptate
b) prestigiul social
c) reguli şi convenţii pe care indivizii le urmează fără să reflecteze prea mult asupra lor
d) moravurile ca norme vitale pentru existenţa oamenilor
e) un comportament izolat
250)Valorile se definesc drept:

a) reguli de comportament acceptate
b) reguli de comportament dezirabile
c) criterii sau standarde pentru evaluarea comportamentului.
d) element stabil al conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizează şi o diferenţiază de alte persoane.
e) aspectul social al personalităţii
251)Sursele pentru reflecţiile apreciative a individului despre sine sunt:

a) standardele şi normele socio - culturale
b) reacţiile sociale ale altor indivizi în raport cu persoana sa
c) standardele şi criteriile individuale
d) activitatea colegilor
e) implicarea socială
252)Motivaţia desemnează:
a) aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman
b) forţa internă a personalităţii
c) o atitudine personală
d) o aptitudine
e) o calitate înăscută
253)Motivele sunt:
a) factorii dinamici interni
b) dorinţele noastre
c) scopurile noastre
d) aspiraţiile noastre
e) tendinţele noastre
254)Nivelul de aspiraţie se referă la:

a) aşteptările unei persoane privind realizarea sa viitoare.
b) scopurile sau pretenţiile persoanei faţă de viaţă
c) nivelul de trai şi bunăstare a persoanei
d) capacitatea de muncă
e) abilitate socială
255)Baza fiziologică a afectivității constituie:

a) lobul frontal
b) lobul temporal
c) talamusul şi hipotalamusul
d) lobul occipital
e) o implicare emoțională
256)Sfera afectivă are următoarele dintre proprietăţi:

a) polaritatea
b) intensitatea
c) rapiditatea
d) durata
e) expresivitatea
257)Frustraţia reprezintă:
a) un obstacol
b) stare de tensiune care apare în legătură cu tendinţa persoanei de a realiza ceva ea confruntîndu-se cu un obstacol.
c) situaţie stresantă
d) nivelul de aspirație
e) confortul psihic
258)Voinţa este un proces psihic care constă în:

a) înaintarea scopurilor şi reglarea acţiunilor pentru realizarea lor
b) depăşirea obstacolelor subiective şi obiective din calea realizării scopurilor.
c) realizarea activităţii.
d) analiza situaţiei în întregime.
e) Îndeplinrea deciziilor
259)Structura actului volitiv presupune:

a) formularea şi înaintarea scopului.
b) elaborarea planului de acţiune.
c) așteptarea momentului oportun
d) lupta motivelor.
e) realizarea activităţii.
260)Alegeţi doar trăsăturile volitive de caracter:

a) insistenţa
b) independenţa
c) sugestibilitatea
d) promtitudinea
e) perseverenţa
261)Temperamentul:
a) este un sistem de trăsături individual tipologice înnăscute
b) determină dinamica proceselor psihice, a stărilor afective şi manifestarea comportamentală în ansamblu.
c) determină inteligenţa, intelectul, nivelul de cunoştinte a omului.
d) determină mobilitatea SNS
e) determină puterea cu care se manifestă reacţiile afective a personalităţii.
262)Caracterul reprezintă:
a) latura relaţional - valorică a personalităţii
b) un sistem de trăsături ale omului care arată atitudinea lui faţă de mediul social, activitate, faţă de sine şi faţă de mediul
obiectual.
c) rezultatul interacţiunii complexe dintre particularităţile personale şi a mediului.
d) este cartea de vizită a persoanei
e) o trăsătură înăscută
263)Tipologia lui K. Leongard presupune clasificarea persoanelor după:

a) criteriul accentuărilor unor trasături de caracter
b) criteriul deosebirilor psihoindividuale
c) criteriul comportamental
d) criteriul diferenţial
e) criteriul de omogenitate
264)Aptitudinile sunt:
a) un complex de însuşiri psihice şi fizice, relativ stabile ale persoanei, care condiţionează realizarea cu randament a unei
anumite activităţi.
b) însuşirile potenţiale ce pot fi valorificate în condiţii favorabile
c) latura afectivă a personalității
d) structuri înăscute ale personalităţii
e) aspecte motivaționale
265)După criteriul naturii proceselor psihice distingem:

a) aptitudini senzoriale
b) aptitudini psiho-motorii
c) aptitudini sportive
d) aptitudini artistice
e) aptitudini intelectuale
266)Senzaţia:
a) proces psihic cognitiv, care presupune reflectarea unor calităţi izolate ale obiectelor şi fenomenelor
b) proces psihic cognitiv care constă în reflectarea obiectelor şi fenomenelor în totalitatea însuşirilor lor
c) proces de sesizare a obiectelor
d) proces de diferenţiere a unui obiect de altul
e) proces de colectare a informaţiei
267)Percepţia
a) proces psihic cognitiv care constă în reflectarea obiectelor şi fenomenelor în totalitatea însuşirilor lor
b) proces de sesizare a obiectelor
c) proces de diferenţiere a unui obiect de altul
d) proces de colectare a informaţiei
e) proces de analiză a informaţiei
268)Atenţia:
a) percepţie orientată
b) proces psihic care constă în concentrarea conştiinţei asupra unui obiect şi sustragerea de la alte obiecte concomitent.
c) o structură indispensabilă oricărui individ
d) un proces psihic separat.
e) un fenomen psihologic, o latură a vieţii psihice, cu ajutorul căreia se dirijează toată viaţa psihică umană.
269)În dependenţă de participarea voinţei, se deosebesc următoarele tipuri de atenţie:

a) voluntară
b) postvoluntară
c) prevoluntară
d) involuntară
e) inconştientă
270)Însuşirile atenţiei:
a) selectivitatea
b) volumul
c) repartizarea
d) intensitatea
e) stabilitatea
271)Percepţia socială:
a) activitate de selectare, organizare şi interpretare a stimulilor, centrată pe un obiect social
b) segmentul procesului cognitiv prin care persoana îşi formează imaginea despre sine şi în acelaşi timp îşi conturează
impresiile despre altul.
c) procesul de "cunoaştere a altuia".
d) procesele prin care oamenii ajung să se înţeleagă unii pe ceilalţi.
e) proces psihic afectiv
272)Sursele din care se formează percepţia socială:
a) evenimentele sociale
b) situaţiile în care se află persoanele
c) comportamentul celorlalţi.
d) opiniile difuzate
e) faptele sociale
273)Teoria atribuirii sociale:

a) descrie modul în care persoana obişnuită interpretează comportamentul social al unei persoane.
b) presupune explicarea unui proces social.
c) procesul prin care omul învaţă realitatea‚ o poate prezice şi o poate domina.
d) presupune o percepere mai simplă a realităţii
e) presupune o motivație puternică
274)Eroarea fundamentală a atribuirii relevă:

a) oamenii au tendinţa de a atribui altor oameni propriile sentimente
b) succesele sunt atribuite propriilor capacităţi şi eforturi‚ iar insuccesele - influenţelor defavorabile ale mediului.
c) oamenii au tendinţa să aprecieze comportamentul altor persoane reieşind din opinia publică
d) că oamenii respectă semenii
e) aprecierea comportamentului personal
275)Procesul atribuirii este influenţat de:

a) apartenenţa socială
b) de reprezentările sociale deţinute
c) nivelul de inteligență
d) aspectul exterior al persoanei
e) de nivelul de aspirații
276)Memoria este procesul psihic:

a) de întipărire, depozitare şi reactualizare a informaţiei.
b) de memorare, păstrare şi uitare a informaţiei.
c) care poate fi dirijat şi dezvoltat
d) indispensabil fiecărui individ
e) afectiv
277)Uitarea este:
a) un proces al memoriei
b) ştergerea informaţiei din memorie.
c) un proces indispensabil
d) un proces psihic cu efecte mai mult negative
e) un proces psihic care poate fi dirijat
278)Uităm informaţiile care:

a) îşi pierd actualitatea
b) se devalorizează
c) nu mai au semnificaţie pentru noi şi nici pentru rezolvarea problemelor practice:
d) nu mai răspund unor necesităţi.
e) au fost memorate involuntar
279)Fiziologul rus, I. Pavlov, a descris următoarele particularităţi ale sistemului nervos (SN):
a) forţa
b) dinamica
c) echilibrul
d) mobiltatea
e) intensitatea
280)Mecanismul cel mai plauzibil care explică uitarea, este:

a) mecanismul substituirii informaţiei
b) mecanismul selectivităţii informaţiei
c) mecanismul inhibiţiei
d) mecanismul filtrării
e) mecanismul dezactivării
281)Importante pentru procesul de învaţare sunt:

a) volumul sau capacitatea de învăţare
b) voinţa persoanei.
c) durata sau capacitatea de retenţie a informaţiei
d) organizarea cunoştintelor în memorie
e) capacitatea de muncă a persoanei
282)Principii şi reguli ale memoriei eficiente sunt:

a) principiul activismului intelectual şi al profunzimii înţelegerii
b) practicarea memorării logice, active şi creative
c) principiul memorării mecanice
d) principiul memorării voluntare
e) alternarea textelor cu scheme, grafice, schiţe etc.
283)Factorii ce ajută la menţinerea memoriei sociale sunt:

a) muzeele
b) cărţile, enciclopediile,
c) picturile şi statuele,
d) opiniile oamenilor
e) monumentele istorice etc.
284)Gândirea este:
a) proces psihic cognitiv
b) proces care constă în reflectarea mijlocită, generalizată şi abstractizată a legăturilor dintre obiecte şi fenomene.
c) succesiune de operaţii care duc la dezvăluirea unor aspecte importante ale realităţii
d) rezolvarea anumitor probleme
e) un proces de orientare
285)Operaţiile gândirii sunt:

a) Analiza
b) Sinteza
c) Generalizarea
d) monitorizarea
e) Abstractizarea
286)Formele logice ale gândirii sunt:

a) Noţiuni
b) Deducţii
c) Judecăţi
d) Stereotipuri
e) Raţionamente
287)Gândirea socială:
a) orientarea atenției sociale
b) este caracteristică geniilor
c) gândire marcată de credinţe, zvonuri, ideologii şi practici subiective.
d) este o gîndire subiectivă
e) un proces psihic înăscut
288)Elementele din care se constituie gândirea medicală:

a) diagnosticul
b) prognosticul
c) tratamentul
d) complianţa terapeutică
e) anamneza
289)Limbajul este:
a) activitatea psihică de comunicare între oameni prin intermediul limbii
b) mijlocul de vehiculare al limbii
c) sinonim cu comunicarea
d) sinonim cu vorbirea
e) un proces psihic precedat de gîndire
290)La nivelul personalităţii, limbajul este un indicator cert al capacităţii intelectuale prin:
a) bogaţia vocabularului
b) corectitudinea gramaticală
c) expresivitatea vocii
d) cursivitatea logică a flexibităţtii şi fluenţei gândirii.
e) capactităţile oratorice ale persoanei
291)Comunicarea reprezintă:
a) ansamblul proceselor prin care se efectuează schimbul de informaţii şi de semnificaţii între persoane
b) compleanța terapeutică
c) culegerea anamnezei
d) aspirație socială
e) aspectul energetic, dinamic al comportamentului uman
292)Comunicarea este influenţată de mulţi factori ca:

a) vârstă
b) gen
c) motivația
d) memoria
e) deteriorare a auzului
293) Intocmirea hărţii conflictului presupune:

a) formularea problemei
b) identificarea părţilor implicate
c) identificarea nevoilor şi trebuinţelor parţilor implicate
d) identificarea grijilor, fobiilor şi temerilor parţilor implicate
e) identificarea scopurilor persoanelor implicate
294)Se menţionează următoarele forme de potenţiale de conflict:

a) disconfortul,
b) incidentul
c) supărarea
d) tensiunea
e) criza.
295)Strategiile de optimizare a comunicării interpersonale presupun:

a) factorii psihoindividuali,
b) factorii socioculturali
c) factorii transculturali
d) factorii psihosociali,
e) factorii circumstanţionali
296)Reprezentările sociale sunt definite ca:

a) procedee de însuşire mentală a ambianţei.
b) transformarea obiectelor sociale în categorii simbolice cu statut cognitiv.
c) un sistem socio-cognitiv ce permite supravieţuirea individului în societate.
d) formă a cunoaşterii sociale care presupune activitatea cognitivă a indivizilor şi grupurilor.
e) tendința de evaluare a oamenilor
297)Reprezentările sociale sunt:

a) evenimente personale stocate în memorie
b) procese de adaptare cognitivă a actorilor sociali la condiţiile concrete ale existenţei.
c) dimensiuni psihosociale reprezentate prin atitudini, simboluri şi imagini personale.
d) fapte sociale
e) procese sociale
298)Pentru apariţia unei reprezentări sociale sunt necesare următoarele condiţii:

a) dispersia informaţiei privind obiectul reprezentării datorită complexităţii obiectului social.
b) poziţia grupului social faţă de obiectul reprezentării.
c) necesitatea resimţită de oameni de a produce conduite şi discursuri coerente în legătură cu un obiect sau altul.
d) prezenţa sistemului periferic al reprezentării
e) prezenţa nucleului central al reprezentării.
299)Condiţia principală a constituirii reprezentării sociale este:

a) nucleul central
b) informaţia
c) noţiunea
d) ideea
e) opiiniile publice
300)Orice reprezentare socială care se reliefează în societate este compusă din:
a) nucleu central.
b) stereotipuri
c) sistem periferic.
d) deducţii
e) opinii
301)Procesele prin care se realizează reprezentările sociale sunt:

