Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ENCICLOPEDIA
VO L U M U L IV
CampionII CampionII
României ISBN 978-606-516-780-3 BUCUREȘTI României
ISBN 978-606-516-784-1 IV MĂIASTRA • 2015
1952–2012 1952–2012
ENCICLOPEDIA
VO L U M U L VIII
CampionII CampionII
României ISBN 978-606-516-780-3 BUCUREȘTI României
ISBN 978-606-516-788-9 VIII MĂIASTRA • 2015
IV
ENCICLOPEDIA
BUCUREȘTI
2015
ENCICLOPEDIA
EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
DIN ROMÂNIA
ENCICLOPEDIA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI DIN ROMÂNIA
Ediţia a II-a
Volumul IV
ISBN 978-606-516-780-3
ISBN 978-606-516-784-1
MINISTERUL TINERETULUI ȘI SPORTULUI
ENCICLOPEDIA
EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
DIN ROMÂNIA
Ediţia a II-a
MĂIASTRA • 2015
VOLUMUL IV
EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL
LA NIVEL JUDEȚEAN ȘI AL
MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
ACTIVITATEA STRUCTURILOR ORGANIZATORICE DIN CELE
41 DE JUDEŢE ŞI MUNICIPIUL BUCUREŞTI
Partea I:
ALBA CĂLĂRAȘI
ARAD CLUJ
ARGEȘ CONSTANȚA
BACĂU COVASNA
BIHOR DÂMBOVIȚA
BISTRIȚA –NĂSĂUD DOLJ
BOTOȘANI GALAȚI
BRAȘOV GIURGIU
BRĂILA GORJ
BUZĂU HARGHITA
CARAȘ - SEVERIN HUNEDOARA
VOLUMUL al IV-lea
• PREZENTAREA GENERALĂ ŞI SPORTIVĂ A JUDEŢULUI;
• CARTEA DE AUR A SPORTULUI JUDEŢEAN;
• ORIGINI, TRADIŢII, EVENIMENTE, REALIZĂRI ŞI CONTRIBUŢII LA
DEZVOLTAREA ŞI AFIRMAREA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULU
PE TERITORIUL JUDEŢULUI ŞI PE PLAN NAŢIONAL;
• MASS-MEDIA, INFORMAŢIA SPORTIVĂ DE-A LUNGUL ANILOR;
• ASOCIAŢII, CLUBURI, SOCIETĂŢI ŞI ALTE STRUCTURI
ORGANIZATORICE;
• FORURILE DE CONDUCERE;
• POTENŢIALUL ORGANIZATORIC AL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI
SPORTULUI ŞCOLAR ŞI UNIVERSITAR;
• CADRELE DIDACTICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT;
• FIGURI REPREZENTATIVE;
• BAZA MATERIALĂ.
Autori și colaboratori:
Coordonarea, redactarea și prezentarea tuturor județelor: prof. Vrabie Anghel;
Elaborarea proiectului-model: prof. Constandache Valentin;
Materialele privind bazele sportive din fiecare județ, au fost realizate cu contribuția: prof. Cojocaru Mihai (ed.I
și II), †ing. Chirilă Octavian (ed.I); prof. Constandache Valentin (ed.I și II); prof. Grecescu Anton (ed.I); prof.
Lăncrăjan Dorin (ed.I); †prof.dr. Nicu Alexe (ed.I și II); prof. dr. Șintie Ana Maria (ed.II); prof.Vrabie Anghel (ed.I
și II). A fost de asemenea valorificată lucrarea privind bazele sportive din județe realizată de ing. Sucacian Teodor
Mihai. La elaborarea acestui volum au mai contribuit cu date și informații compartimentele de specialitate din cadrul
Ministerului Învățământului/Educației, Inspectoratele Județene și al Municipiului București de Învățământ, precum
și cele primite din partea instituțiilor de învățământ școlar și universitar. De asemenea s-au folosit și situațiile
statistice cuprinse în Anuarele Sportului.
CĂLĂRAȘI GALAȚI
Colective de specialiști coordonate de forurile de Colective de specialiști coordonate de forurile de
conducere ale județului în care s-au aflat Tătaru Marius conducere ale județului în care s-au aflat Lovin Fița și
și Stroe Mihai – directori. Irincu Maria Magdalena – directori.
CLUJ GIURGIU
Colective de specialiști coordonate de Colective de specialiști coordonate de forurile de
forurile de conducere ale județului în care s-au aflat conducere ale județului în care s-au aflat Marin Mirel
Szekernes Petru, Dragoș Aurora – directori și Eugen și Pencea Daniel Haralambie – directori.
Ienec Nicolae – director adjunct.
GORJ
CONSTANȚA Robert Doicaru – director, Mîndruț Laurențiu –
Colective de specialiști coordonate de inspector, Paraschivoiu Daniel – inspector.
Frîncu Elena – director.
HARGHITA
COVASNA Colective de specialiști coordonate de
Colective de specialiști coordonate de Csiki Andrei – director.
Știopu Ion Marian – director.
HUNEDOARA
DÎMBOVIȚA Prof. Simona Marius – consilier,
Colective de specialiști coordonate de forurile de prof. Buciuman Florica – consilier DJS.
conducere ale județului în care s-au aflat Nedelcu
Andrei – director și Savu Mircea – director adjunct.
JUDEŢUL
ALBA
7
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ţit, în mod definitiv, prin votul unanim al celor 1228 •Sporturile practicate în judeţ: aeronautica,
mandatari ai populaţiei din Transilvania Unirea aikido, alpinism şi escalada, arte martiale, arte
acesteia cu România. marţiale de contact, atletism, automobilism, bad-
minton, baschet, biliard (pool,carambol), bob-sanie,
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI box, bridge, canotaj, ciclism, culturism, dans sportiv,
DE PERFORMANŢĂ A ACTIVITĂŢII ecvestră, fotbal, fotbal tenis, gimnastică, gimnastică
SPORTIVE LA 31 DECEMBRIE 2009 ritmică, go, golf, haltere, handbal, hochei pe gheaţă,
judo, hochei pe iarba, kaiac canoe, karate modern,
• 187 de structuri sportive (cluburi şi asociaţii karate traditional, karate Wkc, karting, kempo,
sportive) sunt înregistrate în Registrul sportiv, din lupte, motociclism, natatie şi pentatlon modern,
care orientare, patinaj, polo, pescuit sportiv, popi-
8 de drept public ce-bowling, powerlifting, rugby, schi-biatlon,
63 de drept privat scrabble, scrimă, snooker, sp.pt.toţi, şah, table-bac-
2 societăţi pe acţiuni kgamon taekwondo Wtf, tenis, tenis de masă, tir cu
1 federaţie naţională arcul, tir sportiv, volei, yachting.
108 fără personalitate juridică • Principalele baze sportive: Complexul sportiv
5 Asociaţii judeţene Cetate,Sala de judo,Complexul sportiv Constructo-
• 120 secţii afiliate la federaţiile naţionale rul,Piscină olinpică.
• 307 secţii pe ramuri de sport sunt înregistrate • Performanţe realizate pe plan naţional (2009):
la cele 103 de cluburi şi asociaţii sportive de drept 472 medalii din care 214 de medalii de aur, 166 de
public şi privat; argint şi 92 de bronz, 2016 pct. locul 7 în ierarhia
• 4502 de sportivi legitimaţi judeţelor;
• 86 de antrenori activi, 147 de instructori şi 33 • Performanţe pe plan internaţional (2009): 15
de arbitri; medalii din care 4 de aur, 5 de argint ;i 6 de bronz,
• 1 MES, 11 MS, 3 AE cu 192,92 pct. locul 29 în clasamentul judeţelor.
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Sârbu, Iosif 1952 Tir puşcă aur
Linca, Nicolae 1956 Box categ.67 kg aur
Socaci, Andrei 1984 Haltere categ.67,5 argint
8
Județul Alba
Mişcarea, exerciţiul fizic au făcut parte din carre tinerii trebuiau să o parcurgă pentru a dobândi
viaţa oamenilor ce au populat acest teritoriu din cele demnitatea de bărbat, de om de nădejde al comuni-
mai vechi timpuri. Acestea au fost elemente indis- tăţii. Numai cei puternici supravieţuiau, numai cei
pensabile supravieţuirii comunităţii ca şi compo- puternici puteau asigura viitorul neamului.
nente ale existenţei cotidiene, în procesul muncii sau În tabelul cronologic ce urmează sunt doar
derivate din aceasta. câteva din argumentele care vin să confirme că nu
Vigurozitatea, puterea fizică, îndemânarea, numai codrul este frate cu românul, ci şi mişcarea,
priceperea şi lupta, curajul şi dârzenia caracteristice exerciţiul fizic, performanţa. Virtuţile celor mai buni
daco-geţilor şi urmaşilor lor, daco-romani şi romani, erau răsplătite de comunitate: purtător de steag, vătaf
au fost dobândite printr-o temeinică pregătire, pe de căluşari, vornic de nunţi, şef al cetei de tineri etc.
9
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Anul Domeniul
Datează ustensilele de fier (mâţe), pe care dacii din Munţii Sebeşului şi Munţii Metaliferi (Căpâlna,
90-100 d.Hr.
Cugir, Piatra Craivei) le foloseau la căţăratul în copaci sau la urcatul pe munţii.
Sunt atestate la Apulum (castrul Legiunii a XIII-a Gemina), ca de altfel şi la Tomis, în amfiteatrele de
140-195
la Ulpia Traiana, Apulum, Porolissum, lupte de gladiatori, precum şi lupte cu animale sălbatice.
Este menţionată frecvent la Apullum, Sarmisegetuza, Napoca funcţia de edil, în sarcina căruia intra
143
organizarea Jocurilor publice în special la Apulum, această capitală a Daciei romane.
1 mai, se consemnează prima atestare epigrafică a unui Collegium Nautarum la Apullum, organizaţie
167
a plutaşilor de pe Mureş cu prilejul sărbătoririi zilei acestora.
180 Inscrpţie votivă, care atestă existenţa la Apulum a două colegii ale augusttaliilor
Tăbliţele cerate de la Roşia Montană adevărate buletine de identitate ale poporului român atestă
100-200 organizarea unor fastuoase serbări şi întreceri sportive de către comunităţile etnice implicate în minerit.
Mulţi foloseau limba greacă aducând cu ei şi tradiţiile jocurilor panelenice.
În perioada 9-19 decembrie La poalele Pietrei Craivei (locul anticei cetăţi dacice Apulon), la serbările
1596 organizate de principele Sigismund Bathory în cinstea lui Mihai Viteazul, se remarcă jocul căluşarilor
conduşi de Baba Novac.
La Blaj, apare „Foaia socialistă”, sub redacţia lui St.Pop, publicaţie cu caracter pedagogic, în care se
1873 subliniază valoarea educativă, de neînlocuit a gimnasticii şi se solicita introducerea ei în planul de
învăţământ.
Ferdinand Erlich din Sebeş efectuează pe propria „biciclă” călătorii turistice la Bucureşti şi în unele
1880
oraşe din Germania, Cehoslovacia, Austria şi Ungaria. Realizează o medie orară de 27 km/oră
1881 Se constituie Asociaţie de patinaj la Aiud
La Aiud se desfăşoară un concurs de patinaj la care participă şi o concurentă în vârstă de 16 ani,
1883
Susana Bedö
1886 Ia fiinţă Asociaţia de patinaj din Alba Iulia
Apare primul manual de gimnastică pentru şcolile poporale din Ardeal, opera dascălului şi teologului
1890
blăjan, Emilian Prodan (născut la Alba Iulia).
La Blaj, în zilele de 15-17 august. au avut loc, pe Câmpia Libertăţii, manifestări sportive şi cultural
1911 artistice, organizate sub egida ASTREI,cu prilejul aniversării semicentenarului existenţei acestei orga-
nizaţii. Aici, Aurel Vlaicu face o demonstraţie cu avionul său.
1914 S-a înfiinţat Clubul de gimnastică din Aiud
La Alba Iulia, are loc Marea Adunare Naţională cu participarea a 1228 de delegaţi şi a peste 100 de
mii de români veniţi din toate ţinuturile Ardealului şi Banatului, care a consfinţit Marea Unire, alipirea
1918 la Regatul României La acest măreţ eveniment, mişcarea sportivă din Transilvania şi Banat a fost
reprezentată prin sportivii Societăţilor Gloria din Arad şi Şoimii Sibiu, precum şi reprezentanţi ai
asociaţiilor sportive din Blaj, Aiud, Sebeş, Alba Iulia, Sibiu, Timişoara, Oradea.
În ziua de 1 februarie, la Alba Iulia s-a înfiinţat Societatea sportivă Liceul Mihai Viteazul. Echipa de
1921 fotbal a acestei societăţi fuzionează cu cea a Clubului Sportiv Unirea (înfiinţat în acelaşi an), sub
denumirea de Unirea Mihai Viteazul.
1922 Se înfiinţează echipele de fotbal Moţii Abrud şi Avântul Sebeş.
1923 Ia fiinţă Clubul Sportiv Blaj
10
Județul Alba
De 1 aprilie se desfăşoară prima ediţie a Concursurilor atletice şcolare de la Blaj, cu ocazia aniversă-
1923
rii Revoluţiei Române de la 1848. Concursurile au fost organizate an de an până în anul 1939.
aprilie, la Blaj se desfăşoară prima ediţie a Campionatului Naţional de pentatlon atletic. Câştigătorul
1925
acestui concurs şi al Cupei Ardealul a fost atletul bucureştean Virgil Ioan.
1925 18-25 august, la restaurantul “Dacia” din Alba Iulia au fost organizate gale de lupte libere.
1926 Turul automobilistic al României trece prin Sebeş (în etapa SibiuDeva).
1928 Raliul automobilistic Bucureşti Monte Carlo include în traseu şi oraşele Sebeş, Alba Iulia şi Aiud.
1930 Se înfiinţează, la Teiuş, Asociaţia Sportivă “Voievodul Mihai”.
1932 15 mai, la Alba Iulia se înfiinţează “Societatea de gimnastică şi atletism” ( S.G.A.)
1933 La 3 septembrie, ia fiinţă la Aiud Asociaţia sportivă “Axente Sever” (A.S.A.)
La demonstraţiile de gimnastică organizate de către S.G.A. Alba Iulia, participă echipele “Dermata”,
1935
“România”, “Cluj” şi campionul olimpic Pelle Ştefan (Ungaria).
La serbările din 10/12 septembrie organizate de ASTRA Abrud (la care au participat, printre alţii,
1938 Nicolae Iorga şi dr. Iuliu Haţieganu) “cinci sute de ţărani de pe Valea Ampoiului şi Almaşului au făcut
exerciţii fizice de ansamblu şi au dansat încântând asistenţa”.
Se inaugura, la Alba Iulia, stadionul de fotbal şi atletism (ulterior Mecanica), demolat în 2007 pentru
1947
a face loc unui Mall.
În noiembrie, se desfăşoară prima ediţie a “Crosului Unirii”, competiţie de masă, ajunsă la cea de-a
1968
41-a ediţie (2008).
În august, Flacăra Olimpică, în drum spre München, trece prin judeţul Alba, printre purtătorii ei
1972
aflându-se şi campionul naţional şi balcanic, Ilie Cioca din Alba Iulia.
La 9 mai se înfiinţează, la Alba Iulia, Clubul Sportiv Municipal “Unirea”, cu secţii de atletism, fotbal,
1974
haltere, radioamatorism.
Se inaugurează, la Alba Iulia, Stadionul “Cetate”. Meciul inaugural a opus echipele B ale României şi
1980
Iugoslaviei.
Se inaugurează pe stadionul “Cetate” noua pistă de atletism, telesitul (cronometraj electronic şi
1980
fotofinish), cu ocazia campionatelor naţionale de juniori.
1984 La Alba Iulia se inaugurează Bazinul Olimpic acoperit.
1988 - La Alba Iulia s-a desfăşurat meciul de fotbal la juniori mici, România-Cehoslovacia. În prima întâlnire
1 noiembrie scorul a fost 2-1. În revanşa disputată peste două zile la Aiud, scorul a fost identic: 2-1
Se înfiinţează la Alba Iulia Clubul de golf “Paul Tomiţă”, primul din România postdecembristă şi se
1995
inaugurează terenul de golf de la Pianu de Jos.
1995 Ia fiinţă la Alba Iulia filiala Academiei Olimpice Române.
Echipa de fotbal “Unirea” Alba Iulia promovează în Liga naţională, unde activează două sezoane. Cel
2003
mai bun loc ocupat, 6, în ediţia 2003-2004.
În decembrie, la Gala Sporturilor, judeţul Alba obţine premiul naţional al Comitetului Olimpic şi Sportiv
2003
Român şi al Academiei Olimpice Române, pentru promovarea olimpismului.
11
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Fed. Ligi AS fără Total
Asoc.judeţ
Anul Drept Drept SC pe sportive profesi- pers. Certif. Id.
Total pe r.s.
public privat acţiuni naţ niste jurid. sp.
2002 6 31 37 4 44 85
2003 6 35 41 4 47 92
2004 6 40 46 4 60 110
2005 6 44 2 52 5 60 117
2006 6 49 2 57 5 51 113
2007 6 51 2 59 5 61 125
2008 7 56 2 65 5 92 162
2009 8 63 2 73 5 1 108 187
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul Nr. arbitri
secţii afiliate sportivi legit. antrenori instructori MS MES AE
1993 206 5158 163 70 296
1994 206 5158 163 70 296
1995 192 5002 163 48 297
1996 140 3616 159 50 174
1997 148 3705 159 50 173
1998 139 4009 164 61 281
1999 109 3853 168 17 331
2000 182 4231 81 52 261
2001 91 4718 101 58 203 2 0 1
2002 82 3687 67 68 171 1 2 2
2003 80 3339 71 67 148 13 0 1
2004 79 3425 90 43 112 14 0 1
2005 44 1422 56 16 32 10 2 2
2006 48 1661 81 38 34 8 2 2
2007 47 1892 74 44 29 7 2 2
2008 109 4224 79 138 38 10 1 2
2009 120 4502 86 147 33 11 1 3
12
Județul Alba
13
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
PRESA
Judeţul Alba a fost unul din pionierii presei româneşti, Blajul – leagănul învăţământului românesc, al
Şcolii Ardelene, al Iluminismului, a fost premergător şi în acest domeniu.
Foaia scolastică – 1873 – editată de învăţătorii şi profesorii din Blaj, conţinând şi materiale legate de
activitatea de gimnastică
Ziarul “Unirea” :
- Blaj – 1 ianuarie 1891 – octombrie 1948 – cu materiale legate de gimnastică şi tragere la semn ;
- Alba Iulia – 1 februarie 1968 - 2008 – cu pagini speciale de sport în fiecare număr al cotidianului.
· Amicul Şcoalei – revistă pedagogică- 1925 – 1930, Aiud
· Şcoala Albei – 1934 – 1945, Alba Iulia, organ al Asociaţiei învăţătorilor din judeţul Alba
· Informaţia de Alba -1991 – 2008
· Monitorul de Alba - 2008
· Ulpia Jurnal - 2008
· Radio XXI Alba Iulia – 1995 – 2008
· Radio Reîntregirea
· Radio Atlas
· Radio local: Aiud, Blaj, Cugir, Sebeş, Ocna Mureş, Câmpeni, Abrud
CĂRŢI
· Ioan Bâscă – “Profesorul de golf. Povestea unei vieţi”, Ed. Altip, 1999, Alba Iulia
· Ioan Bâscă – “Cioca sau Duhul Alergării”, Ed. Altip, 2006, Alba Iulia
· Mihaiu Berindei – “Urme de schiuri în Ţara Moţilor”, Ed. Altip, 2006, Alba Iulia
· Mihaiu Berindei – “O viaţă în slujba sportului. Din memoriile unui trecător care a iubit natura,
zăpada, gazonul”, Ed. Corvin, 2007, Deva
· Ioan Bâscă – “Profesorul de golf. Povestea unei vieţi”, ediţia a II-a, română, engleză, Ed. Altip, 2008, Alba Iulia
14
Județul Alba
15
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
16
Județul Alba
17
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
Fotbal Club Unirea 2006 SA Alba Iulia 2005 fotbal
CS Municipal Metalul SA Alba Iulia 2005 fotbal
FEDERAŢII NAŢIONALE
Federaţia Română de Powerlifting 2009 powerlifting
18
Județul Alba
19
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC AL
EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
FORURILE DE CONDUCERE
ALE EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
20
Județul Alba
21
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
22
Județul Alba
23
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
24
Județul Alba
CADRE DIDACTICE
DIN LICEELE JUDEŢULUI
1. prof. Emil Tămaş -1968 – 1969 4. prof. Dorina Costea - 1997 – 2000
2. prof. Emilian Truţă - 1971 – 1990 5. prof. Ioan Bârcea - 2000 – 2001
3. prof. Valeriu Şuşman - 1990 – 1997 6. prof. Ştefan Bardi - 2001 –
25
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
III. CADRE DIDACTICE DIN LICEE, ŞCOLI PROFESIONALE, CARE AU FIINŢAT SAU
FUNCŢIONEAZĂ PE TERITORIUL JUDEŢULUI ALBA
COLEGIUL NAŢIONAL “HOREA, CLOŞCA ŞI CRIŞAN” ALBA IULIA (fostul Liceu “Mihai Viteazul”)
Educaţia fizică s-a predat cu profesori calificaţi din anul 1927.
- Laurenţiu Mândrea - 1933 – 1935 - Gheorghe Lăpăduş
- Emil Tămaş - 1935 - 1972 - Maria Rodean - 1968 – 2002
- Grigorie Boca - 1951 – 1952 - Mihai Frăţilă
- Moldovan Vianu - 1962 – 1970 - Valeriu Şuşman
- Murguleţ Vasile - 1955 – 1990 - Mihai Ionescu
- Emilian Truţă - 1970 – 1971 - Viorica Nuţu
COLEGIUL TEHNIC “DORIN PAVEL” ALBA IULIA (fost Lic. Ind. De C-ţii nr. 3)
- Vianu Moldovan - 1948 – 1962 - Constantin Ciobanu
- Gheorghe Lăpăduş - Aurel Popiţa
- Emilian Truţă - 1961 – 1964 - Eugen Ursu
- Sabin Mădăraş - Dan Vancea
- Sabin Gherman - 1973 - Gabriel Avram
- Valeriu Şuşman - 1973
26
Județul Alba
COLEGIUL TEHNIC “ALEXANDRU DOMŞA” ALBA IULIA (fost Lic. Ind. Nr. 1)
- Emil Sevestrean - 1974 - Aurel Popiţa
- Ioan Bogdan - Carmen Boroş
- Lucreţia Cărpinişan - Petru Mihail Şerban
- Gabriel Avram - Aurel Himcinschi
- Constantin Ciobanu - Oliviu Hada
- Gabriel Boroş - Vasile Pădurean
27
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
28
Județul Alba
29
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
30
Județul Alba
Persoana
Persoana juridică
Adresa bazei juridică care
Denumirea bazei care deţine Sinteza privind descrierea
materiale deţine dreptul
materiale sportive dreptul de bazei sportive
sportive de adminis-
proprietate
trare
-teren fotbal gazon
-tribună circulară (18.000 locuri)
-teren fotbal II: gazon
-teren fotbal III: zgură
-pistă cu 8 culoare pt. alergare şi
sărituri (coritan)
Alba Iulia, -cabină telesid
COMPLEX SPORTIV Consiliul Local
Calea Moţilor, - -minihotel, cu spaţiu de servire a
“CETATE” Alba Iulia
nr. 84 mesei
-sală de haltere
-sală forţă
-magazii pt. materiale
-sală tennis de masă
-vestiare, bazin, saună
-cabinet medical
-spaţiu de luptă acoperit cu saltele
SALA DE JUDO Alba Iulia, str. Consiliul Local şi prelată
D.S.J. Alba
“1 MAI” Parcului, nr. 2 Alba Iulia -tribună metalică cu 150 locuri
-vestiare, băi, saună
-7 terenuri tenis-zgură
-1 teren tenis-bitum
-1poligon tir glonţ
COMPLEX SPORTIV Alba Iulia - C.S.
- -1 poligon tir trap
“CONSTRUCTORUL” Pâclişa ”Constructorul”
-1 bazin înot descoperit 25 m
-1 corp clădire cu vestiare, birou,
băi, sală protocol
31
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
32
Județul Alba
Asociaţia
Alba Iulia, Consiliul
“MUREŞUL” Sportivă -teren fotbal gazon împrejmuit
Com. Ciugud, Municiapl Alba
DRÂMBAR “Mureşul” -vestiare, grup sanitar
sat, Drâmbar Iulia
Drâmbar
C.S. -teren fotbal gazon
STADION Consiliul
Abrud “Cuprirom” -tribună metalică cu 500 locuri
“CUPRIROM” Orăşenesc Abrud
Abrud -vestiare, duşuri, cabinet medical
Grup Şcolar
GRUP ŞCOLAR -sală de sport şcolară
Abrud, str. Consiliul “Horea,
“HOREA, CLOŞCA -vestiare, grup sanitar
Cetăţii, nr. 1 Orăşenesc Abrud Cloşca şi
ŞI CRIŞAN’ -teren de handbal-bitum
Crişan” Abrud
-teren fotbal gazon
Aiud, str. S.C. “Agroexpres
-tribună cu 1500 locuri
STADION “METALUL” Ştefan Octa- Development”
-vestiare, băi, saună
vian Iosif, nr. 1 S.R.L. Aiud
-sală de judo
Aiud, str. Consiliul C.S. ‘Olimpia” -teren fotbal gazon
TEREN “OLIMPIA”
Arenei, nr. 10 Municipal Aiud Aiud -vestiare, grup sanitar
-suprafaţă bitum multifuncţională,
BAZA SPORTIVĂ Consiliul împrejmuită cu două rânduri de
Aiud, Parc
“PARC” Municipal Aiud tribune, cu 250 locuri;
-vestiare, grup sanitar
33
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
34
Județul Alba
Cugir, str.
ŞCOALA GENERALĂ Consiliul Orăşe- Şcoala -sală de sport şcolară
Victoriei, nr.
NR. 3 nesc Cugir Generală nr. 3 -vestiare, grup sanitar
16
-teren fotbal gazon
Ocna Mureş, Clubul Sportiv
Consiliul Orăşe- -tribună cu 500 locuri
STADION “SODA” Colonia peste “F.C. Soda”
nesc Ocna Mureş -vestiare, băi, saună
Mureş, nr. 2 Ocna Mureş
-popicărie cu 2 piste
Ocna Mureş, Grup Şcolar -sală de sport şcolară
GRUP ŞCOLAR Consiliul Orăşe-
Colonia peste Chimie Ocna -vestiare, grup sanitar
CHIMIE nesc Ocna Mureş
Mureş, nr. 9 Mureş -teren handbal – bitum
-sală de sport şcolară
Ocna Mureş, Liceul theore-
Consiliul Orăşe- -vestiiare, grup sanitar
LICEUL TEORETIC str. Vadului, tic Ocna
nesc Ocna Mureş -platformă multifuncţională –
nr. 1 Mureş
bitum
-teren fotbal gazon
Clubul Sportiv
Sebeş, Psrcul Consiliul Munici- -tribună cu 500 locuri
STADION “ARINI” Municipal
Arini pal Sebeş -vestiare, băi, saună
Sebeş
-teren tenis – bitum
-grup administrativ
-sală de sport omologată pt.
handbal, cu tribună cu 500 locuri;
-vestiare, duşuri, saună
-sală de sport pt. pregătire fizică
-teren handbal – bitum
Liceul cu
LICEUL CU Sebeş, Piaţa Consiliul Munici- -teren fotbal – gazon, cu vestiare şi
Program
PROGRAM SPORTIV 1848, nr. 1 pal Sebeş grup sanitar
Sportiv Sebeş
-bază de pregătire în Munţii
Sebeşului (Prigoana), care cur-
pinde căsuţe, cantină, grup sanitar,
grup administrativ
-teren handbal – bitum
-teren fotbal cu iarbă
Sebeş, str. Colegiul
COLEGIUL “LUCIAN Consiliul Munici- -sală de sport şcolară
Călugăreni, nr. “Lucian
BLAGA” pal sebeş -teren handbal – bitum
49 Blaga” Sebeş
Sebeş, str. Grup Şcolar
GRUP ŞCOLAR Consiliul Munici- -sală de sport şcolară
Dorin Pavel, Industrial
INDUSTRIAL pal Sebeş -teren handbal- bitum
nr. 2 Sebeş
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Sebeş, str. Consiliul Munici- -sală de sport şcolară
Generală nr. 2
NR. 2 Libertăţii nr. 1 pal Sebeş -teren handbal – bitum
Sebeş
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Sebeş, sat Consiliul Munici-
Generală -sală de sport şcolară
“LUCIAN BLAGA” Lancrăm pal Sebeş
Lancrăm
Sebeş,
Consiliul Munici- C.S. “Hârtia” -teren fotbal gazon
STADION “HÂRTIA” Petreşti, str. 1
pal Sebeş Petreşti -vestiare, duşuri, grup sanitar
Mai, nr. 840
35
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
36
Județul Alba
Asociaţia
BAZA SPORTIVĂ Consiliul Local Sportivă -teren fotbal gazon
Comuna Ighiu
“VIFORUL” Ighiu “Viforul” -vestiare, duşuri
Ighiu
Comuna Asociaţia
BAZA SPORTIVĂ Consiliul Local -teren fotbal gazon
Jidvei, str. Sportivă
“PERLA” Jidvei -vestiare, duşuri
Unirii, nr. 9 “Perla” Jidvei
Comuna Asociaţia
BAZA SPORTIVĂ Lopadea Nouă, Consiliul Local Sportivă -teren fotbal gazon
“TINERETUL” str. Principală, Lopadea “Tineretul” -vestiare, duşuri
nr. 221 Lopadea
Asociaţia
BAZA SPORTIVĂ Comuna Consiliul Local Sportivă -teren fotbal gazon
“DACIA” Mihalţ, nr. 557 Mihalţ “Dacia” -vestiare, magazine, duşuri
Mihalţ
-teren golf
Clubul Sportiv
Comuna Pianu, -grup administrativ, vestiare,
BAZA SPORTIVĂ Consiliul Local Golf Club
sat Pianu de duşuri, grup sanitar
“PAUL TOMIŢA” Pianu “Paul Tomiţa”
Jos -magaziii pentru materiale
Pianu
-complex hotelier
37
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Asociaţia
Comuna
BAZA SPORTIVĂ Consiliul Local Sportivă -teren fotbal gazon
Unirea, str.
“VIITORUL” Unirea “Viitorul” -vestiare, duşuri
Cloşca, nr. 407
Unirea
Asociaţia -teren fotbal gazon
BAZA SPORTIVĂ Comuna Vinţu Consiliul Local Sportivă -vestiare, duşuri, grup sanitar
“KOZARA” de Jos Vinţu de Jos “Kozara” -magazii pt. materiale
Vinţu -tribună cu 200 locuri
Asociaţia
Comuna Daia
BAZA SPORTIVĂ Consiliul Local Sportivă -teren fotbal gazon
Română, nr.
“DALIA SPORT” Daia Română “Dalia Sport” -vestiare, duşuri
301
Daia Română
Asociaţia
BAZA SPORTIVĂ Comuna Consiliul Local Sportivă -teren fotbal gazon
“ORIENT” Blandiana Blandiana “Orient” -vestiare
Blandiana
Asociaţia
BAZA SPORTIVĂ Alba Iulia Consiliul Munici- Sportivă -teren fotbal gazon
“TOBIMAR” - Miceşti pal Alba Iulia “Tobimar” -vestiare, duşuri, grup sanitar
Miceşti
Şcoala
Generală -sală de sport şcolară
ŞCOALA GENERALĂ Alba Iulia, str. Consiliul Munici-
“Mihai -vestiare, grup sanitar
“MIHAI EMINESCU” Toporaşilor pal Alba Iulia
Eminescu” -teren handbal – covor sintetic
Alba Iulia
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Consiliul Orăşe- -sală de sport şcolară
Abrud Generală
ABRUD nesc Abrud -teren handbal – bitum
Abrud
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Comuna Vidra, Consiliul Local -sală de sport şcolară
Generală
VIDRA sat Ponorel Vidra -vestiare, grup sanitar
Ponorel
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Consiliul Local -sală de sport şcolară
Comuna Gârda Generală
GÂRDA Gârda -vestiare, grup sanitar
Gârda
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Consiliul Local
Comuna Bistra Generală -suprafaţă multifuncţională bitum
BISTRA Bistra
Bistra
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Consiliul LocalŞu- -sala de sport şcolară
Comuna Şugag Generală
ŞUGAG gag -teren handbal - bitum
Şugag
ŞCOALA GENERALĂ Consiliul Orăşe- Şcoala -sală de sport şcolară
Teiuş
TEIUŞ nesc Teiuş Generală Teiuş -teren handbal – bitum
Zlatna, str. Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Consiliul Orăşe- -suprafaţă multifuncţională – bitum
Tudor Vladi- Generală
ZLATNA nesc Zlatna -vestiare, grup sanitar
mirescu, nr. 14 Zlatna
Şcoala -teren handbal – bitum
ŞCOALA GENERALĂ Comuna Consiliul Local
Generală -teren baschet – bitum
AVRAM IANCU Avram Iancu Avram Iancu
“Avram Iancu” -teren tenis – bitum
38
Județul Alba
Asociaţia
BAZA SPORTIVĂ SAT Comuna Şona, Consiliul Local -teren fotbal
Sportivă
BIIA sat Biia Şona -vestiare, grup sanitar
“Viitorul” Biia
Asociaţia
Comuna Sportivă
BAZA SPORTIVĂ Consiliul Local -teren fotbal
Cetatea de “Cetatea”
“CETATEA” Cetatea de Baltă -vestiare, grup sanitar
Baltă Cetatea de
Baltă
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Comuna Consiliul Local -teren handbal – bitum
Generală
CRĂCIUNEL Crăciunel Crăciunel -teren tenis – birum
Crăciunel
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Comuna Consiliul Local
Generală -suprafaţă multifuncţională – bitum
CRICĂU Cricău Cricău
Cricău
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Comuna Lunca Consiliul Local -teren handbal – bitum
Generală
LUNCA MUREŞ Mureş Lunca Mureş -teren tenis – bitum
Lunca Mureş
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Comuna Consiliul Local -teren handbal – zgură
Generală
NOŞLAC Nooşlac Noşlac -teren volei – zgură
Noşlac
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Consiliul Local -teren handbal – bitum
Comuna Pianu Generală
PIANU DE JOS Pianu -teren tenis – bitum
Pianu de Jos
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Ocna Mureş, Consiliul Orăşe-
Generală -teren handbal – bitum
RĂZBOIENI sat. Războieni nesc Ocna Mureş
Războieni
Şcoala
ŞCOALA GENERALĂ Comuna Consiliul Local
Generală -suprafaţă multifuncţională – bitum
SĂSCIORI Săsciori săsciori
Săsciori
ŞCOALA GENERALĂ Consiliul Local Şcoala
Comuna Şona -teren handbal – bitum
ŞONA Şona Generală Şona
Asociaţia
BAZA SPORTIVĂ Consiliul Local Sportivă -teren fotbal gazon
Comuna Şona
“TINERETUL” Şona “Tineretul” -vestiare
Şona
Asociaţia
BAZA SPORTIVĂ Comuna Consiliul Local Sportivă -teren fotbal gazon
“AVÂNTUL” Sâncel Sâncel “Avântul” -vestiare
Sâncel
Asociaţia
BAZA SPORTIVĂ Comuna Consiliul Local Sportivă -teren fotbal gazon
“ŞOIMII” Noşlac Noşlac “Şoimiii” -vestiare
Noşlac
Asociaţia
BAZA SPORTIVĂ Comuna Lunca Consiliul Local Sportivă -teren fotbal gazon
“RECOLTA” Mureş Lunca Mureş “Recolta” -vestiare
Lunca Mureş
39
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
-pârtie schi
PÂRTIA DE SCHI Comuna Consiliul Local
privată -tracţiune pe cablu
“VÂRTOP” Arieşeni Arieşeni
-1 teren minifotbal
40
Județul Alba
Clubul Sportiv
BAZA SPORTIVĂ Blaj, str. Consiliul -2 terenuri tenis – zgură
Atletic “Mica
“MICA ROMĂ” Eroilor, nr. 1 Municipal Blaj -1 teren tenis – sintetic
Romă” Blaj
BAZA SPORTIVĂ Clubul Sportiv
Teiuş, str. Gării privat -1 teren tenis - zgură
“STAN” Tenis “Stan”
41
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
42
Județul Alba
43
JUDEŢUL
ARAD
45
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 424 secţii pe ramuri de sport sunt înregistrate polo, pescuit sportiv, popice-bowling, rugby, sambo,
la cele 103 de cluburi şi asociaţii sportive de drept schi-biatlon, scrima, sp.pt.toţi, şah, sp.pt.persoane
public şi privat; cu handicap, taekwondo Itf, tenis, tenis de masa, tir
• 4252 sportivi legitimaţi (seniori, juniori şi cu arcul, tir sportiv, volei, yachting.
copii); • Principalele baze sportive: Sala sporturilor
• 171 antrenori activi, 235 instructori, 119 Victoria, Sala de jocuri Decebal, Bazinul de înot
arbitri; acoperit Delfinul, Poligonul de tir „Babii Sorin”,
• 12 MES, 12 AE, 20 MS. Stadionul UTA, Bazinul de inot „Ioan Borza”,
• Sporturile practicate în judeţ: aeronautica, Complexul de tenis „Emil Procopecz’
alpinism şi escalada, arte martiale, arte martiale de • Performanţe realizate pe plan naţional
contact, atletism, automobilism, baschet, baseball, (2009): 273 de medalii, din care 89 aur, 83 argint şi
box, canotaj, ciclism, culturism, dans sportiv, 101 bronz la CN, cu 1096.50 p.ocupă locul al 15-lea
ecvestra, fotbal, fotbal tenis, gimnastica, gimnastica în clasamentul pe judeţe;
ritmica, golf, haltere, handbal, hochei pe gheata, • Performanţe înregistrate pe plan internaţi-
judo, kaiac canoe, karate modern, karate traditional, onal (2009): 13 medalii, din care: 7 aur, 2 argint, 4
karting, kempo, lupte, modelism, motociclism, bronz şi cu 216.34 p. ocupă locul al 26-lea în clasa-
natatie şi pentatlon modern, oina, orientare, patinaj, mentul pe judeţe.
CARTEA DE AUR
JOCURI OLIMPICE
Racilă Valeria 1984 Canotaj schif simplu aur
Babii, Sorin 1988 Tir pistol liber aur
Eberle Emilia 1980 Gimnastică echipe argint
Eberle Emilia 1980 Gimnastică paralele argint
Popescu Dimitrie 1984 Canotaj schif 2+1 argint
Cogeanu Veronica 1988 Canotaj S 2 vsl argint
Cogeanu Veronica 1992 Canotaj S 2 vsl argint
Cogeanu Veronica 1992 Canotaj S 4 vsl argint
Ţârlea Ionela 2004 Atletism 400 mg argint
Oprea Marian 2004 Atletism triplusalt argint
Codreanu Roman 1976 Lupte greco-romane +100 kg bronz
Lazăr Elisabeta 1976 Canotaj 4+1 vâsle bronz
Răcila Valeria 1980 Canotaj schif 2 vâsle bronz
Cogeanu Veronica 1988 Canotaj S 4 vâsle bronz
Cihărean Traian 1992 Haltere 52 kg total bronz
Babii, Sorin 1992 Tir, pistol aer comprimat bronz
Vlad Nicu 1996 Haltere 108 kg total bronz
Raicea Iulian 2000 Tir pv individual bronz
46
Județul Arad
47
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
48
Județul Arad
49
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
50
Județul Arad
• 1554 - 30 august, se semnalează o intâlnire de • 1741- Date despre organizarea de către Regi-
lupte organizată de către soldaţii din garnizoana mentul Regal de Infanterie Leopold al II-lea a unor
Pâncota contra turcilor din garnizoana Timişoarei. concursuri de tir pentru ofiţerii unitatii, în câmpia
Această intâlnire petrecută în aer liber pe izlazul de de nord a Aradului, în apropierea comunei Livada
la Pâncota, judeţul Arad dintre pâncotanul Szekely (Monografia Aradului-Lakatos Otto)
Balazs şi turcul Mehemd, a fost câstigată de pân- • 1821 - Primele însemnări despre funcţionarea
cotan cu un rezultat atât de zdrobitor încât ceilalţi în Arad, pe malul drept al Mureşului a unei băi publice
turci au abandonat lupta. în cadrul căreia fiinţa o Şcoala de învăţat înotul.
51
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1826 - Se consemnează la Arad, apariţia în Poligonul din Pădurice, la ţinta fixă şi porumbei.
primei Asociaţii a crescatorilor de cai. • 1856 -Municipalitatea arădeană hotăreşte
• 1826 - Are loc darea în folosinţă la Arad, a construirea primului bazin de înot în actualul Parc
primul bazin de înot plutitor pe malul drept al Eminescu, în dreptul Asociaţiei Sportive Voinţa,
Mureşului de către medicul austriac Nesebaum, care în anul 1893 este preluat şi reamenajat de
situat in dreptul actualei străzi Ineu. La mai puţin Societatea Sportivă a Vâslaşilor “Mureşul”.
de doi ani un alt bazin de inot plutitor este construit • 1861 - Se constituie la Arad Cercul de gim-
de către militarii din Cetatea Aradului pe malul nastică.
stâng al Mureşului, în aval de Podul Cetăţii. • 1869 - Se constituie la Arad Asociaţia de
• 1828 - 6 octombrie se organizează la Arad, în Gimnastică Arădeană.
premieră, un mare concurs hipic pe o pistă de aler- • 1870 - Este semnalată în Arad prima bicicletă
gare de 1856 m în apropiere de Livada, cu 4 serii de cu “obadă” de lemn, aflată în prezent la Muzeul
alergare la proba de galop. National al Sportului.
• 1830 – Apare, la Arad, lucrarea pedagogului • 1875 - Se constituie la Arad Societatea Ară-
Ion Mihut “Cercare publică de pedagogie” care face deană de Patinaj, după alţii in 1874 sau 1873
referire la educaţia fizică în capitolul al III-lea. • 1879 - Apare la Arad Societatea de Gimnas-
• 1831 - Ia fiinţa prima Societate Civilă de Tir, tică Arad: gimnastică, atletism, scrimă, lupte, fotbal,
a cărei preşedinte este baronul Bohuss din Şiria, ping-pong şi hazenă.
judeţul Arad, cu 172 membri. • 1880 – apare o secţie destinată sporturilor pe
• 1831 -Baronul Orczy Lorincz pune bazele Aso- apă.
ciaţiei Cetăţeneşti de Tir din Arad, pentru care donează • 1882 - Are loc la Arad primul concurs inter-
17 iugăre (8,5 ha) din parcul propriu de vânătoare, judeţean de gimnastică între Societatea de Gimnas-
amplasat pe locul actualei Pădurice din Arad. Începe tică Arad şi Reuniunea de gimnastică din Timişoara.
construcţia unui pavilion aferent poligonului de tir care • 1883 - Cursă cu rămăşag efectuată de Stan
se finalizează în 1840. Există 14 linii de tragere, standuri Teodor din Sânicolaul Mic( jud. Arad) pe distanţa
pentru diverse probe, arme şi vestiare, un adevărat de 7.304 paşi (5.000 m) dus-întors, până în satul
complex, precum şi o popicărie cu doua piste pentru vecin - Fântânele. Săteanul era urmărit de o comisie,
agrement şi un restaurant cu saloane elegante. Dotarea care se deplasa într-o trăsură. Nu cunoaştem premiul
poligonului, utilitaţile s-au facut la standarde de nivel câştigat.
european. Această bază sportivă de excepţie a făcut • 1884 - Se constituie la Arad Asociaţia Con-
posibilă pregătirea şi perfecţionarea unor trăgători şi, structorilor de Ambarcaţiuni din Ţinutul Aradului
implicit organizarea sistematică a unor concursuri de tir. pentru diferite destinaţii printre care şi întreceri,
• 1843 – La 24 iunie, are loc în Arad o mani- aceste ambarcaţiuni fiind mai uşoare, mai “vioaie”
festare cu caracter demonstrativ de alergări şi ridi- şi se utilizau cu ocazia organizării unor întreceri
cări de greutăţi şi exerciţii gimnastice, desfăşurate nautice.
pe un teren situat în Pădurice, semnalată în ziarul • 1884 - Se amenajează primul teren de fotbal
arădean Arader Kundschoff-blatt. din Arad.
• 1845 - Se publică în Arad primul manual de • 1888 - 9-10 septembrie se desfaşoară la Arad
înot, “Cartea maestrului de înot arădean”, autor pe un teren din Pădurice o mare demonstraţie spor-
pedagogul Vajda Petru (1802-1848). tivă la care au participat 32 societaţi sportive din 10
• 1847 - Apare la Arad prima armă de vânătoarea oraşe din: România, Serbia şi Ungaria, ştire apărută
cu repetiţie prin care se puteau executa 5 focuri la în ziarul Aradi Kozlony.
o armare. • 1890 - Se linfiinţează Asociaţia VâslaşilAor
• 1854 - Presa vremii “Aradi Kozlony” menţi- Mureşul Arad, ocazie cu care are loc primul concurs
oneaza organizarea la Arad, a unor concursuri de tir oficial Arad-Zădăreni cu secţie de canotaj.
52
Județul Arad
• 1890 - În luna august sosesc la Arad din ciclistă de 50 km, câştigată de arădeanul Zimmerman.
Hamburg primele ambarcaţiuni (schifuri 2+1, 4+1, • 1905 - Se constituie la Arad Cercul de şah.
8+1) comandate de Asociaţia Mureşul. • 1905 - Pap Iosif câştigă primul titlu naţonal
• 1890 - Se constituie Asociaţia cicliştilor din la lupte şi titlul de cel mai bun (tehnic) luptător.
Arad, după alte surse în 1889. Drept premiu primeşte o statueta de bronz care
• 1892- Se organizează la Arad primul concurs cântărea 20 kg.
internaţional de canotaj între echipa Clubului • 1906 - JO Atena, participă Mudin Janos atle-
Mureşul şi Tisa din Szeged. tism disc care obţine medalie de argint, Holuban
• 1894 - Ia fiinţa Societatea Arădeană de Francisc lupte greco-romane care obţine medalia de
Hipism. bronz şi Ternajgo Ladislau tir a cărui rezultat nu se
• 1895 - Este semnalată o Asociaţie de popice, cunoaşte. Semnalăm cele doua medalii obţinute de
în cadrul garnizoanei numită “Florian” a ofiţerilor sportivii arădeni deşi participarea lor a fost pentru
din Garnizoana Arad. Ungaria.
• 1896 J.O. Atena paticipă profesorul Kemeny • 1906 - Apare la Arad Poştaşii Asociaţia de
Ferenç, în calitate de membru fondator al CIO şi ca sport si cântece a funcţionarilor de la poştă si
membru în Comitetul de organizare. S-a nascut la telegraf cu secţii de fotbal şi atletism.
17 iulie 1860 la Bicherecul Mare ( Banatul Sârbesc), • 1908 - JO Londra, participă Mudin Janos
discipol şi prieten al lui Pièrre de Coubertin (consi- atletism şi Teger Francisc lupte, nu se cunosc rezul-
derat iniţiatorul şi fondatorul J.O.) şi Alt Janos, la tatele.
atletism -alergare. • 1908 - Se menţionează Asociaţia Jucătorilor
• 1897 - Se constituie la Arad Clubul Sportiv de de Popice din Arad
Ciclism “Meteor” cu secţie de ciclism. • 1909 - Se infiinţeaza la Arad Clubul vaslasilor
• 1899 - Se constituie Clubul Atletic Arad, una din Arad “Regata”
dintre cele mai puternice grupări sportive din Tran- • 1910 -Se constituie Asociaţia Sportivă Fabrica
silvania, cu 5 secţii: fotbal, atletism, tenis, popice şi de Vagoane Arad cu secţie de fotbal. În unele surse
scrima. se menţionează 1909.
• 1899 - La 15 august se desfaşoară la Arad • 1910 - La CM de la Berna, sportivul Terhajgo
primul meci de fotbal oficial între Clubul Atletic Lajos de la Societatea Arădeană de Tir obţine
Arădean şi o echipă a Uzinei de Vagoane pe stadi- medalie de aur la tir proba puşcă.
onul CAA. • 1911 - Ia fiinţa Asociaţia Muncitorilor pentru
• 1899 - Ia fiinţă la Arad Societatea de Fotbal Educaţie Fizică Arad (A.M.E.F.A.) cu secţie de
cu secţie de fotbal fotbal. Din 1921 mai are lupte, turism, canotaj,
• 1900 - Ia fiinţă la Vinga, (jud. Arad) prima atletism, ciclism, box. Din anul 1948 fuzioneaza cu
Asociaţie sportivă din mediul rural în a cărei com- A.S.T.R.A. Denumirea AMEFA dispare în anul
ponenţă şi conducere intră sportivi de diferite naţi- 1961, în continuare ramâne “Vagonul”. În anul 1972
onalitaţii din satele învecinate. fuzionează cu C.F.R. Arad, apoi Rapid Arad. Pe
• 1901 - Se constituie la Arad Clubul Muncito- parcursul anilor are 26 de denumiri. De - a lungul
resc de Canotaj. timpului 1911- 2001 are 35 secţii: atletism, arte
• 1902 - Se constituie la Arad Şcoala de scrimă. marţiale, alpinism, auto, baschet, biliard, bridge,
• 1902 - Se constituie în cadrul “Societaţii de box, canotaj, ciclism, culturism, fotbal, gimnastică,
Gimnastică din Arad” o secţie de canotaj. haltere, handbal, hazemă, înot, judo, lupte libere,
• 1904 - Se constituie la Arad “Clubul de Atle- lupte greco romane, modelism, motociclism viteză,
tică grea Toldi” Arad cu secţii de lupte şi box. motociclism pe zgură (dirt-trak), oină, planorism,
Incepând din 1921 “Vulturul”, apoi “Hercules”. polo, popice, şah, schi, scrimă, tenis de masă, tenis,
• 1905 -Se desfaşoară la Bucureşti o cursă tir, turism şi volei.
53
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
54
Județul Arad
înotători de a face o demonstraţie a jocului de polo, tivă “ Tricolor “ Drăgăşani cu secţie: fotbal. În
sub îndrumarea dlui Alfred Grossman care va 1949 fuzionează cu FC Fabrica de Zahăr.
explica regulile jocului şi câteva elemente tehnice • 1926 - Se constituie la Arad Asociatia Spor-
tinerilor înotatori şi asistenţei. tivă “Găiana” din Gai cu scţie de fotbal şi popice.
• 1922 - Se constituie Asociatia Sportiva Sebi- • 1927 - Se constituie la Arad Clubul Sportiv “
şana la Sebiş, judeţul Arad cu secţie de fotbal. Transilvania” cu secţii: fotbal, atletism, ciclism,
• 1922 - Se constituie la Arad Asociaţia Spor- înot, şah, popice.
tivă Hakoah cu secţii: atletism, tenis de masă • 1928 - Se constituie la Arad Asociaţia Spor-
• 1923 - Se constituie Clubul Sportiv Hellas tivă “ Titanus” Aradul Nou Mureşel: fotbal, atle-
Arad cu secţii: sporturi nautice, tenis, tenis de masă. tism, gimnastică.
• 1923 - Se constituie Asociaţia pentru Educa- • 1928 - JO Amsterdam – participă Alexandru
ţie Fizică a Muncitorilor din Lipova. Fritz – atletism, proba de greutate eliminat din
• 1923 - Se organizează la Arad primul Campi- calificări.
onat Naţional de canotaj, competiţie organizată de • 1929 - Se constituie “Automobil Club Arad“
Clubul local Mureşul cu urmatoarele probe: schif • 1929 - Se constituie Asociatia “Polisportivă”
simplu, dublu rame, 4+1 rame, juniori 4+1 şi 8+1, Chişineu Criş, judeţul Arad cu secţie de fotbal,
dublu femei. volei, popice, tenis
• 1923 - Se constituie Asociaţia Sportivă • 1929 - Se constituie Clubul Sportiv “Alimen-
Banatul Sânicolaul Mic, judeţul Arad cu secţii: tatia Arad “ cu secţie: fotbal.
fotbal, tenis, ciclism, atletism. • 1931 – are loc la Arad Adunarea Generală de
• 1924 - JO. Paris: participări: Ronay Francisc constituire a Federaţiei Române a Sporturilor
şi Nicolae Bonciocat, componenţi ai echipei naţio- Nautice cu ocazie căreia doctor Cornel Iancu locu-
nale de fotbal. itor al Aradului a fost ales preşedinte. Federaţia
• 1924 - Se constituie la Arad Clubul Sportiv funcţionează la Arad până în anul 1937.
Voinţa Arad cu secţii: fotbal, popice. • 1931 - Se constituie la Arad U.S.A. ( Uzina
• 1924 - Se constituie la Arad Asociaţia Sportivă Stiasny Arad) cu secţie: fotbal
Fulgerul Sega dupa alţii 1927, cu secţii: fotbal • 1931 - Se constituie la Arad C.S. P.T.T. – Arad
• 1924 - Se constituie la Arad Clubul Sportiv cu secţie: fotbal.
Unirea Pârneava Arad cu secţii: fotbal, atletism, • 1931 - Se constituie la Arad Asociaţia Spor-
şah, tenis de masă. tivă a Jucrătorilor de Popice cu secţie: popice.
• 1924 - 3 iulie - Se organizează primul campi- • 1932 – la prima ediţie a Campionatelor Balca-
onat al Aradului la canotaj. nice de lupte de la Istaâbul sportivul arădean Zoltan
• 1924 - Se dispută la Cluj primul Campionat Kondorosi obţine medalia de argint cu echipa Româ-
Naţional de Tir la porumbei, unde baronul .Bohuss niei şi reuşeste să câştige pentru prima oară pentru
din Şiria, judeţul Arad, membru de onoare al Soci- arădeni titlul de campion balcanic la categoria grea.
etaţii Civile de Tir, devine campion naţional, cu 9 • 1932 - Se constituie la Arad Asociaţia Spor-
reuşite din 10 posibile. tiva Fabrica de vagoane Arad “ASTRA” În 1948
• 1925 - Concurs de bărci de simplu şi 2+1 pe fuzionează cu AMEFA cu secţii: fotbal, gimnastică,
distanţe de 1.500, 2.000 şi 2.500 m. atletism, lupte, scrimă, şah, popice.
• 1925 - Se constituie la Arad Asociaţia Spor- • 1932 - Se constituie Societatea sportivă a
tivă “Vulturul “ Sega cu secţii: fotbal Funcţionarilor din judetul Arad cu secţii: fotbal,
• 1925 - Se constituie la Arad Clubul Sportiv tenis, scrimă, sporturi nautice, box, şah.
“Wocher” Aradul Nou cu secţii: fotbal, atletism, • 1932 - Se constituie la Arad Asociaţia Sportivă
popice, ciclism. “Lira” Drăgăşani cu secţie: fotbal
• 1926 - Se constituie la Arad Asociaţia Spor- • 1933 - Se înfiinţează Secţia de gimnastică a
55
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
56
Județul Arad
• 1949 Se constituie Clubul Sportiv „Universi- Tereza Quintus ( AS CFR) obţine titlul naţional
tatea” Arad cu secţii: fotbal, atletism, handbal, la armă sport individual 362 pct.
baschet. • 1957 - Ia fiinţa la Arad prima secţie de judo
• 1950- luna martie - Se constituie Asociaţia din ţară, sub conducerea antrenorului Mihai Botez,
Sportivă. “Voinţa” Arad cu secţii: popice, kaiac-ca- in cadrul Clubului de Uzine Vagoane, actualmente
noe, canotaj academic, ciclism, mototciclism, tenis ASTRA.
de masă, gimnastică, turism., mai târziu, modelism, • 1958 - Se constituie Şcoala Sportivă nr. 1 Arad
volei, judo, radioamatori, navomodelism. cu 2 secţii: atletism şi canotaj. În 1967 devine Clubul
• 1950 - în luna septembrie ia fiinţa Centrul Sportiv Şcolar Arad, în 1996 - LPS-CSS Arad iar din
Orăşenesc de Medicină Sportivă Arad. 2003 CSS Gloria Arad. În timp s-au adăugat baschet,
• 1952 - JO Helsinki - din Arad participă 17 caiac, hadbal, înot, gimnastică, tenis.
sportivi la canotaj şi gimnastică de la Astra, CFR şi • 1960 - J.O. Roma, participă: Pongracz Stefan
UTA. Rezultate: Stela Perin - gimnastică loc 9 pe canotaj, Vamos Zoltan atletism, Karecska Ştefan
echipe şi 25 ind.compus, Botez Mihai - gimnastică canotaj, Vereş Carol canotaj. Rezultate: Vamos
loc 20 pe echipe, Balogh Zoltan - gimnastică loc 20, Zoltan s-a clasat pe locul 5 in finala de 1500 m plat,
toţi de la ASTRA. ceilalţi fiind eliminaţi in calificări.
Ecaterina Tulbure obţine titlul naţional la armă • 1961 - Ioana Soare (AS CFR) caştigă titlul
sport culcat 381 pct. naţional la armă liberă calibru redus 60 focuri 599
Tereza Quintus ( AS CFR) obţine titlul naţional pct. Maria Filip (UTA) devine campioană naţionala
la armă sport poziţia în picioare 384 pct. la armă liberă cu calibru redus culcat 365 pct şi
Echipa de popice Flamura Roşie (ITA, UTA) armă liberă genunchi 848 pct.
câştiga titlul naţional. • 1963 - Tereza Quintus ( AS CFR Arad ) obţine
• 1953 - Echipa de popice Flamura Roşie (ITA, titlul naţional la armă liberă calibru redus 30 focuri 294
UTA) câştiga titlul naţional. pct.
• 1953 – ITA Flamura Roşie caştiga Cupa • 1963 - Elisabeta Goloşie plecată de la AS
României la fotbal. Sănătatea apoi Foresta Arad, obţine cu echipa
• 1954 - Ioan Quintus (AS CFR) obţine titlul României de volei bronzul la CE desfaşurat la
naţional la armă sport individual 388 pct. Bucureşti.
• 1954 - Echipa de popice Flamura Roşie (ITA, • 1964 - J.O. Tokyo. Participă: Elisabeta
UTA) câştiga titlul naţional. Goloşie şi Popescu Coste Doina la volei, Pongratz
• 1955 - Sportivul Pongracz Stefan de la Clubul Ştefan şi Vereş Carol canotaj şi Jenei Emerich,
UTA câştiga medalia de aur de la CE de la Gand la Koczka Iosif, Ion Pârcălab, Mircea Petrescu la
canotaj proba de 4 rame. fotbal, Popescu Rezultate: Elisabeta Goloşie şi
• 1956 - J.O. Melbourne. Participă poloistul Popescu Coste Doina obţin locul IV cu echipa
arădean Hoszpodar Zoltan cu echipa României care României, Pongratz Ştefan şi Vereş Carol locul 5
se clasează pe locul 8. la canotaj (schif 4 fc) ceilalţi fiind eliminaţi în
• 1956 - Se constituie Asociaţia Sportivă sferturile de finală.
“Motorul” Arad cu secţii: fotbal, box. A funcţionat • 1964 - La CE seniori sportiva Mihalca
şi sub alte denumiri “Centrul mecanic”, Asociaţia Eleonora de la AS Voinţa Arad obţine medalia de
Sportivă “Motorul”, “I.M.A.I.A”, “I.M.A.”, bronz pe echipe.
“AZOMA”. După 1996 are denumirea de Asociaţia • 1965 - Tereza Quintus ( AS CFR) obţine 2
Sportivă “Silva Lazar Motorul” titluri naţionale la armă standard 3x20 focuri culcat
• 1956 – La CM seniori Micoroiu Ioan de la AS 554 pct şi la armă standard 60 focuri poziţia 581 pct.
Voinţa Arad obţine medalie de aur la popice 200 bile • 1966 - Allerhand Tămaş Ştefan (CFR) obţine
mixte. titlul naţional la armă sport 3x20 focuri 583 pct,
57
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Emilia Popa (UTA) la armă sport 3x20 focuri 533 Sportiv Scolar Gloria Arad, cu secţii: fotbal, haltere,
pct, CSO la armă sport 3x20 focuri 550 pct, echipa judo, lupte, tenis de masă, karate
CSO 2.080 pct. • 1970 - Se constituie Asociaţia Sportivă “CPL”
• 1966 - La CE seniori sportiva Kondoroczi Arad cu secţii: fotbal, şah, volei, baschet.
Nemeth Iuliana de la CS UTA obţine medalia de • 1970 - CE seniori sportivele Leszay Magdalena
bronz la canotaj 4+1 vasle. cu Mihalca Eleonora obţin medalie de bronz pe echipe.
• 1967 - Allerhand Tămaş Ştefan (CFR) obţine • 1970 - la CE seniori sportiva Kondoroczi
titlul naţional la armă sport 3x20 focuri 550 pct, Nemeth Iuliana de la CS UTA obţine aur la canotaj
Ioana Soare (AS CFR) armă standard 60 focuri 4+1 vâsle.
culcat 595 pct. • 1970 - la CE seniori sportiva Lazăr Elisabeta
• 1968 - J.O. Mexico. Participă un singur sportiv de la CS UTA obţine aur la canotaj 4+1 vâsle.
Papp Francisc la schif 4+1, care ocupa locul 6. • 1970 - la CB juniori sportivul Negomireanu
• 1968 - la CE seniori canotaj sportiva Kondo- Mihai de la CSS Arad, actuala CSS Gloria obţine
roczi Nemeth Iuliana de la CS UTA obţine medalia argint la atletism.
de aur la 4+1 vasle. • 1970 - sportivul Puteritz Teodor de la AS
• 1968 - La CE seniori tenis de masă,sportiva Voinţa Arad stabileşte un nou record naţional la
Mihalca Eleonora de la AS Voinţa Arad obţine cilcism seniori.
medalia de bronz dublu fete. • 1971 - la CE seniori sportiva Lazăr Elisabeta
• 1968 - Ioana Soare (AS CFR) obţine titlul de la CS UTA obţine aur la canotaj 4+1 vâsle.
naţional la armă standard 60 focuri culcat 596 pct. • 1972 - J.O. Munchen. Participă Papp Francisc
• 1969 - CS ASTRA (Vagonul) organizează la canotaj schif 4 fc, care ocupă locul 5 Lazăr Loghin
Arad primul turneu internaţional de judo la care - tabara pentru tineret şi prof. Ţiganu Tiberiu –
participă Club Samurai din Italia, Universitatea tabăra pentru tineret.
Belgad şi Clubul Elore Bekescsaba din Ungaria, • 1972 - La CE seniori canotaj sportiva Kondo-
ocazie cu care are loc prima demonstraţie de karate roczi Nemeth Iuliana de la CS UTA obţine medalia
Shotokan din România. de aur la 4+1 vasle.
• 1969 - La CM seniori tenis de masă,i sportiva • 1972 - La CE cadete tenis de masă, sportiva
Mihalca Eleonora de la AS Voinţa Arad obţine Măcean Liana de la AS Voinţa obţine argint la
medalia de argint la dublu fete si argint pe echipe. echipe.
• 1969 - la CE seniori sportiva Kondoroczi • 1972 - Record national atletism 400 mg.
Nemeth Iuliana de la CS UTA obţine medalia de Gheorghe Petronius.
argint la canotaj 4+1 vasle. • 1973 - La la CE seniori canotaj sportiva Lazăr
• 1969 – prin sportivul Allerhand Tămaş Ştefan Elisabeta de la CS UTA obţine argint la canotaj 4+1 vâsle.
medalie de aur la CE pe echipe şi totodată un nou • 1973- La CE juniori tenis de masă sportiva
record mondial, cu 2.380 pct. şi o medalie de bronz Măcean Liana de la AS Voinţa obţine argint la
cu echipa României la armă standard 3x20 focuri. echipe.
• 1970 - Prin acelasi valoros sportiv Allerhand • 1973 - Se constituie Clubul Sportiv Arad cu
Tămaş Ştefan, echipa României din care face parte, secţii tenis de masă, lupte, gimnastică, care se
devine vicecampioană mondială la CM organizat în transformă în Clubul Sportiv Municipal Arad ocazie
oraşul Phoenix din SUA la proba de armă liberă cu care se infiinţeaza înca secţii: atletism, judo,
calibru redus, poziţia culcat. nataţie, modelism, tir pistol, tir talere, arte marţiale,
• 1970 - Se constituie Şcoala Sportivă nr.2 baseball, haltere
Arad. În 1973 devine Şcoala Sportivă Gloria, din • 1974 - Se constituie Clubul Sportiv “ARIS”
1977 Clubul Sportiv Şcolar Gloria Arad, în 2003 se Arad, cu secţii: handbal, orientare, judo, fotbal,
uneşte cu LPS CSS Arad sub denumirea de Cdlub deltaplan
58
Județul Arad
• 1974 - La CM seniori de canotaj, sportiva Emilia de la CS Arad obţine două medalii de aur: la
Lazăr Elisabeta de la CS UTA obţine argint la 4+1 sărituri şi paralele.
vâsle. • 1978 - La CE seniori de lupte greco romane,
• 1974 - La CE seniori de lupte greco romane, sportivul Codreanu Roman de la CS Vagonul, actual
sportivul Codreanu Roman de la CS Vagonul actuala ASTRA obţine aur la lupte greco-romane +100 kg.
ASTRA obţine bronzul la + 100 kg. • 1978 - La CE seniori tenis de masă Măcean
• 1974 - La CE seniori tenis de masă, sportivele Liana de la CS Arad cu Maria Alexandru obţin aur
Leszay Magdalena şi Mihalca Eleonora de la CS la dublu fete şi bronz pe echipe.
Arad obţin medalii de bronz la dublu fete. • 1978 - La CM seniori de lupte greco romane,
• 1974 - La CE juniori tenis de masă, sportiva sportivul Codreanu Roman de la CS Vagonul, actual
Măcean Liana de la CS Arad obţine argint la dublu fete. ASTRA obţine bronz la +100 kg.
• 1974 - La CB juniori de atletism, sportivul • 1978 - La CM seniori de gimnastică, Eberle
Calimente Adrian de la CSS Gloria Arad obţine aur Emilia de la CS Arad obţine argint la echipe şi 3
la atletism. medalii de bronz la paralele, bârna, sol.
• 1975 - La CM deseniori la lupte libere, spor- • 1978 - La CB juniori de atletism, sportiva
tivul Codreanu Roman de la CS Vagonul actuala Nicola Eugenia de la CSS Arad obţine aur şi argint
ASTRA obţine bronzul la 100 kg. la atletism cros.
• 1975 - La CE seniori de tir, Kaposztai Silvia • 1979 22-27 noiembrie se desfaşoara la Arad
de la CS UTA obţine argint la tir pistol. Trofeul Carpaţi la handbal masculin ediţia a XVIII-
• 1975 - La CB juniori de atletism, Macovei a. Participă echipe din R.D. Germană, R.P. Ungaria,
Geta de la CSS Arad, actuala CSS Gloria Arad, România, Norvegia, R.P. Polonia, R.P. Bulgaria,
obţine aur şi bronz RSFI Iugoslavia.
• 1975 - La CB juniori de atletism, Calimente • 1979 - Lla CM seniori de gimnastică, Eberle
Adrian de la CSS Gloria Arad obţine aur. Emilia de la CS Arad obţine 2 medalii de aur la
• 1975 – Record naţional la atltetism, Kondo- echipe şi sol şi o medalie de bronz la paralele.
rosi Coloman - disc 1,5 kg, 57 m, juniori II. • 1979 - La CE seniori de gimnastică, Eberle
• 1975 – Record naţional la atletism, Grozav Emilia de la CS Arad obţine 3 medalii de argint la
Petru - suliţa 800 gr., 64,40 m, juniori II. individual, bârnă, paralele.
• 1976 - J.O. Montreal. Participă: Roman • 1979 - La CE seniori de lupte greco romane,
Codreanu - lupte, Elisabeta Lazar, Toll Filigonia şi sportivul Codreanu Roman de la CS Vagonul, actual
Lambertus Walter - canotaj. Rezultate deosebite: ASTRA obţine argint la +100 kg.
Roman Codreanu de la CS Arad a obţinut medalia • 1979 - La CB seniori de gimnastică, sportiva
de bronz la lupte greco-romane +100 kg, Elisabeta Eberle Emilia de la CS Arad obţine aur la bârna şi
Lazăr - canotaj 4+1 vâsle de la CS UTA medalia de argint la individual compus.
bronz în echipaj cu Felicia Afrasiloaie, Maria Micşa, • 1979 - La CB juniori de atletism, Nicola
Ioana Tudoran, şi Elena Giurca. Toll Filigonia s-a Eugenia de la CSS Arad obţine aur la cros..
clasat pe locul 4, iar canotorul Lambertus Walter s-a • 1979 - La CB juniori de atletism, Tămaş Ionel
clasat pe locul 11. de la CSS Gloria obţine medalie bronz .
• 1976 - La CE juniori tenis de masă, sportiva • 1979 - La CB juniori de gimnastică, Bora Radu
Măcean Liana de la CS Arad obţine argint la dublu de la CSS Arad obţine aur la sol şi argint la echipe.
fete şi, bronz la dublu mixt. • 1979 - Cupa Campionilor Europeni la tenis
• 1976 - L a CB juniori de atletism sportivul de masă, sportiva Leszay Magdalena de la CS Arad
Kondorosi Coloman de la CSS Arad obţine bronz la obţine medalia de argint la individual tenis de masă.
disc. • 1980 - J.O. Moscova. Participă: Emilia Eberle
• 1977 - La CB juniori de gimnastică, Eberle - gimnastică, Roman Codreanu - lupte greco -
59
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
romane, Mircea Ilca - tir, Ibolya Slavic Korodi- Rezultate de excepţie: Valeria Roşca Răcilă CS UTA
atletism, Valeria Roşca Răcilă - canotaj. Rezultate S-1 medalie de aur ; Dumitru Popescu CS UTA –
de excepţie pentru Emilia Eberle CS Arad: medalie Steaua schif 2+1 medalie de argint în echipaj cu
de argint pe echipe, medalie de argint paralele, Vasile Tomoioagă şi Dumitru Răducanu.
locul 5 la sol, locul VI la bârnă: Valeria Roşca • 1984 - La CE tineret de judo, Drâmbe Dorin
Răcila, CS UTA medalie de bronz la schif 2 vâsle de la CSS Gloria Arad obţine bronz la ctg 65 kg
în echipaj cu Olga Homeghi: Ibolya Slavici Korodi • 1984 - La CE seniori de tir, Kaposztai Silvia
locul 4 la ştafeta: Roman Codreanu, CS Arad locul de la CS UTA Arad obţine aur la pistol ac echipe. şi
5-7 ctg +100 kg.; Ilca Mircea loc 11. A mai parti- argint tir pistol ac ind.
cipat Ştefan Mureşan la tabara olimpică a tineretu- • 1984 - La CB tineretde judo, Mariaşi Arcadie
lui. de la CSS Gloria Arad obţine bronz la ctg. +95 kg.
• 1980 - La CE seniori - tenis de masă, Măcean • 1984 - La CB juniori tenis de masă, Hettman
Liana de la CS Arad obţine argint la dublu fete şi Tiberiu de la CSS Gloria Arad obţine argint la
bronz la echipe echipe şi bronz la individual.
• 1980 - La CB juniori de atleism, Nicola • 1984 - Primul concurs de judo feminin la
Eugenia de la CSS Arad obţine aur la cros Arad – premieră în România.
• 1980 - La CB juniori de atletism Peptenar • 1984 - sportivul Kovacs Ludovic de la AS
Stefan de la CSS Arad obţine argint. Voinţa Arad stabileşte 4 recorduri naţionale la
• 1981 - La CE juniori de tir, Babii Sorin de la juniori şi 2 la seniori la ciclism, recorduri neegalate
CS UTA obţine aur la pistol ac echipe, argint la pistol până în anul 2007.
liber echipe, obţine bronz tir pistol ac individual • 1985 - la CM seniori de canotaj, sportiva
• 1981 - LaCE juniori de tir, Guler Dorina de la Răcilă Valeria de la CS UTA medalie de argint.
CS UTA obţine aur la pistol sport echipe. • 1985 - La CM seniori de canotaj, sportiva
• 1981 - La CB juniori de atletism, Iager Ladis- Cogeanu Veronica de la CS UTA medalie de bronz.
lau de la CSS Arad obţine argint. • 1985 - La CM juniori de popice, sportiva Bota
• 1982 - La CE juniori de tir, Babii Sorin de la Aurica de la CS UTA medalie de aur.
CS UTA obţine argint tir pistol liber echipe. • 1985 - La CM juniori la canotaj, sportiva
• 1982 - La CB juniori de tir, Guler Dorina de Bradin Georgeta de la CS UTA medalie de argint.
la CS UTA obţine aur tir pistol sport individual • 1985 - La CB seniori de atletism, Sandu Ion
• 1982 - La CB juniori de ciclism, Sneider Iosif de la CS Constructorul Arad medalie de bronz.
de la AS Voinţa obţine argint la şosea 70 km CTE • 1985 - La CE tineret de judo, Drâmbe Dorin
• 1982 - La CB juniori de ciclism, Kleinpeter de la CSS Gloria Arad medalie de bronz.
Gheorghe de la AS Voinţa obţine argint la şosea 70 • 1985 - La CE seniori de tir, Kaposztai Silvia
km CTE de la CS UTA medalie de aur la tir pistol sport.
• 1982 - La CB juniori de atletism, Ardelean • 1985 - La CB seniori de ciclism, Kovacs
Prometeu de la CSS Arad obţine argint la 4x100 m Ludovic de la AS Voinţa Arad 2 medalii de aur la
• 1982 - La CB juniori de atletism, Suciu Viorel 1.000 m ST.L velodrom şi 4.000 m UE
de la CSS Arad obţine bronz la 4x100 m • 1985 - La CB tineret la judo, Drâmbe Dorin
• 1983 - CE juniori de tir, Guler Dorina de la de la CSS Gloria Arad medalie de argint.
CS UTA obţine argint la tir pistol sport individual • 1985 - La CB juniori de şah, Zetocha Claudiu
şi bronz tir pistol sport echipe de la CSS Arad medalie de bronz .
• 1983 - La CB juniori de atletism, Ardelean • 1986 - Se constituie la Arad Asociaţia Sportivă
Prometeu de la CSS Arad obţine bronz la 400 m «IJPIPS» Arad cu secţii de baschet si fotbal. În anul
• 1984 - J.O. Los Angeles. Au participat: Valeria 1994 se transformă în CS Baschet Club West Petrom
Roşca Răcilă canotaj, Dumitru Popescu canotaj. Arad.
60
Județul Arad
61
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Fed. Ligi Total
AS fără pers.
Anul Drep Drept SC pe judeţ pe sp. profe- certif.
Total juridică
public privat acţiuni r.s. naț. siniste de id.sp.
2002 3 27 30 7 78 115
2003 3 31 34 8 84 126
2004 6 41 1 48 8 89 145
2005 10 48 1 59 8 89 156
2006 17 62 1 80 8 90 178
2007 19 65 1 85 9 97 191
2008 25 76 101 9 99 209
2009 28 78 106 9 106 221
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. Nr. antre- Nr. Nr. Nr.
Anul Nr. MS Nr. AE
afiliate sportivi legit. nori instructori arbitri MES
1993 232 6934 223 142 308
1994 232 6934 223 142 308
1995 230 6950 223 115 312
1996 169 6413 217 120 295
1997 171 6421 217 101 294
1998 156 6246 215 133 288
1999 157 5975 215 41 327
2000 229 5303 146 79 275
2001 92 3765 146 86 282 19 4 9
2002 130 4068 81 90 257 21 6 10
2003 133 4032 91 94 229 13 7 9
2004 150 4778 117 103 243 41 15 11
2005 79 2233 140 77 110 34 14 14
62
Județul Arad
63
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
A. ZIARE ŞI REVISTE
1830-Apare lucrarea pedagogului Ion Mihuţ 1933-“Sport Uyság”, Arad şi Oradea, a apărut
“Cercare publică de pedagogie” care face referire la în perioada 8 martie 1933-24 august 1936;
educaţia fizică în capitolul III. 1934-« Calendarul sportiv al Ardealului şi
1845 se publică în Arad primul manual de înot, Banatului »;
“Cartea maestrului de înot arădean”. Autor, pedago- 1935-« A nemzeti Bajnokság számokban
gul Vajda Petru (1802-1848). Evkönyve, » Arad, un număr;
1900 se editează primul ziar de sport din Arad 1935-« Turisták Evkönyve », Arad, număr unic
“Aradi del magyoroszagi – Sport” (Sportul Arădean 1936- „Anuarul secţiei TCR Arad”;
din Ungaria de sud est) sub conducerea lui Alt 1936-„Futball Evkönyo” Arad;
Janos. 1938-„Curierul Sportiv” apare cu o editie spe-
1847 ziarul “Patriotul” cu rubrici despre sport, ciala în 1938;
În 1847 la 23 mai, apare un anunţ: Primul concurs 1947-„Patriotul sportiv”, supliment al ziarului
de alergat. « Avem plãcerea de a anunţa cã în Arad Patriotul, apărut în ziua de 9 aprilie;
a avut loc prima întrecere de alergat, un concurs 1948-“Almanah Sportiv OSP” (Organizatia
asemenea celor de peste hotare. Traseul pe care au Sportului Popular)
alergat numai puţin de 23 de inşi a fost de la Staţia 1953-1954 – „Calendarul sportiv al Regiunii
CFR – Piaţa Avram Iancu şi retur » Cel care a trecut Arad”;
primul linia albã de final a fost Costicã Breza din 1970-1972-„Calendarul competiţiilor sportive”,
Arad şi pentru acest lucru a fost rãsplãtit cu o cupã CJEFS Arad;
şi 5 bonuri de cumpãrat cele pentru casă. Ziarul are 1974-„Calendarul competiţiilor sportive, CJEFS
un supliment sportiv. Arad”
1911-19 martie – În ziarul “Românul” se inau- 1976-1980-„Calendarul competiţiilor sportive,
gurează o rubrică permanentă de şah; CJEFS Arad”
1919-“Videki Sport”, Arad, a apărut în perioada 1982-1986-„Calendarul competiţiilor sportive,
3 martie 1919 - 21 noiembrie 1927; CFEFS Arad”
1922-“Aradi Napló”, Apare în fiecare luni cu 1993-„Ştirea Express, Arad”, săptămânal de
ştirile sportive române şi maghiare de duminică; sport, informaţii şi divertisment;
1923-“Aradi Elö Ujság”, a apărut la 12 februa- Cotidianul “Adevărul” fost “Flacăra Roşie” are
rie, număr unic; rubrica sport în fiecare zi cu informaţii sportive.