a) obiectificarea
b) raţionalizarea
c) ancorarea
d) generalizarea
e) personalizarea
302)S. Moscovici a distins următoarele modalităţi de comunicare prin care reprezentările sociale exercită
influenţă asupra actorului social:
a) difuzarea
b) manipularea
c) obligarea
d) propagarea
e) propaganda
303)Funcţiile reprezentărilor sociale sunt:

a) de cunoaştere a realităţii.
b) de intermediere a comportamentului
c) de adaptare la fenomenele sociale.
d) de sistematizare a realităţii.
e) de algoritmizare a realităţii.
304) Obiectul de studiu al psihologiei este:

a) comportamentul
b) viața psihică
c) activitatea
d) personalitatea
e) aspectul filosofic
305) Obiectul de studiu al psihologiei este:

a) viața psihică și comportamentul
b) perspectivele sociale
c) ambianța fizică a individului
d) elaborarea de standarde organice
e) diferențele culturale ale educației
306) Psihologia ca știință studiază:

a) personalitatea
b) diferențele de gender
c) abilitățile practice ale persoanei
d) dezvoltarea fizică
e) tulburările psihice
307) Caracteristicile de bază ale psihicului uman:

a) nu are proprietate substanțială
b) este un model informațional al lumii externe
c) se impune dezvoltării
d) este o unitate de ordin relațional, comunicațional, informțional
e) lipsa conștiinței
308) Procesele psihice, stările psihice și însușirile psihice reprezintă:
a) orientarea în timp și spațiu
b) structura psihicului uman
c) aspecte ale dezvoltării
d) particularități de vîrstă
e) obiectiv educațional
309) Funcția de bază a Id-ului este:

a) prelucrarea concepției despre altul
b) organizarea adaptării
c) stocarea instinctelor, viselor
d) stocarea informației despre sine
e) depozitarea funcțiilor psihice
310) Funcția de bază a Id-ului se conduce după:

a) norme individuale
b) regulile sociale
c) principiul corectitudinii
d) principiul plăcerii
e) conduita altor persoane
311) Funcția de bază al Superego-ului este:

a) prezența conștiinței
b) cenzura comportamentului
c) satisfacerea instinctelor
d) dezvoltarea creativității
e) realizarea aspirațiilor
312) Funcția de bază al Superego-ului este:

a) eliberarea conștiinței
b) respectarea normelor sociale
c) planificarea activităților
d) proiecția de viitor
e) manifestarea aroganței
313) Funcția de bază al Ego-ului este:

a) dobîndirea autorității
b) echilibrarea psihică
c) manifestarea contradicției
d) reglarea comportamentului
e) elaborarea criteriilor de evaluare
314) Funcția de bază al Ego-ului este:

a) sublimarea
b) decizia asupra comportamentelor ce vor fi exteriorizate
c) satisfacerea trebuințelor primare
d) elaborarea imaginii de sine
e) cenzura
315) Procesele psihice reprezintă:

a) reflectarea dinamică a realității
b) capacitatea de reacție
c) criterii de evaluare psihică
d) nivelul conștiinței umane
e) evoluția cognitivă
316) Procesele psihice reprezintă:

a) gîndirea
b) voința
c) percepția
d) memoria
e) sentimentele
317) Însușirile psihice se manifestă prin:

a) gîndire
b) temperament, caracter, aptitudini
c) voință
d) senzații
e) percepție
318) Însușirile psihice reprezintă:

a) optimism
b) formaținui stabile
c) creativitate
d) acțiuni concrete ale psihicului
e) interes
319) Stările psihice pot fi:

a) tristețe, jale
b) emperament
c) caracter
d) viteza de reacție
e) extraversia
320)Stările psihice se manifestă prin:

a) atitudine
b) comunicare
c) orientare valorică
d) nivelul intensității activităților psihice
e) nivelul de dezvoltare a personalității
320) Conștiința reprezintă:

a) nivelul superior de dezvoltare a psihicului
b) nivelul inferior de dezvoltare a psihicului
c) rezervorul de instincte
d) zona incontrolabilă a conduitei
e) nivelul mediu de dezvoltare a psihicului
321) Conștiința include:

a) amintirile refulate
b) experiențele conflictuale
c) nucleul vieții psihice
d) instinctele primare
e) visele
322) Una dintre funcțiile subconștientului este:

a) manifestarea actelor ratate
b) filtrarea conținuturilor care trec de la un nivel la altul
c) confuzia psihică
d) elaborarea răspunsurilor psihice
e) descărcarea emoțională
323) Subconștientul reprezintă:

a) comportamentul ascuns
b) conduite antisociale
c) nivelul adaptării externe
d) totalitatea regulilor morale
e) rezervorul automatismelor, deprinderilor
324) Inconștientul se referă la:

a) norme educaționale
b) reacții instinctive, complexe
c) sistemul valoric, atitudinal
d) acțiuni planificate
e) conduită socială
325) Inconștientul constituie:

a) comportamentele accesibile
b) nivelul superior al conștiinței
c) experiențele latente, obscure
d) valorile sociale
e) valorile personale
326) Funcția de apărare a psihicului reprezintă:

a) protejarea integrității personale
b) introversia persoanei
c) orientarea interioară a psihicului
d) capacitatea de orientare în spațiu
e) rezultatul educației
327) Funcția de reflectare a psihicului presupune:

a) analiza acțiunilor proprii și a celor din jur
b) starea de echilibru emoțional
c) evitarea riscurilor
d) dorința de afirmare personală
e) procesul de evoluție cognitivă
328) Funcția de orientare a psihicului se referă la:

a) capacitatea de decizie
b) criteriu de maturitate psihică
c) imaginea de sine
d) modalitatea de direcționare în timp și spațiu
e) aprecierea propriilor acțiuni
329) Sociologia are ca obiect de studiu:

a) comportamentul
b) personalitatea
c) conștiința
d) grupurile sociale
e) particularitățile de vîrstă
330) Sociologia este știința care studiază:

a) psihicul uman
b) instituțiile sociale
c) manifestările de conduită
d) emoțiile sociale
e) orientarea valorică
331) Observația este metoda de cercetare care:

a) dezvoltă anumite procese studiate
b) provoacă apariția unor evenimente
c) declanșează unele reacții comportamentale
d) intervine în fenomenele studiate
e) constată și notează fenomenele studiate
332) Una dintre tehnicile principale de culegere a datelor în anchetă este:

a) observația
b) chestionarea
c) urmărirea
d) exemplificarea
e) judecata valorică
333) Experimentul reprezintă o metodă de cercetare, care presupune:

a) modificarea unor factori
b) elaborarea unei clasificări
c) asistarea pasivă
d) observarea comportamentului
e) conștientizarea opiniilor
334) Studiul de caz reprezintă o metodă:
a) de studiu asupra populației
b) de codare a datelor
c) de cercetare individuală
d) de investigare de laborator
e) de cercetare irelevantă
335) Introverții sunt persoane:

a) orientate spre alții
b) antisociale
c) sociabile
d) active
e) orientate spre sine
336) Introverții sunt persoane:

a) deschise, comunicabile
b) retrase
c) apatice
d) orientate spre sine
e) dificile
337) Motivația reprezintă:

a) aspectul valoric
b) aspectul dinamic al comportamentului
c) aspectul volitiv
d) aspectul cognitiv al personalității
e) aspectul emoțional
338) Elementele componente ale motivației sunt:

a) visele
b) planurile
c) pauzele
d) motivele
e) realizările
339) Sfera afectivă a personalității include:

a) voința și motivația
b) emoțiile și sentimentele
c) activitatea de bază
d) aspirațiile și scopurile
e) aptitudinile
340) Frustrarea reprezintă:

a) o stare de tensiune în apariția unui obstacol în calea realizării unei trebuințe
b) o stare de confort
c) o senzație de nemulțumire de rezultatele activității
d) o stare de apatie
e) o motivație puternică
341) Voința este procesul psihic care:

a) creează ceva inedit
b) reglează acțiunile spre realizarea scopurilor
c) susține gîndirea
d) clarifică intențiile personale
e) nu se dezvoltă în ontogeneză
342) Insistența reprezintă o trăsătură:

a) emoțională
b) episodică de personalitate
c) specifică sexului masculin
d) de bază pentru selecție
e) volitivă de caracter
343) Perseverența este o trăsătură:

a) volitivă
b) atitudinală
c) perceptivă
d) de gîndire
e) de memorare
344) Stăpînirea de sine reprezintă:

a) un aspect al imaginii de sine
b) o particularitate de vîrstă
c) o atitudine rezervată
d) o trăsătură volitivă
e) o trăsătură specific masculină
345) Promptitudinea se referă la:

a) trăsăturile volitive de caracter
b) trăsăturile înnăscute
c) aspectul afectiv
d) sfera cognitivă
e) sfera motivațională
346) Bărbăția și curajul sunt:

a) trăsături tipice masculine
b) trăsături volitive
c) trăsături afective
d) trăsături atitidinale
e) trăsături cognitive
347) Independența reprezintă:

a) trăsătură volitivă
b) trăsătură în evoluție
c) o caracteristică definitorie
d) o stare de confort psihic
e) o reacție emotivă
348) Punctualitatea reprezintă:

a) o abilitate senzorială
b) un aspect perceptiv
c) un comportament înăscut
d) o trăsătură specific feminină
e) o trăsătură volitivă
349) Temperamentul reprezintă:

a) un sistem de trăsături tipologice înnăscute
b) un set de valori acceptate
c) un concept ambiguu
d) un set de comportamente dobîndite
e) un sistem de acțiuni tipice
350) Temperamentul coleric se referă la următoarele calități:

a) apatic
b) activ, energic
c) introvertit
d) echilibrat
e) calculat
351) Temperamentul sancvinic se referă la următoapele calități:

a) sociabil
b) inert
c) apatic
d) neîncrezut
e) iritabil
352) Temperamentul flegmatic se referă la următoarele calități:

a) grăbit
b) instabil emoțional
c) chibzuit
d) optimist
e) cu inițiativă
353) Temperamentul melancolic se referă la următoarele calități:

a) sociabil
b) vesel
c) vulnerabil emoțional
d) brutal
e) nereținut
354) Conceptul de Eu include:

a) totalitatea reprezentărilor despre sine
b) totalitatea reprezentărilor despre altul
c) totalitatea amintirilor
d) totalitatea experienților de viață
e) totalitatea reacțiilor personale
355) Eu- l real reprezintă:

a) realitatea înconjurătoare
b) solicitările mediului
c) ceia ce cred alții despre mine
d) motivația ascunsă a subiectului
e) individul la moment
356) Eu- l ideal constă în:

a) ce așteaptă alții de la mine
b) cum dorește fiecare să fie
c) comportamentul social
d) ce apreciază fiecare la sine
e) ce apreciază alți oameni
357) Eu- l social reprezintă:

a) ce demonstrezi în societate
b) ce se așteaptă alții de la mine
c) ce presupun eu că alții cred despre mine
d) ce apreciez eu la alții
e) comportamentul real
358) Atitudinile au la bază:

a) predispozițiile înnăscute
b) temperamentul
c) caracterul
d) procesele psihice
e) însușirile psihice
359) Forma superioară a aptitudinii este:

a) rapiditatea reacției
b) gîndirea critică
c) analiza și sinteza
d) talentul și geniul
e) observația și atenția
360) Persoana talentată se deosebește prin:

a) mediul în care a crescut
b) aceea că realizează ulor ceea ce alții realizează greu
c) educația deosebită
d) echilibru emoțional
e) capacitatea de a rezolva probleme cotidiene
361) Procesul psihic cognitiv de reflectare a calităților izolate ale obiectelor se numește:
a) senzația
b) percepția
c) memoria
d) gîndirea
e) atenția
362) Funcția de reflectare a senzațiilor constă în:

a)cunoașterea mediului înconjurător
b) orientarea în spațiu
c) generalizarea asemănărilor
d) crearea modelelor noi
e) formarea unei atitudini
363) Funcția de semnalare a senzațiilor presupune:

a) însușirea unor noțiuni
b) avertizarea unei primejdii
c) reprezentarea simbolică
d) modificarea conduitei
e) orientarea în spațiu
364) Pragul de sensibilitate absolut de jos reprezintă:

a) forța medie a stimulului
b) forța minimală a excitantului
c) pragul de toleranță la stimuli
d) criteriu de evaluare
e) toleranța la frustrare
365) Pragul de sensibilitate absolut de sus reprezintă:

a) forța maximă aptă să producă senzația
b) nivelul de aspirație a persoanei
c) valoarea pe care o acordăm celorlalți
d) capacitatea de a menține calmul
e) nivelul maxim de presiune a societății
366) Percepția reprezintă procesul psihic care constă în:

a)reflectarea izolată a obiectelor
b) reflectarea izolată a fenomenelor
c) reflectarea totalității însușirilor obiectelor și fenomenelor
d) reflectarea atitudinii
e) conștientizarea fenomenelor constante
367) Integritatea reprezintă legea percepției care:

a) integrează experiențele perceptive
b) reflectă proprietățile obiectelor integru
c) definește grupul social
d) se transmite prin ereditate
e) se integrează în personalitate
368) Structuralitatea reprezintă legea percepției care:

a) conferă structură personalității
b) este transmisă genetic
c) evidențiază părțile componente
d) structurează materialul de studiu
e) reflectă experiența ulterioară
369) Constanța percepției permite:

a) perceperea corectă a obiectelor indiferent de localizarea lor în spațiu
b) conștientizarea fenomenelor constante
c) aprecierea constantă a percepției
d) orientarea în timp și spațiu
e) reacția la stimuli constanți
370) Atenția reprezintă procesul psihic care constă în:

a) reflectarea lumii înconjurătoare
b) concentrarea conștiinței asupra unui obiect și sustragerea de la altele
c) de analiza a informației
d) păstrarea informației în conștiință
e) reacția de răspuns la solicitările din mediu
371) Atenția involuntară presupune:

a) un stimul neobișnuit
b) un stimul repetitiv
c) un stimul cunoscut
d) un stimul cognitiv
e) absența stimulilor
372) Atenția voluntară presupune:

a) prezența scopului clar
b) prezența stimului nou
c) ușurința memorării
d) absența scopului
e) abilitate înnăscută
373) Atenția postvoluntară apare:
a) în urma atenției involuntare
b) în urma atenției voluntare
c) în urma oboselii
d) după vîrsta a treia
e) în urma efortului dozat
374) Atenția posedă următoarele însușiri:

a) selectivitate
b) repartizare
c) concentrare
d) stabilitate
e) interpretarea comportamentului
375) Comutarea atenției constă în:

a) menținerea atenției asupra unui obiect
b) transferul de la un obiect la altul
c) concentrarea voluntară
d) dezvoltarea atenției involuntare
e) fixarea stimulului cunoscut
376) Volumul atenției constă în:
a) suprafața corticală a atenției
b) transferul de la un obiect la altul
c) numărul de obiecte la care putem fi atenți
d) durata menținerii atenției
e) abilitatea de a distribui atenția
377) Percepția socială vizează:

a) activitatea de selectare a stimulilor
b) analiza actului perceptiv
c) un aspect al voinței
d) interpretarea comportamentului unui grup
e) a particularitate a sferei afective
378) Percepția socială este inluențată de:

a) experiența personală
b) diferențele de sex
c) diferențele de vîrstă
d) profesia
e) amintirile personale
379) Modul în care persoana interpretează comportamentul social al altor persoane reprezintă:
a) teoria atribuirii sociale
b) legea orientării atenției
c) o abilitate înnăscută
d) o particularitate a gîndirii
e) un fenomen rațional
380) Teoria atribuirii sociale presupune:

a) explicarea opiniilor publice
b) găsirea unei explicații (cauze) pentru un comportament observat
c) capacitatea de a fi parte a grupului
d) abilitatea de comunicare
e) abilitatea de a ține un discurs
381)Atribuirea socială contribuie la:

a) prezicerea unor comportamente
b) o mai bună reușită academică
c) dezvoltarea creativității
d) menținerea atenției concentrate
e) omogenizarea grupurilor
382)Conceptul de sine include:

a) informații relevante despre grup
b) manifestarea comportamentului personal
c) cunoștințe și convingeri despre sine
d) cunoștințe despre regulile de conduită
e) aprecierea altor persoane
383) Stima de sine se caracterizează prin:

a) stima pe care ne-o acordă grupul
b) aprecierea propriilor reușite
c) evaluarea sferei sociale
d) autoevaluarea pozitivă sau negativă a propriei persoane
e) rezultatele obținute
384) Introspecția se referă la:

a) examinarea propriilor gînduri, sentimente, conduite
b) capacitatea de a se izola de alții
c) dificultatea de comunicare
d) nedorința de a fi în centrul atenției
e) cea mai obiectivă metodă de cercetare
385) Memoria reprezintă:

a) o stare psihică
b) o însușire psihică
c) un proces psihic cognitiv
d) un proces psihic emotiv
e) un proces psihic evaluativ
386) Memoria include:

a) recunoașterea informației
b) întipărirea, păstrarea și reactualizarea informației
c) sedimentarea informației
d) aranjarea informației
e) procesul de analiză a informației
387) Uitarea reprezintă:

a) un proces al atenției
b) un proces al memoriei
c) o anormalitate
d) o lipsă a motivației
e) neimplicarea memoriei
388) Memorarea reprezintă:

a) un proces activ de organizare și reorganizare a informației
b) un proces mecanic de reținere
c) o abilitate înnăscută
d) o predispoziție genetică
e) un proces natural, firesc
389) Memoria plastic intuitivă include memorarea:

a) ideilor
b) artistică
c) acțiunilor
d) abilităților
e) obiectelor, imaginilor, fețelor
390) Memoria socială include:

a) imagini din memoria persoanei
b) fapte și evenimente colective
c) aptitudine de a memora
d) situațiile în care ai participat cîndva
e) date exacte din istoria unui popor
391) Gîndirea este procesul psihic cognitiv care reflectă:

a) mijlocit, generalizat și abstract legăturile dintre obiecte și fenomene
b) amintirile noastre imediate
c) ușurința de a studia
d) motivația de învățare
e) abilitatea de a evita riscurile
392) Analiza reprezintă operația gîndirii care:

a) integrează părțile componente ale obiectului
b) descompune mintal obiectul în părți componente
c) generalizează asemănările obiectelor
d) reproduce informația cunoscută
e) crează un produs absolut
393) Noțiunea este o formă a gîndirii care:

a) analizează legătura între obiecte
b) ajută la rezolvarea problemelor teoretice
c) reflectă printr-un cuvînt însușirile esențiale ale obiectelor
d) stă la baza inovațiilor
e) îmbunătățește capacitatea de memorare
394) Raționamentul reprezintă o formă a gîndirii prin care:

a) pornind de la una sau mai multe judecăți, obținem o concluzie
b) formulăm o presupunere
c) verificăm o ipoteză
d) prevenim o reacție comportamentală
e) ne formăm o impresie primară
395) Elementele gîndirii medicale sunt:

a) prognosticul
b) anamneza
c) diagnosticul
d) evaluarea
e) analiza
396) Rezultatul gîndirii clinice este:

a) diagnosticul
b) tabloul bolii
c) reluarea autonomiei
d) observarea
e) conversația
397) Funcțiile limbajului sunt:

a) valorică
b) terapeutică
c) expresivă
d) ludică
e) persuasivă
398) Limbajul proverbial include:

a) volumul vocii
b) pauzele
c) mimica
d) ritmul vorbirii
e) gesturile
399) Conflictele afective se referă la:

a) conflicte obiective
b) conflicte intrapsihice
c) relații constructive
d) relațiile interpersonale, generate de stări emoționale
e) conflicte de substanță
400) Conflictele pot fi clasificate în:

a) intravert
b) intrapsihic
c) interpersonale
d) intragrup
e) intergrupuri
401) În funcție de poziția ocupată de membrii grupului, distingem conflicte:

a) obiective
b) simetrice
c) subiective
d) asimetrice
e) afective
402) Conform gradului de intensitate, conflictele se clasifică în:

a) afectiv
b) disconfort
c) tensional
d) neînțelegerea
e) criza
403) Reprezentările sociale sunt definite ca:

a) procedee de însușire mintală a ambianței
b) activitatea de recunoaștere a stimulului
c) procedee de transformare a obiectelor sociale în categorii simbolice cu statut cognitiv
d) procedeu de memorare
e) proces de stabilire a asemănărilor și deosebirilor
404) Orice reprezentare socială este compusă din:

a) judecăți
b) nucleu central
c) sistem periferic
d) noțiuni
e) raționamente
405) Prin atitudine se înțelege:

a) capacitatea de muncă
b) abilitatea profesională
c) modelul de comportament
d) dispoziția internă a individului
e) percepția și reacțiile față de un obiect, subiect sau stimul
406) Componentele distinctive ale atitudinilor sunt:

a) narativă
b) cognitivă
c) prezumtivă
d) afectivă
e) comportamentală
407) Atitudinile au următoarele proprietăți:

a) valență
b) dificultate
c) intensitate
d) centralizare
e) ambiguitate
408) După obiectul de referință, atutudinile se împart în 2 categorii:

a) față de sine
b) față de viața politică
c) față de societate
d) față de sistemul de educație
e) față de superiori
409) Teoria disonanței cognitive se referă la:

a) conflictul interpersonal
b) confruntarea a două cunoștințe contradictorii
c) conflictul între generații
d) confruntarea cu persoane autoritare
e) echilibrul cognitiv
410) Factorii care condiționează schimbarea atitudinii sunt:

a) manipularea
b) atractivitatea sursei
c) mesajul
d) credebilitatea sursei
e) canalul
411) Schimbarea atitudinii poate fi obținută prin următoarele forme de influență:

a) prin adaptare
b) prin forță
c) prin evaluare
d) prin persuasiune
e) prin angajament liber-consimțit (manipulare)
412) Tehnica „piciorul în ușă” presupune:

a) să soliciți înainte de a cere mai mult
b) a fi agresiv
c) a da dovadă de comportament violent
d) a închide demonstrativ ușa
e) de a răspunde diplomat la solicitări
413) Tehnica „ușa în nas” presupune:

a) atitudine demigratoare
b) să soliciți mai mult, pentru a obține necesarul
c) reacție antisocială
d) comportament exploziv
e) atitudine părtinitoare
414) Conformismul reprezintă forma de influență socială care:

a) contravine normelor
b) realizează expectanțele normative ale grupului
c) influențează apariția conflictelor
d) este caracteristică doar mulțimii
e) se manifestă doar individual
415) Facilitarea socială se referă la:

a) impunerea normelor
b) apariția divergențelor
c) acceptarea statusului
d) ameliorarea performanței individuale în prezența publicului
e) prezența unei atmosfere sociale tensionate în grup
416) Stereotipul reprezintă:

a) o idee fixă de tonalitate afectivă
b) o atitudine obiectivă
c) o credință referitoare la o categorie de persoane
d) o idee fundamentată prin cercetări
e) o atitudine împărtășită de un grup de persoane
417) Stereotipul au următoarele caracteristici principale:

a) se modifică ușor
b) sunt mult mai simple decît realitatea
c) sunt dificil de schimbat, mai ales dacă sunt dobîndite în copilărie
d) se obțin mai degrabă de la mediatori culturali
e) se abțin prin propria experiență
417) Cele mai multe stereotipuri sunt legate de:

a) experiență
b) vîrstă
c) sex
d) religie
e) rasă
418) Prejudecata constă în:

a) evaluarea membrilor unui grup pe baza imaginii stereotipe asupra grupului respectiv
b) aprecierea adecvată a performanței grupului
c) conștentizarea obiectivă a calităților persoanei
d) capacitatea noastră de discernămînt
e) capacitatea de adaptare la mediu
419) Prejudecățile și stereotipurile reprezintă:

a) comportamente înnăscute
b) acțiuni obiective
c) reacții conștientizate
d) comportamente învățate
e) un sistem de autoevaluare
420) Faptele sociale reprezintă:

a) rezultatele activității colective, care exercită o oarecare presiune asupra individului
b) experiențele individuale ale oamenilor
c) interacțiunea între indiviză
d) conștiința de sine a oamenilor
e) rezultatul experienței personale asupra colegilor de echipă
421) Noțiunea de proces social implică:

a) generalizarea experienței individuale
b) o serie de fenomene legate între ele, ce produc un anumit efect
c) o serie de evenimente de lungă durată ce suferă anumite modificări
d) stări deinsatisfacție, frustrare, viloență
e) stări emoționale constante
422) Toate procesele sociale se reduc la 2 mari categorii:

a) de asimilare
b) de apropiere
c) de adaptare
d) de îndepărtare
e) de manipulare
423) După gradul de reglementare, relațiile sociale pot fi:

a) de prietenie
b) formale
c) neformale
d) de cooperare
e) de interdependență
424) După natura activității care formează obiectul relației, există relații:
a) de muncă
b) de vecinătate
c) familiale
d) de petrecere a timpului liber
e) de cooperare
425) După modul de afectare a coeziunii, relațiile sociale se împart în:

a) ierarhice
b) de cooperare
c) de competiție
d) de compromis
e) de facilitare
426) Instituirea și menținerea relațiilor interpersonale depind de următoarele condiții:

a) simpatia reciprocă
b) valorile, interesele similare
c) abilitatea de adaptare
d) longevitatea relației
e) abilitatea de convingere
427) Statutul medicului este asociat cu așa valori ca:

a) curiozitatea
b) cunoașterea
c) devotamentul
d) strategii de coping
e) puterea de sacrificiu
428) După T. Parsons, statutul de medic este definit de următoarele elemente:

a) competență tehnică
b) neutralitate afectivă
c) relație de mentorat
d) universalism
e) specificitate funcțională
429) Factorii ce acționează asupra situației de om bolnav se rezumă la:

a) starea de alarmă
b) toleranța înaltă
c) restrîngerea orizontului de preocupări
d) egocentrismul
e) capacitatea de înțelegere
430) Relația „medic-pacient” este:

a) favorabilă
b) asimetrică
c) complementară
d) consensuală
e) afectivă
431) După criteriul cantitativ, grupurile se clasifică în:

a) de vărstă
b) de referință
c) restrănse
d) de apartenență
e) largi
432) Grupul de apartenență reprezintă:

a) grupul în care individul este implicat efectiv
b) grupul la care urmează să adere
c) grupul pe care individul îl valorizează
d) grupul de comparație
e) grupul extins
433) Grupul de referință reprezintă grupul:

a) care servește drept model pentru formarea imaginii de sine
b) din care am făcut parte anterior
c) din care am dori să facem parte
d) lărgit
e) restrăns
434) Grupul de vărstă implică:

a) oamenii de vărsta a treia
b) drepturi și obligații specifiice vîrstei
c) grupul din care tindem să facem parte
d) persoane cu valori diferite
e) comportamente discriminatorii
435. Statusul atribuit se referă la:

a) atitudinea pozitivă față de alții
b) rolul social învățat
c) unele calități ale individului (vârsta/sex etc)
d) prestigiul profesiei
e) normele formale și neformale
436. Statusul dobândit se referă la:

a) unele eforturi ale individului (profesie/poziție economică etc)
b) prestigiul dobândit
c) comportamente înnăscute
d) abilități de comunicare
e) capacitatea de adaptare
437. Statusul global se referă la:

a) statusul profesional
b) statusul atribuit
c) o multitudine de statusuri asociate
d) statusul dobândit
e) statusul personal
438. Rolul definește:

a) acțiunile cotidiene ale persoanei
b) sarcinile personale
c) acțiunile grupului
d) comportamentul așteptat de la cel care ocupă un anumit status
e) contextul în care se realizează activitatea profesională
439. Rolurile pot fi:

a) principale
b) artistice
c) relaționale
d) secundare
e) de atașament
440. Învățarea rolului implică:

a) comportamentul real
b) dobândirea capacităților necesare
c) așteptările grupului
d) dobândirea atitudinilor respective
e) modificarea temperamentului
441. Statusul reprezintă:

a) un ansamblu de privilegii și îndatoriri
b) trăsăturile de personalitate
c) trăsăturile de caracter
d) un ansamblu de trăsături compatibile
e) un set de valori
442. Într-un grup există diferite roluri ca:

a) motivator
b) lider
c) secretar
d) coordonator
e) controlor
443. Socializarea are următoarele scopuri:

a) să stabilească aspirații și cerințe pentru fiecare membru
b) să impună un comportament disciplinat
c) să formeze metode de constrângere
d) să asigure fiecarui individ identitate
e)să determine învățarea unor roluri sociale
444. Socializarea se realizează în urmatoarele grupuri și instituții sociale:

a) familia
b) școala
c) mass-media
d) grupul de vârstă
e) grupul de referință
445. Integrarea socială reprezintă:

a) aspirația individuală
b) familiarizarea cu grupul
c) rezultatul (efectul pozitiv al procesului de socializare)
d) un proces de constrângere
e) un proces de manipulare
446. Integrarea socială se consideră realizată atunci când:

a) individul s-a adaptat la normele de comportament
b) individul se opune normelor de comportament
c) se asigură un echilibru social relativ
d) o tendință de schimbare a aspirațiilor
e) personalitatea se manifestă critic
447. Caracteristicile principale ale mulțimii:

a) o adunare de indivizi ale caror sentimente și idei sunt orientate în aceeași direcție
b) emoții colective
c) sentimente violente
d) dorința de a protesta
e) abilități oratorice
448. Comportamentele prosociale implică:

a) neașteptarea recompenselor externe
b) modalitatea de reglare a raporturilor sociale
c) intenția de a ajuta alte persoane
d) libertatea alegerii
e) proliferarea rolurilor
449. Teoriile explicative ale comportamentului prosocial pot fi grupate în:
a) teorii politice
b) teorii sociologice
c) teorii filosofice
d) teorii biologice
e) teorii psihologice
450. Comportamentul social pozitiv este condiționat de:

a) norma responsabilității sociale
b) norma variabilității
c) norma reciprocității
d) norma educației
e) norma promovării
451. Norma responsabilității sociale reprezintă:

a) responsabilitatea istorică
b) ajutorul pe care îl acordăm celor care depind de noi
c) ajutorul acordat pentru a obține beneficii
d) abilitatea de a recunoaște emoțiile celorlalți
e) un comportament antisocial
452. Norma reciprocității constă în:

a) să ajuți doar dacă ești solicitat
b) să ajuți doar pe cei de care depinzi
c) să manifești comportament egocentric
d) să interpretezi comportamentul altor persoane
e) să-i ajuți pe cei care te-au ajutat, chiar dacă nu vei avea beneficii pe viitor
453. Comportamentul social negativ apare la unele persoane în următoarele situații:

a) ca o reacție de adaptare
b) ca o reacție de răspuns la frustrările survenite
c) răspuns la o situație ambiguă
d) la vârstele critice
e) apare la persoanele cu tip de SNC slab
454. Comportamentul deviant reprezintă:

a) un comportament ce vine în contradicție cu eticheta socială
b) un comportament social dezirabil
c) un comportament înnăscut
d) un comportament prosocial
e) un comportament de control social
455. Comportamentul deviant se clasifică în următoarele forme clasice:

a) comportament dobândit
b) comportament adictiv
c) comportament prosocial
d) comportament antisocial
e) comportament latent
456. Manifestarea comportamentului criminal poate fi condiționat de următoarele cauze:

a) inteligența delicventului
b) personalitatea delicventului
c) mediul în care a fost educat delicventul
d) voința delicventului
e) societatea
457.Tendința de a comite o infracțiune poate fi stopată de următoarele instanțe:

a) conștiința
b) cei apropiați (familia/prietenii)
c) contextul nefavorabil
d) instituțiile judecătorești
e) mișcările sociale
458. Drept exemple de comportament deviant pot servi:

a) vagabondaj
b) vulnerabilitatea
c) delicvența juvenilă
d) toxicomanie
e) alcoolism
459. Următoarele comportamente sunt considerate ca forme ale agresivității fizice:

a) amenințarea indirectă sau directă
b) lovitul cu piciorul
c) aruncarea de obiecte
d) bătaia
e) bârfa
460. Următoarele comportamente sunt considerate forme ale agresivității verbale:

a) suprasolicitarea verbală
b) jignirea
c) ponegrirea
d) refuzul contactului social
e) bârfa
461. Drept surse ale agresivității pot fi:

a) alcoolul și drogurile
b) manifestarea atașamentului
c) problemele social-economice
d) divorțul
e) frustrarea
462. Noțiunea de violență definește:
a) utilizarea puterii, a agresivității fizice sau psihice
b) intimidare
c) bătaie
d) hărțuire
e) un comportament latent
463. Agresivitatea fizică apare la om la vârsta de:

a) 2-3 ani
b) 13-15 ani
c) 20-25 ani
d) 30-35 ani
e) 40-45 ani
464. Structura socială reflectă:

a) modalitățile de instituire și funcționare a grupurilor sociale
b) componenta de clasă și socio-ocupațională
c) legăturile ce există între grupurile și clasele sociale
d) locul și rolul grupurilor și claselor sociale în sistemul social
e) trăsăturile individuale ale oamenilor
465. Mobilitatea socială se definește ca:

a) procesul de dezvoltare a grupurilor
b) proces de schimbare a poziției sociale
c) urcarea sau coborârea indivizilor în ierarhia socială
d) fenomenul de deplasare a indivizilor în spațiul social
e) modalitatea de schimbare a stării
466. Principalele tipuri de mobilitate socială se rezumă la:

a) mobilitate verticală
b) mobilitate orizontală
c) mobilitate statistică
d) mobilitate gender
e) mobilitate structurală
467. Mobilitatea orizontală presupune:

a) dorința de a emigra
b) aspirația de depășire a statutului profesional
c) o schimbare a locului de muncă fără modificarea statusului profesional
d) accederea la un status superior
e) nivelul social dezirabil
468. Mobilitatea verticală presupune:

a) trecerea indivizilor de la un status superior la altul inferior
b) trecerea indivizilor de la un status inferior la altul superior
c) schimbarea poziției sociale de la un strat la altul
d) menținerea statusului profesional
e) mobilitatea orientativ valorică
469. Mobilitatea instrucțională sau educațională se referă la:

a) menținerea statutului educațional
b) trecerea de la un grad instructiv-educativ la altul
c) menținerea statutului instrucțional
d) un factor de dezvoltare obligatoriu
e) un aspect al obedienței
470. Mobilitatea ocupațională exprimă:

a) mișcarea individului într-un spațiu socio-profesional
b) mișcarea socială descendentă
c) mobilitatea teritorială
d) mobilitatea geografică
e) mobilitatea pe orizontală
471. Mobilitatea teritorială include:

a) fenomene de migrație internă (rural-urbană sau urban-rurală)
b) transformări cognitive
c) părăsirea locului de muncă
d) funcția persuasivă
e) funcția reglatorie
472. Mobilitatea individuală include:
a) dezvoltarea gândirii individuale
b) diverse schimbări referitoare la individualitate
c) dezvoltarea percepției individuale
d) modificarea valorilor personale
e) dirijarea procesului de dezvoltare
473. Mobilitatea colectivă se referă la:

a) fenomene în interiorul colectivului
b) etapele de dezvoltare a grupului
c) etapele de dezvoltare a colectivului
d) capacitatea de a se supune normelor colective
e) fenomene de masă (migrația, urbanizarea)
474. După criteriul calitativ se deosebesc următoarele clase sociale:

a) clasa ierarhic superioară
b) clasa celor ca dețin mijloace de producere
c) clasa ierarhic medie
d) clasa celor ce reprezintă forța de muncă
e) clasa ierarhic inferioară
475. Prin instituție socială înțelegem:

a) un grup de persoane angajat în vederea satisfacerii unor probleme comunitare
b) forme organizatorice folosite pentru soluționarea problemelor sociale
c) mijloace și procedee folosite de membrii unui grup pentru satisfacerea unor nevoi
d) o structura organizațională cu caracter formal
e) proces de dezvoltare a grupului
476. Caracteristicile generale ale instituțiilor sociale:

a) existența unui scop
b) existența unor mijloace de realizare
c) existența unor coduri de comportament
d) existența unor simboluri culturale
e) existența unor opinii majoritare

Sociolog Si Psihologie Student

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sociolog Si Psihologie Student

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Release by MedTorrents.

Teste la sociologie si psihologie

2)Rolul atitudinii este:

3)Atitudinile au următoarele componente distinctive:

6) Teoria echilibrului cognitiv presupune că:

7)Rezistenţa disonanţelor cognitive de natură comportamentală se alimentează din următoarele surse:

8)Factorii care condiţionează schimbarea de atitudine

9)Unele strategii de rezistenţă la persuasiune sunt:

10)Există mai multe forme de influenţă în scopul schimbării de atitudini.

11)În situaţia de influenţă forţată:

14)Tehnica "piciorul în uşă":

15)Tehnica "uşii în nas" sau „uşii în frunte" recurge la:

17)Atitudinile se formează prin:

18)Influenţa socială presupune:

19)Influenţa socială apelează la:

20)Facilitarea socială se referă la:

21)Atitudini părtinitoare în grup:

24)Strategiile de diminuare a prejudecăţii presupun:

26)Influenţa prin forţă:

28)Manipularea se mai numeşte şi:

29)Prin fapte sociale înţelegem:

30)Exemple de fapte sociale sunt:

32)Proces social presupune:

33)Toate procesele posibile dintre oameni se impart in:

34)Pentru ca faptele şi fenomenele sociale să genereze procese sociale, ele trebuie:

35)Exemple de procese sociale:

36)Tipuri de procese sociale:

37)Relaţia socială este:

38)F. Tonnies deosebeste urmatoarele forme ale relaţiilor umane

39)L. Von Wiese evidenţiază următoarele forme a relaţiilor umane:

40)Interacţiunea socială poate fi:

41)După cadrul lor de desfăşurare, relaţiile sociale sunt:

42)Relaţiile interpersonale desemnează:

44)La baza oricărei interacţiuni interpersonale se află:

45) Condiţiile, care determină instituirea şi menţinerea relaţiilor interpersonale sunt:

46)Particularităţile relaţiilor interpersonale:

47)Teoria armoniei cognitive:

48)Teoriile întăririi se bazează pe:

49)Procesul constituirii relaţiilor include

50)Nivele ale relaţiilor interumane:

51)Nivelul reciprocităţii în relaţia umană presupune

52)Surse ale atracţiei reciproce sunt:

53)Principalele tipuri de relaţii interpersonale:

54) După T. Parsons statutul de medic se defineşte prin următoarele elemente:

55)După I. Iamandescu situaţia de om bolnav se caracterizează prin următoarele trăsături:

56)După T. Parsons rolul social al bolnavului include:

57)Relaţia M-P poate prelua aspect de relaţie:

58)Numim grup social:

59)Grupul de apartenenţă presupune că:

62)Principalele tipuri de organizaţii sunt:

63)Performanţa unui grup depinde primordial de următorii factori:

67)Statusul este definit drept:

69)Numim rol social:

70)Învăţarea eficientă a rolului implică următoarele aspecte:

71)Tensiunea rolului are loc atunci cînd:

72)Conflictele de rol se pot manifesta în următoarele forme:

73)Din punct de vedere socio-cultural sursele de conflicte de roluri sunt:

74)Putem distinge conflicte de roluri:

75)Soluţiile posibile pentru conflictele de rol ar fi:

76) Liderul este :

77)Procesul care duce la apariţia liderului presupune că:

78)După Lippitt şi White (1947) sunt cîteva stiluri de leader-ship:

81)Socializarea este influenţată de anumiţi factori ca.

82)Integrarea socială este