1923-“Aradi Torna Egyesület”, a apărut la 25 “Informaţia Aradului” cotidian arădean, apare
februarie, număr unic; în 2006 şi are rubrica sport în fiecare zi.
1924-“Sportvilág”, Arad, săptămânal; “Observatorul” cotidian înfiinţat în 1997 are ca
1923-“Erdélyi Sport”, Arad, a apărut în peri- supliment sportiv în ziua de luni cu informaţii la
oada 11 iunie 1923-8 decembrie 1924; toate discipline sportive locale şi internaţionale, în
1925-“Ziarul excursiilor”, Arad fiecare zi doua pagini de sport care cuprinde cronici,
1928-“Sportélet”, săptămânal; informaţii, clasamente sportive.
64
Județul Arad
B. CARTEA SPORTIVA
1926 “Arta de Lawn Tenis”, - Gheorghe Lupu 2001 ”Turism şi orientare sportivă ” – Romeo
- carte editată în patru limbi, primul manual complex Radoslav.
de istorie şi metodică a tenisului. 2002 “Clubul Sportiv ASTRA Arad la 90 de ani
1968 “Gimnastica” – Adina Stroescu. de activitate 1911-2001 “ – Tiberiu Ţiganu şi Ghe-
1970 “Teoria educaţiei fizice şi sportului “ – orghe Biriş.
Ion Şiclovan. 2002 “Tehnici de autoapărare” – Mihai Botez
1972 “Terminologia gimnasticii” – Adina Stro- şi Gheorghe Fărcaş.
escu. 2002 ”Metodologia cercetării stiinţifice în
1975 “Psihologia educaţiei fizice şi sportului educaţie fizică şi sport” – Constantin Bogdan.
şcolar” – Mihai Kramar 2002 ”Ghid teoretic şi metodic cu probleme
1975 “Sportul arădean “ împlinirile şi speran- fundamentale privind predarea educaţiei fizice şi
ţele noastre, editată de ziarul judeţean “Flacăra sportului în învăţământul preuniversitar” - Pavel
roşie” Arad în colaborare cu Consiliul judeţean Sârbu şi Romeo Radoslav.
pentru educaţie fizică şi sport Arad. 2004 “Olimpicii arădeni “ – Tiberiu Ţiganu şi
1984 “Teoria şi metodica antrenamentului Gheorghe Biriş.
sportiv” – Ion Şiclovan. 2003 ”Atletism – tehnica exerciţiilor” – Ioan
1985 “Studiu privind creşterea eficienţei edu- Marconi şi Gabriel Marconi.
caţiei fizice prin tratarea diferenţiată a elevilor“ 2003 ”Aspecte fiziologice ale efortului fizic”
Viorel Bitang în colaborare cu conf.Univ. Elena – Daniela Motoc.
Firea publicat în revista pentru Educaţie Fizică şi 2004 ”Baschet – metodica învăţării” – Valeria
Sport Bucureşti Bondor şi Ladislau Bahner.
1997 “Psihologia culturii fizice şi a sporturilor” 2005 ”Teoria şi metodologia antrenamentului
– Mihai Kramar. sportiv” – Constantin Bogdan.
2000 “Teoria şi metodica educaţiei fizice şi 2007 “175 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei
sportului” – Maria Bucur. cetăţeneşti de tir din Arad” – Tiberiu Ţiganu şi
2001 “Curs de bază – tehnica procedeelor de Vasile Păltineanu.
înot“ Viorel Bitang publicată în editura Palestra 2008 ”35 de ani împreună cu CSM Arad” –
2002 “Metode de antrenament la înot” Viorel Bitang Viorel, Vasile Păltineanu şi Tiberiu Ţiganu.
Bitang, publicată în editura Palestra 2002 2009 “O istorie ilustrată a fotbalului arădean”
2002 “Caietul de lucrări practice la înot“, Viorel - Tiberiu Ţiganu.
Bitang, publicată în editura Palestra 2002
65
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
tori atraşi de tema sportivă a filmului cât şi un Mureş.Acţiunea a fost organizată de Asociaţia Club
numeros public ieşit la promenada de la sfârşitul Sportiv Voinţa Arad.
săptămânii pe faleza Mureşului. A urmat proiecţia 2007 – Expo- Arad Internaţional. Prima ediţie
unui film realizat de arădeanul Zolt Torok în expe- a târgului Fitness&Free Time, în cadrului căreia un
diaţia de pe muntele Himalaia în anul 2006. El a stand este rezervat pentru expunere de trofee, cupe,
reuşit să urce pe vârful ChoOyu. La sfârşitul proiec- medalii, diplome, obţinute de-a lungul anilor de
ţiei a urmat o frumoasă retragere cu torţe pe râul către sportivi.
LUCRĂRI DE REFERINŢĂ
66
Județul Arad
desfaşurată în perioada 1899-1945 şi anume,evolu- Sportiv al Muncitorilor din Vagoane Arad. Este
ţia echipelor arădene de fotbal ale Clubulului Atletic structurată în 16 capitole, cu o bibliografie selectivă
Arad, Societatea de Gimnastică Arădeană, Clubul de 6 pagini cu lucrări de referinţă din domeniu,
Sportiv al Funcţionarilor Publici Postasi, Clubul precum FIFA, UEFA şi federaţiile
1826 Asociaţia crescătorilor de cai, Arad, 1904 Clubul de Atletică Grea Toldi lupte şi box,
călărie, teritorial. teritorial, Ulterior şi-a schimbat denumirea în Vul-
1831 Asociaţia Cetăţenească de Tir, Arad, tir şi turul şi Hercules.
popice, teritorial. 1905 Cercul de Şah Arad, teritorial.
1831 Societatea Civilă de Tir, Şiria, tir, teritorial. 1906 Asociaţia de Sport şi Cântece Poştaşii,
1861 Cercul de Gimnastică, Arad, gimnastică, Arad, fotbal şi atletism, se adreseaă lucrătprilor din
pentru elevi. Poştă.
1869 Asociaţia de imnastică arădeană, terito- 1908 Asociaşia Jucătorilor de Popice Arad,
rial. teritorial.
1875 Societatea Arădeană de Patinaj, se adre- 1909 Clubul Vâslaşilor din Arad Regata, teri-
sează înaltei clase. torial.
1879 Societatea de Gimnastică, Arad, gimnas- 1910 Asociaţia Sportivă a Fabricii de vagoane
tică, atletism, scrimă, din 1880 şi sporturi pe apă, Arad (25 aprilie), fotbal, teritorial.
pentru elevi. 1911 Asociaţia Muncitorilor pentru Educaţie
1884 Asociaţia Constructorilor de Ambarcaţi- Fizică Arad, AMEFA, în anii 1911-2001 a avut
uni din ţinutul Aradului, se adresează cetăţenilor. secţiile: atletism, arte marţiale, alpinism,auto
1890 Asociaţia Vâslaşilor Mureşul, Arad, spor- baschet, biliard, bridge, box, canotaj, ciclism, cul-
turi nautice, teritorial. turism, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, haze-
1890 Asociaţia Cicliştilor din Arad, teritorial. na,înot,judo,lupte, modelism, motociclism, oină,
1894 Societatea Arădeană de Hipism, se adre- planorism, polo, popice, şah, schi, scrimp, tenis de
sează înaltei claase. masă, tenis, tir, turism şi volei, teritorial.
1895 Asociaţia de Popice din cadrul Garnizoa- 1012 Asociaţia Sportivă Diana, Aradul Nou,
nei Florian, Arad, se adresează militarilor. vânătoare, se adresează înaltei clase.
1897 Clubul Sportiv de Ciclism Meteor, Arad, 1912 Clubul de Scrimă din Arad, se adresează
teritorial. înaltei clase.
1899 Clubul Atletic Arad, fotbal, atletism, tenis, 1912 Asociaţia de Patinaj Arad, teritorial,â.
scrimă şi popice, teritorial. 1913 Asociaţia Sportivă Gloria, Arad, ulterior
1899 Asociaţia Turiştilor din Arad, teritorial. CFR-Gloria, din 1934 numai Gloria, secţii:fotbal,
1899 Societatea de fotbal din Arad, teritorial. atletism, şah, înot, canotaj, polo, tenis, tenis de
1900 Asociaţia Sportivă din Vinga, din mediul masă, scrimă, popice, handbal, teritorial.
rural. 1918 Societatea de Vânătoare Juno, Arad, în
1901 Clubul Muncitoresc de Canotaj Arad, 1931 fuzionează cu Diana, vânătoare, se adresează
teritorial. înaltei clase.
1902 Şcoala de Scrimă Arad, se adresează 1919 Asociaţia Sportivă Stăruiţa, Arad, fotbal,
înaltei clase. teritorial.
67
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
68
Județul Arad
1946 Asociaţia Sportivă Teba, Arad.Fotbal, se 1958 Şcoala Sportivă nr.1, Arad, din 1967
adresează muncitorilor din Confecţii. Clubul Spportiv Şcolar, din 1996 LPS-CSŞ, iar din
1946 Asociaţia Sportivă Constructorul, Arad, 2003 CSŞ-Gloria Arad, secţii: canotaj, atletim, după
ulterior 1992 Constar, 1993 BC Arad, 1995 BC care s-au adăugat: baschet, kaiac, handbal, înot,
ICIM, fotba, baschet, atletism,volei. gimnastică, tenis, şah, volei, se adresează elevilor.
1947 FC Cermeiu, Cermeiu, atletică uşoară, 1970 Şcoala Sportivă nr.2, Arad, ulterior, func-
sătesc. ţionează pe lângă Grupul Şcolar profesional nr.12,
1947 Clubul Sportiv sindical Patria, Chişineu în 1973 devine independentă sub denumirea de
Criş, fotbal şi atletism, teritorial. ŞSE-Gloria, din 1978 CSŞ-Gloria, iar din 2003 se
1947 Asociaţia Sportivă Minişană, Miniş, comasează cu LPS-CSŞ sub denumirea de CSŞ-Glo-
atletism, sătesc. ria, secţii: fotbal, haltere, judo, box, lupte, handbal
1947 Gruparea Polisportivă Şoimii, Lipova, şi atletism. În 2008 funcţionau secţiile: fotbal, judo,
teritorială. lupte, haltere, atletism, baschet, kaiac, gimnastică,
1947 Asociaţia Polisportivă Progresul, Arad, handbal şi înot.
cu fotbal, volei şi tenis de masă. 1970 Asocia Sportivă CPL, Arad, ulterior
1947 Asociaţia Sportivă Vestul, Comlauş, Foresta IMAR, secţii: fotbal, volei, volei, baschet,
fotbal, sătesc. teritorial.
1949 CS Universitatea, Arad, secţii: fotbal, 1973 Clubul Sportiv Arad, ulterior Clubul
atletism, handbal şi baschet, unitate studenţească. Sportiv Municipal Arad, secţii: atletism, gimnastică,
1950 Asociaţia Sportivă Voinţa, Arad, ulterior judo, nataţie, modelism, tenis de masă, tir, arte
CS Voinţa, secţii: popice, kaiac-canoe, canotaj, marţiale, lupte, baseball, haltere, teritorial.
ciclism, motociclism, tenis de masă, gimnastică, 1974 Clubul SportivARIS Arad, ulterior AS
turism, se adresează lucrătorilor din cooperaţia Strungul Arad, secţii: handbal, orientare, judo, fotbal
meşteşugărească. şi delta plan, teritorial.
1956 Asociaţia Sportivă Motorul, Arad, ulterior 1986 Asociaţia Sportivă ISPIPS Arad, ulterior
Centrul mecanic AS Motorul, IMAIA, IMA, AZOMA, 1994 BC West Petrom Arad, secţii: baschet şi fotbal,
AS Silva Lazăr Motorul. teritorial.
STRUCTURI SPORTIVE
69
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
70
Județul Arad
71
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
72
Județul Arad
73
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR GLORIA: - atletism, baschet, caiac, gimnastică, haltere, handball,
judo, înot, lupte, fotbal.
FORURILE DE CONDUCERE
ALE EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
74
Județul Arad
Budişan Eugen Vicepreşedinte Com.Regional UCFS Banat, inclusiv judeţul Arad 1962-1968
Budişan, Eugen Preşed. CJEFS Arad 1968-1982
Palcu, Simion Preşed. CJEFS Arad 1982-1989
Palcu, Simion Directorul DJST Arad 1990-1992
Palcu, Simion Directorul OJST Arad 1992-1993
Palcu, Simion Directorul DJST Arad 1993-1994
Marian, Cornel Directorul DJST Arad 1994-2000
Văduva, Stelian Directorul DJST Arad 2000-2003
Văduva, Stelian Directorul DJS Arad 2003-2010
Meszar, Alexandru Directorul DJST Arad 2010-
Allerhamd, Tamaş-Ştefan 1945 Arad Sp. tir, prof. efs, leg. şi la CFR Arad, v. FRT
Sp. atletism în proba de lungime, CM-j. 2002 loc. I, CE-j 2003
Anton, Adina 1984 Piteşti loc. II, JB 2003 loc. II, CE-sen. 2004 loc. II, JB 2004 loc. I,
CE de tin. loc. III.
Maior, preşed. . OSR Regionala Timiş, inclusiv Districtul Arad,
Augustin
în perioada 1941-1944
Dr. Reprezent. FSSR (1921-1933) şi al UFSR (1933-1939)
Avramescu, V.
pentru Regiunea Arad
Babii, Sorin 1963 Arad Sp. antr. tir, leg. la UTA, Steaua, MES, v. FRT
Secretarul Consiliului OSP Regionala Banat, inclusiv Jud.
Barbu, Ştefan
Arad, în perioada 1945-1949
Bădescu, Otilia 1970 Bucureşti Sp. tenis de masă, leg. şi la CSM Arad, MES, v. FRTM
Bătrân, Ion 1935 Olari-AR Sp. antr. lupte, AE, v. FRL;
Bigdan, Constantin 1938 Val. Mihai-BH Sp. antr. judo, leg. şi la Vagonul Ar, v. FRJ;
Biji, Marius-Silviu 1976 Hunedoara Sp. karate modern, v. FRKM;
Prof. efs, antr. înot, lect. univ. FEF Univ. de vest Goldiş. Antr.
coordonator al lot. naţ. de înot al Siriei (2002-2004), antr. al
lot. naţ. Rom. (1997-2001), Membru al mai multor organisme
Bitang, Viorel Virgil Ioan 1956 Arad profesionale sau ştiinţifice internaţ. A publicat peste 25 de
lucrări ştiinţifice, multe dintre ele comunicate în diverse sesiuni
din ţară şi străinătate. Din 2007 este director al CS Municp.
Arad.
Prof. efs. antr. haltere. la Astra Ar. Sportivii săi obţin nume-
roase medalii la CN şi CI. Din 1996 este ales preşed. CS Astra
Biriş, Gheorghe 1954 Arad
Decorat cu OMS, cl. II-a. A publicat monografia CS Astra şi
Olimpicii arădeni, ambele în colab. cu Tiberiu Ţiganu.
Chişinău Prof. efs-SMTCF-1952 şi ICF-1957, dir. CSŞ 1969-1990,
Blândul, Arcadie 1932
-MLD inspector şcolar 1990-1998;
Sp. fotbal, leg. la UTA, golgeter al fotbalului rom. , un bun
Bonyhady, Ludovic
alergător, 11 sec. pe 100 m. deşi avea peste 100 kg;
75
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
76
Județul Arad
Sp. tenis de masă, leg. la CSM Ar. Primul antr. Arpad Kakas.
A cucerit multe medalii la CE şi CM de cadeţi, j-re. şi sen-re
în perioada 2001-2007, astfel: bronz la CE-2001 cu echipa,
CE-2002 cadeţi aur la ind. şi arg. la dublu mixt; la CE-2003
Dodean, Daniela 1989 Arad cadeţi aur cu echipa şi arg. la ind. ; la CM j-re med. de bronz.
; la CM j-re 2004 două med. de bronz şi la Cupa M. med. de
aur la ind. ; la CE j-re 2005 trei med. aur la ind. dublu fete şi
dublu mixt şi arg. cu echipa. Este de trei ori câştigătoare la
conc. top 12 de junioare.
Domide, Flavius 1946 Arad Sp. antr. fotbal, v. FRF
Drăgăniţă, Cezar 1954 Arad Sp. handbal, v. FRH
Drăghici, Francisc 1903-1973 Arad Sp. antr. gimnastică, v. FRG
Duckadam, Helmut 1959 Semlac-AR Sp. fotbal, v. FRF
Dumitrescu, Nicolae 1921-1999 Bucureşti Sp. antr. fotbal, leg. la UTA, v. FRF
Dumitrescu, S. Maior, preşed. OSR Districtul Arad
Dungaciu, Petre 1927-2002 Gurahonţ-AR Sp. antr. prof. efs, v. pers.
Eberle, Emilia 1964 Arad Sp. gim. leg. la CSŞ Arad, v. FRG
Enescu, Viorica 1945 Arad Sp. antr. atletism, v. FRA
Farmati, Zoltan 1924-2005 Şimleul Silv. SJ Sp. fotbal, leg. la UTA, v. FRF
Sp. antr. modelism, leg. la AS Voinţa Ar. şi CSM Ar. multiplu
Faur, Fănel
campion naţional şi internaţional.
Sp. antr. modelism, leg. la AS Voinţa Ar. şi CSM Ar. multiplu
Faur, Cristin
campion naţional şi internaţional.
Filip, Angela 1911 Nădlag-AR Prof. efs ISEF-1934, v. pers.
Finescu, Mircea 1923 Arad Sp. planorism, v. FAR
Gatner, Matei 1934 Arad Sp. tenis de masă, leg. la AMEFA Ar, v. FRTM
Gavra, Dorin 1934 Arad Sp. antr. judo, v. FRJ
Goran, Gheorghe 1944 Proviţa-PH Sp. antr. handbal, antr. şi la Gloria Arad, v. FRH
Sp. tir, pistol sport. leg. la CS UTA, antrenor Gh. Csik,
Guler/Demeter, Dorina 1963 Arad CE-1981 med. aur la echipe; CE-1983 med. de arg. la ind. şi
bronz la echipe; la JB-1982 med. aur la ind. juniori. MES.
Sp. atletism, leg. la CSM Arad. La JB-1999 med. aur la greu-
tate Cupa Europ. -2001 med. arg. la JB 2 med. de aur în sală
Guşet, Gheorghe 1968 Bucium-SJ
şi în aer liber. Part. la JO-2000 Sydney unde este elim. în
calificări.
Halagian, Florin 1939 Bucureşti Sp. antr. fotbal; a antrenat şi pe UTA, v. FRF
Halic, Ivan 1910-1967 Arad Sp. antr. şah, MI, MS, v. FRŞ
Havaleţ (Havaletz), Petre 1909-1956 Arad Sp. atletism, v. FRA
Hoszpodar, Zoltan 1934 Arad Sp. polo. A jucat la ILSA Timiş. v. FRP
Humis, Constantin 1912-1979 Pireu-Grcecia Sp. antr. fotbal, leg. şi la ITA, v. FRF
Ienei, Emeric Alexandru 1937 Arad Sp. ant. fotbal, prima leg. la ITA, v. FRF
Igna, Ioan 1940 Arad Sp. arb. fotbal, leg. şi la UTA, v. FRF
Ionescu, V. Ion 1936 Radna-TM Sp. antr. fotbal, leg. şi la UTA, v. FRF
Iuhasz, Alexandru 1953 Arad Sp. antr. volei la Constructorul Arad, v. FRV
77
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
78
Județul Arad
Mladin, Octavian 1929 Arad Sp. antr. înot, MS, AE, v. FRN
Moga, Romuluus 1893-1939 Petroşani Promotor al sporturilor nautice
Mulţescu, Gheorghe 1951 Bucureşti Sp. antr. fotbal, leg. şi la UTA, v. FRF
Sp. antr. modelism, campion mondial şi numeroase medalii la
Muneran, Adalbert
campionatele naţionale şi la concursuri internaţionale.
Sp. motociclism. leg. la CS Las Vegas Racing Arad. Este
Mureşan, Robert 1991 Arad
primul Sp. român la o cursă GP la numai 16 ani.
Onisie, Ştefan 1925-1984 Vulcan-HD Sp. antr. fotbal, leg. şi la AMEFA Arad, v. FRF
Sp. atletism-disc, leg. la CSŞ Arad. JB-jun. 1988 şi 1999 med.
Oprea, Ionel 1970 Ineu-AR de aur, CE-jun. 1989 med. de arg. , JB sen. 1999 disc aur, Cupa
Eur. sen. 2001 arg. , JB sen. 2002 arg. , Cupa Eur. 2003 bronz.
Oprea, Marian 1982 Piteşti Sp. atletism-triplusalt, leg. la CSM Arad, v. FRA
Prof. efs, antr. de înot la CSŞ Arad. A pregătit pe sp. Adrian
Oniţă, Dorel
Rotaru, câştigător a peste 20 titluri de campion naţional.
Prof. efs, antr. tir. direct. adj. la CSM Arad, prof. la FEF Arad,
Păltineanu, Vasile Autor, în colab. cu Tiberiu Ţiganu, a lucrării: 175 de ani de la
înfiinţarea Asociaţiei Cetăţeneşti de Tir din Arad.
Prof. efs, antr. de înot la CSŞ-Gloria Arad. Elevul său, sp.
Cătălin Cosma-câştigător a 60 de titluri de camp. naţ; precum
Panait, Dorel 1953 Arad
şi la JB-2004 jun.; 1 med.de arg. şi 3 bronz; JB-2005 jun. 2 aur
şi 1 arg.; JB-2006 jun. 2 med. arg. 1 bronz.
Pandele-Florescu, Maria 1935 Arad Sp. antr. v. FRA
Pantea, Nicolae 1946 Beliu-AR Sp. antr. fotbal, leg. şi la UTA, v. FRF
Pârcălab, Ion 1941 Bucureşti Sp. antr. fotbal, leg. şi la UTA, v. FRF
Pavel, Vasile 1937 Peştişani-GJ Sp. antr. arb. volei, leg. şi la Arad, v. FRV
Sp. antr. ciclism, Preşed. CS Voinţa Arad. Sp. secţiei de ciclism
au obţinut peste 64 de titluri de campion naţ. la şoasea, velodr.
Peloc, Mateiu 1943 Ciumeghiu-BH
ciclocros la sen. şi jun. numeroase recorduri naţionale. Au part.
cu succes şi la CI oficiale şi amicale.
Petescu, Mircea 1942 Pecica-AR Sp. antr. fotbal, leg. şi la UTA, v. FRF.
Petschovschi, Iosif 1921-1968 Timişoara Sp. antr. fotbal. A jucat mult timp pentru UTA, v. FRF
Pintea, Mihai-Mircea 1934 Bistriţa Sp. antr. handbal, leg. şi la Gloria Arad, v. FRH
Pongratz, Ştefan 1930 Arad Sp. canotaj, leg. şi la UTA, v. FRC
Sp. tir, leg. la CSM Arad, multiplu camp. naţ. la pistol aer
Pop, Gheorghe 1966 Arad
compr. CE-1995 şi 1997 2 medalii de argint.
Sp. gim. aerobică, leg. la CS Urania Arad, A obţinut med. de
Popa, Bogdan 1984 Arad aur cu echipa la CM şi la JB, med. de aur la Cupa mondială şi
în 2005 med. de bronz la CM.
Prof. efs. antr. de gim. L-a preg. pe Leric Cristian, care a
Popa, Lucian
obţinut
Popescu, Dimitrie 1961 Straja-SV Sp. canotaj, leg. şi la UTA, v. FRC
Popescu, I. Romul Preşed. UFSR al Districtului Arad 1939-1940
Sp. antr. tir. A activat la Flamura Roşie Spartac şi apoi la UTA. A
practicat cu pasiune funcţia de antrenor de tir alături de cea de pictor
Popoviciu, Ioan 1922-1999 Arad hrafician. A sprijinit amenajarea Poligonului de tir. A preg. pe Sorin
Babii, Silvia Kaposztai, Dorina Guler, Pop Gh. Periodic a fost şi
antr. la lotul naţ. v. FRT.
Prokopecz, Emil 1918-2005 Arad Sp. Antr. tenis de masă. A lucrat la CS Voinţa Ar. v. FRTM
79
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
80
Județul Arad
81
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
MAEŞTRI AI SPORTULUI
Blosz, Carol Hoffmann, Agnita Oprea Ioan
Boar, Lucian Hospodar, Zoltan Osiac, Nicolae
Boc, Gheorghe Kantor Eugen Palinkaş, Iosif
Botez, Mihai Kleipeter Gheorghe Perim, Stela
Brândescu, Florin Kovacs Ludovic Petescu, Mircea
Budurişan, Mircea Kovacs, Ioan Pongracz, Ştefan
Cernuşca, Cezar Kovacs, Pavel Pop, Gheorghe
Cihăream, Marius Leric Cristian Popa, Florin
Ciupe, Alexandru Leszay Magdalena Puterity Teodor, Gh.
Cojocaru, Geta Loghin Lazăr Ristin, Eugen
Coraş, Marcel Măcean Tiberiu Sabău, Rodica
Dema, Gheorghe Măcean, Mihuţ Şandor, Jurma Ioana
Drumuş, Tiberiu Măcinic Gheorghe Schneider, Gheorghe
Duckadam, Helmut Mateaş, Adrian Senciac, Anton
Dumitrescu, Nicolae Mercea, Andrei Sucs, Gheorghe
Dumitru, Dana Miclea, Constantin Ţârlea, Marian
Farmati, Zoltan Micloşi, Iosif Telbis, Gheorghe
Faur, Cristian Micoroiu, Ioan Todor, Adrian
Gabor, Isaia Mihalca, Eleonora Tuinea, Daniela
Gornea, Gheorghe Morai, Iuliu Ursuţ, Nicolae
Guşet, Gheorhe Morar, Dan Vaczi, Gheorghe
Halic, Ivan Muneran, Adalbert Vasilescu, Ion
Heim, Liliana Negomirescu, Mihai
ANTRENORI EMERIŢI
82
Județul Arad
CADRE DIDACTICE
DIN LICEELE JUDEŢULUI
83
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
84
Județul Arad
85
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
86
Județul Arad
87
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Compoziţia bazei sportive: Capacitate 50 pers.pe gheaţă, suprafaţa gheţii:30x60 m, mantinela din
fibră de sticlă, plăci de 1,17x1.20, În clădirea anexă sunt: 2 vestiare,
grupuri sanitare, duşuri, cabinet medical, spaţii pentru închirieri de patine.
Proprietar: Primăria municipiului Arad
88
Județul Arad
89
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
90
Județul Arad
SEDIU ADMINISTRATIV CSŞ GLORIA din 2003 (ŞSE 1958-1980, CSŞ 1980-1996, LPS 1996-2003)
Adresa: Str. Nicolae Grigorescu nr.12
Anul inaugurării: 1957
Compoziţia bazei sportive: Sediu administrativ, sală pentru gimnastică aerobică, sală de forţă, sală
pentru şedinţe cu 50 de locuri, 2 vestiare, saună, spaţiu de cazare în 4 camere.
Proprietar: statul român, în administrare CSŞ Arad
91
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
92
Județul Arad
93
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
94
Județul Arad
95
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
96
Județul Arad
97
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
98
JUDEŢUL
ARGEȘ
99
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Câşlaru, Beatrice 2000 Înot 200 m mixt argint
Oprea, Marian 2004 Atletism triplusalt arint
Fulger, Mircea 1984 Box categ.63,5 k bronz
Câşlaru, Beatrice 2000 Înot 400 m mixt bronz
100
Județul Argeș
101
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1874 - ciclistul francez Jean Gauthier si engle- retur câştigate de Silişteanu Constantin la categoria
zul Murflison fac demonstraţie acrobatică pe ape cu I si Chiriţescu Constantin la categoria II
bicicleta de lemn la Bucuresti si apoi Pitesti • 1922. 5-8.10 – se organizează cursa de echi-
• 1895– se organizează prima cursă pedrestră taţie Bucureşti – Ploieşti – Brasov – Piteşti – Bucu-
de mare fond Bucuresti – Pitesti reşti ( deci 400Km) competiţie rezervată ofiţerilor
• 1896.12.05– se organizează cursa pedestăa de • 1921- apare prima grupare sportivă ,,
mare fond Bucuresti – Pitesti pe distanta de 230 Km SAGEATA “ Pitesti – fotbal
la care au participat 330 concurenti . Cursa a fost • 1923.01.08- apare A.S. Triump la Pitesti cu
castigată de sportivul Ilie Gheorghe ( sergent major sectii de rugby,fotbal , atletica si alergari
) dupa 41 ore si 4 minute ( atentie media orară a fost • 1924-apare A.S.Volanta la Câmpulung Muscel
de 5362 m ) • 1924 – ia fiintă la C.L Muscel Societatea
• 1900– se infiintează Societatea de Gimnastică Profesorilor de educaţie fizică la iniţiativa prof.
Aquila la Pitesti Gheorghe Moceanu
• 1902– se infiinteaza, la Pitesti, Societatea • 1925. 22 iulie - Primaria Pitesti aproba un
Sportiva Doina a elevilor teren de 8125 m2 în parcul Trivale pe terenul bâl-
• 1903 – apare prima secţie de oină in judeţul ciului pentru amenajarea unui teren de fotbal
Argeş la Şcoala Normală de invăţători CAROL I din • 1925 15 august – apare primul club ,, SPOR-
Campulung TING CLUB “ Piteşti la fotbal
• 1903 - se infiinteaza Societatea de Gimnastică • 1925 la Câmpulung se înfiinţează Asociatia
Şoimul al elevilor la Câmpulung iniţiatorul fiind Sportiva Tipograful
profesorul Vasilescu Teodor • 1927 funcţionează la CL Muscel AS Tipogra-
• 1907 - pe traseul Bucuresti – Pitesti – Bucu- ful, preşedinte Ion Juga
resti , ACR organizeaza curse de regularitate pentru • 1927.16-18.09 –are loc cursa ciclista Cupa
autoturisme Negel pe ruta Bucuresti-Brasov-Avrig—Ramnicu
• 1909 – la Pitesti, ia fiintă primul ziar sportiv Valcea –Pitesti- Bucuresti (572 Km ) castigate de
Societatea Sportivă din iniţiativa domnului Fărcă- Voiculescu Anton.
şanu Mihai si a profesorului de educatie fizică • 1929.14.07. ia fiinta Asociatia Drumetilor din
Mândru Vasile. Muntii Romaniei (ADMIR)-preşedinte, doctorul
• 1911.5-7.08 – are loc editia a II- a a cursei Dumitrescu
cicliste Circuitul Muntenia pe traseul Bucuresti – Gheorghe - cu filiale in multe localitaţi printre
Ploiesti- Sinaia – Targoviste – Câmpulung- Curtea care şi Câmpulung Muscel
de Argeş – Piteşti – Bucureşti • 1936 – din mai pînă in septembrie, în Piteşti
• 1913.1.06 – la Câmpulung Muscel se organi- se construieste primul stadion de fotbal, la actualul
zează cea de a VI-a ediţie a Serbărilor Federaţiei de ştrand şi, va cuprinde: teren de fotbal , tribună de
Gimnastică in programul cărora se introduc şi lemn , pistă de atletism şi teren de tenis.
întreceri de ridicare a halterelor. • 1936 se construieste prima pista de popice din
• 1914– apare Societatea de gimnastică femi- Pitesti ş,i o dată cu ea, se formează şi echipa Loco-
nină la Campulung Muscel motiva C.F.R.
• 1914 .25.05 se organizeaza cursa de motoci- • 1936.12.05. - se infiintează şi la Piteşti Aso-
clete Bucureşti – Piteşti pe distanţa de 216 Km şi ciaţia Drumeţilor din Munţii României (ADMIR)
102
Județul Argeș
• 1937.1.05. – se infiinteaza la Piteşti Societatea calendar sportiv al UCFS Regiunea Piteşti intocmit
Sportivă Macaby cu sediul in str. Şerban Voda nr. de Feteanu Ilie ( şef sector tehnic al regiunii )
37- Pitesti, presedinte, Israel Friedman • 1961-echipa de fotbal ,,Dinamo Piteşti” intră
• 1937. 22 august – primul meci internaţional in divizia A
de fotbal la Pitesti SPORTING CLUB – LEWSCHI • 1962-apare Clubul Sportiv Orăşenesc Piteşti
RUSCHIUK ( Bulgaria ) Scor: 2-1 • 1962 - apar primele clase cu program de
• 1937 – la triplu salt C.N. juniori Stefan educaţie fizică la Câmpulung
Ionescu devine campion national cu 13,78 m • 1964 - se inaugurează stadionul de fotbal ,, 1
• 1941 – este anul distrugerii stadionului din Mai “ Piteşti care ulterior se va numi stadionul
ştrand din cauza inundaţiilor Trivale,apoi Nicolae Dobrin
• 1943 – se reconstruieşte stadionul de fotbal • 1965 - infiintarea Asociatiei studentesti Pitesti
din strand in perioada mai- septembrie cu sprijinul • 1965- se înfiinţează CS Orăşenesc CL Muscel,
armatei prin desfiinţarea ŞSE
• 1946 la Câmpulung se formează echipa de • 1967. 23.09. - se dispută meciul de fotbal
fotbal Unirea Tricolor - preşedinte, Ion Bruceanu. România-Ungaria 2-1, în preliminariile CE
• 1949 –prof.. Creţu Gheorghe alcatuieşte • 1968 - se infiintează Asociaţia Sportivă ,,
Regulamentul „Gata pentru muncă si apărare” Dacia “ Piteşti pe lingă uzina de autoturisme
(ce cuprindea probele de 100m/ oina /inot) • 1968 - apare primul Club de fotbal din Roma-
• 1950 - apare la Curtea de Arges echipa ,, nia ,, Fotbal Club Argeş” Piteşti
Flamura Rosie “ • 1968 - se infiintează Asociaţia Sportivă
• 1950 -apar la Câmpulung Asociaţiile Sportive ,,Arpechim “ Piteşti
Minerul , Metalul ( pe lângă fabrica de autoturisme • 1969 - apare Clubul Sportiv ,,Muscelul”
de teren) , Spartac , Progresul, de asemenea Consi- Câmpulung, în locul CS Orăşenesc.
liul Raional pentru Cultură Fizică şi Sport • 1970 - se înfiinţează Liceul Central Experi-
• 1951.1 iunie – Cretu Gheorghe infiinţează 26 mental la Câmpulung
centre in mediul rural pentru iniţiere in şah , handbal, • 1970 - se inaugurează la Complexul Sportiv
tenis de masă, fotbal sau haltere la Stâlpeni . Tot cu L.N.P.A. Câmpulung Muscel primul stadion de
această ocazie sunt dotate din banii de la Comitetul aruncări ; acesta find primul de acest gen din ţară ,
Regional Arges pentru Cultura Fizica si Sport ocazie cu care a avut loc concursul Prietenia Ţărilor
localitatile de mai sus cu 1 cronometru , 1 stachetă Socialiste la juniori
înalţime, 1 ruletă , 5 mingi de fotbal şi 5 mingi handbal. • 1971 - se înfiinţează Şcoala Sportivă de Atle-
• 1953 -se înfiinţează echipa de fotbal ,, Dinamo tică grea Piteşti cu secţii de lupte , box, haltere ,
Piteşti” atletism la Liceul nr. 6 Piteşti
• 1953 - se infiintează Clubul Sportiv Câmpu- • 1971 - în cadrul Şcolii Sportive Piteşti apar
lung cu secţii de atletism si gimnastică secţii de jocuri sportive la disciplinele: baschet ,
• 1953--apare secţia de oină de la Pitesti şi handbal şi volei
echipa cu acelaşi nume • 1971 - infiinţarea catedrei de educatie fizică
• 1954 - se infiinţeaza Asociatia ,, Metalul “ in cadrul Institutului Pedagogic Pitesti
Colibaşi • 1972 - inaugurarea Sălii Sportului Trivale
• 1954 - la Botesti apare primul Club de Atle- Pitesti
tism din mediul satesc pentru probele de alergări ( • 1972 - echipa de fotbal ,, Fotbal Club Argeş”
cros ) Piteşti devine campioană nationala
• 1957 - la Piteşti se infiintează Şcoala Sportivă • 1972 - se infiinţează Centrul Olimpic de
de pe lîngă Liceul Nicolae Bălcescu Atletică Grea cu secţii de lupte şi box de la Grup
• 1959 - apare sub forma de broşură primul Şcolar Colibasi
103
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1973 - infiintarea Clubului Sportiv ,, Univer- tice) :paraşutism, planorism şi zbor cu motor.Câşti-
sitar” Pitesti gator,Albu Mihai
• 1973. 26 mai - se dispută meciul de fotbal • 1979 – se desfiintează clasele cu program
România-RDG 1-2, în preliminariile CE sportiv din municipiul Pitesti
• 1974 – la Piteşti, se desfaşoară, întâlnirea de • 1979 - echipa de fotbal ,, Fotbal Club Argeş”
baschet România – Argentina; scor 92-76 şi 87-70 Piteşti , campioană naţională
• 1974 - apare Clubul Sportiv Şcolar ,,Viitorul • 1979 - 1980 - reprezintă repere importante în
“ Piteşti ( prin unirea secţiilor de atletică grea şi întrecerile internaţionale de fotbal, care au venit la Piteşti
jocuri sportive ale CSS Piteşti) F.C.Arges Pitesti – Aris Bonnaweg 2-0, 4-0
• 1975 – are loc meciul de handbal România – F.C. Arges Pitesti – AEK Atena 3-0, 0-2
RFG in preliminariile CM handbal feminin , scor 6-11 F.C.Arges Pitesti – Real Madrid 2-1, 2-0
• 1975 - se înfiinţează primele clase cu program F.C.Arges Pitesti – Notingam Forest 1-2 , 0-2
de educaţie fizică şi sport la disciplinele : atletism , • 1984 - la Pitesti are loc primul concurs de
gimnastică şi fotbal la nivelul municipiului Piteşti dans sportiv
• 1975 - se inaugurează pista de atletism de pe • 1985.23 mart. - a fost iinaugurat Bazinul
stadionul 1 Mai ( acualul „ Nicolae Dobrin”) , Olimpic Piteşti, cînd are loc şi Trofeul Carpaţi la
construită cu forţe proprii, dintr-un tartan special Polo cu participarea unor forţe mondiale la acea
făcut la Rolast Piteşti. Au fost montate 1200 plăci. vreme, de ex., Cuba , competiţie câstigată de Româ-
S-a ajuns la această solutie, deoarece pista donată nia .
de firma Bayer pentru Piteşti a fost mutată la Poiana • 1985 a avut loc îintâlnirea de atletism tineret
Braşov de Federaţia Româna de atletism. SUA - ROMANIA la Piteşti pe stadionul 1 Mai (
• 1976 - se inaugurează la Complexul Sportiv actualul stadion „Nicolae Dobrin” )
L.N.P.A. Câmpulung Muscel pista de atletism • 1985 - se infiinteaza Centrul Olimpic de fotbal
acoperită la Pitesti pentru juniori
• 1974 - se inaugurează complexul de Atletică • 1985 - se inaugureaza terenul de fotbal de la
grea de la Piteşti Mioveni
• 1975. 3 mai se dispută meciul de fotbal • 1985 - a fost inaugurat terenul de zgură cu
România-Scoţia (0-0), în preliminariile CE nocturna de la stadionul „Aripi” Pitesti
• 1977 - se înfiinţează Clubul de lupte ,, Dacia • 1985 - echipa de volei fete promoveaza in
“ Piteşti divizia A
• 1978 - se înfiintează Clubul Sportiv Şcolar „ • 1987.26.06. – la J.B. de juniori atletism -
Aripi” Pitesti pe lângă Şcoala nr. 11 Piteşti România câştigî 20 medali de aur.
• 1978 - apare Clubul Sportiv Şcolar de Atle- • 1988 ,în iunie - la Pitesti se inaugurează pri-
tism Câmpulung pe lîngă Liceul de Filologie - isto- mul Centru de prestări servicii sportive .
rie • 1988. 9-10.07.–are loc un C.I. kaiac – kanoe
• 1978 - apare Clubul Sportiv Şcolar „Dinicu unde sportivii români câstigă 8 locuri I
Golescu” Câmpulung • 1989, iunie - se înfiinţează Clubul Sportiv
• 1978 - se incepe construcţia stadionului Dacia Piteşti (din fuziunea Asociaţiei Sportive Dacia
„Aripi” Pitesti cu Clubul Sportiv de lupte Dacia )
• 1979.3 aprilie - se dispută meciul amical de • 1989. 25 .06. - la Pitesti are loc C.I. atletism,
fotbal România-Cehoslovacia (0-1), echipe olimpice. unde atleta Maricica Puică s-a retras din activitate
• 18 iunie 1979 se dispută meciul de fotbal • 1989. 2 dec. - la concursul de Proiecte baze
România-Ungaria (2-0), echipe olimpice, pentru sportive ce a avul loc la Köln arhitectul Naom
calificare la JO. Teodorescu proiectantul bazinului Olimpic de la
• 1979.28-31.08.– au loc JB (sporturi aeronau- Pitesti, a obţinut locul I
104
Județul Argeș
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Ligi AS fără Total
Asoc.judeţ Fed.sp.
Anul Drept Drept SC pe profe- pers. Certif.
Total pe r.s. naț.
public privat acţiuni siniste juridică de id.sp.
2002 8 31 39 5 25 69
2003 8 39 47 6 45 98
2004 8 46 54 6 60 120
2005 8 52 1 61 6 60 127
2006 8 56 1 65 6 78 149
2007 8 65 1 74 7 126 207
2008 8 75 1 84 7 161 252
2009 8 87 1 96 8 205 309
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. antre- Nr. instruc- Nr.
Anul Nr. MS Nr. MES Nr. AE
afiliate legit. nori tori arbitri
1993 215 7125 226 53 339
1994 215 7125 226 53 339
1995 205 7120 226 41 342
1996 147 5624 219 43 353
1997 149 5629 219 41 352
1998 156 5734 327 56 342
1999 168 5610 247 29 343
2000 206 5518 162 75 311
2001 105 5050 208 62 293 12 3 10
2002 121 5058 174 59 234 19 5 17
2003 122 5219 188 60 208 17 5 16
2004 160 5604 197 78 247 23 8 18
2005 82 2996 136 27 194 21 9 21
2006 93 3082 136 73 172 21 7 18
2007 104 3322 174 62 157 26 7 18
2008 207 6715 239 125 374 25 7 19
2009 215 7072 240 139 366 25 6 22
105
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
106
Județul Argeș
STRUCTURI SPORTIVE
107
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
108
Județul Argeș
109
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
Fotbal Club ARGEŞ S.A. Piteşti 2005 fotbal
110
Județul Argeș
111
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
112
Județul Argeș
FORURILE DE CONDUCERE
ALE EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
Davila, Teodor Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Muntenia, inclusiv Jud. Argeş 1921-1936
Irimia, Saha Preşed. Com. FSSR al judeţului Argeş 1912-1933
Nedelcovici, Paul Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Muntenia, inclusiv Jud.Argeş 1936-1939
Vidraşcu, Ion Preşed. Com. UFSR al judeţuluiArgeş 1933-1939
Pascu, Radu Reprezentantul UFSR pt.Ţinutul Bucegi (Argeş) 1939-1940
Boltuş, Nicolae Preşed. Com. UFSR al judeţului Argeş 1939-1940
Lichiardopol, Gheorghe Preşed. OSR Regionala Bucureşti, inclusiv Jud. Argeş 1941-1944
Iliescu, Ion-Zănoagă Preşed. Com. OSR al judeţului Argeş 1941-1944
Papaiani, Hristache Secretarul Consiliului OSP Regiunea Argeş 1944(46)-1949
Duduleanu, Ion Preşed. CCFS Regiunea (Raionul) Argeş 1949-1957
Turcu Gheorghe Preşed. Cons. UCFS Raionul Argeş 1957-1967
Creţu, Gheorghe Preşed. CJEFS Argeş 1967-1989
Mihăilescu, Nicolae Directorul DJS Argeş 1990
Mihăilescu, Nicolae Directorul DJST Argeş 1990-1992
Mihăilescu, Nicolae Directorul OJST Argeş 1992-1993
Mihăilescu, Nicolae Directorul DJST Argeş 1993-1999
Tarău, Mihai Directorul DJST Argeş 1999-2001
Mihăilescu, Nicolae Directorul DJST Argeş 2001-2003
Mihăilescu, Nicolae Directorul DJS Argeş 2003.2004
Achimescu, Laurenţiu Directorul DJS Argeş 2004-2009
Panturescu, Flavius Directorul DJS Argeş 2009-2010
Panturescu, Flavius Directorul DJST Argeş 2010-
113
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
114
Județul Argeș
115
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
116
Județul Argeș
117
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
118
Județul Argeș
119
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
120
Județul Argeș
121
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
122
Județul Argeș
123
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
124
Județul Argeș
125
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
126
Județul Argeș
127
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
128
JUDEŢUL
BACĂU
129
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Comăneci Nadia Aur Gimnastică artistică, individual compus 1976 Montreal
Comăneci Nadia Aur Gimnastică artistică, paralele 1976 Montreal
Comăneci Nadia Aur Gimnastică artistică, bârnă 1976 Montreal
Comăneci Nadia Aur Gimnastică artistică, bârnă 1980 Moscova
Comăneci Nadia Aur Gimnastică artistică, sol 1980 Moscova
Szabo Ecaterina Aur Gimnastică artistică, sărituri 1980 Los Angeles
Szabo Ecaterina Aur Gimnastică artistică, bârnă 1984 Los Angeles
Szabo Ecaterina Aur Gimnastică artistică, sol 1984 Los Angeles
Szabo Ecaterina Aur Gimnastică artistică, bârnă 1984 Los Angeles
Melinte Doina Aur Atletism, 800 m 1984 Los Angeles
Isărescu Andreea Aur Gimnastică artistică, echipe 2000 Sydney
Roşu Monica Aur Gimnastică artistică, echipe 2004 Atena
Roşu Monica Aur Gimnastică artistic, sărituri 2004 Atena
Comăneci Nadia Argint Gimnastică artistică, echipe 1976 Montreal
Grigoraş Anca Argint Gimnastică artistică, echipe 1976 Montreal
Gabor Georgeta Argint Gimnastică artistică, echipe 1076 Montreal
Ungureanu Teodora Argint Gimnastică artistică, echipe 1976 Montreal
Truşcă Gabriela Argint Gimnastică artistică. Ec hipe 1976 Monreal
Ungureanu Teodora Argint Gimnastică artistică, paralele 1976 Montreal
130
Județul Bacău
131
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Doroftei Flavius Aur Arte marţiale, qwan ki do, echipe 2oo7 Franţa
Damian Vasile Aur Sportul pentru handicapaţi, popice,echipe 2007 Kosice
Comăneci Nadia Argint Gimnastică artistică, sărituri 1978 Strasbourg
Comăneci Nadia Argint Gimnastică artistică, echipe 1978 Strasbourg
Agache Lavinia Argint Gimnastică artistică, paralele 1983 Budapesta
Agache Lavinis Argint Gimnastică artistică, sărituri 1983 Budapesta
Agache Lavinia Argint Gimnastică artistică, echipe 1983 Budapesta
Szabo Ecaterina Argint Gimnastică artistică, sărituri 1983 Budapesta
Szabo Ecaterina Argint Gimnastică artistică, paralele 1983 Budapesta
Szabo Ecaterina Argint Gimnastică artistică, echipe 1983 Budapesta
Szabo Ecaterina Argint Gimnastică artistică, sărituri 1985 Montreal
Szabo Ecaterina Argint Gimnastică artistică, bârnă 1985 Montreal
Szabo Ecaterina Argint Gimnastică artistică, echipe 1985 Montreal
Bontaş Cristina Argint Gimnastică artistică, sărituri 1989 Stuttgart
Bontaş cristina Argint Gimnastică artistică, echipe 1989 Stuttgart
Negură Iulia Argint Atletism, şosea, echipe 1991 Nisuwegion
Negură Iulia Argint Atletism, semimaraton, individual 1994 Oslo
Cătuna Anuţa Argint Atletism, maraton 1995 Göteborg
Fidatov Elena Argint Atletism, ekiden 1996 Copenhaga
Negură Iulia Argint Atletism, ekiden 1996 Copenhaga
Cheşcu Marius Ioan Argint Navomodelism, clasa C1 2002 Hanover
Dobrin Iuliana Argint Arte marţ. Qwan-ki-do song dau, echipe 2003 Germania
Avarvarii Liviu Argint Arte marţ. Qwan-ki-do song dau, echipe 2003 Germania
Ciubotariu Vlad Argint Arte marţ. Qwan-ki-do song dau, centuri echipe 2003 Germania
Doroftei Flavius Argint Arte marţ. Qwan-ki-do song dau, centuri echipe 2003 Germania
Lehadus Valentin Argint Arte marţ. Qwan-ki-do song dau, centuri echipe 2003 Germania
Munteanu Aura Andreea Argint Gimnastică artistic, echipe 2003 Anaheim
Roşu Monica Argint Gimnastică artistic, echipe 2003 Anaheim
Cheşcu Marius Argint Navomodelism, clasa C4-C 2004 Chateaulin
Cheşcu Marius Argint Navomodelism, clasa C2 2004 Chateaulin
Dogariu Sebastian Argint Haltere, categ.77 kg, total 2005 Doha
Dogariu Sebastian Argint Haltere, categ.77 kg, smuls 2005 Doha
Cheşcu Marius Arginr Navomodelism, clasa C3B 2006 Dubrovnik
Selejan Flavia Argint Karate WKC, echipe wado ryu 2007 Torrent
Cheşcu Marius Argint Navomodelism, clasa C4B 2008 Jablonec
Szabo Ecaterina Argint Gimnastică artistică, individual compus 1983 Budapesta
Agache Lavinia Argint Gimnastică artistică, bârnă 1983 Budapesta
Melinte Doina Bronz Atletism-Cupa Mondială, 1500 m 1985 Camberra
Fidatov Elena Bronz Atletism, cros, echipe 1985 Lisabona
Szabo Ecaterina Bronz Gimnastică artistică, bârnă 1987 Rotterdam
Melinte Doina Bronz Atletism, 1500 m 1987 Roma
Bontaş Cristina Bronz Gimnastică artistică, sol 1989 Stuttgart
Potorac Gabriela Bronz Gimnastică artistică, bârnă 1989 Stuttgart
Melinte Doina Bronz Atletism, 800 m 1989 Barcelona
Bontaş Cristina Bronz Gimnastică artistică, individual compus 1991 Indianapolis
Bontaş Cristina Bronz Gimnastică artistică, echipe 1991 Indianapolis
Cătuna Anuţa Bronz Atletism, semimaraton 1992 Tyneside
Negură Iulia Bronz Atletism, semimaraton, echipe 1992 Tyneside
132
Județul Bacău
133
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
134
Județul Bacău
135
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
RECORDURI MONDIALE
Melinte Doina Atletism, l milă - 4’18”86 1988 East Rutherford
Melinte Doina Atletism, 1500 m - 4’00”27 1990 East Rutherford
Melinte Doina Atletism, 1 milă - 4’17”14 1990 East Rutherford
Doina Ofelia MELINTE, prin Hotărârea Consiliului local nr.44 din 18.11.1993
Relu AURAŞ, prin Hotărârea Consiliului local nr.93 din 13.10.1995
Mihaela MELINTE, prin Hotărârea Consiliului local nr.144 din 16.09.1999
Teodoru AGACHE, prin Hotărârea Consiliului local nr.145 din 16.09.1999
Monica ROŞU prin Hotărârea Consiliului local nr.96 din 29.04.2004
Nadia COMĂNECI, prin Hotărârea Consiliului judeţean Bacău, întrunit în şedinţă Ordinară în ziua de 19 iulie 2007.
• 1868-21 aprilie s-a născut la Sascut-Putna Ioan • 1920 Tinerii din cartierul Buna Vestire înfiinţează
Athanasiu, filosof, prof. univ., rector al Universităţii din o echipă de fotbal, care juca pe câmpul de pe malul
Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române, Bistriţei, fapt pentru care au denumit echipa, Bistriţa.
membru fondator al Învăţământului superior în domeniul Această echipă a constituit o adevărată pepinieră pentru
educaţiei fizice din ţara noastră.. A încetat din viaţă în 1926. cele două echipe băcăuane înfiinţate în anii 1919-1920.
• 1904 Este înfiinţată Societatea de gimnastică din • 1924 Echipa de fotbal a Clubului Cireşoaia susţine
Bacău. mai multe meciuri amicale cu Macaby, Victoria şi Concor-
• 1917 În octombrie, se constituie FC Bacău, dia din Iaşi, Sporting Club şi Mihai Viteazul din Chişinău,
primul club de fotbal din judeţ. Vulturul Dorohoi, Dragoş Vodă Cernăuţi, FC Buhuşi, CS
• 1919 În memoria eroilor care au luptat pe Culmile Roman, Ceahlăul P.Neamţ. Tot în această perioadă, din
Cireşoaiei, FC Bacău îşi schimbă denumirea în, FC Cireşoaia cauza unor dificultăţi financiare, fuzionează cu Intim Sport
• 1920 Pe lângă Fabrica de postav Singer se încro- şi Vânătoare sub o nouă denumire : CS Principele Mihai.
peşte o echipă de fotbal din iniţiativa tinerilor din fabrică • 1928 Se înfiinţează AS CFR Excelsior, din iniţia-
şi a unor elevi din localitate. tiva unui grup de ceferişti.
136
Județul Bacău
• 1930 31august, Societatea Culturală Mihai Emi- eveniment care a avut ca rezultat construirea unei baze
nescu, secţia sportivă Unirea, a organizat o mare serbare sportive moderne, cea mai completă din toate cele exis-
în Parcul Bistriţa. Printre altele „… în program a figurat tente în Moldova, Bucovina şi Basarabia .În ziarul local
alergări pe distanţe scurte şi alergări de rezistenţă…” Bacăul, apare o informaţie care menţionează că ”la
Tot în acestă lună la 22 august 1930, s-a organizat Jubi- această nouă Societate sportivă, printre alte secţiuni s-au
leul regimentului 10 Roşiori, în prezenţa MS Regelui. În înfiinţat şi cele de box şi gimnastică”.
program a figurat „repriza reangajaţilor-la obstacole, • 1933 O echipă de tenis din Bacău participă la un
repriza ofiţerilor, sărituri cu prăjina şi diverse exerciţii”. concurs organizat la Piatra Neamţ.
• 1931 15 aprilie, la iniţiativa unui grup de militari, • 1933 În noua conjunctură organizatorică, se desfă-
ia fiinţă o echipă de fotbal militară la regimentul 27 şoară prima competiţie districtuală de fotbal. Este câştigată
Infanterie, sub denumirea: Stadiul Băcăuan. de echipa Stadiul Băcăuan. Această echipă va participa
• 1931 Pentru prima dată se organizează la Bacău o în Divizia B a Campionatului Naţional până în 1935.
cursă de motociclism cu participanţi din toată ţara. • 1934 Activitatea fotbalistică este într-o continuă
• 1932 în octombrie, se infiinţează Districtul de ascensiune. În perioada 1931-1934 se înfiinţează noi
fotbal Bacău. Această hotărâre a fost luată după ce, în cluburi pe lîngă marile unităţi industriale sau în cartiere.
prealabil, a existat o aprobare a FRFA. Fiind un organism Astfel, apar: FC Prutul pe lângă întreprinderea Filder-
teritorial a cuprins şi judeţele Neamţ şi Roman. man, FC Podeni gruparea cartierulu în Şerbăneşti, FC
• 1932 la 16 august s-a organizat în Parcul CFR o Mărăşeşti, echipa străzii Mărăşeşti, gruparea Macaby ş.a.
mare serbare, cu conotaţii sportive la şase probe atletice • 1934 În iunie, ia fiinţă la Bacău Cercul de şah al
desfăşurate în spiritul emulaţiei: săritura în lungime, oraşului, care în august, a organizatCampionatul orăşe-
viteză, 800 m (semifond), aruncarea suliţei, aruncarea nesc la şah.
discului şi săritura în înălţime. La aceeaşi serbare sportivă, • 1935 O nouă fuziune între două cluburi de fotbal:
s-a disputat şi un meci de box, deoarece într-un cunoscut Stadiul Băcăuan şi CFR, îşi unesc forţele, în special
ziar băcăuan se menţionează:”Rezultatul meciului de box financiare, pentru a forma un nou club de fotbal: Stadiul
disputat în trei reprise a trei minute fiecare, dintre d-nii CFR Bacău.
Florescu şi Lazăr, s-a terminat cu Victoria d-lui Lazăr”. • 1935 Într-o cerere din 23 februarie, adresată d-lui
Tot cu această ocazie are loc şi o cursă ciclistă pe o dis- primar al oraşului Bacău, se menţionează că printre
tanţă neprecizată, „câştigată de d-l Bujor”. Voleiul a fost secţiile nou înfiinţate la Societatea Principele Mihaiu,
şi el prezent la această Sărbătoare, încheind programul figurează şi cea de ciclism.
tuturor demonstraţiilor şi întrecerillor. • 1935 Într-o duminică a lunii iulie a avut loc o
• 1932 21 noiembrie, presa locală, menţionează că demonstraţie de rugby.
în curând Bacăul va avea o grupare de călărie cu concursuri • 1936 Ia fiinţă guparea de fotbal Letea.
hipice. Se încearcă amenajarea unui hipodrom în Bacău. • 1936 31 august, prin oraşul Bacău, trece caravana
• 1932 Se construieşte în Bacău cel mai modern ciclistă a celei de a treia ediţii a Turului României.
stadion, Stadionul Tineretului, care a rezistat până în anul • 1936 Oraşul Bacău se bucură de prezenţa în loca-
1994, când a fost demolat, făcând loc unor construcţii litate a cunoscutului campion de marş Roze Rădulescu.
fără nici o tangenţă cu sportul. Cu acest prilej s-a organizat o probă de marş pe distanţa
• 1932 Sunt primele semnale de pătrundere a teni- de 100 km.
sului pe meleagurile Bacăului. Se amenajază terenuri de • 1936 În acest an şi în anul următor Stadiul Băcăuan
tenis la bazele sportive ale CFR-ului, la Letea şi la Casa joacă în Campionatul Ripensia-Schomii Pasta. Meciurile
Armatei. Se înfiiţează secţie de tenis la Societatea Prin- s-au disputant pe terenurile Asociaţiei nou înfiinţate
cipele Mihaiu. Muncă şi voie bună unde era afiliată echipa Muncitorul
• 1933 În foaia locală Bacăul, se menţionează ştirea şi, pe terenul CFR. Echipele erau toate din Bacău, iar
precum că a avut loc fuziunea dintre Societatea Princi- unele purtau denumirea străzilor unde luaseră fiinţă şi îşi
pele Mihaiu şi Asociaţia Sportivă Stadiul Băcăuan,, aveau sediul.
137
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1937 Se organizează clubul Muncitorul patronat de Campionat Naţional. La acest Campionat participă şi
fabrica Singer.Ulterior ia denumirea de Partizanul. Locomotiva CFR Bacău.
• 1939 S-a desfăşurat un campionat local, al Bacău- • 1950 Echipa de fotbal Dinamo Bacău se clasează pe
lui. Au participat echipele: Muncitorul, Podenii (CFR), locul I într-o serie a Diviziei C, promovând în Divizia B.
FC Oituz, Ceramica şi FC Prut. • 1950 Ia fiinţă Sport Club Bacău.
• 1939 la 22 mai echipa CFR-ului primeşte vizita • 1950 Echipa de volei Locomotiva CFR Bacău a
puternicei echipe din Liga naţională, AMEFA Arad, participat şi la cel de al doilea CN de volei, în calitate de
pentru un meci amical. cea mai bună echipă din judeţ.
• 1939 De 8 iunie, ziua eroilor,devenită Ziua Străjeriei, • 1952 În acest an, apar primele semnale despre
pe Stadionul CFR s-au organizat ansambluri de gimnastică. gimnastica de performanţă din judeţul Bacău. Un antrenor
Demonstraţiile de gimnastică s-au organizat, în aceeaşi zi şi de gimnastică din Cluj, Alfred Molnar, organizează
în anul 1940. Foarte gustate au fost piramidele de gimnastică primul curs de iniţiere în gimnastica sportivă de perfor-
realizate de tineri bine pregătiţi, prezentate şi la serbările în manţă. Un an mai târziu, Ovidiu Bibere din Bacău devine
aer liber. campion naţional, cucerind 4 medalii la Campionatul
• 1939 În luna octombrie, gruparea Muncitorul a luat Naţional de la Arad.
iniţiativa organizării unui Campionat al Bacăului. care • 1952 În voleiul din Bacău apare o nouă echipă,
s-a soldat cu următorul clasament: Locul 1: AS Munci- Voinţa Bacău, care are secţii atât pentru voleiul masculin
torul, 2. FC Mărăşeşti, Metalurgica, 4.AS Ceramica. cât şi pentru cel feminin.
• 1942 Din cauza războiului, se joacă numai câteva • 1954 Este anul în care debutează, în judeţul Bacău,
meciuri amicale. gimnastica feminină. Se înfiinţează secţia de gimnastică
• 1943 Apar primele forme de practicare a voleiului feminină la AS Rezervele de Muncă.
pe meleagurile băcăoane. Aceşti germeni au fost legaţi • 1954 De la înfiinţarea sa, Clubul Dinamo Bacău
de primul campionat local de volei între patru licee din a avut 2 secţii de volei la seniori (masculin şi feminin).
Bacău: liceul Ferdinand I, şcoala normală de băieţi, liceul De asemenea, a înfiinţat grupe de juniori şi junioare la
industrial şi liceul comercial volei şi nu numai.
• 1947 Handbalul poposeşte pe meleagurile băcăoane • 1955 Studentele de la ICF, Mariana Secară şi
la Locomotiva CFR, antrenor -Traian Iliescu, Echipa par- Eugenia Dulea, ambele din Bacău, sunt incluse în echipa
ticipă la CUT, CTM şi Campionatul Asociaţiilor sportive Institutului, care câştigă, în acest an, titlul de campioană
din domeniul feroviar: Ceferiada de handbal în 11. naţională pe echipe. Sunt primele medalii cucerite la
• 1949 În noua conjunctură de după război, sportul gimnastica feminină pentru sportul din Bacău.
capătă o nouă dimensiune şi în Bacău. Se înfiinţează CS • 1955 Echipa msculină de volei a CS Dinamo
Dinamo Bacău (la 4 septembrie) cu următoarele secţii: Bacău participă la faza zonală a CN, după ce s-a clasat
fotbal, volei, atletism, nataţie, şah, tir, tenis de masă. pe locul I în campionatul judeţean. La faza zonală echipa
Iniţiativa aparţine unui grup de angajaţi ai Miliţiei regi- se clasează pe primul loc, calificându-se în Divizia B a
onale Bacău. Animatorul principal, căpitanul Benedict ţării.
Teodorescu. • 1955 Echipa de fotbal a CS Dinamo Bacău, pentru
• 1947 Organizaţia Sportului Popular (O.S.P.) prima dată, se califică în Divizia A, antrenor- Florian
forumul, care conducea sportul românesc în acea peri- Ambruş.
oadă, a organizat două competiţii populare: Cupa Unită- • 1955 Progresul URS din Bacău evoluează cu
ţii Tineretului (CUT) şi Cupa Tineretului Muncitor succes în Divizia B la handbal.
(CTM). În aceste două competiţii au fost introduse printre • 1956 CS Dinamo Bacău înfiinţează, pe lângă
alte sporturi şi voleiul, sport care s-a relansat ca popula- Unitatea de Pompieri, o secţie de handbal în 11, avându-l
ritate în rândul tineretului din ţara noastră. ca antrenor pe Lascăr Pană.
• 1949 Este anul în care se lansează voleiul de per- • 1956 AS Steaua Roşie (Letea) este noua locaţie
formanţă în ţara noastră, prin organizarea primului pentru gimnastica din Bacău până în 1963.
138
Județul Bacău
• 1956 CS Dinamo retrogradează din Divizia A a participat următoarele echipe masculine: Voinţa şi
Campionatului Naţional de fotbal. Dinamo din Bacău, Cetatea din Tg.Neamţ, Ceahlăul
• 1957 Se înfiinţează Şcoala sportivă de elevi (ŞSE) Piatra Neamţ şi Energia Oneşti. Acest turneu a fost câş-
din Bacău, cu 6 secţii: atletism, baschet (m şi f), handbal tigat de Voinţa Bacău.
(m şi f), canotaj, gimnastică (f) şi volei (m şi f). • 1964 Echipa feminină de volei Dinamo Bacău
• 1958 Se înfiinţează Clubul Sportiv Şcolar, mai participă la finala Turneului naţional de calificare în
întâi sub de numirea de Şcoala Sportivă de Elevi (SSE) Divizia A. În meciul decisiv, Dinamo Bacău pierde
• 1958 Echipa de handbal CS Dinamo Bacău, câştigă întâlnirea cu Sănătatea Târgovişte ratând şi calificarea.
turneul de calificare în Divizia B. Ca urmare, conducerea Clubului hotărăşte desfiinţarea
• 1958 Activitatea fotbalistică din Bacău se con- echipei.
fruntă cu o nouă reorganizare. Echipa CS Dinamo Cluj, • 1964 La sfârşitrul CN, Divizia A la handbal,
nou promovată în Divizia A, este mutată la Bacău . În 1963/64, CS Dinamo Bacău se clasează pe locul al IV-lea.
aceste condiţii, jucătorii de la CS Dinamo Bacău sunt • 1965 Bacăul este gazda CN şcolare de gimnastică.
transferaţi, în luna august, la Galaţi, unde formează o Este primul concurs important de gimnastică organizat în
echipă de Divizie B, Dinamo Galaţi. Bacău. La această ediţie, sportiva din Bacău M.Andrioaie
• 1960 Se înfiinţează AS Viitorul cu două secţii: a câştigat titlul absolut la categoria maestre şi 3 medalii
volei masculin şi popice. la aparate. La categoria maestre, concurează cu succes şi
• 1960 Bacăul este gazda Turneului de handbal în 7 gimnasta de 11 ani, Felicia Dornea.
pentru promovarea în Divizia A, turneu pe care-l câştigă • 1965 O nouă echipă de volei în Bacău: Viitorul
şi se califică în primul eşalon al ţării.Antrenor: Lascăr Bacău. Iniţial, este formată din jucători de la Voinţa şi
Pană. studenţi de la Ştiinţa Bacău.
• 1960 Pentru prima dată o gimnastă din Bacău este • 1965 Constantin Teaşcă revine la Bacău şi preia
selelecţionată în echipa României pentru JO din 1960 de echipa CS Dinamo Bacău pe care o promovează în
la Roma. Este vorba de Mariana Secară Bibire, care însă Divizia A.
nu poate face deplasarea datorită situaţiei politice a soţului. • 1965 Poate fi considerat anul care a dat naştere
• 1961 În ziua de 12 noiembrie s-a născut la Oneşti, Centrului gimnasticii feminine de performanţă din
Nadia Comăneci. România, amplasat la Oneşti (Oraşul Gheorghe Gherghiu
• 1961 CS Dinamo Bacău, aflată în primul an în Dej, denumire pe care o avea în perioada respectivă). O
Divizia A, se clasează pe locul V. Acest rezultat se repetă contribuţie importantă la crearea acestui nucleu de per-
şi în ediţiile Diviziei A 1961/1962 şi 1962/1963. formanţă au avut-o printre alţii: prof.Maria Simionescu,
• 1961 Odată cu înfiinţarea Institutului Pedagogic de antrenoare federală în acea perioadă, Valerian Ghineţ,
3 ani, se organizează şi Asociaţia Sportivă Ştiinţa Bacău. primarul oraşului, Andrei Erdely, Dan Zoicescu, Dumitru
• 1962 În acest an s-a înfiinţat Clubul Sportiv Şcolar, Nuţu, Gheorghe Fodor, Virgil Tămăşescu, Ioan Intze ş.a.
care i-a avut ca directori pe următorii profesori: Mihai • 1965 În acest an, are loc prima selecţie a copiilor
Pintea, Gheorghe Bârsan, Ioan Dobre, Gheorghe Iacob şi pentru formarea nucleului de gimnaste din Oneşti, nucleu
Mircea Agapi. organizat pe lîngă Asociaţia sportivă Flacăra Din acest
• 1963 Se înfiinţează secţia de gimnastică la CS prim grup s-a remarcat Anca Grigoraş, care avea să fie
Dinamo Bacău, avându-i ca antrenori pe Marina şi Mircea cel mai bun produs al primei generaţii de gimnaste din
Bibire. Oneşti.
• 1963 Echipa de fotbal a CS Dinamo Bacău retro- • 1966 În perioada 1965/66, la fotbal, se desfăşoară
gradează din Divizia A. Antrenor... Constantin Teaşcă Cupa Moldovei pe care o câştigă Dinamo Bacău.
• 1964 Ia fiinţă Facultatea de Educaţie Fizică şi • 1966 de 1 mai se înfiinţează Clubul Sportiv Uni-
Sport în cadrul Institutului Pedagogic de 3 ani din Bacău. versitar Ştiinţa Bacău.
• 1964 Din iniţiativa forurilor sportive din Bacău, se • 1966 Ştiinţa Bacău, noul Club înfiinţat, are secţie
organizează o competiţie regională de volei la care au de volei cu echipe de băieţi şi fete. La masculin, echipa
139
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Viitorul Bacău fuzionează cu echipa CS Ştiinţa , devenind din Oneşti. La Bacău, la CS Dinamo, au rămas antrenorii:
Ştiinţa - Viitorul Bacău. Constantin Vrabie şi Eugenia Prisecaru.
• 1966 Gimnasta M.Andrioaie din Bacău este selecţi- • 1969 Echipa de fotbal Dinamo Bacău (Divizia A),
onată în echipa naţională şi participă la CM din Germania. antrenor Valeriu Neagu, se clasează pe locul al V-lea şi astfel
• 1967 Echipa feminină de handbal a CSU Ştiinţa îşi câştigă dreptul de a juca în Cupa Europeană a Târgurilor,
Bacău promovează în Divizia B, iar echipa de fotbal, tot fostă Cupa Oraşelor Târguri. Obţine rezultate remarcabile şi
de la Ştiinţa, promovează în Divizia C. se califică în faza sferturilor de finală, fiind prima echipă
• 1968 Un loc onorabil îl obţine echipa de handbal românească care a ajuns la acest nivel într-o Cupă europeană.
Dinamo Bacău în ediţia 1967/68 a CN, Divizia A.-locul În acelaşi timp, echipa Tineret speranţe, antrenor Constantin
III,. Goalgeterul capionatului, cu 100 de goluri marcate Rădulescu, a cucerit titlul de campioană naţională.
- băcăuanul Papp. • 1969 Echipele de fotbal şi volei feminin, ale CSU
• 1968 Are loc a doua selecţie de fetiţe pentru Centrul Ştiinţa Bacău, promovează în Divizia B.
olimpic de gimnastică de la Oneşti. În prima fază sunt • 1970 În anul şcolar 1970/1971 îşi începe activitatea
selecţionate 40 de fetiţe, printre care se află şi Nadia Liceul cu program sportiv din Bacău. Primul director, a
Comăneci. Cu aceste fetiţe antrenorii, Martha şi Bela Karoly fost prof. Ioan Rus (1970-1973), care s-a zbătut enorm
încep o activitate care se va dovedi de excepţie.În primul pentru înfiinţarea acestui liceu. Din 2004, acesta funcţi-
an, Centrul funcţionează sub auspiciile AS Flacăra Oneşti onează cu secţii de înot şi fotbal. Au mai funcţionat ca
• 1968 La Cluj-Napoca se desfăşoară Concursul directori: prof.Dumitru Varodin 1973-1987; prof.Mihai
Internaţional Cupa Prietenia la gimnastică. În echipa Grigoraş 1987-1996; prof.Victor Nediţă 1996-2001; prof.
României este selecţionată şi sportiva din Bacău, Felicia Vasile Baltă 2001-2004; prof.Ion Mihai din 2004.
Dornea, care se clasează pe locul al III.lea la sol şi pe • 1970 Echipa de fotbal de Divizia A îşi schimbă
locul al IV-lea la individual compus. denumirea în Sport Club Bacău.
• 1968 În ziua de 5 februarie se inaugurează noua • 1970 La Campionatele naţionale de gimnastică
sală de gimnastică din Oneşti. pentru juniori din acest an, sportivele băcăuane obţin mai
• 1968 Judoul începe să fie practicat la AS Unirea multe medalii decât restul ţării. Felicia Dornea domină
CFR Bacău şi la Casa Pionierilor. categoria maestre, iar Gabriela Truşcă s-a clasat pe locul
• 1969 În prima jumătate a anului se fac toate deme- I, la categoria I-a.
rsurile necesare pentru crearea unui cadru organizatoric • 1970 Este un an de excepţie pentru echipa de
şcolar unde să se desfăşoare Centrul naţional de gimnas- handbal Dinamo Bacău. Într-un meci de CN, învinge
tică de la Oneşti. Un rol important, în obţinerera aprobă- echipa Steaua Bucureşti cu scorul de 8-7, Steaua, fiind
rilor respective l-au avut general lt. Marin Dragnea finalistă a Cupei Campionilor Europeni.
preşedintele CNEFS şi prof.univ.dr.Emil Ghibu secretar • 1970 Echipa feminină de volei a CSU Ştiinţa
CNEFS, personalităţi marcante din Conducerea mişcării retrogradează din Divizia B.
sportive a ţării. Astfel, la 15 septembrie 1969, se inau- • 1971 La CN de gimnastică, categoria maestre,
gurează Liceul de Gimnastică din Oneşti, primul liceu echipa din Bacău se clasează pe locul II, iar la categoria
special pentru gimnastica de performanţă din ţara I, echipa formată din Truşcă, Pruteanu şi Cobzac cuce-
noastră, director, George Simionescu. Primii profe- reşte toate medaliile de aur.
sori-antrenori: prof. Maria Simionescu, Marcel Duncan, • 1971 Echipa feminină de handbal a CSU Ştiinţa
soţii Marina şi Mircea Bibire, soţii Florica şi Florin Bacău retrogradează în Divizia B.
Dobre, la care li se alătură soţii Martha şi Bela Karoly. • 1972 Echipa masculină de handbal Dinamo Bacău
• 1969 Gimnasta Felicia Dornea din Bacău participă la retrogradează din Divizia A, după 12 ani de evoluţie în
Campionatele Europene, fiind cea mai tânără participantă. primul eşalon al ţării.
• 1969 O parte din sportivele de la secţia de gimnas- • 1972 La Jocurile Olimpice de la München din 1972
tică a Clubului Dinamo Bacău, însoţite de antrenorii este selecţionată în echipa olimpică naţională şi gimnasta
Marina şi Mircea Bibire, se mută la Liceul de gimnastică Felicia Dornea din Bacău.
140
Județul Bacău
• 1972 Jucătorul de şah Florin Isachievici, care ocupă locul al III-lea. La individual compus, primele trei
reprezintă judeţul Bacău obţine titlul de Maestru al medalii aparţin gimnastelor judeţului Bacău: Nadia
sportului. Comăneci, Teodora Ungureanu şi Gabriela Truşcă.
• 1973 În perioada 17-22 aprilie, la Oneşti s-a des- • 1975 Şahistul Florin Isachievici câştigă titlul de
făşurat a V-a ediţie a Cupei Ţărilor Latine la handbal campion naţional universitar.
masculin. Echipa României s-a clasat pe locul I. • 1975 La CE de la Skien Norvegia, Nadia Comăneci
• 1973 Echipa de fotbal SC Bacău, în sezonul câştigă medaliile de aur la individual compus, bârnă,
1972/73 realizează cea mai bună performanţă, clasân- sărituri şi paralele, iar bronz la sol.
du-se pe locul IV în Divizia A. • 1975 Constituie anul în care se face un prim bilanţ
• 1973 Handbalul masculin (Dinamo Bacău) îşi al gimnasticii de performanţă din oraşul Bacău, un bilanţ
recapătă locul pe care-l merită: revine în Divizia A. pozitiv realizat de tehnicienii: Marina şi Mircea Bibire,
Fuzionând cu echipa Clubului Ştiinţa Bacău, devine Eugenia Prisecaru, Constantin Vrabie, Petrică Măgirescu,
Ştiinţa Bacău. Cornel şi Vasilca Agop, Violeta Donciu, Dan Pintilie,
• 1973 La Campionatele Naţionale de gimnastică Mihaela Moldovan, Nicoleta Brânzei ş.a.
echipa din judeţul Bacău se clasează pe locul al III-lea la • 1975 Activitatea de judo din judeţ este „preluată”
categoria maestre de maiorul de aviaţie Viorel Burlan.
• 1973 Voleiul feminin de la Ştiinţa Bacău revine în • 1976 Este anul de glorie a gimnasticii băcăuane.
Divizia B., după retrogradarea din anul precedent, câşti- Nadia Comăneci uimeşte întrega lumea sportivă mondială,
gând turneul de calificare organizat în acest an. nu numai din gimnastică şi, cucereşte la JO de la Montreal
• 1973 Ia fiinţă Clubul Sportiv Municipal Oneşti, 3 titluri olimpice şi 7 note de 10. Alături de Nadia, în echipa
preşedinţi : Gheorghe Poenaru, Cornel Cristuţ, Valeriu naţională, care cucereşte medalia de argint la Montreal, se
Bohălţeanu şi Eugen Eftemiu. . află: Teodora Ungureanu, Anca Grigoraş, Gabriela Truşcă.
• 1974 La 29 iulie, într-o adunare a CS Ştiinţa se şi Georgeta Gabor. Teodora Ungureanu obţine medalia de
hotărăşte schimbarea denumirii echipei de handbal mas- argint la paralele, iar Nadia Comăneci medalia de bronz
culin în CS Universitatea Bacău. la sol. În colectivul de antrenori, alături de Bela şi Marta
• 1974 Selecţionata feminină de gimnastică a jude- Karoly, este cooptat şi antrenorul Mircea Bibire
ţului Bacău câştigă medaliile de bronz la CN din acest • 1976 Handbalul feminin din Bacău, prin echipa
an, la categoria maestre. Gabriela Truşcă este selecţionată CSU Ştiinţa, se califică în Divizia B
în echipa naţională şi participă la Campionatele Interna- • 1977 la CE de la Praga, Nadia Comăneci câştigă
ţionale ale României. medaliile de aur la individual compus şi paralele, medalia
• 1974 Handbalul masculin băcăuan intră în elita de argint la sărituri.
handbalului de performanţă din ţară, echipa clasându-se • 1977 La CM de lupte libere de la Lausanne –
cu autoritate pe locul IV în Divizia A. Elveţia, Vasiel Puşcaş, la categ.100 kg, s-a clasat pe locul
• 1975 Institutul Pedagogic de 3 ani, în care funcţi- al III-lea.
onează Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport se trans- • 1978 La CM de haltere pentru juniori de la Atena
formă în Institut de Învăţământ Superior Cristian Mateeş, în limitele categ.56 kg, obţine medalia
• 1975 Ia fiinţă Clubul Sportiv Municipal Borzeşti. de bronz, la total.
Preşedinţi: Constantin Prăjişteanu, D.Moţoc şi Emil • 1978 Nadia Comăneci cucereşte titlul mondial la
Nistreanu. Tot în acest an, echipa de fotbal de la Ştiinţa bârnă la CM de la Strassbourg (Franţa). Tot la aceste CM
Bacău fuzionează cu echipa CSM Borzeşti. , Nadia Comăneci mai obţine o medalie de argint la
• 1975 Acest an este de bun augur pentru voleiul sărituri, iar din echipa naţională care a obţinut locul al
feminin din judeţul Bacău. Cu o pregătire din ce în ce II-lea, au făcut parte: Nadia Comăneci, Teodora Ungu-
mai bună, echipa reuşeşte calificarea în Divizia A. reanu şi Anca Grigoraş de la Liceul din Oneşti.
• 1975 Campionatele Naţionale de gimnastică ale • 1978 An bun pentru jocurile din Bacău: echipa
României se desfăşoară la Bacău. Selecţionata Bacăului masculină de handbal Ştiinţa Bacău se clasează pe locul
141
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
al V-lea în CN, Divizia A, echipa feminină de handbal a române pentru aspiraţii la medalii. Nadia Comăneci
CSU Ştiinţa Bc., promovează în Divizia A, iar echipa obţine 2 medalii de aur la bârnă şi sol, medalie de argint
feminină de volei se clasează tot pe locul V în CN, la individual compus şi încă o medalie de argint în cali-
Divizia A. tate de componentă a echipei României, clasată pe locul
• 1978 Sofia, capitala Bulgariei, este gazda CE de al II-lea. Din echipă mai fac parte: Cristina Grigoraş şi
lupte libere. Vasile Puşcaş obţine medalia de bronz. Dumitriţa Turner din Oneşti.
• 1979 În aprilie, la Bacău, s-a desfăşurat meciul de • 1980 Se consolidează performanţa echipei femi-
fotbal România-URSS, în cadrul Turneului UEFA. Rezul- nine de handbal Ştiinţa Bacău, care în aceast an, obţine
tat:1-3 (0-1). un dublu rezultat de excepţie, câştigând atât Campionatul
• 1979 Nadia Comăneci cucereşte 3 medalii de aur Naţional, Divizia A, cât şi Cupa României.
la Campionatele Europene de la Copenhaga (Danemarca), • 1980 Şi handbalul masculin se alătură succeselor
la individual compus, sărituri şi sol. celui feminin, echipa Ştiinţa Bacău reuşind clasarea pe
• 1979 În perioada 28-31 august, la Bacău, Ploieşti, locul al III-lea în Campionatul naţional - Divizia A, fiind
Piteşti şi Iaşi s-au desfăşurat concursuri în cadrul JB la cel mai bun rezultat de la înfiinţarea secţiei de handbal.
sporturile aeronautice, competiţii dominate de sportivii • 1980 Secţia de atletism de la CSU Ştiinţa Bacău este
români la majoritatea probelor: aeromodelism (Bacău), declarată secţie de nivel olimpic. Sunt transferate câteva
paraşutism (Piteşti), planorism (Iaşi), zbor cu motor atlete de performanţă, de valoare internaţională, în frunte
(Ploieşti). Mihai Albu a fost declarat campion absolut. cu Doina Melinte. Antrenor este numit Dorin Melinte.
• 1979 La CM de la Fort Worth din SUA, echipa • 1980 Halterofilul Radu Gelu participă la CE de
naţională feminină de gimnastică câştigă medalia de aur haltere de la Belgrad unde concurează în limitele catego-
şi titlul mondial. Din echipă au făcut parte: Nadia Comă- riei 60 kg şi obţine medalia de bronz
neci, Dumitriţa Turner, Rodica Dunca, Emilia Eberle, • 1981 Campionatele Europene de gimnastică de la
Melita Rhun şi Marilena Vlădărău. Dumitriţa Turner Madrid au fost de bun augur pentru Cristina Grigoraş,
câştigă titlul mondial şi medalia de aur la sărituri. care se clasează pe locul I şi câştigă medalia de aur la
• 1979 Sărbătoare în handbalul feminin din Bacău. sărituri, medaliile de argint la individual compus şi
Echipa CSU Ştiinţa câştigă titlul de campioană naţională, paralele şi pe cea de bronz, la sol.
clasându-se pe locul I în CN, Divizia A. • 1981 La Bucureşti se desfăşoară Universiada de
• 1979 La Bucureşti se desfăşoară CE de lupte vară, la care Nadia Comăneci obţine două medalii de aur
libere. Vasile Puşcaş participă la categ.100 kg şi câştigă la individual compus şi pe a doua în calitate de compo-
medalia de bronz. nentă a echipei României clasată pe locul I. Este ultima
• 1979 Rezultate remarcabile înregistrează şi echi- competiţie la care participă Nadia Comăneci.
pele de volei feminin şi handbal nasculin de la CSU • 1981 Tot la Jocurile Mondiale Universitare de la
Ştiinţa, fiecare clasându-se în Campionatul Naţional Bucureşti, Doina Melinte obţine primele medalii de aur
respectiv, în Divizia A, pe locul V.. şi argint într-o competiţie internaţională, în probele de
• 1979 Este anul de debut al atletismului de perfor- 800 m şi 1500 m.
manţă din această parte a Moldovei-judeţul Bacău. În • 1981 La JB de lupte libere pentru juniori, organi-
această primă fază se transferă câţiva atleţi de perfor- zate în Iugoslavia, Marcel Popa câştigă medalia de aur,
manţă din ţară la CSU Ştiinţa Bacău. concurând în limitele categ.55 kg.
• 1979 La CM de lupte libere de la San Diego din SUA, • 1982 CE de atletism în sală se desfăşoară la Milano
Vasile Puşcaş, la categ.100 kg, a cucerit medalia de bronz. (Italia). Doina Melinte câştigă medalia de aur şi titlul de
• 1980 În ziua de 3 iulie, a trecut pe teritoriul jude- campioană europeană, în proba de 8oo m.
ţului Bacău Ştafeta Flăcării Olimpice în drum spre • 1982 La JB de atletism Doina Melinte câştigă două
Moscova, gazda JO din acest an. medalii de aur în probele de 800 m şi 1500 m. Cristieana
• 1980 Anul Jocurilor Olimpice de la Moscova. Cojocaru tot la aceste JB obţine medalia de aur în proba
Gimnastica este din nou punctul forte ai delegaţiei de 400 m garduri.
142
Județul Bacău
• 1982 Echipa feminină de handbal a CSU Ştiinţa • 1984 Tot la Jocurile Olimpice de la Los Angeles,
Bacău pentru a doua oară câştigă atât titlul de campioană Doina Melinte cucereşte medalia de aur la 800 m şi
naţională cât şi Cupa României. medalia de argint la 15oo m, iar Cristieana Cojocaru se
• 1982 La CE de haltere pentru juniori, care s-au clasează pe locul al III-lea în proba de 400 m. garduri.
desfăşurat la Sofia, Dorel Mateeş a câştigat toate cele Radu Gelu - medalie de argint la haltere - categ.60 kg.
trei medalii puse la bătaie, la total, smuls şi aruncat, în De asemenea, Radu Gelu a făcut parte din echipa Româ-
limitele categ.52 kg. niei, care la CM de haltere a obţinut medalia de aur. I
• 1982 Echipa de cros a CSU Ştiinţa Bacău câştigă s-au mai acordat două medalii de argint pentru rezultatele
pentru a doua oară titlul de campioană naţională. obţinute la aruncat şi total, precum şi una de bronz la
• 1983 Doina Melinte participă la JMU de la Edmon- smuls, toate contând pentru CM.
ton unde obţine două medalii, de argint şi de bronz, în • 1984 În acest an olimpic, la Göteborg în Suedia s-a
probele de 1500 m şi de 800 m. Tot în acest an, Doina desfăşurat CE de atletism în sală, unde Doina Melinte în
Melinte este selecţionată în echipa României şi participă proba de 800 m, s-a clasat pe locul al II-lea, iar Cristiena
la Cupa Europei pe echipe de la Sitard în proba de 1500 Cojocaru pe locul al III-lea, la aceeaşi probă de 800 m.
m. • 1984 Pentru a treia oară, echipa de handbal feminin
• 1983 La CM de gimnastică de la Budapesta, Eca- a CSU Ştiinţa Bacău câştigă atât tilul de campioană
terina Szabo obţine titlul mondial şi medalia de aur la sol. naţională cât şi Cupa României.
Ea a mai obţinut medalii de argint la sărituri şi paralele, • 1984 Echipa de handbal masculin a CSU Ştiinţa
argint cu echipa şi bronz la individual compus. Din Bacău promovează în Divizia A.
echipa României (medaliată cu argint) a făcut parte şi • 1985 La Cupa mondială de atletism de la Cambera,
Lavinia Agache. . Doina Melinte se clasează pe locul al III-lea la 1500 m.
• 1983 Ecaterina Szabo, la Campionatele Europene • 1985 La CM de la Montreal, Ecaterina Szabo
de la Göteborg (Suedia) câştigă medaliile de aur la cucereşte două medalii de argint la sărituri şi bârnă şi încă
paralele şi sol, medalia de argint la sărituri, medalia de o medalie de argint ca membră a echipei României,
bronz la individual compus. Tot la aceste Campionate clasată pe locul II.
Europene, Lavinia Agache obţine aurul la bârnă, argintul • 1985 La Atena în Grecia se organizează CE de
la individual compus şi paralele şi bronzul la sărituri. atletism în sală. Doina Melinte cucereşte medalia de aur
• 1983 La JB de juniori pentru lupte libere, Viorel şi titlul de campioană europeană în proba de 1500 m, iar
Andraş, la categ.68 kg, se clasează pe locul al II-lea, la Cristieana Cojocarul medalia de bronz în proba de 800 m.
fel şi Fănică Paraschiv la categ. +100. • 1985 Este anul Jocurilor Mondiale Universitare.
• 1983 CE de haltere se desfăşoară la Moscova, unde Din Bacău, în delegaţia României este inclusă şi atleta
Radu Gelu în limitele categ. 60 kg câştigă două medalii de Cristieana Cojocaru care, în probele de 400 garduri şi 800
bronz la aruncat şi total, iar la CE de juniori de la San m se clasează pe locul a II-lea, câştigând două medalii de
Marino, Dorel Mateeş, în limitele categ.52 kg, la total, argint.
câştigă medalia de bronz, dar şi medalia de argint, la aruncat. • 1985 La CN –Divizia A de handbal feminin, echipa
• 1983 Atleţii de la CSU Ştiinţa, la Campionatele CSU Ştiinţa Bacău se clasează pe locul I şi obţine titlul
Naţionale, obţin 7 medalii, din care 4 de aur şi 3 de argint. de campioană naţională, iar în Cupa României ajunge în
• 1983 Echipa de handbal feminin a CSU Ştiinţa finală, pe locul II.
Bacău câştigă al 4-lea titlu de campioană naţională. • 1985 Un nou sport pătrunde pe meleagurile băcău-
• 1984 Los Angeles este gazda JO. Ecaterina Szabo ane. Se înfiinţează, la CSU Ştiinţa Bacău, secţia de yach-
obţine 4 medalii de aur la sărituri, bârnă, sol şi cu echipa ting. Chiar din primul an, doi sportivi din Bacău, Sorin
naţională care s-a clasat pe locul I. Din echipă au mai Ioniţă şi Petre Pătrînjel, obţin medalie de aur la sourfing.
făcut parte Cristina Grigoraş şi Lavinia Agache. Ecaterina • 1985 JB de lupte libere se desfăşoară în Turcia,
Szabo a mai obţinut o medalie de argint la individual unde Petrişor Cruceanu cucereşte medalia de aur, iar
compus, iar Lavinia Agache o medalie de bronz la sărituri. Ştefan Vizitiu medalia de bronz.
143
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1986 La CE de atletism de la Stuttgard (Germania), un nou record naţional de sală la săritura în înălţime cu
Doina Melinte obţine medalia de bronz în proba de 1500 m. 1.93 m.
• 1986 Pentru a patra oară, echipa de handbal • 1989 La CM de atletism de sală de la Budapesta,
feminin a CSU Ştiinţa Bacău câştigă titlul de campioană Doina Melinte câştigă medalia de aur în proba de 1500
naţională şi pe cea de câştigătoare a Cupei României. De m, iar la CE, tot de sală, de la Haga (Olanda) se clasează
asemenea, dispută finala Cupei Campionilor Europeni pe pe locul I, obţinând medalia de aur în proba de 800 m.
care însă o pierde. • 1989 La JB, Iuliana Negură câştigă două titluri de
• 1986 Petrişor Cruceanu cucereşte medalia de argint campioană balcanică în probele de 3000 m şi 10.000 m.
la CM de lupte libere juniori de la Schiferstadt (Germa- • 1989 Echipele feminine de handbal Ştiinţa Bacău
nia). El a concurat în limitele categoriei +88 kg. Tot în (Cupa Cupelor Europene) şi Chimistul Rm.Vâlcea (Cupa
acest an Petrişor Cruceanu participă şi la CE, din loca- IHF), au câştigat trofeele continentale.
litatea Linköping - Suedia, în limitele categ.100 kg, unde • 1989 Tudor Ioanid şi Eugen Şerban de la CSU
s-a clasat pe locul al III-lea. Ştiinţa Bacău participă la Campionatul Naţional de yach-
• 1987 Doina Melinte obţine medalia de aur, în ting, unde cîştigă titlurile de campioni naţionali.
proba 1500 m. la CM de sală de la Indianapolis (SUA), • 1989 La CE de lupte libere pentru juniori desfăşu-
precum şi pe cea de bronz la CM de atletism de la Roma. rate la Bursa în Turcia, Mircea Gutuş se clasează pe locul
• 1987 La CM de gimnastică de la Rotterdam echipa al II, cucerind medalia de argint.
României obţine titlul mondial şi medaliile de aur. Din • 1989 Cupa mondială la atletism se desfăşoară La
echipa României a făcut parte şi Ecaterina Szabo, care a Barcelona, unde Doina Melinte se clasează pe locul al
mai obţinut şi medalia de bronz la sol. III-lea în proba de 800 m, iar la Cupa Europei se desfă-
• 1987 Campionatul Mondial de lupte libere din şoară la Gatestead. La această competiţie Doina Melinte
acest an s-a desfăşurat în localitatea Clermont-Ferrand se clasează pe locul I în probele de 800 m şi 1500 m.
din Franţa. Vasile Puşcaş s-a clasat pe locul al II-lea, • 1989 La Bacău se desfăşoară Balcaniada de fotbal
medalie de argint.Tot în acest an s-a desfăşurat şi Cam- pentru juniori. România Locul I.
pionatul European de lupte libere, în localitatea Veli- • 1989 Gimnasta Lăcrămioara Filip a făcut parte din
ko-Târnovo din Bulgaria,unde Vasile Puşcaş a câştigat echipa României care a câştigat medalia de argint la CM
medalia de argint. desfăşurate în Germania la Stuttgart.
• 1987 La Campionatele Naţionale de yachting se • 1990 Institutul de Învăţământ Superior din Bacău,
obţin două locuri I prin Eugen Şerban şi Tudor Ioanid. • în care funcţionează şi Facultatea de Educaţie Fizică şi
1987 CE de lupte libere pentru juniori se desfăşoară la Sport s-a transformat în Universitatea Bacău.
Katowitce în Polonia, unde luptătorul Petrişor Cruceanu • 1990 La CE de atletism în sală de la Glasgow, Doina
se clasează pe locul al II-lea, medalie de argint. Melinte câştigă titlul de campioană europeană la 1500 m.
• 1988 Doina Melinte se clasează pe locul I şi câştigă • 1990 După doi ani, Doina Melinte, participă din
medalia de aur la Campionatele Europene de sală de la nou la concursul de atletism de la East Rutter Ford, unde
Budapesta, în proba de 1500 m. stabileşte un nou record mondial în proba de 1500 m;
• 1988 În Concursul Internaţional de atletism de la 4:00,27. Tot în această localitate, participă la un concurs
East Rutter Ford, Doina Melinte stabileşte un nou record de sală, unde stabileşte un nou record mondială de sală,
mondial în proba de 1 milă, cu timpul de 4:18,86. în proba de 1500 m: 4:17,14.
• 1988 Gimnasta Gabriela Potorac a făcut parte din • 1990 Iulia Negură participă la Campionatul
echipa României clasată pe locul al II-lea la JO din 1988 Mondial de alergare pe şosea organizat la Dublin în
de la Seul. De asemenea, a câştigat şi medalia de bronz Irlanda, unde câştigă locul I şi titlul mondial.
la bârnă tot la această ediţie a JO. • 1990 Din acest an, după evenimentele de la sfârşi-
• 1988 La Bacău, în luna februarie, s-a desfăşurat tul anului 1989, echipa de fotbal SC Bacău, îşi schimbă
faza de zonă a CN de atletism în sală pentru juniori, în de câteva ori denumirea: FC Constar Bacău, FC Bacău,
cadrul căruia Alina Astafei (CS Steaua Buc.) stabileşte FC Selena şi FCM Bacău.
144
Județul Bacău
• 1991 La JMU organizate în Marea Britanie, Iulia • 1993 La Campionatele Mondiale Uniersitare de
Ionescu s-a clasat pe locul I în proba de 3000 m şi pe atletism organizate în SUA, Iulia Ionescu s-a clasat pe
locul al II-lea în proba de 1500 m. locul al II- lea, în proba de 3000 m.
• 1991 Cupa Europei la atletism în aer liber se des- • 1994 Unul dintre cele mai bune rezultate ale
făşoară la Frankfurt în Germania. Doina Melinte se cla- handbalului din Bacău se realizează în sezonul 1993/94,
sează pe locul I în proba de 1500 m. Tot în acest an, în când, în Divizia A, se clasează pe locul III-IV la egalitate
Circuitul American, câştigă probele de 1 milă la concur- cu Universitatea Craiova. Acest rezultat i-a dat dreptul
surile de atletism din oraşele Milrose şi Washington. În de a juca într-o Cupă Europeană, Cupa Oraşelor.
concursul de la Milano se clasează pe locul I în proba de • 1994 Capitala Norvegiei, Oslo este gazda Campi-
1000 m. onatele Mondiale de semi-maraton. Echipa României
• 1991 La 13 august, echipa masculină de volei obţine titlul de campioană mondială. Din echipă au făcut
Viitorul Ştiinţa Bacău, precum şi cea feminină, îşi parte: Iuliana Negură, Anuţa Cătună şi Elena Fidatov.. În
schimbă denumirea în Ştiinţa Amicii Bacău. proba individuală, Iulia Negură a obţinut medalia de
• 1991 Campionatul Mondial de alergare pe şosea se argint, iar Anuţa Cătuna medalia de bronz.
dispută în localitatea Nisuwegion din Olanda. În proba • 1994 La data de 29 iulie, după aproape 40 de ani,
individuală, Iulia Negură se clasează pe locul I şi câştigă CS Ştiinţa îşi schimbă denumirea în CS Universitatea
titlul mondial. În proba pe echipe, Iulia Negură alături de Bacău. Echipele îşi schimbă şi ele denumirile: la volei,
Georgeta State şi Nuţa Olaru cucereşte medalia de argint. echipa masculină se numeşte Universitatea Agribac
• 1992 La CE de atletism în sală, desfăşurate la Bacău, iar cea feminină, Ştiinţa Amicii Bacău.
Genova (Italia), Doina Melinte în proba de 1500 m .- • 1995 Anuţa Cătuna se clasează pe locul al II-lea,
locul III. în proba de maraton la Campionatul Mondial de atletism
• 1992 Gimnasta Cristina Bontaş, la JO de la Bar- de la Göteborg-Suedia.
celona este medaliată cu bronz la sol individual şi argint • 1995 Paradoxal, după un sezon cu rezultate foarte
cu echipa. bune în 1993/94, în campionatul următor, 1994/95 echipa
• 1992 Se înfiinţează secţia de şah (masculin şi de handbal masculin retrogradează în Divizia B, cu o
feminin) la AS Hidrocon Bacău. evoluţie de nerecunoscut. După acest rezultat care a
• 1992 În localitatea Tyneside din Marea Britanie s-a nemulţumit suporterii echipei, a fuzionat cu divizionara B
organizat Campionatul Mondial de semi-maraton. Echipa Maşini Unelte Bacău, luând denumirea de Universitatea
României (Anuţa Cătună, Iulia Negură, Aura Buia) s-a Maşini Unelte.Bacău.
clasat pe locul al III-lea, intrând în posesia medaliilor de • 1995 În Marea Britanie, la Alnwick, s-au desfăşu-
bronz. rat Campionatele Europene de cros. Echipa României s-a
• 1992 La Campionatul mondial universitar de cros, clasat pe locul al II-lea. Din echipă a făcut parte şi Iulia
desfăşurat în Franţa, Iulia Ionescu s-a clasat pe locul I în Negură.
proba individuală şi a făcut parte din echipa României • 1995 Anuţă Cătună a făcut parte din echipa Româ-
clasată pe locul al III-lea. niei,care a cucerit titlul mondial la CM de semi-maraton
• 1992 Iau fiinţă Clubul Sportiv Atlas şi de Turism desfăşurat în Franţa, la Monbeliard-Belfort. Din echipă au
Montan, preşedinţi: I.Machedon şi Gh.Istrate. mai făcut parte Cristina Pomacu şi Elena Fidatov. În proba
• 1992 An olimpic. JO - Barcelona. Doina Melinte individuală Anuţa Cătună s-a clasat pe locul al III-lea.
participă la ultima competiţie importantă din bogata sa • 1996 Echipa de handbal masculin Universitatea
activitate competiţională de peste 10 ani. Din păcate, în Maşini Unelte Bacău se califică în Divizia A.
proba de 1500 m abandonează. • 1996 La Jocurile Olimpice de la Atlanta, echipa de
• 1993 Din acest an atleţii români participă la Cam- gimnastică a României se clasează pe locul al III-lea, Din
pionatul Mondial de semi-maraton. În proba pe echipe, echipă a făcut parte şi Ionela Loaieş din Oneşti.
România câştigă titlul mondial. Din echipă au făcut parte: • 1996 La Cape Town în Africa de Sud s-au desfă-
Iulia Negură, Elena Murgoci şi Anuţa Cătună. şurat Campionatele Mondiale de cros. Iulia Negură a
145
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
făcut parte din echipa României clasată pe locul al III-lea, echipă a făcut parte şi Andreea Isărescu.
obţinând medalia de bronz. Din echipă au mai făcut parte • 1999 Un nou rezultat de prestigiu pentru sportul
Gabriela Szabo, Elena Fidatov şi Mariana Chirilă. din Bacău. Echipa feminină de volei Universitatea Amicii
• 1997 Secţia de modelism şi respectiv sportivii Bacău se clasează pe locul al II.lea în Divizia A a Cam-
acestei secţii câştigă 21 de medalii la concursurile la care pionatului Naţional de volei, iar în Cupa României este
au participat. finalistă.
• 1988 la JO de la Seul luptătorul Vasile Puşcaş, de • 2000 Andreea Isărescu a făcut parte din echipa
la CSM Oneşti, obţine medalia de aur şi respectiv titlul României, care a câştigat medalia de bronz la Campiona-
de campion olimpic la categ. 100 kg. tele Europene de la Paris.
• 1998 Echipa feminină de handbal Ştiinţa Bacău • 2000 An olimpic la răscrucea dintre veacuri.
retrogradează din prima divizie a ţării.Timp de 20 de ani, Gimnastica românească obţine un nou succes: echipa
(978/98), echipa a obţinut 9 titluri de campioană a Româ- României, medalie de aur, campioană olimpică. Din
niei, iar în anul 1989 a cucerit un titlu european – Cupa echipă a făcut parte şi Andreea Isărescu.de la Liceul din
Cupelor. Oneşti.
• 1998 Echipa feminină de volei Universitatea • 2005 CM de haltere pentru seniori, au fost organizate
Amicii Bacău câştigă titlul de campioană naţională şi este la Doha în Qatar. Sebastian Dogariu, la categ. 77 kg. a
finalistă în Cupa României, antrenor - Florin Grapă. câştigat două medalii de argint la smuls şi aruncat. Tot în
• 1998 La Bacău, pentru prima dată, se organizează acest an, CE se organizează la Sofia, Sebastian Dogariu
un Turneu internaţional de tenis în Circuitul ITF. Au câştigă toate cele trei medalii la smuls, aruncat şi total. De
participat jucători de tenis din Argentina, Austria, Ger- asemenea, la Cupa Europei, la categ.69 kg. se clasează pe
mania, Grecia, Polonia, Portugalia, Suedia şi România. locul al III-lea.
• 1999 Se împlinesc 30 de ani de la înfiinţarea • 2006 Sportivii secţiei de modelism de la CSM
Liceului cu program sportiv din Oneşti. Un bilanţ de Bacău, obţin 52 de medalii la competiţiile la care au
prestigiu: Opt generaţii olimpice de mare performanţă, participat.• 2007 La Campionatul naţional de şah pe
8 titluri olimpice, 10 titluri mondiale, 8 titluri europene echipe (super ligă) echipa feminină a AS Hidrocon Bacău
(junioare şi senioare), 270 titluri naţionale (echipe, s-a luptat de la egal la egal cu echipe consacrate din şahul
individual compus, aparate), 15 maestre emerite ale naţional, cucerind locul al III-lea. Echipa a fost formată
sportului, 35 maestre ale sportului, 8 antrenori emeriţi din jucătoarele: Iozefina Pauleţ MI, Margarita Voiska
(Martha şi Bela Karoly, Florica şi Florin Dobre, Dorina MMI, Iulia Ionică MI şi Daniela Bejan MS: Preşedintele
şi Mihai Săndulescu, Maria Florescu, Mihai Ipate şi AS Hidrocon Bacău, Nicolae Bogdan.
Toma Ponoran). • 2007 Este anul cel mai prestigios al sportivilor
• 1999 La 25 februarie, din nou modificări în denu- secţiei de modelism de la CSM Bacău: 83 de medalii.
mirea echipei masculine de handbal: Universitatea • 2009 În ziua de 11 decembrie se vor împlini 60 de
Handbal Club Municipal Bacău. . ani de volei organizat, în judeţul Bacău. În urmă cu 60
• 1999 Echipa naţională feminină de gimnastică de ani s-a înfiinţat secţia de volei şi respectiv echipa
câştigă titlul mondial la CM de la Tianjin (China). Din masculină de volei a AS Locomotiva CFR.
146
Județul Bacău
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără Total
Fed. sp.
Anul Drept Drep SC pe judeţ pe profe- pers. Certif.de
Total naț.
public privat acţini r.s. siniste juridică id.sp.
2002 8 26 34 3 24 61
2003 8 31 39 3 50 92
2004 9 35 44 3 31 78
2005 9 39 48 3 31 82
2006 9 41 50 3 33 86
2007 9 46 55 4 45 104
2008 11 52 63 5 105 173
2009 12 56 1 69 5 116 190
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul Nr. arbitri Nr. MES
afiliate legit. antrenori Instructori MS AE
1993 247 8354 291 98 410
1994 247 8354 291 98 410
1995 242 8402 293 85 432
1996 223 7058 296 88 378
1997 225 7098 296 86 376
1998 178 5916 300 92 347
1999 171 5672 303 24 346
2000 151 4976 142 62 378
2001 114 5106 199 64 373 16 3 10
2002 108 4079 80 25 129 21 9 16
2003 109 3893 102 27 96 24 8 17
2004 116 4431 139 59 232 40 11 16
2005 78 2704 119 26 149 36 14 16
2006 79 2785 136 44 146 32 11 13
2007 84 3052 152 45 146 30 11 12
2008 133 5655 155 69 98 30 11 13
2009 144 6053 181 122 156 33 11 16
147
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
148
Județul Bacău
STRUCTURI SPORTIVE
149
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CS Şcolar Oneşti 2001 atletism, badminton, fotbal, haltere, judo, lupte, tenis, volei
LPS Bacău 2001 fotbal, lupte, nataţie şi pentatlon modern,
Palatul Copiilor Bacău 2001 judo
aeronautica, atletism, automobilism, badminton, baschet, box, canotaj,
ciclism, culturism, fotbal, fotbal tenis, gimnastică, judo, handbal, lupte,
SC TROTUŞUL Oneşti 2004
modelism, motociclism, oină, patinaj, şah, tenis, popice-bowling, radio-
amatorism, sp.pt.toţi, tenis de masă, tir sportiv, volei, atletism, fotbal, lupte
CS Vasile Puşcaşu Bîrsăneşti 2008
arte marţiale, arte marţiale de contact, atletism, badminton, box,
baschet, culturism, dans sportivfotbal, gimnastică, haltere.judo, handbal,
CS "Măgura" Tg-Oca 2008
karate modern, karate tradiţionallupte, modelism, nataţie şi pentatlon
modern, oină, radioamatorism, sp.pt.toţi, şah, tenis, tir sportiv, volei
arte mţiale, arte marţiale de contact, badminton, baschet, box
Culturism, dans sportiv, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, judo, karate
Club Sportiv Municipal Moinesti 2009
modern şi tradiţional, lupte, modelism, nataţie şi pent. modern, sp.pt.
toţi, şah, tenis, tenis de masă, tir cu arcul
150
Județul Bacău
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
Fotbal Club Municipal Bacău SA 2009 fotbal
151
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
152
Județul Bacău
153
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FORURILE DE CONDUCERE
ALE EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
Gherculescu, general Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Iaşi, inclusiv Jud.Bacău 1921-1933
Martiniuc, I., prof. Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Iaşi, inclusiv Jud. Bacău 1933-1940
Vasiliu, Eugen Preşed. Com. UFSR al Districtului Bacău 1939-1940
Ionescu, Gheorghe Preşed. Com. OSR Districtul Bacău 1941-1944
(nu există informaţii) 1944-1949
Crişan, Ion Preşed. CCFS Regiunea Bacău 1949-1954
Ghenadi, Vasile Preşed. CCFS Regiunea Bacău 1954-1955
Godeanu, Mihai Preşed. CCFS Regiunea Bacău 1955-1957
Godeanu, Mihai Preşed. Cons. UCFS Regiunea Bacău 1957-1960
Bordea, Ion Preşed. Cons. UCFS Regiunea Bacău 1961-1967
Grigoraş, Mihai Preşed. CJEFS Bacău 1967-1982
Intze, Ion Preşed. CJEFS Bacău 1982-1989
Grigore, Viorel Directorul DJS Bacău 1990-1990
Grigore, Viorel Directorul DJST Bacău 1990-1992
Grigore Viorel Directorul OJST Bacău 1992-1993
Grigore, Viorel Directorul DJST Bacău 1993-1997
Melinte, Doina-Ofelia Directorul adjunct DJTS Bacău 1993-1997
Melinte, Doina-Ofelia Directorul DJTS Bacău 1997-2003
Melinte, Doina-Ofelia Directorul DJS Bacău 2003-2009
Cojocaru, Georgel Directorul DJS Bacău 2009-2010
Cojocaru, Georgel Directorul DJST Bacău 2010-
Ungureanu, Stelian Directorul adjunct DJST Bacău 2010-
FIGURI REPREZENTATIVE
154
Județul Bacău
ANDRIEŞ, ION 1917-1998 Bacău Sp. rugby. Sp. Stud. B. Electr. B. Constr. B. v. FRR
ANGHELACHE, CONSTANTIN 1920 Bucureşti Sp. fotbal. prof. antr. v. pers.
ANTON (SPÂNU), DOINA 1957 Dărmăneşti-BC Sp. atl. v. FRA
APOSTU, GEORGE 1934–1986 Stănişeşti-BC Sculptor v. pers
ARMANU, GABRIEL Antrenor handbal
ARSENE, IOAN Antrenor, handbal
ATHANASIU, ION 1968-1926 Sascut Medic veterinar, membru coresp. al AR, v. pers.
AURAŞ, RELU Antrenor de box. Cetăţean de onoare al m. Bc.
AVRAM, SORIN 1943 Bacău Sp. antr. fot, prof. efs,12 selecţ. în echipa naţ.
AVRAM, VIOREL Antrenor de judo la AS Unirea CFR 1968-1975
BĂBESCU, NICOLAE Sp. box,camp. europ. antrenor Alex. Spătaru
BALI, OVIDIU 1975 Craiova Sp. box v. FRB
BALTĂ, VASILE Dir. LPS Bc. 200-04. preş. CS Şt. Bc. 1993-94
BÂRSAN, GHEORGHE Director CSŞ Oneşti
BATHA, EUGEN 1936-1988 Alba Iulia Sp. antr. handbal,. AE. v. FRH
BELIGAN, RADU 1918 Galbeni-BC Actor, promotor al sportului, v. pers.
BENONE, OLAR Sp. judo,medalie de bronz la CE
BERBECARU, GRIGORE Antrenor, handball
BERBECE, DUMITRU 1961 Dămieneşti-BC Sp. antr. handbal,Steaua Buc. MES. v. FRH
BERBECE, DUMITRU 1961 Dămienești-BC Sp. antr. handbal, v. FRH
BIBIRE, MARINA Antrenoare de gimnastică
BIBIRE, MIRCEA Antrenor de gimnastică
BLĂNUŢĂ, VICTOR Preşed. de onoare CSU Ştiinţa Bc. 1995-2004
BLEZNIUC, TRAIAN Sp. radioamatorism, campion mondial, MES
BOGDAN-FLOCEA, NICOLAE 1987 Ostra-SV Sp. canoe, v. FRK-C
BOGOLEA, ION 1940 Laslea-SB Sp. antr. hand. . MES. v. FRH
BOHĂŢEANU, VALERIU Preş. CSM Oneşti
BONDAR, ADRIAN Sp. handbal, Ştiinţa Bc.
BONTAŞ, CRISTINA 1973 Ştefan c. M-BC Sp. antr. gim. Lic. cu pr. gim. Oneşti,. v. FRG
BORA, TEOFIL 1940 Gurbediu Medic primar med. sp Insp. la Dir. Sanit. 1976-79
BORDEA, ION Preşed. Consiliului Reg. al UCFS 1961-1967
BOROŞ, IOSIF 1953 Braşov Sp. handbal,v. FRH
BOTEZATU, VIORICA 1960 Huruiești-BC Sp. popice, prof. efs, v. FRP
BOŢOC, DUMITRU Preş. CSM Borzeşti
BRAŞOVEANU, GHEORGHE Director LPS Oneşti
BREZAN, ADRIAN Antrenor de handball
BUCUR, CONSTANTIN 1923 Gura Văii-BC Ofiţer,prof. efs,inspector în CCFS/CM, v. pers.
BUFANU, VALERIA 1946 Bacău Sp. antr. atletism,prof,efs,MES. v. FRA. vol. I
BURLAN, VIOREL Antrenor judo la Palat. copiilor BC.
BURSUC, STELIAN Antrenor de handball
BUTNĂRAŞU, LIDIA 1967 Bacău Sp. handbal,legitim. la Ştiinţa Bacău,MS
BUTUCARU, ION Antrenor de atletism
CĂLIMAN,TIBERIU Preşed. de onoare CSU Ştiinţa Bc. 1993-1995
CÂRNU, ELENA 1974 Bacău Sp. popice,v. FRP
CĂTUNA, ANUŢA 1968 Lunca Ilvei-BN Sp. atlet. CSŞ B-ţa,CS"U"Bc. MES. v. FRA
CERVENCIUC, GEORGETA Sp. handbal,MS,Componentă a echipei naţ.
155
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
156
Județul Bacău
157
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
IUGA, DAN 1945 Tg. Ocna Sp. antr. tir. MES. v. FRT
KAROLY, BELA 1942 Cluj Prof. efs,. v. pers.
KAROLY, MARTHA 1942 Odorhei Antr. gim. prof. efs. AE. v. FRG
LAVRIC, FLORICA 1962 Copălău -BT Sp. canotaj,v. FRSN
LECUŞANU, GEORGETA 1976 Bacău Sp. handbal, v. FRH
LEOPORDA, MIHAI Antrenor volei
LOAIEŞ, IONELA 1979 Comăneşti Sp. gim. MES. v. FRG
LUCA , EMILIA Sp. handbal, Ştiinţa Bc.
LUNCA, LAURICA Sp. handbal, Ştiinţa Bc.
LUPCHIAN-BĂLAN, LIVIANA 1984 Comăneşti Sp. canotaj, v. FRC
LUPU, ŞTEFAN 1931-1999 Bacău Sp. antr. canotaj. cârmaci,MS. v. FRSN
MAFTEI, GHEORGHE Sp. haltere,mai multe medalii la JB
MANEA, GABRIELA Sp. handbal, componentă a echipei Şt. Bc.
MĂNOIU, ION Colonel, preş. CS Dinamo
MANTA, MELU Antrenor volei
MARTINIUC, i. , prof Reprez. UFSR pt. Reg. Iaşi incl. J. Bacău 1933-40
MÂRZA, DAN Antrenor volei,director CSŞ Bc. 1990-1992
MĂSTĂCAN, ELENA 1977 Bodeşti-NŢ Sp. canotaj, v. FRC
MĂSTĂVAN, VASILE-IONEL 1968 Podul T. -BC Sp. canotaj. MES. v. FRSN
MATEEŞ, CRISTIAN Sp. haltere,med. bronz CM 1978, 4 medalii CE
MATEEŞ, DOREL Sp. haltere. 4 medalii la CE de juniori
Prof. efs,Cetăţea de onoare a m. Bacău,v. pers.
MELINTE (BEŞLIU), DOINA 1956 Hudeşti-BT
P. . DJS, DJST 1997-2009 P. ANS din 2009
MELINTE, DORIN Preşed. CSU Ştiinţa Bc. 1990-1992;1994-1996
MELINTE, MIHAELA 1975 Bacău Sp. atl,,MES. Cetăţean de onoare m. Bc. v. FRA
MENGONI, ALEXANDRU Antrenor de handbal
MERAN, CĂTĂLIN-DANIEL 1972 Tg. Ocna Antr. gimnastică, v. FRG
MERFEA, MIHAI Preş. de onoare CSU Ştiinţa Bc. 1974-1981
MICU, IOAN Preşed. CSU Ştiinţa Bc. 1992-1993;1994-1995
MIHAI, ION Dir. CSŞ Bc. 1992-2002,dir. LPS Bc. 2004
MIRONCIC, FLORIN-GEORGIAN 1981 Brăila Sp. canoe, v. FRK-C
MOCANU, GHEORGHE Directorul CSŞ Bacău din 2007
MOCANU, RALUCA Preş. de onoare CSU Ştiinţa Bc. 1981-1988
MOROŞANU, ANGELA 1986 Iaşi Sp. atletism, v. FRA
MORŢUN, CAMIL 1908-1992 Tg. Ocna Prof. efs, avsolv. al ISEF-1932. v. pers.
MOŞESCU, MARGARETA Antrenoare volei
MOŞESCU, VIRGIL Antrenor de volei
MOŢET, DUMITRU 1934 Bacău Prof. efs. absolv. al ICF-1956,. v. pers.
NEACŞU, LAURENŢIU Sp. radioamatorism, cm, şeful Radioclub. Aeros.
NEAGU, VALERIU 1930 Bucureşti Antrenor de fotbal la SC Bacău
NEDIŢĂ, VICTOR Director LPS Bc. 1996-2001
NEGOIŢĂ, TEODOR 1946 Sascut Scriitor v. pers.
NEGURĂ, IULIA Sp. atl. . Comp. a echipei Rom. la CM atl.
NICOLAE, GICĂ Antrenor de fotbal
NICULESCU, ANGELO 1921 Craiova Prof. efs, absolv. al ICF-1952l. v. pers.
NIGA-MITRACHE, MIHAELA 1983 Gura Hum. Sp. canotaj, v. FRC
158
Județul Bacău
159
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
160
Județul Bacău
CADRE DIDACTICE
DIN LICEELE JUDEŢULUI
• În cele 31 de licee din judeţul Bacău funcţionează 92 cadre didactice cu specialitate educaţie fizică şi sport
• În municipiul Bacău la cele 11 licee sunt 32 de profesori
STRUCTURA ACTUALĂ
- 3 catedre de specialitate şi 1 filială la Piatra-Neamţ:
• Catedra de Sporturi Individuale • Catedra de Kinetoterapie
• Catedra de Jocuri Sportive
- 73 posturi didactice şi 41 cadre didactice titulare:
• 2 profesori universitari • 12 asistenţi universitari
• 8 conferenţiari universitari • 12 doctori în ştiinţe şi 24 doctoranzi
• 19 lectori universitari
CONDUCEREA FACULTĂŢII
• Facultatea de Ştiinţe ale Mişcării, Sportului şi Sănătăţii din Bacău este condusa de un Consiliu profesoral
ales o dată la patru ani şi având în componenţa sa 13 membri, dintre care 3 sunt reprezentanţii studenţilor.
În perioada dintre şedinţele Consiliului Profesoral, conducerea operativă a facultăţii este asigurata de Biroul
consiliului profesoral, având următoarea alcătuire:
Activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică este organizată pe catedre după cum urmează:
161
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Persoana juridică în
Nr.
Denumire obiectiv administrarea căreia Suprafaţa
crt.
se află
Grup Administrativ
- Birouri
1. DSJ Bacău
- Microhotel cu 52 locuri
- Cantină pentru sportivi 60 locuri
2947,75 mp. cu tribuna de
2. Sala Sporturilor DSJ Bacău
1800 locuri si anexe
4647,86 mp. Pista de
3. Sala de Atletism DSJ Bacău atletism cu tribuna de 400
locuri si anexe
4 teren.acoperite cu
4. Terenuri de tenis DSJ Bacău
bitum.1980 mp.
5. Grup Refacere Recuperare DSJ Bacău 1013 mp.
6. Bazin olimpic de nataţie Primăria Bacău
7. Stad. municipal şi un teren pentru antrenament Primăria Bacău
8. 3 terenuri fotbal Lucreţiu Avram Primăria Bacău
9. 2 terenuri fotbal – Proletarul Primăria Bacău
10. Sala de gimnastică SCM Bacău 1025,23 mp.
11. 6 terenuri de tenis cu zgură SCM Bacău 4413,38 mp.
12. Sala de haltere cu anexe SCM Bacău 250 m.p.
Internaţional Tenis
13. 4 terenuri tenis zgură 2000 mp.
Sport Management Bc.
Bază sportivă , 2 terenuri handbal - bitum şi 2 de tenis
14. W.M.W Bacău 3000 m.p.
–zgură
15. Sala de gimnastică CSM Oneşti 1130 mp.
16. Sală jocuri sportive CSM Oneşti 1076 mp.
17. Sala de haltere CSM Oneşti 89 mp.
18. Terenuri de tenis CSM Oneşti 2 terenuri cu zgură 1969 mp.
2784 mp – tribună 300
19. Pista aeromodele şi automodele CSM Oneşti
locuri
40 de locuri
20. Microhotel pentru sportivi CSM Oneşti
345 mp în construcţie
21. Arenă de handbal - bitum Primăria Oneşti 2000 locuri - scaune,
FC Oneşti cu vestiare, sală de recuperare, tribună
22. Primăria Oneşti Tribună cu 500 locuri
laterală
23. FC Oneşti SC Vladicorm
24. 3 stranduri de agrement Primăria Oneşti
25. 5 terenuri de tenis cu zgură şi 6 de beton Primăria Oneşti Tribună cu 2000 locuri
26. 1 teren de handbal cu nocturnă, acoperit sintetic Primăria Oneşti
27. Microhotel sportiv cu 24 locuri Primăria Oneşti
162
Județul Bacău
163
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
164
Județul Bacău
165
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
166
Județul Bacău
167
JUDEŢUL
BIHOR
169
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Gârleanu, Dan 1980 Volei cu echipa bronz
Manole, Viorel 1980 Volei cu echipa bronz
Oros, Corneliu 1980 Volei cu echipa bronz
JOCURILE PARALIMPICE
Brişcan, Carmen 1992 Handicap mintal înot 50 m l. aur
Brişcan, Carmen 1992 Handicap mintal înot 100 m l. aur
Brişcan, Carmen 1992 Handicap mintal înot 50 m spate aur
Brişcan, Carmen 1992 Handicap mintal înot 100 m spate argint
Gravis, Stelian 1992 Handicap mintal atlet.lung. argint
Lingurar, Floare 1992 Handicap mintal atlet.4x100 m argint
170
Județul Bihor
171
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
172
Județul Bihor
• 1113 Oradea (Varadi, Varadinum, Varad) este materii (astronomie, artă, ştiinţele naturii, meşteşu-
atestată documentar ca centru politic şi administra- guri etc) şi în limbile: maghiară, germană şi română.
tiv al Bihorului. • 1600 Este semnalată prezenţa la Oradea a
• 1300 Sunt semnalate întreceri ale breslaşilor marelui pedagog Ianus Comenius (1592-1670).
în concursuri de ţintire sau prin vânători în afara Timp de peste doi ani cât a poposit pe aceste melea-
cetăţii. guri a aplicat în şcoli principiile de bază ale peda-
• 1364 Comunitatea catolică din Oradea, înfiin- gogiei multilaterale, printre care se poate semnala
ţează prima şcoală, asemenea celor din vestul şi prezenţa educaţiei fizice.
Europei, în limba latină (gramatică, retorică şi • 1741 La Oradea, ia fiinţă Academia de Teologie,
logică). Cu timpul, acestora li s-au adăugat şi alte transformată ulterior, în 1790, în Academia de Drept.
173
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1780 Consiliul Local al Primăriei Oradea, • 1881 Ia fiinţă Asociaţia turistică Carpatina.
aprobă construirea Ştrandului orăşenesc. • 1884 În Beiuş, la Gimnaziul superior Greco-
• 1784 Apare, la Oradea, prima carte de şah, cu catolic, este menţionat ca predând educaţia fizică
caractere latine, datorită monahului Ignat Ioan prin gimnastică, până în 1892, profesorul Vasile
B.Balent. Dumbravă, unul din promotorii de seamă ai acestui
• 1816 Se construieşte un poligon de tir, în obiect de învăţământ din Transilvania.
incinta Parcului Rhedev (actualmente N.Bălcescu). • 1888 Un nou nucleu de gimnastică apare în
• 1816 Alături de Cazarma de cadeţi, situată Oradea. Este vorba de Cercul de gimnastică de pe
lângă Parcul N.Bălcescu, se construieşte un hipo- lângă Pichetul de pompieri comandat de Mihaly
drom şi trei manejuri acoperite, pentru antrenamen- Mezey, veşnicul animator al activităţilor fizice.
tele din timpul iernii. • 1889 Vânătorii îşi înfiinţează propria organi-
• 1835 A fost înfiinţată Asociaţia civică de tir zaţie sub denumirea de Asociaţia vânătorilor din
din Oradea de către Klobusitzky, condusă apoi de Oradea. Această Asociaţie are în arendă 9,2 ha.
către contele Frimont Albert. Avea ca obiect de • 1892 La Beiuş, apare Programul gimnaziului
activitate pregătirea şi oranizarea unor întreceri la superior greco-catolic pe anul şcolar 1892-1893, în
tir. Aceasta până în anul 1848. Probabil, datorită care pentru prima dată se menţionează sintagma
mişcărilor revoluţionare, în 1850 a fost desfiinţată Educaţie fizică.
de către administraţia habsburgică a oraşului. Ulte- • 1895 Asociaţia civică de tir construieşte Sta-
rior, în anul 1856, şi-a reluat activitatea la iniţiativa dionul orăşenesc, actualul Stadion al Tineretului,
şi sub conducerea avocatului Mihaly Mezey. În Este inaugurat în ziua de 4 iunie 1895, cu care
ultimul deceniu al secolului al XIX-lea Asociaţia ocazie un grup de elevi participă la un concurs de
şi-a îmbogăţit activitatea prin înfiinţarea de noi gimnastică
secţii: gimnastică, tenis, ciclism şi patinaj • 1896 Pe lângă Societatea orădeană de tir, este
alăturându-se celei de tir existentă. În 1835, la înf- atestată şi prezenţa unei secţii de scrimă..
iinţare, Asociaţia a primit din partea autorităţii • 1897 Ia fiinţă Asociaţia de ciclism din Oradea.
oraşului un teren pe care s-a amenajat poligonul de În 1898, când sunt aprobate statutele de către Minis-
tir, linii de tragere şi casele de tir. Interesant că terul de Interne, Asociaţia avea peste 100 de membri
această societate a funcţionat neîntrerup chiar şi în (b. şi f.)
timpul Revoluţiei de la 1848, şi pe perioada celor • 1899 Şahul este prezent prin înfiinţarea pri-
două războaie mondiale din secolul al XX-lea. mului Cerc de şah din Oradea. În afara faptului că
• 1862 Se înfiinţează la Budapesta Societatea avea ca obiect desfăşurarea unor partide de şah
cultural-sportivă a studenţilor români denumită: amicale între cei prezenţi, se organizau şi turnee
Petru Maior. Activitatea sportivă se desfăşura în între membri acestui cerc.
cadrul unei secţii de gimnastică. • 1902 Prima menţiune despre fotbal la Oradea.
• 1872 Societatea de gimnastică din Oradea îşi În ziua de 2 iunie, două echipe din Budapesta dispută
publică statutele. un meci demonstrativ, primit cu interes de cei prezenţi.
• 1874 La 23 decembrie a acestui an, ia fiinţă • 1906 La Oradea apare publicaţia A .Jövö, care
Asociaţia patinatorilor din Oradea. trata şi subiecte cu caracter sportiv.
• 1874 La 5 iunie se constituie Asociaţia de • 1906 Funcţionarii publici îşi constituie o
gimnastică din Oradea. Peste 15 ani, în anul 1889, echipă de fotbal. În ziua de 20 mai se desfăşoară la
preşedinte este menţionat Mihaly Mezey, acelaşi Oradea primul meci public de fotbal din Oradea.
care cu peste trei decenii în urmă reconstituia Aso- Acest meci a avut loc pe un teren improvizat în
ciaţia civică de tir desfiinţată de administraţia has- cartierul Râtul comandantului.
burgică. • 1907 La Oradea are loc primul concurs de
• 1880 Ia fiinţă Asociaţia de patinaj din Oradea. atletism la care asistă şi spectatori.
174
Județul Bihor
• 1910 În ziua de 26 mai, la Cafeneaua Emke • 1930 La Oradea se constituie şi îşi are sediul
(Astoria, denumire ulterioară), se desfăşoară o adu- Federaţia Română de Lupte şi Haltere.
nare cu care ocazie se hotărăşte înfiinţarea Clubului • 1931 Se constituie la Oradea Federaţia
Atletic din Oradea – celebrul CAO ( NAK - Nagy- Română de Ping-pong cu sediul la Oradea. Se ora-
varadi Atletikai Club). Clubul avea un profil polis- nizează, tot la Oradea, primul CN pe echipe la
portiv, dar a devenit celebru prin echipa sa de fotbal. ping-pong.
• 1912 A luat fiinţă Societatea sportivă Expresul • 1931-1933 Stăruinţa Oradea cucereşte majo-
din Oradea. ritatea titlurilor de campion naţional
• 1919 Se constituie Sport Club din Salonta • 1931 În cadrul Cupei Europei Centrale, la
• 1920 Ia fiinţă Sport Club Bihorul din Oradea Oradea, se dispută meciul de fotbal România-Cehos-
• 1921 Apare la Oradea cotidianul Sportélet lovacia, meci câştigat de fotbaliştii români cu scorul
• 1921 În zilele de 12-14 aprilie îşi desfăşoară de 4-1.
lucrările Primul Parlament al sportului românesc, • 1933 În perioada 25 martie – 11 iulie este prezent
sub egida FSSR. Cu această ocazie se hotărăşte ca, în România şi participă la un turneu demonstrativ,
pe linie de sport, activitatea locală să fie condusă campionul mondial, gimnastul Ştefan Pelle. I s-a alăturat
de Comitete Regionale. Astfel, teritoriul României Antal Şandor, campionul Ungariei şi Albin Morariu,
întregite a fost împărţit în 7 regiuni. Actualul judeţ campionul României. Turneul a avut loc în oraşele din
Bihor făcea parte din Regiunea Cluj sub denumirea Ardeal: Baia Mare, Oradea, Cluj şi Satu Mare.
de teriroriul Salonta Mare. Din această Regiune • 1934 FR de ping-pong, cu sediul în Oradea,
mai făceau parte Alba Iulia, Tg.Mureş, Reghin, se afiliază la FI. În 1939 îşi schimbă denumirea în
Bistriţa, Sighet, Maramureş şi Salonta Mare). FR de tenis de masă, iar în 1940 fuzionează cu FR
• 1921 Scrima este unul din sporturile care se de tenis.
afirmă obţinînd rezultate notabile. În Oradea au loc • 1945 Oradea este gazda celei de a XXV-a
numeroase concursuri, demonstraţii, cupe şi com- ediţie a Campionatelor Naţionale de atletism, proba
petiţii oficiale, la care participă cei mai buni scri- de decathlon.
meuri din oraş. • 1947 La 26 octombrie, un grup de turişti,
• 1923 Are loc, la Oradea, prima ediţie a con- prezenţi în Oradea, organizează în Munţii Zarandu-
cursului de înot dotat cu Cupa Sonnenfield. Participă lui, primul concurs de orientare turistică din ţara
120 de sportive, numai din Ardeal. noastră.
• 1926 La Budapesta se desfăşoară prima ediţie • 1948 La Bucureşti, Tg.Mureş, Cluj şi Oradea,
a Campionatelor Europene de înot, la care participă în perioada 27 mai – 6 iunie, se desfăşoară un TI de
şi o delegaţie de înotători din ţara noastră. Majori- baschet la care participă reprezentativele naţonale
tatea înotătorilor erau din Oradea. Rezultatele sunt ale Cehoslovaciei, Ungariei şi României.
modeste. • 1949 IC Oradea câştigă titlul de campioană
• 1927 La Praga se organizează, în perioada naţională la fotbal, ediţia 1948-1949.
lunilor august-septembrie, o Olimpiadă Muncitorească, • 1950 În ziua de 3 noiembrie, la Oradea, se
competiţie la care participă şi o selecţionată din ţara desfăşoară meciurile de baschet România-Polonia,
noastră. Majoritatea sportivilor din echipa de fotbal era echipe masculine (scor 52-47 ) şi echipe feminine
formaă din componenţi ai Clubului Stăruinţa Oradea. (scor 32-31).
Formaţia românească s-a clasat pe locul I. • 1951-1952 Ia fiinţă Şcoala Sportivă de Elevi
• 1927 La Oradea se desfăşoară primul concurs din Oradea.
cu caracter regional la ping pong. • 1956 Echipa de fotbal Progresul Oradea este
• 1928 Se constitie Comisia Centrală de ping- câştigătoarea Cupei României.
pong a FSSR, cu sediul central la Oradea. În acest • 1959 Oradea este gazda meciului de fotbal
an se oranizează şi primul CN de ping-pong. România – China (scor 2-1), meci organizat cu
175
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC ŞI
DE PERFORMANŢĂ DIN PERIOADA 1993-2009
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără
Fed. sp. Total certif.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profe- pers.
Total naț. de id.sp.
public privat acţiuni r.s. siniste juridică
2002 12 41 53 2 2 64 121
2003 13 55 68 2 1 50 121
2004 13 60 1 74 4 1 60 139
2005 13 68 1 82 7 1 60 150
2006 13 72 1 86 10 1 93 190
2007 13 78 1 92 10 1 101 204
2008 13 87 1 101 10 1 121 232
2009 14 100 1 115 11 1 131 257
176
Județul Bihor
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr. Instruc- Nr. Nr. Nr.
Anul Nr. arbitri
afiliate legit. antrenori tori MS MES AE
1993 235 7601 257 93 418
1994 235 7601 257 93 418
1995 230 7630 255 68 405
1996 170 6866 254 72 403
1997 173 6866 254 70 401
1998 171 5751 254 87 400
1999 158 5574 257 81 607
2000 227 6180 228 236 611
2001 124 4770 158 90 243 12 12 7
2002 118 4780 111 188 192 16 17 10
2003 126 4548 122 191 184 21 15 7
2004 147 4931 173 177 173 23 14 7
2005 105 2870 115 28 155 30 6 6
2006 111 3138 129 193 116 29 14 8
2007 118 3417 155 127 120 28 5 6
2008 175 5563 188 142 219 30 6 7
2009 199 5679 189 167 217 33 6 6
MASS MEDIA
1880-1904 Revista FAMILIA, în numeroase articole recomnadă practicarea gimnasticii în aer liber
1906 Publicaţiile A Jövö
1920 Sporthirlap
1921 Cotidianul Sportélet
1929 Biharoszág
1931 Sportvlág
1932 Sport
1934 Turista élet
1935 Sport-Ujsag
1937 Arena Sporturilor
1969 Calendarul sportiv
1977 Calendarul competiţiilor sportive republicane şi de masă
1991 Analele Universităţii din Oeadea – Educaţie Fizică şi Sport
177
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
178
Județul Bihor
179
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
180
Județul Bihor
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
Club Sportiv MINERUL ŞTEI S.A. 2004 fotbal
FEDERAŢII NAŢIONALE
Fed. Rom. de Karate Kyokushin I.K.O. 2, radea 200
181
AS "lor" Oradea 2001 AS "Unirea" Bratca 2004
AS "Alpha" Vadu-Crisului 2001 AS "Unirea" Osorhei 2004
AS "ARISE"Oradea 2001 AS "Unirea" Salard 2004
AS "AS Olcea" 2001 AS "Unirea" Valea lui Mihai 2004
AS "Atletico" Madaras 2001 AS "Victoria Girisul de Cris" 2004
AS "Avram Iancu" Oradea 2001 AS "Victoria" Avram-Iancu 2004
AS "Biharia Marmogranit" Vascau 2001 AS "Victoria" Ciumeghiu 2004
AS "Bihoreana" Marghita 2001 AS "Victoria" Tulca 2004
AS "Caliteris" Oradea 2001 AS "Viitorul" Petid 2004
AS "Cetatea" Biharia 2001 AS "Viitorul" Popeşti 2004
AS "Cordless Telecomunicatii" Oradea 2001 AS "Viitorul" Stei 2004
AS "Creştină Salem" Oradea 2001 AS "Vikas" Oradea 2005
AS "Crisana" Tinca 2001 AS "Vointa" Cetariu 2005
AS "Crisul Negru"Stei 2001 AS "Vointa" Chresig 2005
AS "Curatele 2002" Curatele 2001 AS "Vointa" Inand 2005
AS "Damore Tricoloru" Alparea Osorhei 2001 AS "Vulturul" Dobresti 2005
AS "Dinamo" Bihor Oradea 2001 AS "Weider-Com" Salonta 2005
AS "Dinamo" Oradea 2001 AS Avantul Mizies Drăgăneşti 2005
AS "Dodo" Santandrei 2001 AS BARCAUL Chslaz 2005
AS "Electrostar" Marghita 2001 AS CAMPANI 2006
AS "Glora" Bulz 2001 AS Centrul de Copii Fotbal "Juventus" Oradea 2006
AS "Gradinari" Oradea 2001 AS CETATEA Finis 2006
AS "Ganitul" Ncet 2001 AS CRISANA Tinca 2008 2006
AS "Handbal Club" Alesd 2001 AS Crisul Negru Sălişte 2006
AS "Infratirea" Uileacul de Bius 2001 Asociaţia Sportivă Nova Cordau 2007
AS "Inter" Alesd 2001 Asociaţia Sportivă Gloria Cabesti 2007
AS "Inter" Aştileu 2002 Asociaţia Sportivă FC Bioland 2007
AS "Inter" Nojorid 2002 Asociaţia Sportivă Steaua Oradea 2007
AS "Izvorul" Cociuba-Mar 2002 Asociaţia Sportivă Granitul 2007 Nucet 2007
AS "Junior 16" Oradea 2002 AS Vointa Ciumeghiu 2007
AS "Kinder Junior"Oradea 2002 Asiociaţia Sportivă VIITORUL Brusturi 2007
AS "Locadin" Ţeţchea 2002 AS Gloria Cabesti 2008
AS "Lotus-Felix"Sânmartin 2002 AS Granitul 2007 Nucet 2008
AS "LUCEAFARUL" Bihor Oradea 2002 AS Grup Scolar Suncuius 2008
AS "Manfred Euro" Alesd 2002 AS Iter Borod 2008
AS "Matros" Oradea 2002 AS MAGESTI 2008
AS "Max-ym" Oradea 2002 AS Nova Cordau Sânmartin 2008
AS "Minerul" Suncuius 2002 AS OLIMPIA Curtuieseni 2008
AS "Minerul" Vadu-Crisului 2002 AS Onisifor Ghibu Oradea 2008
AS "Minerul" Voivozi 2002 AS PRO CEFA 2008
AS "Negatif" Oradea 2002 AS Progresul Saniob Ciuhoi 2008
AS "Olimpia" Salonta 2002 AS RECOLTA Remetea 2008
AS "Otelul" Stei 2002 AS Şcolară "Club 11" Oradea 2008
AS "Partizanul" Sinicolaul Roman 2002 AS Şcolară "Eminescu" Oradea 2008
AS "Petrolul" Suplacul de Barcau 2002 AS Şcolară "Gaudeamus" Oradea 2008
182
Județul Bihor
FORURILE DE CONDUCERE
ALE EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
Zigre, Nicolae Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Oradea Mare, inclusiv Jud.Bihor 1921-1933
Manoilă, Camil Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Oradea, inclusiv Jud. Bihor 1934-1936
Roxin, Teodor, dr. Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Crişana, inclusiv Jud. Bihor 1936-1938
Tătaru Coriolan, prof. Reprezentantul UFSR pt. Ţinutul Someş (Crişuri) cu reşedinţă la Cluj 1939-1940
Gherman, Victor, medic Preşed. UFSR al Jud. Bihor 1939-1940
(nu există informaţii) 1940-1944
(nu există informaţii) 1944-1967
Câmpean, Dumitru Preşed. CJEFS Bihor 1968-1973
David, Teodor Preşed. CJEFS Bihor 1973-1975
Mera, Bujor Preşed. CJEFS Bihor 1975-1989
Şandor, Petru Directorul DJS şi DJST Bihor 1989-1990
Deac-Dragomireşti,Andrei Directorul DJST Bihor 1990-1992
Deac-Dragomireşti,Andrei Directorul OJST Bihor 1992-1993
Deac-Dragomireşti,Andrei Directorul DJST Bihor 1993-1997
Hălmăjan, Ioan Directorul DJST Bihor 1997-1998
Chipurici, Marius Directorul DJST Bihor 1998-2001
Deac-Draomireşti,Andrei Directorul DJST Bihor 2001-2003
Deac-Draomireşti,Andrei Directorul DJS Bihor 2003-2005
Bungău, Ionel Directorul DJS Bihor 2005-2008
Buhaş, Sorin Directorul DJS Bihor 2008-2010
Buhaş, Sorin Directorul DJST Bihor 2010-
183
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
POTENŢIALUL ORGANIZATORIC
AL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI
I. UNITĂŢI ŞCOLARE:
1. Primar - 1 unitate
2. Gimnazial - 110 unităţi
3. Licee, Colegii, Grupuri şcolare - 47 unităţi
4. Şcoala de Arte şi Meserii – 3 unităţi
5. Şcoli speciale – 5 unităţi
În aceste unităţi de învăţământ au fost cuprinşi un număr de 78.965 elevi din care:
- 25.311 învăţământul primar
- 26.030 învăţământ gimnazial
- 26.070 învăţământ liceal
- 1.554 învăţământul SAM
184
Județul Bihor
numar de 1000 elevi, cuprinsi in invatamantul liceal Iosif (1958-1963), Dumea Lucia (1958-1959),
si gimnazial. Torjoc Viviana (1959-1966), Dobranski Zoltan
Profesorii care au predat educatie fizică: Leho- (1962-1963), Chelniceanu Nicoleta (1963-1964),
czki Iosif (1919-1941), Cosma Eugen (1922-1923), Kertesz Ecaterina (1964-1965), Campeanu Dumitru
Pop Cornel (1928-1929), Varna Iustin (1929-1040), (1965-1999), Bologa Margareta ( 1966-1973, Lucaci
Nemeth Ludovic (1931-1941), Popescu Remus Gheorghe (1967-1968), Ardelean Florian (1968-
(1933-1934), Beczy Zoltan (1941-1943), Szucho- 1970), Junker Eugenia (1968-1986), Motoc Con-
vszky Bartol (1941-1944), Rethy Francisc (1942- stantin (1970-1999), Pirtea Martian (1981-1993),
1944), Maghiar Nicolae (1944-1947), Bologa Cornel Marcu Vasile (1983- 1990 ), Todea Firoanda (1986-
(1945-1949), Bolcas Mircea (1947-1985), Stanoiu 1987), Udrescu Doina (1986-1987), Goina Marian
Romeo (1951-1952), (1954-1962), Matei Francisc (1990-prez.), Panzaru Catrinel (1991-2001), Papa-
(1953-1954), Varna Iustin (1954-1959), Tarabuta giannis Liana (1995-prez.), Zbanca Alexandra
Maria (1955-1957), Trifu Teodor (1955-1957), Buda (2008-2009), Palfi Rodica 2007- prez.).
185
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
confesională, mijloc puternic de apărare a naţiona- i s-a mai adăugat şi o secţie maghiară pentru pregă-
lităţii împotriva practicilor de asimilare aplicate de tirea învăţătoarele, învăţătorilor şi educatoarelor în
monarhia austriacă sau ulterior dualistă. În octom- limba maghiară. În 1990, devine Şcoala Normală
brie 1848, preparandia reorganizată ţinea examene din Oradea, pentru ca din 1999 să revină la titulatura
de admitere şi absolvire pentru învăţători şi subîn- de Liceul Pedagogic „Iosif Vulcan“, iar din
văţători care primeau diplomă (testimoniu), care le 01.09.2009 a devenit Colegiul Naţional,,Iosif Vul-
dădea dreptul să lucreze în şcoli. La 1 octombrie can.”
1858 se deschide preparandia de învăţătoare de la Profesorii care au predat educatie fizică: Bologa
mănăstirea Ursulinelor, Olosig, Oradea care presu- Margareta (1960 -1964), Stănoiu Romeo (1962 –
pune închiderea preparandiei maghiare anterioare. 1976), Sabău Mihai (1964-2004), Calameţ Marieta
Anul 1920 găseşte Oradea cu două instituţii de (1972 – 1989), Cucu Bujor (1976 – 1986), Boeriu
profil pedagogic, anume Şcoala Normală de Băieţi Călin (1988 – prezent), Udrescu Doina (1990 –
„Iosif Vulcan“ şi Şcoala Normală de Fete „Doamna 2006), Pulbere Leonid (1990 – prezent), Miheş
Stanca“. Aceste două unităţi au fuzionat după Diana (2002 – prezent), Urs Cătălin (2007 – pre-
Reforma Învăţământului din 1848, devenind Liceul zent).
Pedagogic „Iosif Vulcan“, în cadrul căruia în 1975
Cadre didactice care şi-au desfăşurat activitatea în cadrul Şcolii Sportive de Elevi, respectiv Clubul
Sportiv Şcolar Nr.1 Oradea şi a Liceului cu Program Sportiv „Bihorul” Oradea:
Atletism:
Kiss Irma (1958 – 1973), Kiss Ladislau (1958 Ştefan (1969 1971), Finta Ştefan ( 1970 – 1988),
– 1978), Zilahi Maria (1958-1963) Zabojszki Florica Mitilecis Manole (1970 – 1974), Gramantik Vasile
(1958 – 1968), Zabojszki Ştefan (1958 – 1964), (1972 – 1976), Bulzan Felicia ( 1973 – 2010), Koos
Papp Gaspar ( 1964 – 1968; 1976-1978), Baban Andrei (1974 – 1976), Nedelcu Alexandru (1976 –
Francisc (1968 – 1974), Bartovics Ildiko (1968 – 1986), Popa Vasile (1974 – 1976), Preda Virgil (
1969), Luchin Gheorghe (1969 – 1986), Szvercsak 1978 – prezent), David Liviu (1979 – prezent),
186
Județul Bihor
Antal Karol (1979 – 1981), Beny Ladislau (1985- Cosma Leon ( 1992 – 1994), Nemeş Agneta (1992-
prezent), Korodi Iboia (1987 – prezent), Pânzaru 2003), Kadar Eva (1995- 2003), Cozac Florina
Mihai (1987 – 1994), Preda Maria (1989 – prezent), (2004- prezent), Olah Robert (2010 – prezent).
Gimnastică sportivă:
Junker Edmond (1960- 1968;1983-1988), Rethi 1977), Pop Liviu (1976 -1995), Kerezsi Viorica
Francisc ( 1960 – 1965), Pantiş Elisabeta (1964 – (1976-1983), Bandici Cornel (1976-1994), Oros
1968), Ban Emeric (1966 – 1980), Cucu Bujor Elisabeta( 1978 - 1997), Poruţiu Octavian (1980-
(1966-1970), Lajcsak Viorica (1966 -1972), Bodiş 1981), Kiss Agneta (1980-1981), Balint Cristian
Francisc (1968- 1975), Lămureanu Partenie (1970 (1983-1988), Băcioiu Nicolae (1988 -1996), Teo-
– 1983), Jakab Liviu (1973-1980), Hora Ioan dorescu Dumitru (1992-1995), Papagianis Liana
(1973-1974), Ban Agneta(1974- 1980), Balog (1992-1995), Zaro Călin (1994-1995), Rus Luminiţa
Ladislau (1974-1999), Teodorescu Gabriela (1976- (1994-1999).
Gimnastică ritmică:
Popescu Carmina (1977 – prezent), Kerezsi Rus Luminiţa (2000-2004), Lădescu Cristina (2005-
Viorica (1983-1987), Văţean Teodora (1989-2003), 2007), Şomcutean Alexandra (2007-prezent).
Judo:
Velici Florian (1971-1986), Chirilă Alexandru Deverdics Francisc (1993-1995), Burlău Gabriel
(1976-1983), Aruş Emeric(1976-1979), Sărac Radu (1993-1995), Morar Emil (1998-prezent), Bugle
(1979-1981), Pârv Constantin (1983-1989), Pleş Cristian (2004-2009), Fleisz Aurelian (2009-pre-
Francisc (1983-1986), Lămureanu Partenie (1983- zent), Ianc Olimpia (2009-prezent).
1989;1993-1995), Vizer Marius (1983-1986),
Scrimă:
Gyulafalvi Gheorghe(1958 -1984), Banyai Mura (1981-1984), Mateşan Ana (1981-1984), Şpan
Tiberiu (1973-1981), Sturz Ana (1975-1984), Veştea Dragoş (2003-prezent).
Lupte:
Benea Mihai (1973-1993), Gheorghe Constantin rian (1980-prezent), Caraba Mircea (1981-1982), Soane
(1973-2005), Horgoş Aurel (1973-2008), Surlă Cornel Nicolae (1983-2002), Badea Ionel (1983-1989), Pop
(1977-1989), Perneş Florian (1977-1979), Micle Flo- Nelu (2003-prezent), Potre Bucur (2006 –prezent).
Baschet:
Blaga Emil (1958-1968), Velciov Toma (1958- 1992), Mahler Gunter (1987-1988), Papp Ileana (1987
1995), Constantinescu Traian (1960-1966), Lajcsak -2004), Cureş Gheorghe (1988-2001), Oprea Dragoş
Iosif (1966-1968), Ambruş Emil (1968-1989), David (1989-2008), Scheiner Valeria (1992-prezent), Cureş
(Mitilecis) Ildiko (1968- 1977), Pop Octavian (1970- Alin (2004 – prezent), Simina Vlad (2008 –prezent).
Volei:
Junker Eugenia (1959-1978), Bighian Alexan- Nora (1975-1978), Susan Gheorghe (1976-1983),
dru (1960- 1975), Mateiu Mihai (1960-1964; 1987- Dumitraş Marcel (1978-1983), Cartoafă (Zsigmond)
1995), Marton Levente (1964-1971), Popovici Mariana (1978-1983), Topciov Lucian (1978-1981),
Cornel (1967-1971), Arhip Dorel 1971-1986), Pap Săvianu Carmen (1978-1981), Dărăban Marcel
187
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
(1981-1982), Mărculescu Rozalia (1981 – prezent), Palfi Rodica (1993-2004), Chiş Tiberiu (1995-
Petruş Radu (1983-2004), Nistor Livia (1983-1986), 1996), Mărculescu Anca (2005- prezent), Plaştin
Margea Magdolna (1983-1986), Pascu Dana Valentin (2005-2007), Kovacs Zoltan (2008-pre-
(1987-prezent), Achimescu Rodian(1992-prezent), zent).
Handbal:
Kolumban Ştefan (1958-1968), Dorka Gunter stantin (1971-1978), Uivarăşan Ion (1978-1989),
(1966-1993), Hadade Sever (1960-1968), Kovacs Suta Gheorghe (1978-1987), Ghioro Viorica (1981-
Francisc (1966-1978), Sfârle Cornel (1967-1970), 1989), Chioibaş Nicolae (1987-1993), Pânzaru
Sandor Petru (1971-1976), Biro Francisc (1970 – Aurelia (1987-1989), Dacău Sabin (1989-1995).
1993), Haiduc Nicolae (1971-1989), Motoc Con-
Fotbal:
Szilagyi Gheorghe (1968-1973), Kocsis Tiha- Dan (1981 – prezent), Negrea Ionel (1991- prezent),
mer (1970 -1976), Stoia Petru (1971- prezent), Albu Mircea (1991-1994), Bologan Gheorghe
Kovacs Nicolae (1975- prezent), Jambor Ioan (1991-1994), Buhaş Sorin (1995- prezent), Puşcaş
(1976-prezent), Bulc Ioan (1981 – prezent), Lukacs Vasile (1994 –prezent; Stance Lucian (2004- pre-
Iosif (1981-1986), Szucs Arpad (1981-1982), Matei zent).
188
Județul Bihor
Bereş (Demeter), Ileana 1961 Oradea Sp. atletism, prof. efs, v. FRA
Berinde, Silvia 1955 Oradea sp. part. la CM
Bigdan, Constantin 1938 Valea lui M Sp. antr. judo, v. FRJ
Boc, Alexandru 1946 Vaşcău-BH Sp. fot. v. FRF
Bodola, Iuliu 1912-1992 Braşov Sp. fot. leg. şi la CAO, v. FRF
Bonca, Florin-Cosmin 1971 Şiml. Silv. Sp. polo, leg. Cişul Or. v. FRP
Bone, Tiberiu 1929-1983 Oradea Sp. antr. fotbal, leg. la CAO, v. FRF
Boroş Csaba 1968 Oradea Sp. atletism la CSŞ Or. AS Tricolorul Or. Rapid Buc;
Botez, Mihai 1922 Oradea Sp. gim. antr. judo, v. FRG
Bragău, Ovidiu Oradea Preşed. FR Judo 2001
Bungău, Ionel Director DTSJ Bihor, 2005-2008
Buhaş, Sorin Director DJS Bihor2008-2010 şi DJST 2010-
Câmpeanu, Dumitru Preşed. CJEFS Bihor 1968-1973
Câmpeanu, Mircea 1939 Sibiu Sp. antr. baschet, leg. şi la Dinamo Or. v. FRB
Cernău, Petre 1943 Husasău T. -BH Sp. antr. lupte, v. FRL
Chipurici, Mircea Director DTSJ Bihor 1998-2001
Chirilă, Alexandru 1953 Salonta Sp. kyokushin, v. FRKy
Sp. cond. karate, part. CE kyokushinkai, antr. fed. , preşed.
FR Karate Kyokushinkai, director tehnic (2002-2005) reprez.
Chirilă, Anca 1974 Oradea
de ţară în World Karate Organization (WKO), membru în
Biroul federal al WKO (din 2004)
Chirilă, Viviana 1988 Oradea Sp. kyokushin, v. FRKy
Cioc, Mihai Bihor Secretar general al FR Judo, 2001-2003
Ciupe, Alexandru 1972 Beiuş-BH Sp. judo, v. FRJ
Ciur, Claudiu-Petru 1980 Alba Iulia Sp. antr. canoe, v. FRK-C
Comşa, Iosif 1954 Oradea Vicepreşedinte FRSH
Constantinescu, Traian 1927 Bucureşti Sp. antr. baschet, leg. şi la Dinamo Oradea, v. FRB
Cosmoc, Robert 1931-1997 Craiova Sp. antr. fot. antr. şi la FC Bihor, v. FRF
Costraş, Dorin 1959 Oradea Sp. antr. polo, leg. la Crişul Oradea, v. FRP
Crişan, Carmen 1952 Oradea Sp. tenis de masă, v. FRTM
Cuc, Dumitru 1928 Calea Mare-BH Sp. antr. lupte, v. FRL
Dani, Gheorghe 1960 Oradea Sp. judo, v. FRJ
David, Mircea 1914-1993 Sinaia Sp. fot. leg. şi la CAO, v. FRF
David, Teodor 1973-1975 Preşed. CJEFS Bihor
1990-1997
Deac Dragomireşti, Andrei Director DSJ, DJST, OJST Bihor
2001-2005
Deiac, Cornelia 1988 Oradea Sp. atletism, loc. III la CM jun. II din 2005
Diaconescu, Radu 1951 Oradea Sp. antr. înot, v. FRNPM
Dibar (Gohn), Iudit 1945 Oradea Sp. tenis, v. FRT
Dragomit, Dumitru 1946 Bălceşti-VL. Sp. cond. fotbal, leg. şi la FC Bihor, v. FRF;
Dutka, Gheza 1939 Oradea Sp. arb. baschet, v. FRB
Encuţescu, P. Aurel 1924 Tr. Severin Decanul FEF Oradea, v. pers;
Fejer, Ivan 1955 Oradea Sp. polo, leg. la Crişul Oradea, v. FRP;
Fleisz, Aurelian-Ciprian 1981 Oradea Prof. efs, antr. judo la Liberty Oradea;
Gârjoabă, Ion 1943 Tg. Jiu Sp. auto, pilot v. FRA
Gârleanu, Dan 1954 Oradea Sp. volei, particip. la JO-1980, medalie de bronz;
189
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
190
Județul Bihor
Polint, Atila 1963 Oradea Sp. judo, leg. la TCI Oradea, v. FRJ;
Ponoran, Toma Alex. 1955 Lugoj Sp. antr. gim, absolv. FEF Oradea, v. FRG;
Popa, Elena 1976 Batar-BH Sp. canotaj, partr. la JO-2000;
Popescu, Marius 1935 Oradea Ziarist sp. , v. pers;
Preda, Maria-Magdalena 1955 Oradea Prof. efs, antr. atletismla LPS a promov. 8 sp. la lot.
Preda, Virgiliu 1952 Prahova Perof. efs, antr. atlet. la LPS şi CSŞ, preşed. AJA;
Predescu, Aurel 1929 Oradea Prof. efs, antr. federal, inspect. COR, v. pers;
Prelipceanu, Ramona 1958 Sp. sărituri în apă, part. la JO-1972 München;
Psihas, Olga 1961 Oradea Sp. popice, v. FRP
Răducanu, Emanoil 1929-1991 Bucureşti Sp. baschet, leg. şi la Dinamo Oradea, v. FRB;
Ronnay, Francisc 1900-1967 Arad Sp. antr. fot. leg. şi la CAO, v. FRF;
Rus, Claudiu 1949 Cluj. Napoca Sp. polo, leg. şi la Crişul Oradea, v. FRP;
Sătmăreanu, Lajos 1944 Salonta Sp. antr. fotbal, leg. şi la Crişana Oradea, v. FRF;
Serfözö, Gavril 1926 Oradea Sp, fotbal, part. la JO-1952;
Sidea, Vasile 1927-1996 Oradea Sp. arbitru de handbal, v. FRH;
Simion, Nela 1955 Sp. antr. schi alpin, v. FRSB
Solomie, Gh. Lucian 1969 Beiuş Sp. rugby, leg. şi la IAMT Oradea, v. FRR
Staicu, Gheorghe 1935 Bucureşti Sp. antr. fotbal, leg. şi la FC Bihor, v. FRF
Stănescu, Ioan 1939 Roman Antr. sp. arbitru de tir, leg şi la Crişul Oradea, v. FRT
Strok, Albert 1902 Oradea Sp. fotbal, part. la JO-1924 de la Paris
Strok, Ştefan 1901 Oradea Sp. fotbal, part. la JO-1924 de la Paris
Szekely, Alexandru 1959 Derna-BH Sp. popice, v. FRP
Şandor, Nistor 1974 Oradea Sp. gimnastică, part. la JO-1996 de la Atlanta;
Şandor, Petre 1937 Oradea Sp. antr. tir, v. FRT:
Şandor, Petru 1990-1990 Director DJS şi DJST Bihor
Şodângă, Pavel 1942 Moneasa-AR Ziarist, colab. la Crişana Oradea, v. pers;
Ştefănescu, Mircea 1936 Beliu-BH Sp. polo, v. FRP
Şuteu, Gheorhe 1933 Gepiş-BH Sp. antr. lupte, leg şi la Crişul Oradea, v. FRL
Tamaş (Raicu), Ana 1939-1992 Remetea-BH. Sp. canotaj, v. FRSN
Tarău, Titus 1946 Sacadat-BH Sp. baschet, prof. efs CSŞ Oradea, v. FRB
Tărău, Mihai 1958 Oradea Directorul DTSJ Argeş, 1999-2001
Tileagă, Octavian-Cornel 1950 Oradea Prof. efs, arb. înot, v. FRNPM
Tordai, Alexandru 1930 Oradea Preşed. CS Crişul Oradea, 1971-1990;
Toth, Monica-Erika 1970 Oradea Sp. prof. efs, atletism la CSŞ Or. şi Rapid Buc.
Tözser, Iosif 1911 Sp. lupte, particip. la JO-1936 de la Berlin
Tunyogi, Hajnalka 1877 Oradea Sp. Taekwondo
Urs, Iosif 1941 Gros-BH Conducător fotbal, v. FRF
Vaczi, Gheorghe Oradea Sp. fotbal, golgeterul CN de fotbal, 1951, 22 goluri
Membru în Comis. th. a FI de Karate Fudokan
Vancea, Pavel 1964 Oradea
(2004-2005, Antrenor federal – 1998-2004.
Viciu, Nicolae 1939 Tg. Mureş Sp. antr. baschet, v. FRB
Preşed. FI de Judo (1999-2005), preşed. Uniunii Europ. de Judo
Vizer, Ladislau 1958 Tinca-BH (2002-2006), Preşed. de onoare (2001-2005), Preşed. FR de
Judo (1997-2001)
Wallmen, Anca 1974 Oradea Wallmen, Anca
Zigre, Nicolae Preşed. Com. Reional FSSR Oradea Mare (1925-1933)
191
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SALA SPORTURILOR
Adresa: Str.Cazaban nr.3, Oradea
Anul inaugurării: 1979
Compoziţia bazei sportive: sală de jocuri sportive, gimnastică, tenis de câmp cu tribune de 2300 locuri,
cabinete medicale, saună, vestiare cu grup sanitar şi băi, centrală termică
proprie, tabelă electronică, staţie,amplificare.
Proprietar: MTS, în administrare şi folosinţă DTSJ
STADIONUL MUNICIPAL
Adresa: Str. Olimpiadei nr.1, Oradea
Anul inaugurării: 1930, 1988
Compoziţia bazei sportive: stadion de fotbal cu tribune cu 19500 de locuri, 2 terenuri de antrenament
şi anexe: vestiare, duşuri, saună etc
Proprietar: MTS, în administrare şi folosinţă DTSJ
192
Județul Bihor
LPS-CSŞ BIHORUL (1993), anterior: CSŞ. nr.1 (1962-1978); CSŞ BIHORUL (1978-1990);
LCEUL CU PROGRAM DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT (1990-1993)
Adresa: Str. Matei Basarab nr.4, Oradea
Anul inaugurării: 1962
Compoziţia bazei sportive: 7 terenuri, 3 săli. teren de fotbal gazonat, teren fotbal, sală de jocuri,
vestiare, duşuri, grupuri sanitare şi saună.
Proprietar: LPS Oradea
193
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Stadionul Mădăras
Stadionul Mădăras
194
Județul Bihor
195
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
196
JUDEŢUL
BISTRIȚA NĂSĂUD
197
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Szabo, Gabriela 2000 Atletism 5000 m aur
Szabo, Gabriela 1996 Atletism 1500 m argint
Cihărean, Traian 1992 Haltere categ. 52 kg. total bronz
Szabo, Gabriela 2000 Atletism 1500 m bronz
Cioncan, Maria 2004 Atletism 1500 m bronz
198
Județul Bistrița Năsăud
199
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
200
Județul Bistrița Năsăud
201
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1887 În perioada 114 august, în clădirea Şcolii • 1920-1930 în curtea liceului german din
Aricole din Bistriţa are loc un curs de îndemânare Bistriţa este un teren plat pe care sau desfăşurat
şi gimnastică. producţiunile sportive” ale elevilor.
• 1887 Profesorul de înot I. Krugerîn în publi- • 1920 La începutul deceniului al 3-lea la Bis-
caţia Bistritzer Wochenschrift, dă 10 sfaturi pentru triţa existau cinci terenuri de tenis de câmp,
cei ce practică înotul. • 1921 Ia fiinţă la Bistriţa „Clubul Meseriaşilor
• 1898 La Bistriţa a avut loc un con curs de Români” – CMR.
gimnastică cu alergări de viteză, aruncarea pietrei, • 1921 În acest an s-a născut în com. Nimigea
săritura în lungime şi gimnastică la aparate. – Bistriţa Năsăud Ion Moina
• 1900 Sa participat la campionatele de tir ale • 1921 La liceul Alexandru Odobescu din Bis-
Germaniei la Dresda. triţa, directorul Emil Domide introduce, alături de
• 1901 Are loc inaugurarea drapelului Asociaţiei educaţia fizică tradiţională şi practicarea unor ramuri
gimnaştilor din Bistriţa, urmat de un program dat de sportive printre care fotbalul, tenisul şi schiul.
gimnaste şi gimnaşti • 1922 ia fiinţă Clubul sportiv Gloria Bistriţa,
• 1900 La gimnaziul fundaţional din Năsăud s-a club teritorial, cu secţii de atletism, fotbal, tenis şi
amenajat partea de est a grădinii cu „un teren de joc patinaj.
gimnastic” şi de gimnastică de vară. • 1925 La Năsăud în cadrul Şcolii Normale ia
• 1903 Concurs de gimnastică între Bistriţa şi fiinţă Societatea elevilor Spre ideal cu trei secţii,
Reghin. printre care şi secţia sportivă, condusă de către un
• 1905 S-a terminat platforma de gimnastică, elev din clasele mari.
acoperită cu nisip şi dotată cu aparate pentru sezonul • 1929 Se desfăşoară Adunarea generală a CS
de vară. Gloria Bistriţa cu care ocazie col.I.Bodescu, coman-
• 1907 Pista cicliştilor este amenajată pentru tenis. dantul B2 VM, este ales preşedinte de onoare al
• 1908 Are loc Reuniunea de citire şi gimnastică acesui club.
din Bistriţa • 1929 Se desfăşoară o serbare sportivă la care
• 1909 În curtea liceului năsăudean se amena- au participat în afară de trupele din garnizoana
jează un teren de fotbal. Bistriţa, Liceul Al.Odobescu şi CS Gloria.
• 1912 Profesorul Leonida Pop, de loc de pe • 1930 S-a ridicat arena sportivă a oraşului
valea Ilvelor, îşi ia diploma de profesor de educa- Bistriţa.
ţie fizică, la Budapeste, fiind primul profesor • 1930 Ia fiinţă asociaţia Stăruinţa în cadrul
român calificat pentru cursul superior şi la 20 de Corporaţiei meseriaşilor, cu secţie de fotbal.
ani 1913, îşi începe cariera de profesor. A fost unul • 1930 Curs de schi la Rodna, cursul anual al
dintre profesorii care au răspuns chemării condu- Vânătorilor de Munte din Bistriţa
cerii liceului, după cel de al doilea război mondial, • 1930 De ziua Eroilor, 29 mai, cu ocazia inau-
pentru a sprijinii învăţământul năsăudean. gurării stadionului din Grădina Publică au fost
• 1914 Oraşul Bistriţa a întâlnit într-o reuniune organizate jocuri sportive, exerciţii libere, atletică
de prestigiu, Clubul Atletic din Cluj. uşoară, jocuri gimnastice.
• 1920 ia fiinţă la Bistriţa Clubul meseriaşilor • 1933 ia fiinţă asociaţia Ceramica , în cadrul
români cu secţii de fotbal. fabricii de ceramică, cu secţie de fotbal, condusă de
• 1920 ia fiinţă la Bistriţa Barcohba, un club ing. Bis.
pentru comunitatea evreiască, cu secţii fotbal. • 1935 s-a electrificat arena din Bistriţa. Prima
• 1920 ia fiinţă la Bistriţa, Grănicerul în cadrul de acest fel din Transilvania. A fost şi radioficată,
garnizoanei cu secţii de fotbal şi atletism. pe ea sau transmis câteva întâlnii de fotbal.
• 1920 sa improvizat primul stadion la Bistriţa, • 1937 ia fiinţă Clubul sportiv Bistriţa, cu secţii
pe fostul aeroport militar. de fotbal, popice şi turism.
202
Județul Bistrița Năsăud
• 1938-1939 la Bistriţa a fost sediul Ligii de • 1949 a avut loc prima tabără de pregătire a
nord la handbal, conducătorul ei fiind Cornel lotului naţional de fotbal juniori, organizată de
Mureşan. federaţie la Bistriţa.
• 1940 a luat fiinţă Asociaţia Sportivă • 1950. Ia fiinţă Asociaţia sportivă Progresul
Maghiară (Besztercei Magyar Sport Egyesulet), Năsăud
condusă de marele atlet Gheorghe Csegezi, cu secţii • 1956 primele tabere de pregătire a lotului
de fotbal, tenis, gimnastică, tenis de masă, atletism, naţional de gimnastică la Bistriţa.
popice, tir şi sporturi de iarnă. • 1957 ia fiinţă Şcoala sportivă de elevi pe
• 1945 ia fiinţă asociaţia sportivă Unirea a lângă Şcoala medie mixtă Bistriţa azi Colegiul
meseriaşilor din Bistriţa cu secţie de fotbal şi schi. Naţional Liviu Rebreanu, cu secţii de atletism,
• 1945 – ia fiinţă AS Armata Bistriţa (activează gimnastică şi handbal.
până în 1953); • 1958 – AS Progresul revine la prima denumire
• 1945 – 28 aprilie – ia fiinţă Clubul Sportiv a clubului Clubul Sportiv Gloria Bistriţa;
Sindical Bistriţa; • 1960 primele tabere de pregătire a lotului
• 1948 – 1950 – ia fiinţă la Bistriţa Asociaţia naţional de handbal, la Bistriţa, sub conducerea lui
sportivă Muncitorul, AS Electrica, AS Locomotiva, Popescu Colibaş.
CFR, AS Progresul, FlacăraUAER, Victoria UTM, • 1969 ia fiinţă la Năsăud Şcoala sportivă de
AS Constructorul, AS Voinţa; elevi pe lângă Liceul George Coşbuc.
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără
Fed. Total Cer tif.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profesi- pers.
Total sp. naț. de id. sp.
public privat acţiuni r.s. niste juridică
2002 3 23 26 7 34 67
2003 3 26 29 7 39 75
2004 3 28 31 8 47 86
2005 3 29 32 9 47 88
2006 3 29 32 9 51 92
2007 3 35 38 9 67 114
2008 3 38 41 9 81 131
2009 3 49 52 9 93 154
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. spor tivi Nr. antre Nr. instruc-
Anul Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES Nr. AE
afiliate legit. nori tori
1993 148 3983 189 54 200
1994 148 3983 189 54 200
1995 140 3802 187 33 250
1996 113 3136 187 32 226
1997 115 3136 187 31 223
203
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
204
Județul Bistrița Năsăud
205
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
MASS MEDIA
A. ZIARE ŞI REVISTE:
18821914 BISTRITZER WOCHENSCHRIFT privat, proprietar Linca Adrian şi Vasile Bancea.
18281944 ziarul SĂPTĂMÂNA Ziarele AVÂNTUL”, „ECOUL”;
Ziarele ”AVÂNTUL”, „ECOUL” care îşi aveau 1989 – „Răsunetul” – cotidian;
orientată activitatea spre problemele politice nu pre 1990 – Ziarul „Viaţa” – săptămânal;
au onorat prezenţa educaţiei fizice şi sportului în 1994 – Ziarul „Pasajul” – bilunar;
paginile lor. 1996 – „Mesagerul” – cotidian;
1923 apare: Iahrbuch des Bistritzer Turnvereins 2001 – „Amfiteatru” – lunar;
(Societate înfiinţată în anul 1885). Este publicat un 2003 – „Atac de Bistriţa” – săptămânal;
raport al conducerii societăţii pe perioada de activi- 2004 – „Sportul bistriţean” – săptămânal;
tate 19211922, pe ramuri de sport (atletism, fotbal, 2005 – „Actualitatea de BistriţaNăsăud” – săp-
gimnastică ş.a.), situaţia financiară, numele mem- tămânal;
brilor pe eni, informaţii diverse, inclusiv reclame. din 1999 – emisiuni la posturile de televiziuni
Calendarul sportiv pe anul 1974 apărute la Bistriţa: Ardsat Bistriţa – azi ASTV
Cotidianul RĂSUNETUL, din 1989 şi Bistriţa, TV Bistriţa (2006), Focus (2007) ;
MESAGERUL, din 1997, reuşesc să prezite începând cu 1995 – emisiuni la posturile de
evenimente de pe terenurile şi sălile de sport, realiză- radio apărute în judeţ: Radio Transilvania, Radio 21,
rile sportului românesc şi local pe plan intern şi extern. Radio Bistriţa, Radio Popular (toate la Bistriţa),
2003 SPORTUL DE BISTRIŢA, săptămânal Radio Balada (Năsăud şi Sîngeorz Băi).
B. CARTEA SPORTIVĂ
1. George Coşbuc: Traduce „Eneida” lui Vergi- laţii sportive confecţionate de către elevi”, Editura
lius şi Odiseea lui Homer, cu multe capitole cu Centrului de cercetări sportive a prof. Bucur Con-
caracter sportiv, ceea ce înseamnă că poetul a stantin din Mannheim, Germania, 1990.
cunoscut fenomenul sportiv. 8. Dumitru Popiţan: „Exerciţii, jocuri, ştafete şi
2.Liviu Rebreanu: a fost un adevărat cronicar parcursuri aplicative pentru şcolari, rămasă în
sportiv, colaborând la „Gazeta sporturilor” şi la manuscris. 1988.
„Buletinul sportiv” al „Asociaţiei sportive a funcţi- 9. Dumitru Popiţan, Constantin Sănduţă: Cava-
onarilor din Bucureşti. lerii sportului, Editura „Dacia” Cluj 2001.
3. Vasile Bichigean „Plutăritul pe Someş”, în 10. Dumitru Popiţan: „Educaţia fizică şi sportul
revista „Arhiva Someşană”. în filatelia românească” Editura „Didactica Nova”
4. Vasile Bichigean. „Educaţia fizică la greci” Bistriţa 2007.
5. Sandu Manoliu: „Icoana unei şcoli dintr-un 11. Vasile Jimborean: „AJF15 ani de fotbal
colţ de ţară românesc”(1929) în care găsim referiri judeţean” vol I. Editura „Răsunetul” Bistriţa 2007.
la educaţia fizică şcolară 12. Vasile Jimborean: „AJF15 ani de fotbal
6. Dumitru Popiţan: „Atletismul, gimnastica şi judeţean” vol II. Editura „Răsunetul” Bistriţa 2007.
jocurile în şcoală” editura SportTurism 1975 13. Vasile Jimborean: Şi ei au făcut sport. Vol I
7. Dumitru Popiţan: Materiale, obiecte şi insta- Editura Promedia Bistriţa 2006.
206
Județul Bistrița Năsăud
14. Vasile Jimborean: Şi ei au făcut sport. Vol. 16. – Vasile Jimborean, Gheorghe Bozga – “Un
II Editura Barna`s Bistriţa 2007. destin cu două feţe” – Editura Barna`s 2008.
15. Mariana Pop, Tiberiu Irimia – “Maria Cioncan 17. Vasile Jimborean: Şi ei au făcut sport. Vol.
– start spre infinit”, Editura Karma, Bistriţa 2007. III Editura Barna`s Bistriţa 2008.
4. CS BARCOHBA, Bistriţa;
Anul înfiinţării: 1920
Secţii: fotbal
Criterii de organizare: Comunitatea evreilor
5. CS GRĂNICERUL, Bistriţa;
Anul înfiinţării: 1920
Secţii: fotbal, atletism
Criterii de organizare: Garnizoana militară
6. CS GLORIA, Bistriţa;
Anul înfiinţării: 1922
Secţii: fotbal, atletism, tenis,, patinaj
Criterii de organizare: teritorial
7. CS STĂRUINŢA, Bistriţa;
Anul înfiinţării: 1930
Secţii: fotbal
Criterii de organizare: Corporaţia meseriaşilor
207
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
8. CS CERAMICA, Bistriţa;
Anul înfiinţării: 1933
Secţii: fotbal
Criterii de organizare: Fabrica de ceramică
208
Județul Bistrița Năsăud
209
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
210
Județul Bistrița Năsăud
211
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
212
Județul Bistrița Năsăud
STRUCTURI SPORTIVE
213
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ SPORTUL PT.TOŢI Bistriţa Năsăud 2001 AJ de HALTERE Bistriţa Năsăud 2003
AJ de ARTE MARŢIALE Bistriţa Năsăud 2002 AJ de HANDBAL Bistriţa Năsăud 2005
AJ de ATLETISM Bistriţa Năsăud 2002 AJ de SCHI BIATLON Bistriţa – Năsăud 2003
AJ de FOTBAL Bistriţa Năsăud 2001 AJ de TENIS DE MASĂ Bistriţa Năsăud 2002
AJ de GIMNASTICĂ Bistriţa Năsăud 2004
214
Județul Bistrița Năsăud
215
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
1. Primar: 137
1. Gimnazial: 108
2. Profesional: 14
3. Liceal: 10 licee
15 grupuri şcolare
În anul şcolar 2007/2008 în aceste unităţi erau cuprinşi 57.059 elevi.
NR.
DENUMIRE LOCALITATEA
CRT.
1 INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN BN BISTRIŢA
2 CASA CORPULUI DIDACTIC A JUDEŢULUI BN BISTRIŢA
3 COLEGIUL NAŢIONAL „LIVIU REBREANU” BISTRIŢA
4 COLEGIUL NAŢIONAL „ANDREI MUREŞANU” BISTRIŢA
5 LICEUL DE ARTE PLASTICE „CORNELIU BABA” BISTRIŢA
6 LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BISTRIŢA
7 LICEUL DE MUZICĂ BISTRIŢA
8 COLEGIUL TEHNIC „INFOEL” BISTRIŢA
9 GRUP ŞCOLAR „GRIGORE MOISIL” BISTRIŢA
10 GRUP ŞCOLAR FORESTIER BISTRIŢA
11 GRUP ŞCOLAR AGRICOL BISTRIŢA
12 GRUP ŞCOLAR SANITAR BISTRIŢA
13 ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII BISTRIŢA
14 ŞCOALA GENERALĂ NR.1 BISTRIŢA
15 ŞCOALA GENERALĂ NR.2 BISTRIŢA
16 ŞCOALA GENERALĂ „AVRAM IANCU” BISTRIŢA
17 ŞCOALA GENERALĂ NR.4 BISTRIŢA
18 ŞCOALA GENERALĂ „LUCIAN BLAGA” BISTRIŢA
19 ŞCOALA GENERALĂ „ŞTEFAN CEL MARE” BISTRIŢA
20 ŞCOALA GENERALĂ UNIREA BISTRIŢA, CARTIER UNIREA
21 ŞCOALA GENERALĂ VIIŞOARA BISTRIŢA, CARTIER VIIŞOARA
22 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.15 BISTRIŢA
23 GRĂDINIŢA CU PROGRAM„DUMBRAVA MINUNATĂ” BISTRIŢA
24 GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.12 BISTRIŢA
25 GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.16 BISTRIŢA
216
Județul Bistrița Năsăud
217
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
218
Județul Bistrița Năsăud
FORURILE DE CONDUCERE
ALE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTULUI DIN JUDEŢUL
BISTRIŢA-NĂSĂUD
Tătaru, Coriolan Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Cluj, inclusiv Jud. Bistriţa-Năsăud 1923-1933
Dragomir, Silviu Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Cluj, inclusiv Jud. Bistriţa-Năsăud 1933-1934
Tătaru, Coriolan Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Cluj, inclusiv Jud. Bistriţa-Năsăud 1934-1938
Tătaru, Coriolan Reprezentantul FSSR pt. Ţinutul Cluj, inclusiv Jud. Bistriţa-Năsăud 1939-1940
Mureşan, Cornel, dr.avt Preşed. Com. UFSR al judeţului Năsăud (nu există informaţii) 1940-1945
Sturza, Ioan Preşed. Comis.OSP Regiunea Cluj, inclusiv Jud.Năsăud 1946-1949
Crişan, Nicolae Preşed. CCFS Regiunea Cluj, inclusiv Jud.Năsăud 1949-1957
Cucu, Constantin Preşed. CCFS Jud. Năsăud 1949-1957
Băloiu, Gheorghe
Martin, Mihai Preşed. Consililui UCFS Jud. Năsăud 1957-1967
Gălăţeanu, Valentin
Ionaşcu, Gheorghe
Băloiu, Gheorghe Preşed. CJEFS Bistriţa-Năsăud 1967-1982
Sănduţă, Constantin Preşed. CJEFS Bistriţa-Năsăud 1982-1989
Constantin, Florian Directorul DJS Bistriţa-Năsăud 1990-1990
Constantin, Florian Directorul DJST Bistriţa-Năsăud 1990-1992
Constantin, Florian Directorul OJST Bistriţa-Năsăud 1992-1993
Constantin, Florian Directorul DJST Bistriţa-Năsăud 1993-2003
Constantin, Florian Directorul DJS Bistriţa-Năsăud 2002-2009
Zanca, Raoul-Ştefan Directorul DJS Bistriţa-Năsăud 2009-2010
Zanca, Raoul-Ştefan Directorul DJST Bistriţa-Năsăud 2010
219
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
220
Județul Bistrița Năsăud
221
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• Martin, Răzvan (1991), n. în ClujNapoca, sp. • Oprea, Teodor, Prof. efs, director de şcoală,
haltere, part. la JO2008 de la Beijing, loc. 19 inspector de specialitate.
• Melinte (Beşliu), Doina (1956), n. în Hudeş- • Pădureanu, Jean (1936), n. în BăileştiDJ. Sp.
tiBT. Sp. prof. efs atletism, leg. şi la Bistriţa, v. pers. cond. fotbal, preşed. FC Gloria, v. FRF
• Mihăilescu, Mircea (1922), n. în Bistriţa, Sp. • Palko, Ioan (1947), n. în com. Şieu j. Bistriţa
antr. ciclism, v. FRC Năsăud, sp. antr. handbal. A jucat la Univ. ClujNa-
• Mihali, Dragoş, Antrenor emerit la atletism poca şi Minaur BM, Golgeterul ediţiei 19751976 a
• Moisil, Iuliu (1859), n. în Năsăud . Absolvă CN. De 22 de ori a fost prezent în lolul naţ. Din
politehnica la Viena şi se stabileşte ca prif. la 1979 a antrenat în Baia Mare, Oradea şi Bistriţa
Slatina, apoi la Rg. Jiu. A susţinut predarea ef în şc. echipele AS Metalul (1983) şi HCMCSM Bistriţa
Introduce oina în şc. iar în 1897 face o demonstraţie (20052006) pe care le promovează în div. . A. Din
în faţa lui Spiru Haret. A tratat problema rolul dască 2008 este la HCM Minaur Baia Mare.
lilor în afirmarea ef în şcolile româneşti. A lăsat • Pântea (Ciobănica), Maria (1967), n. în
informaţii privind oranizarea AS şcolare. Reghin, sp. atletismsemifond: 11 titluri naţ. , 3 titluri
• Moldovan, Ion (1945), n. Bistriţa. Ministru TS la JB, locul I la CE de jun.
– sept. 1991 – oct. 1992, v. pers. • Paşcu, Leon. Prof. efs, antr. handbal, inspector
• Moldovan, Viorel Dinu (1972), n. în Bistriţa, în cadrul CCFS raion Bistriţa
sp. fotbal, are în palmares 115 prezenţeîn echipele • Paşcu, Sorin. Prof. efs, prof. univ. decan al
naţ. v. FRF FEF Cluj
• Moruţan, Dorin, Prof. efs, antr. atletism, cn • Păştean, Patriciu (1950), n. în Bistriţa, sp.
suliţă jun. , camp. balc. la juniori, locul al IIlea la volei. prof. efs. A jucat în div. A. Ca antr. a preg. şi
CE şcolare. promovat în div. A echipa AS Electrotehnca Bistriţa.
• Motogna (Beşe), Valeria (1979), n. în com. Prof. antr. la LPS Bistriţa.
Crainimăţ j. Bistriţa Năsăud, sp. handbal, v. FRH • Petri, Vasile. (1833), n. în Mocod, Absolvă
• Munteanu, Mărioara (1978), n. în Brăila, sp. cursurile preparandiale de la Praga. A fost profesor şi
haltere, v. FRH apoi director la Preparandiala năsăudeană. Înfiinţează
• Mureşan, Cornel, Medic, promotor al sp. revistele: Magazinu Pedagogicum, Şcoala practica şi
bistriţean, cond. Ligii de handbal cu sediul la Bis- Şcoala Română în care a publicat articole în favoarea
triţa. A sprijinit amenajarea unei baze sp. a oraşului, gimnasticii şcolare, printre care: Gimnastica în şcoala
electrificândo şi radioficândo. Preşed. Com. UFSR poporală, Importanţa gimnasticii în şcoala poporală,
al Judeţului Năsăud 1939-1940; Istoria gimnasticii la diferite popoare şi multe altele
• Nagy, Carol, Prof. efs, director de şcoală. • Pintea, Mihai Mircea (1934), n. în Bistriţa. Sp.
Membru în Asociaţia judeţeană de fotbal. antr. handbal, v. FRH
• Neagoş, Dumitru, Prof. efs, antr. de volei, • Pleş, Gheorghe, Promotor al fotbalului năsă-
preşed. Comisiei raionale şi judeţene de volei timp udean, susţinător al echipei locale
de peste 20 de ani. • Pop, Augustin. Prof. efs, antr. de gimnastică
Negulescu, Anda-Miruna (1974), n. în Bistriţa, cu sportivi promovaţi pentru loturile naţionale,
sp. aikido, v. FR Aikido; arbitru internaţional, directorul LPS Bistriţa. Antre-
• Negulescu, Radu (1941), n. în Bistriţa. Sp. nor coordonator al Centrului ol. de preg. a jun. la
tenis de masă, v. FRTM gim. artistică (m) de la Bistriţa.
• Odorhean, Dan (1962), n. în Bistriţa, sp. • Pop, Dumitru (1966), n. în Bistriţa. Antr.
gimnastică, campion balcanic, camp. mond. uni- atletism, v. FRA
versitar. La vârsta de 23 de ani, în anul 1985, • Pop, Liviu, Antrenor de gimnastică
câştigă Cupa României şi se retrage din activitatea • Popiţan, Dumitru, Profţefs, Directorul ŞSE,
sportivă responsabil al cercului pedagogic şi a comisiei
222
Județul Bistrița Năsăud
metodice a profesorilor de educaţie fizică, autor de fost printre primii din judeţ care a introdus educaţia
carte sportivă şi de lucrări de specialitate prezentate fizică în şcoală. Prezintă cu elevii ansamblu de
la sesiuni de comunicări la nivelul judeţului şi a gimnastică în cadrul serbărilor şcolare. .
ţării, metodist voluntar al Inspectoratului Şcolar. • Senocico, Mihaela (1981), n. în Bistriţa, sp.
• Poschner, Gotfried, Maestru de gimnastică, a handbal, prima leg. la LPS Bistriţa. Are 58 de jocuri
activat la Bistriţa din 1881, fiind motorul moderni- la naţională înscriind84 de goluri (2006), A făcut
zării gimnasticii bistriţene. Şia adus un aport deose- parte din echipa României loc. I la CE de tin.
bit la construcţia sălii de gimnastică din Bistriţa (2000), locul I la CMU (2002), A marcat cele mai
(1886). A făcut parte din comisia care a alcătuit multe goluri pentru echipa României la CM din
statutele Reuniunii de gimnastică susţinând introdu- 2003, part. la JO2008 de la Beijing.
cerea în activitatea acesteia şi a altor ramuri sportive. • Sigarteu, Floarea, Antrenor de gimnastică
• Purdea, Mihaela (1982), n. în Bistriţa, sp. ritmică cu rezultate deosebite în promovarea de sp.
schibiatlon, v. FRSB la loturile naţionale.
• Rebreanu, Liviu (1885-1944), n. în Târlişiua, • Şimon, Teodor (1869), n. în Ragla. Face
scriitor, v. pers; Facultatea de Arte Frumoase din Budapesta. În 1893
• Rührig, Matei (1942), n. în Tirpiu, sp. antr. obţine diploma de profesor de educaţie fizică pentru
baschetm v. FRB; cursul inferior şi predă educaţia fizică la liceul
• Rus, Maria (1983), n. în Sângeorz Băi, sp. năsăudean. A fost primul profesor român de educa-
atletism400 m plat şi gard. , loc. III la CM de sală ţie fizică din judeţ.
cu ştafeta 4x400 m, loc VI la JO 2008 de la Beijing • Socină, Aurora, Prof. efs, inspectoare de
cu ştafeta 4x400 m, loc. III la CM de tineret la 400 specialitate
m. gard. • Someşan, Paul, antrenor de volei
• Sabău, Ioan Ovidiu, n. 1968 în Câmpia Tur- • Ştefănescu, Horea, prof. efs, director mulţi ani
ziiCJ. Sp. antr. fotbal, leg. şi la FC Gloria, v. FRF la CS Şcolar din Bistriţa, cadru universitar.
• Salvan, Octavian (1892), După 1918 se retrage • Ştefănescu, Leonida, prof. efs, director al
din armată şi predă ef în şcolile din Sibiu, Caranse- LPS, Inspector de specialitate, Inspector şcolar
beş, Orşova, Năsăud (1927) şi Bistriţa. Organizează adjunct, Inspector şcolar general, director al Casei
o serie de excursii, întreceri sportive, ansambluri de Pionierilor Bistriţa, antrenor de handbal cu rezultate
gimnastică, cum au fost cele de la Bucureşti şi Blaj. pe plan naţional.
Din 1930 revine la Bistriţa la Liceul Alexandru • Şteff, Dumitru, Profesor de educaţie fizică. A
Odobescu, unde continuă aceleaşi activităţi condus mulţi ani activitatea comisiei raionale şi
• Sănduţă, Constantin, Preşed. CJEFS Bistri- judeţene de schi, cu contribuţii în amenajarea pârti-
ţa-Năsăud 1982-1989; ilor de la Fântânele.
• Sângeorzan, Marioara (1949), n. în TaireBN. • Şteff, Mihaela (1978), n. în Bistriţa. Sp. tenis
Sp. canotaj, v. FRC de masă, v. FRTM
• Sângeorzan, Nadia (1976), n. în Bistriţa, sp. • Stoica, Stănel, sp. haltere, part. la JO2004 de
atletismfond, loc. I la CE de jun. la 10. 000 m, loc. la Atena
IV la CM de jun. la 10. 000. m. • Sturza, Ioan (1918), n. în Gârbova de JosBN
• Sângeorzan, Radu, antrenor enerit la Arte Absolvent al ANEF Bucureşti (1944). A fost primul
marţiale. secretar al OSP al regiunii Rodna, iar în 1949 este
• Saranciuc, MugurViorel (1948), n. în Bucu- inspector general în CCFS7CM la Bucureşti. Revine
reşti. Sp. antr. emerit la haltere, leg. la CSM Bistrişa, la Bistriţa ca prof. efs la o şcoală generală, profesor
v. FRH la Casa Pionierilor, director al ŞSE ca unitate inde-
• Seni, Inaţiu (1847), n. în Rebrişoara, absolv. pendentă, pune bazele organizării acesteia. A fost şi
al Preparandiei năsăudene. Învăţător la Monor, a inspector de specialitate, calitate în care a organizat
223
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
o serie de serbări sportive pe stadion cu ansambluri • Vianu, Radu, prof. efs, fotbalist, schior, hand-
de gimnastică. balist, jucător de tenis de masă, responsabil şi
Preşed. Consiliului OSP al Regiunii Cluj, inclu- antrenor al Centrului de copii la fotbal, preşed. al
siv Jud. Năsăud: CSM Bistriţa, metodist şi secretar CJEFS, secretar
• Szabo, Gabriela (1975), n. în Bistriţa. Sp. al CS Gloria Bistriţa, activist în cadrul Direcţiei
atletism, v. FRA pentru sport al judeţului. Secretar al Direcţiei pentru
• Ţilea (Moldovan), Felicia (1967), n. în Măgu- Tineret şi Sport, director adjunct al acestui for şi,
raBV. Sp. atletism, leg. la CSŞ Bistriţa, v. FRA respectiv, consilier al Direcţiei pentru Sport a jude-
• Toroţcoi, Paul (1968), n. în Bistriţa, sp. haltere. ţului BistriţaNăsăud. Secretar al Asociaţiei Judeţene
Rezultate: loc. IV la CE 1991, c. n. la jun. 19861988, de Fotbal BistriţaNăsăud.
c. n. la sen. 19901991. part. la JO1992 de la Barce- • Voica, Ion (1934), n. în OlteniţaCL . Antr.
lona loc. X. Din 1996 se stabileşte în Irlanda. prof. efs fotbal. antr. la FC Gloria, v. FRF
• Varga, Anton, prof. efs, antr. handbal cu • Zanca, Ioan. AE. A pregătir şi lansat în marea
echipă în divizia B, a condus activitatea comisiei performanţă atlete ca Doina Melinte, Maria Pântea,
judeţene de handbal mulţi ani. Drîguş Rodica.
• Vârtic, Georgeta (1981), n. în Bistriţa, sp. • Zapârţan, Nicolae, antrenor emerit de box.
handbal a evoluat în toate loturile naţionale ale • Zanca, Raoul-Ştefan, Directorul DJS şi DJST
României: 6 jocuri şi 5 goluri la naţionala de junioare, Bistriţa Năsăud;2009-
26 de jocuri şi 54 de goluri la naţionala de tineret, 4 • Zapârţan, Anhel, antrenor de culturism.
jocuri şi 7 goluri la naţionala B şi 32 de jocuri , 49 • Zavoda, Fraqncisc I (1927), n. în Rodna
de goluri la prima reprezentativă a României; Veche. Sp. fotbal, v. FRF
• Vârtic, Teodor, antr. de go cu rezultate bune, • Zavoda, Vasile II (1929), n. în Rodna Veche.
cu campioni naţionali şi internaţionali. Sp. antr. fotbal, v. FRF
CADRE DIDACTICE
DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
224
Județul Bistrița Năsăud
225
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
226
Județul Bistrița Năsăud
227
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
228
Județul Bistrița Năsăud
12. Ştefănescu Horea Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport „Avram Iancu” ClujNapoca
13. Pasmangia Doina Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Bistriţa
14. Vlad Remus Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport Bistriţa
BAZA MATERIALĂ
229
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
230
PÂRTIE DE SCHI ALPIN, Piatra Fântânele
Compoziţia bazei sportive: Pârtie de schi alpin cu telescaun.
Proprietar: Asociere, în folosinţă persoane fizice
232
Județul Bistrița Năsăud
233
JUDEŢUL
BOTOȘANI
235
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
236
Județul Botoșani
• 1867 Este consermnat în arhive înfiinţarea • 1893 Acest an marchează o etapă importantă
primei Societăţi de dare la semn. Această Societate in învăţământul românesc. Ministerul Instrucţiunii
a fost înfiinţată şi condusă de maiorul Nicolau, Publice a hotărât introducerea în şcolile primare,
ajutat de sublocotenetul Stavarat. A început activi- normale şi seminarii a gimnasticii ca obiect oblia-
tatea în 1868. toriu.
• 1868 La 28 iulie are loc serbarea de dare la • 1893 Animatorul gimnasticii din Botoşani a
semn în mai multe comune şi sate. fost profesorul Ioan Bucovineanu de la Liceul
• 1875 Grigore Sturdza din Iaşi, construieşte, pe Laurian, unde a funcţionat timp de peste 20 de ani.
moşia sa din Cristineşti (jud. Botoşani), un planor, după În acest an a fost coautor la Manualul pentru Exer-
o concepţie proprie, cu care profesorul de gimnastică ciţii Fizice…
şi scrimă Spinzi, s-a lansat din foişor. Încercarea a fost • 1893 Apare la Botoşani Manualul pentru
un eşec. Se înregistrează şi primul accident mai grav exerciţii fizice- prevăzut cu oarecare principii higi-
din istoria sportului românesc, fractură la ambele enice şi gravuri în text, autori: Ion Bucovineanu,
picioare. Este totuşi, prima încercare, din ţara noastră, D.Theodor, V.Mândru, C.Ionescu, I.Burghelea şi C.
de lansare cu un planor şi una din primele din lume. Bucovineanu.
• 1880 Se editează la Botoşani ziarul central • 1894 Se construiesc popicării în Târgul
Sportul de către doi pasionaţi ai curselor de cai: vitelor, în străzile Ştefan Cel Mare, Cerdacul Roşu,
Al.Gălăşescu şi C.Blaremberg. Izvoarele, Barierele Curteşti şi Suliţa.
• 1884-1885 În acest an şcolar se atestă docu- • 1894 Ciclismul începe să fie cunoscut în
mentar predarea educaţiei fizice de către prof. Emil Botoşani.
Mihăileanu, în Gimnaziul de băieţi Grigore Ghica • 1894 Spectacolul de gimnastică prezentat de
din Dorohoi. prof. Vasile Negruţi în urmă cu trei ani, a fost repetat
• 1889 La 1 martie, s-a născut la Dorohoi Radu tot în Grădina Belvedere. Aceste spectacole au
Olinescu, doctor, prof.univ, membru coresp. Al contribuit astfel, la creşterea interesului botoşeneni-
Academiei de Medicină (din 1937), primul profesor lor pentru acest sport.
de igienă de la INEF (1924-1931) şi titularul cate- • 1897 La 8 martie s-a născut la Dorohoi Ghe-
drei de igienă de la ISEF şi ANEF în perioada orghe Zapan, prof.univ.dr.în filosofie şi ştiinţă,
1932-1943. Principala sa lucrare: Igiena sporturilor, cadru didactic de elită la ANEF în perioada 1924-
apărută în 1942. A decedat în anul 1943. v.pers. 1938. v.pers.
• 1891 Vasile Negruţi, profesor de gimnastică • 1898 În acest an, din iniţiativa ministrului
la Şcoala Militară şi la Liceul internat din Iaşi, Spiru Haret, a fost transmisă o circular tuturor jude-
împreună cu 7 elevi au prezentat în Grădina Bel- ţelor prin care se solicita să se repartizeze un spaţiu,
vedere un atractiv spectacol de gimnastică şi tir. în parcurile oraşelor, pentru amenajarea unui teren
• 1892 La 22 august, la Botoşani, s-a născut de oină. Primarul oraşului Dorohoi, un om cu vederi
Octav Onicescu, prof.univ., dr.în matematică, emancipate, a luat iniţiativa ca pe locul actualei
membru corespondent al Academiei Române din Grădini publice să se amenajeze un teren pe care
anul 1938, iar din 1965 titular. De la 1 octombrie elevii gimnazului de băieţi să înveţe şi să practice
1924 a funcţionat ca prof.univ.la catedra de meca- jocul de oină. Tot pe acest teren, cu prilejul diferite-
nică şi statistică la ISEF şi ANEF, iar în anul şcolar lor serbări, elevii prezentau şi programe de exerciţii
1937-1938 a fost rectorul ANEF. v.pers. de gimnastică sau organizau întreceri de alergări.
237
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1899 Într-unul din numerele Curierului o serbare feerică, cu exerciţii de forţă şi jocuri de
Român, ziar care apărea la Botoşani, este înserat un oină. Serbarea vaavea loc pe câmpul din apropierea
anunţ prin care cititorii erau înştiinţaţi că, la Boto- Prefecturii (este vorba de fostul parc Aurora)
şani, a fost amenajat un hipodrom şi constituirea • 1904 Se organizează prima cursă automobi-
unui Comitet format din reprezentanţi ai ambelor listă Botoşani-Bucureşti realizată de Nicu Rosetti cu
oraşe vecine, Botoşani şi Dorohoi. Din acest comitet soţia şi Titus Canano-Bebe.
făceau parte: D.I. Calimaki – deputat de Dorohoi, • 1904 Se înfiinţează de către profesorul Ale-
colonel Gr. Popescu, Constantin Vernescu, Slt.D.P. xandru Smelţ Societatea de gimnastică din Botoşani.
Moruzi şi Boldur Epureanu – viitori prefecţi de • 1905 În ziua de 7/20 martie a fost emisă Legea
Dorohoi. La Dorohoi, în cadrul Regimentului 29 instrucţiei militare, prin care se preciza obligativi-
Infanterie existau rase de cai care participau la tatea exerciţiilor militare în şcolile de toate gradele.
cursele oranizate pe hipodrom. În cataloagele Şcoliii de băieţi Gheorghe Asachi din
• 1899 Se înfiinţează societăţile hipice Jokey Dorohoi erau două rubrici la obiectul educaţie
Club la Botoşani şi Dorohoi. Primul concurs dotat fizică: a. exerciţii corporale şi jocuri gimnastice şi
cu premii s-a desfăşurat pe 19 septembrie pe terenul b. exerciţii militare şi practice.
din bariera Suliţa, în prezenţa a 12000 de spectatori. • 1907 LIa fiinţăa Societatea Sportivă din
• 1900 Încă de la începutul secolului, în Botoşani, Botoşani.
se practică patinajul în grădina Belvedere. • 1908 La un concursa de oină desfăşurat la
• 1900 În numărul din 12 august al Curierului Iaşi, a participat ţi echipa Liceului A.T.Laurian
Român se consemnează că Societatea de hipism din condusă de prof. Ioan Bucovineanu.
Botoşani oranizează curse de cai cu 11 premii numai • 1906 Printre primele 18 societăţi de gimnas-
pentru cai crescuţi în Botoşani şi Dorohoi. a fiinţă tică afiliate la Federaţia Societăţilor de Gimnastică
Liceul cu Program Sportiv Reşiţa cu secţii de atle- din România cu sediul în Bucureşti, este şi Societa-
tism şi handbal, ca pepinieră pentru sportul de tea populară de gimnastică şi sport Vasile Alexandri
performanţă. din Dorohoi.
• 1901 Ia finţă Societatea Sportivă, prima soci- • 1912 În acest an s-a fondat Societatea Hipo-
etate din Botoşani. dromul Botoşani care, prin Statut, şi-a propus să
• 1901 Tot în Curierul Român, în numărul din încurajeze îmbunătăţirea raselor de cai precum şi
8 octombrie, se anunţă că, la una din cursele de cai organizarea unor alergări în oraşele Botoşani şi
din Botoşani se va acorda şi Premiul Dorohoiului. Dorohoi.
• 1901 Ia fiinţă la Dorohoi Societatea de Muzică • 1913 La Şcoala profesională de fete Domniţa
şi Sport Vasile Alexandri, una din primele asociaţii Ileana din Dorohoi predă d-na Maria Cateliu, prima
de acest en din Moldova. Societatea funcţiona pe profesoară de educaţie fizică din judeţ.
lângă Gimnaziul de băieţi Grigore Ghica. • 1914 Prof. I.Stoicescu, în comuna Pomârla,
• 1902 Se semnalează prezenţa în colectivul de înfiinţează Societatea de Gimnastică.
cadre didactice, care predau la Şcoala Sport şi • 1915 Pentru prima dată apare o minge de
Muzică di Iaşi, condusă de Vasile Negruţi, a unui fotbal în Botoşani.
dorohoian – Dimitrie Pompeiu, care preda obiectul • 1918 La Dorohoi este introdus fotbalul de
mecanica aplicată la gimnastică. către doi profesori, Alexandru Florescu – profesor
• 1903 Presa consemnează înfiinţarea, sub înalta de matematică la Gimnaziul de băieţi Grigore Ghica
protecţiune a Principatelor Române, a Societăţii şi prof. Karpierz
Turiştilor din România. • 1918 Regimentul 8 Roşiori, menţionat încă
• 1903 Ziarul Steaua, în numărul său din 4 mai, din 1872, avea o frumoasă cazarmă, în cadrul căreia,
informează cititorii că, în ziua de 10 mai, elevii după Primul Război Mondial s-a amenajat un Câmp
gimnaziului conduşi de prof. Ion Ionescu vor oraniza de alergări hipice.
238
Județul Botoșani
• 1919 Apare prima echipă de fotbal în Botoşani • 1924 Ia fiinţă Clubul de fotbal Venus.
la Asociaţia Sportivă Macaby • 1924 La intrarea în Parcul Brazi din Dorohoi
• 1920 În perioada de după război este prezent există un simplu dar cochet teren de volei.
în Botoşani şi tenisul, care începe să se răspândească • 1926 Profesorul Teodoru avea, in cadrul Lice-
în anumite cercuri de practicanţi. ului Laurin, o secţie de gimnastică perfecţionată.
• 1921 La 21 decembrie, s-a stabilit în Botoşani • 1926 Presa locală din Dorohoi menţionează o
Regimentul 7 Călăraşi, în rândul ofiţerilor având primă eshibiţie de box din localitate.
existând călăreţi de valoare cu cai bine pregătiţi. • 1926 În paginile ziarului local din Dorohoi
Din rândul acestor călăreţi şi ai celor din Regimen- este menţionată ştirea conform căreia în cadrul AS
tul 8 Roşiori s-au evidenţiat câţiva călăreţi care au Macaby s-a înfiinţat o secţie de fotbal feminin
urcat pe podiumuri în concursuri naţionale şi inter- • 1927 Se înfiinţează Clubul de fotbal Dragoş
naţionale, printre care: locotenenţii: Theodor Vodă din Botoşani, precum şi noi formaţii: Venus şi
Herescu, Rusu Eugeniu şi Carol Gabrovschi. Unirea Tricolor, care încep să organizeze diferite
• 1922 Primăria oraşului Dorohoi repartizează manifestaţii sportive, inclusiv unele desfăşurate în
asociaţiilor sportive locale platforma din incinta nocturnă.
Oborului, în vederea organizării şi desfăşurării • 1927 Cercul sportiv din Botoşani organizează
activităţilor sportive. prima cursă ciclistă
• 1922 Ia fiinţă prima echipă de fotbal sub • 1927 Dan Ionescu se clasează pe locul I în
denumirea de Botoşani Fotbal Club. cursa automobilistică Cursa Fiat, organizată de
• 1922 Ia fiinţă CS din Botoşani ACCR, pilotând o maşină Alfa Romeo, realizând
• 1922 În Dorohoi se înfiinţează CS Vulturul. cea mai bună medie orară pe distanţa de 2200 km.
• 1922 La 22 august s-a fondat Societatea • 1928 Societatea Sportivă Venus a organizat o
hipică Botoşani-Dorohoi. Statutul i-a fost aprobat cursă ciclistă pe traseul Botoşani-Hârlău şi retur.
în 1925. A desfăşurat o bogată activitate în perioada • 1929 Din iniţiativa unor entuziaşti ai ciclismu-
interbelică. lui s-a organizat o cursă pe traseul Botoşani-Sucea-
• 1922 Primăria oraşului Dorohoi repartizează va-Botoşani, traseu prelungit apoi până la Fălticeni.
Asociaţiilor sportive locale platforma din incinta • 1929 După Primul Război Mondial, în 1929,
Oborului, în vederea organizării şi desfăşurării Societatea de dare la semn, înfiinţată în 1867, îşi
activităţilor sportive. schimbă denumirea în Societatea de ll
• 1923 La Botoşani ia fiinţă Cercul de şah • 1929 Gimnastica a avut susţinători ţi în cadrul
Barbu Nemţeanu. Societăţii Macaby. Animatorul a fost Daniel Feller, care
• 1923 Ia fiinţă, în Botoşani Clubul de şah Gândul. în 1929 prezenta spectacole publice cu exerciţii din
• 1923 Pe strada Sfântul Ilie nr.93 din Botoşani, gimastica suedeză şi la aparate: paralele, inele şi trapez.
se înfiinţează primul cerc de şah. A fost frecventat • 1929 In acest an, Vasile Simionovici a înfiin-
de peste 6o de tineri. Preşedintele Cercului a fost ţat Clubul de şah al Moşierilor din Botoşani.
Al.Rugină. • 1929 La 9 iulie ia fiinţă Societatea Sportivă
• 1923 Din iniţiativa lui P.Vasilescu s-a fondat Dragoş Vodă, cu profil de fotbal.
Foot-Ball Club Botoşani. • 1932 A luat fiinţă echipele de fotbal Venus şi
• 1924 În Gazeta Dorohoiului din 6 septembrie Unirea Tricolor.
s-a înserat informaţia că, AS Macaby are secţie de • 1932 Botoşeneanul Aurel Stelea, organizează
şah. Câteva zile mai târziu, la 13 septembrie, în primul cerc sătesc de şah în comuna Dumbrăveni
acelaşi ziar, se prezintă rezultatul simultanului dat (jud.Suceava), unde unde funcţiona ca învăţător.
de Gheorghe Corneanu din Botoşan, acesta a câşti- • 1937 Echipele de fotbal Vulturii Dorohoi şi
gat 11 partide, a remizat două şi a pierdut o partidă Venus Botoşani au participat pentru prima dată la
două partide la Mihail Segal şi M.Rabinovici. Cupa României.
239
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1944 După război se înfiinţează AS Proresul, Griore Ghica din Dorohoi s-a oranizat o frumoasă
AS Locomotiva, AS Spartac ş.a. demonstraţie de box a lotului naţional în frunte cu
• 1947 În cadrul finalei Cupei Tineretului Mun- Nicolae Linca, Mircea Dobrescu, Dumitru Ciobo-
citor atletul Dinică din Dorohoi se clasează pe taru, Ludovic Ambruş şi heorhe Fiat
locul al II-lea în proba de 100 m plat şi locul al • 1958 Echipa de gimnastică a Liceului Grigore
III-lea la lungime. Ghica, formată din eleve din clasele V-VIII s-a
• 1947 Handbalul a pătruns în judeţul Botoşani clasat pe locul al V-lea la Campionatul naţional al
la AS Dinamo Dorohoi, care a format o echipă de Şcolilor sportive de elevi. Echipa a fost antrenată de
handbal în 11 din militarii, majoritatea din Ardeal, prof. Ilarion Mandachi.
care-şi satisfăceau stagiul militar la Unitatea de • 1966 Ia fiinţă Şcoala Sportivă de Elevi din
securitate înfiinţată în locul Regimentului 29 infan- Dorohoi, având la început secţiile de atletism şi
terie din Dorohoi. baschet fete,
• 1948 În finala pe ţară a Cupei Tineretului • 1968 Echipa de baschet fete a SSE din
Muncitor atletul Ion Todică de la Dinamo câştigă Dorohoi formată numai de eleve, se califică în
locul I în proba de aruncarea grenadei. Divizia A.
• 1949 Pe lângă Uzinelor Textile Moldova din • 1972 Se înfiinţează Clubul Sportiv Şcolar din
Botoşani ( nou construită), se oranizează cu A.S.Fla- Botoşani şi cel din Dorohoi.
mura Roşie cu secţii de atletism fotbal şi handbal. • 1973 Ia fiinţă Clubul Sportiv Teritorial.
Tot în acest an se înfiinţează AS Dinamo Botoşani • 1975-1980 Clubul Sportiv Teritorial îşi
• 1950 Echipa de baschet fete a SSE din schimbă denumirea în Clubul Sportiv Muncitoresc
Dorohoi câştigă titlul de campioană naţională • 1977 În Dorohoi începe să se practice hand-
şcolară balul în 7.
• 1955 Baschetul, şi popicele sunt prezente în • 1980-1992 Clubul Sportiv Muncitoresc se
judeţul Botoşani. redenumeşte în Clubul Sportiv Muniicipal.
• 1955 Menas Borel, absolvent al Liceului din • 1982 Pe lângă Şcoala nr.13 funcţionează
Dorohoi devine antrenorul de şah al şahiştilor Clu- Asociaţia sportivă Triumf Botoşani.
bului Dinamo Bucureşti. • 1990 Se înfiinţează Liceul cu Program Sportiv
• 1956 Echipa de fotbal Dinamo Dorohoi din Botoşani. (LPS).
promovează în Divizia C. • 1992 Din acest an Clubul Sportiv Municipal
• 1956 În sala Teatrului din curtea Liceului se transformă în Clubul Sportiv Botoşani.
240
Județul Botoșani
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi
Asoc. Ligi Total
Fed. AS fără pers.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profe- Certif.de
Total sp. naț. juridică
public privat acţiuni r.s. siniste id.sp.
2002 5 11 16 6 23 45
2003 3 13 18 6 36 60
2004 5 19 24 7 58 89
2005 5 23 1 29 8 58 95
2006 5 28 1 34 10 64 108
2007 5 27 1 33 11 86 130
2008 8 32 1 41 11 114 166
2009 5 38 1 44 11 130 185
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. Secţii Nr. sportivi Nr. antre- Nr. instruc- Nr.
Anul Nr. MS Nr. MES Nr. AE
afiliate legit. nori tori arbitri
1993 121 4204 134 61 165
1994 121 4204 134 61 165
1995 126 4902 133 44 184
1996 120 2667 139 44 146
1997 121 2667 139 42 146
1998 79 2490 139 50 122
1999 86 2404 148 10 155
2000 114 2751 78 55 163
2001 91 2692 80 61 134 2 2
2002 57 2605 55 43 103 1 3
2003 61 2597 58 37 87 1 2 3
2004 81 3772 57 103 71 1 2 1
2005 38 1352 46 7 31 1 2 2
2006 50 1826 61 109 33 2 2 2
2007 45 1995 58 107 24 2 2 3
2008 98 4284 70 108 94 2 3 2
2009 109 4351 76 120 92 3 2 2
241
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
242
Județul Botoșani
ATLETISM
Gazeta Dorohoiului” din 26 august 1923 amanunţime, lucrarea nu s-a mai executat din motive
publică un articol referitor la primele competitii ce ne scapa. Mentionam ca pe acest teren urma sa
atletice din oras, desfasurate pe stadionul Obor. A se antreneze componentii loturilor nationale. In anul
avut loc o alergare de maraton pe o distanta de 7 1947, cu ocazia Cupei Tineretului Muncitor (un fel
km, castigata de T. Tarnauceanu, originar din Sen- de campionat national pentru sportivii nelegitimati),
driceni, absolvent al Gimnaziului de Baieti ,,Grigore atletul Dinica de la Dinamo Dorohoi cucereste, la
Ghica Vv” in 1921; locotenentul Grigoriu a castigat finala pe tara de la Bucuresti, locul II la 100 m plat
proba de 100 m plat, iar stafeta de 4 x 100 m a fost si locul III la lungime. In anul urmator, in cadrul
castigata de reprezentantii asociatiei sportive ,,Vul- Cupei Unitatii Tineretului, sportivul Ion Todica de
turii”. In 1935, Oficiul de Educatie a Tineretului la Dinamo Dorohoi devine campion national la
Roman (OETR), apreciind ca la Dorohoi exista un aruncarea grenadei. Infiintarea la Dorohoi a Scolii
mare interes pentru educatia fizica, hotaraste con- Sportive de Elevi, in anul 1966, (in urma rezultate-
struirea, la Sendriceni, langa Scoala Normala ,,Al. lor deosebite obtinute de echipa de baschet fete a
Vlahuta”, a unui teren complex care trebuia sa aiba Liceului Nr. 1) a dus la revigorarea atletismului
teren de baschet, tenis, fotbal, volei, tribuna, o pista dorohoian. Elevii de aici au obtinut mai multe
de 330 m, groapa pentru sarituri, cerc pentru arun- medalii de aur, argint si bronz la campionatele
cari. Desi proiectul si devizul au fost alcatuite in nationale scolare sau de juniori.
AUTOMOBILISM
În anul 1904 în Botoşani se găseau câteva de A.C.C.R., pilotând o maşină marca “Alfa-
automobile aparţinând celor avuţi. Cel mai bun Romeo” de tip R.L. Turism, a obţinut cea mai mare
automobilist botoşănean a fost Dan Ionescu care în viteză medie realizată atunci în ţară pe distanţa de
1927 a câştigat cupa “Fiat” într-un concurs organizat 2200 km.
BASCHET
Ramura sportiva care a adus cele mai mari proportionate cu conditiile de pregatire si practicare
satisfactii si a obtinut cele mai frumoase succese a a acestui joe sportiv. Din anul 1950, cand echipa
fost, fara nici o tagada, baschetul. Incepand cu anul Liceului ,,Grigore Ghica Vv” a devenit campioana
1949, cand s-a jucat pentru prima oara baschet la nationala, pana in anul 1963, echipele masculine si
Dorohoi si pana in anul 1986, dorohoienii au casti- feminine din Dorohoi nu au depasit decat in cateva
gat numeroase medalii la campionatele nationale de randuri etapele judetene sau regionale. In anul 1965
scolari si juniori, la Cupa Romaniei, au promovat in insa, echipa de junioare III a Liceului ,,Grigore
divizia B si apoi in divizia A. Toate aceste succese Ghica Vv”, care purta numele de ,,Viitorul” (un
sunt legate de activitatea de jucator si antrenor a nume predestinat pentru ascensiunea echipei), se
profesorului de educatie fizica Ilarion Mandachi, califica la finala pe tara a Cupei Romaniei, ocupand
timp de peste 45 de ani. Desi orasul Dorohoi nu a in final locul VI. Au urmat cativa ani cu rezultate
avut pana acum cativa ani sala de sport, rezultatele excelente: participarea la 12 finale pe tara la diferite
obtinute in domeniul baschetului au fost invers campionate nationale (scolare, de juniori sau Cupa
243
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Romaniei), obtinand un loc II si cinci locuri III. in catorva din fostele glorii ale baschetului dorohoian:
anul 1963, echipa de baschet (f) ,,Viitorul” a pro- Doina Iftimie, fosta componenta a lotului national,
movat in divizia B. In anul 1968 s-a realizat o pre- Otilia Apostol, Silvia Muraru, Elena Ciurciun, Elena
miera in sportul romanesc — o echipa formata Anichitei, Marioara Atanasiu, Viorica Munteanu,
numai si numai din eleve, fara a avea o sala de Fani Kneac, Livioara Iftimie, Elena Danila. Rezul-
sport, a promovat in divizia A. Printre invinsele tate bune au obtinut si echipele de baieti, care au
echipei dorohoiene s-au aflat Rapid Bucuresti si fost aproape de promovarea in esalonul II al basche-
Politehnica Bucuresti, pe atunci campioane ale tarii, tului romanesc. Cativa dintre baschetbalistii doro-
Vointa Brasov, Universitatea Cluj), Muresul Targu hoieni au jucat ulterior la diferite echipe din divizia
Mures, SSE Bucuresti. Echipa de baschet fete a A sau B: Mihai Mihailiuc - fost component al lotului
sustinut 8 intalniri internationale cu echipe divizio- national, Emil Bordeianu, Marcel Luchian, Gheor-
nare A din Polonia, atat la Dorohoi, cat si la Krako- ghe Stredie.
via si Stalova Wola. Merita mentionate numele
BOX
Se poate vorbi de practicarea boxului pentru Ciubotaru, Ludovic Ambrus si Gheorghe Fiat, care
prima oară la Dorohoi, in anul 1926. ,,Gazeta Doro- au avut ca adversari, pe rand, cate doi - trei boxeri
hoiului” din 9 octombrie a acelui an scria: ,,A avut din Dorohoi. Tot in acest an, 1956, a avut loc la
loc pentru prima oara la Dorohoi si o exhibitie de Radauti un turneu la care boxerii de la Dinamo
box in sala de la Macabi, a noii sectii de box. In fata Dorohoi au ocupat locul III intre cele 5 echipe
a numerosi spectatori curiosi, s-au intalnit intr-o participante. Dupa infiintarea sectiei de box la
partida demostrativa I. Goldstein si S. Korner, ambii Scoala Sportiva de Elevi, dorohoienii au mai inre-
din Bucuresti”. In anul 1956, in Sala Teatrului din gistrat cateva rezultate meritorii la campionatele
curtea Liceului ,,Grigore Ghica Vo” a avut loc o nationale de juniori, dupa care sectia de box a dis-
frumoasa demonstratie de box a lotului national, in parut.
frunte cu Nicolae Linca, Mircea Dobrescu, Dumitru
CANOTAJ
Desi Dorohoiul nu are conditii pentru practica- mandri ca o dorohoianca a urcat pe cele mai inalte
rea canotajului, ne face o deosebita placere sa trepte ale podiumului diferitelor intreceri: vicecam-
consemnam rezultatele deosebite ale sportivei Ana pioana mondiala in Germania in anul 2001 (juniori),
Maria Apachitei, nascuta la 14 ianuarie 1984, fosta campioana balcanica in Turcia, in acelasi an, cam-
eleva a Scolii Nr. 5 ,,Spiru Haret” Dorohoi, actual- pioana mondiala la tineret in Bulgaria, in anul 2003,
mente legitimata la clubul Dinamo Bucuresti, care acelasi loc 1-a ocupat si in anul 2005 in Olanda si
este campioana mondiala la canotaj pentru juniori. multe alte asemenea rezultate, motiv pentru care
De asemenea, pe parcursul activitatii sale sportive clubul Dinamo a declarat-o cea mai buna canotoare
a inregistrat rezultate care ne determina sa fim a anului 2005.
CICLISM
În jurul anului 1894 ciclismul a ajuns şi la Boto- organizat o întrecere ciclistă pe distanţa Botoşani –
şani..Localnicii priveau curioşi şi entuziasmaţi vehi- Hârlău şi retur. În anul 1929 a mai avut loc o întrecere
colul cu două roţi inegale, cea mai mare, din faţă fiind pe traseul Botoşani – Suceava – Botoşani traseu pre-
de statura unui om. Primul concurs de ciclism la lungit apoi până la Fălticeni. În anul 1936 numeroşi
Botoşani a fost în anul 1927 organizat de Crcul localnici în frunte cu oficialităţile oraşului au primit
Sportiv. În anul 1928 Societatea Sportivă “Venus” a cu entuziasm caravana turului ciclist a României.
244
Județul Botoșani
FOTBAL
Începând din anul 1915 se semnalează răspân- Orasul Botosani era al treilea oras din tara, dupa
direa jocului de fotbal şi în oraşele de provincie, Bucuresti si Cluj, care avea instalatie de nocturna.
până atunci jucânduse sporadic în Bucureşti. În anul S-a disputat atunci meciul de fotbal dintre Dragos
1919 este semnalată o echipă de fotbal la Botoşani Voda Botosani si Macabi Dorohoi, incheiat cu
a Asociaţiei Sportive “Macaby”. În anul 1923 din victoria localnicilor (2-1) in fata a peste 1000 de
iniaţiva lui P. Văsescu s-a fondat “Foot-Ball Club spectatori. Anul 1933 avea sa confirme valoarea
Botoşani”, prima echipă care a jucat organizat deosebita a celor două formaţii dorohoiene de
meciuri cu echipele din alte localităţi. În anul 1924 fotbal. Notăm câteva rezultate: Vulturii Dorohoi -
s-a fondat Clubul Sportiv “Venus” sub preşedenţia Venus Botosani 6-0; Vulturii Dorohoi - Dragos
maiorului Mateescu, comandantul batalionului 3 Voda Botosani 5-0; Macabi Dorohoi - Venus Boto-
Grăniceri. Societatea Sportivă “Dragoş Vodă “s-a sani 5-1; Macabi Dorohoi - Hacviruh Radauti 5-1;
înfinţat la 9 iulie 1929 sub preşedenţia lui Ştefan Macabi Dorohoi - Reprezentativa Suceava 2-2. In
Fianu iar în 1930 este condusă de căpitanul R. anul 1934 se infiinteaza Liga de Est la fotbal, cu
Cubat sediul la Iasi, in a carei conducere este cooptat si
Din 1918, cand a fost adus primul balon de maiorul dorohoian Aurel Bantas. Ambele echipe din
piele in Dorohoi, fotbalul a devenit, fara indoiala, Dorohoi au fost invitate sa participe la competitie,
cel mai practicat si iubit sport. De la terenul rudi- dar echipa Macabi, din cauza problemelor financi-
mentar din Obor, unde in zilele de targ se vindeau are, a declinat oferta. Vulturii au terminat seria pe
animale, pana la cochetul stadion Dinamo, modern, locul IV, inaintea lui Sporting Chişinău care în anul
cu tribune acoperite si apoi terenul Macabi, destul următor va activa in divizia B. In 1937, Vulturii
de bine amenajat in chiar centrul orasului, fotbalul Dorohoi, împreună cu Venus Botoşani au participat
a parcurs pasii sai ascendenti, ajungandu-se ca la Cupa României. Dacă Venus a fost eliminată din
Dorohoiul sa aiba echipe puternice care, in anii primul tur, Vulturii au ajuns până in turul IV. In anul
interbelici puteau rivaliza cu orice echipa din 1956, Dinamo Dorohoi a promovat in divizia C. Din
Moldova. Prima intalnire fotbalistica inter-orase a 1957, unitatea militara s-a desfiintat si echipa a
avut loc pe terenul Obor la 5 august 1922 intre trecut la Gloria, apoi s-a numit Victoria. Echipa
Macabi Dorohoi si Hakoah Suceava, iar Vulturii Fulgerul a promovat in divizia C in anul 1968. In
Dorohoi a terminat nedecis meciul cu Sport I Iasi anul competitional 1968-1969, echipa Fulgerul a
in anul 1923 (scor final 1-1). In anul 1924, la 3 avut, probabil, unul din cel mai bun lot de fotbal din
iunie, echipa Vulturii invinge pe Avantul Falticeni anii respectivi. lată componenţa ei: Hergheligiu -
cu 8-0, iar pe 26 iunie a aceluiasi an invinge pe Lisman, Hutanu I, Vitalaru, Sumanaru -Huţanu II,
MoldoBank Iasi cu 15-1! Ambele meciuri s-au Tincu, Godrich, Enache - Halbedel, Stoleru. In anul
desfasurat la Dorohoi. In ziua de 24 mai 1926 are 1970 această echipă a ajuns in 16-imile Cupei
loc prima intalnire dintre echipele celor doua licee României, fiind eliminată de Politehnica Timişoara
principale din Dorohoi si Botosani, fapt atestat in cu scorul de 0-1, iar câţiva ani mai târziu, a fost
,,Gazeta Dorohoiului” din 29 mai 1926. Meciul de eliminatâ de Jiul Petroşani, tot in 16-imi ale acele-
fotbal dintre Concordia Dorohoi a Liceului ,,Gr. iaşi competiţii. O perioadă echipa a purtat numele
Ghica Vv” si Liceul Laurian Botosani s-a incheiat de Cristalul. Cu mici intreruperi, echipele de fotbal
cu scorul 3-3 (0-0), golurile botosanenilor fiind din Dorohoi au fost antrenate de profesorul Aurel
marcate de Calistrat (2) si Ratescu, iar ale doroho- Vasiliu. Echipa de astăzi, F.C.M Dorohoi, activează
ienilor de Frank II (2) si Polak. Ziarul ,,Informa- în campionatul sportul scolar rezultate bune au
torul” din 28 august 1932 anunta o stire de senzatie obtinut prof. Iulian Tiulea, care in anul 2000 a
pentru acele timpuri: ,,Clubul sportiv Dragos Voda obţinut medalia de bronz la faza naţională cu echipa
Botosani organizeaza o mare serbare in nocturna”. de fotbal a Şcolii Nr. 5 ,,Spiru Haret”.
245
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
GIMNASTICA
În iulie 1891 Vasile Negruti, profesor de gimnas- In rândul elevilor, această disciplină sportivă
tică la Şcoala Militară şi Liceul internat din Iaşi, s-a practicat incă de la includerea obiectului edu-
impreună cu 7 studenţi au prezentat în gradina „ Bel- caţie fizică in învaţământ. Profesorul Victor
vedere” un atractiv spectacol de gimnastică şi tir. Va Diaconu şi soţia lui, Viorica Diaconu, s-au străduit,
reveni in august 1894, contribuind în felul acesta la desi nu aveau o sală corespunzatoare, şi au obţinut
interesul botoşănenilor pentru acest sport. Animatorul rezultate remarcabile in competiţiile şcolare, ajun-
gimnasticii din Botoşani este profesorul loan Bucovi- gând până la finalele pe ţară. Mai trebuie mentio-
neanu, de la Liceul „Laurian” unde a funcţionat peste nată aici si excelenta echipa de demonstratie la
20 de ani, a tiparit in anal 1893 si un Manual pentru paralele formată printre alţii de elevii Mandachi
Exerciţii Fizice. În anul 1926 profesorul Teodoru avea Mihai, Rotaru Ion, Tanase Petru, Mandachi lulian
în cadrul Liceului „Laurian” o secţie de gimnastică s.a., care delectau publicul din diferite localitati
perfecţionată. În anul 1904 Alexandru Smelt a fondat din îmrejurimile Dorohoiului cu virtuozitatea lor.
„Societatea de gimnastică din Botoşani”. Aceasta O ultimă zvâcnire spre performanţaă a fost reali-
disciplină sportivă a fost dusă din plin în cadrul Socie- zată de elevii din clasele V-VIII de la Liceul ,,Gr.
tăţii „Macaby „, de către Daniel Feller care în 1929 Ghica Vv”, care, in 1958, intr-o companie selectă
prezenta spectacole publice cu exerciţii suedeze şi de 16 echipe de la Şcolile sportive din ţară, au
gimnastică pe aparate ( paralele, inele şi trapez ). obţinut locul V, la doar 70 de sutimi diferenţă faţă
Gimnastica a fost practicată de toate şcolile secundare, de locul II. Echipa era antrenată de profesorul
o sală adecvată având numai Liceul “A.T. Laurian”. Ilarion Mandachi.
HANDBAL
In orasul Dorohoi se poate vorbi de handbal in tur-retur cu Locomotiva laşi, dar a fost eliminată de
11 abia din anul 1947, când militarii de la unitatea Constructorul Piatra Neamţ. Din anul 1957 a inceput
de securitate (înfiinţată in locul Regimentului 29 sa se practice la Dorohoi handbalul in 7, mult mai
Infanterie), mulţi dintre ei venţti din Ardeal, au spectaculos si mai accesibil datorită practicării lui
inceput să-l practice pe terenul Vulturii. Acest sport pe un teren mai redus. Dupa anul 1970, handbalul
a prins repede rădăcini şi in randul elevilor. Au dorohoian începe sa depăşească graniţele judeţului
aparut numeroase echipe la Liceul ,,Gr.Ghica Vv”, datorită prof. Mihai Constantin, care promovează cu
la Liceul ,,Regina Maria”, la Şcoala Pedagogică echipa de băieti in divizia şcolara. Echipa de fete
Sendriceni, la Şcoala Tehnică de Administraţie antrenata de prof. Emilian Pochiscan rateaza cu
Economică, la Şcoala Pedagogică de Fete din oraş. puţin calificarea. Au urmat câţiva ani buni pentru
Cea mai bună echipă era totuşi la 1948 Dinamo echipele de fete care au activat meritoriu in divizia
Dorohoi, care incepuse sa se afirme si in competiti- şcolară. Nu trebuie omisă nici performanţa obţinută
ile oficiale. Desi acest sport era dominat cu autori- de handbaliştii de la Cristalul, formati si pregatiti de
tate de echipa Liceului ,,Laurian” din Botosani, prof. Ilarion Mandachi, care, dupa ce au caştigat
după doar caţiva ani, echipele dorohoiene Dinamo etapa judeteană în compania a 6 echipe valoroase,
şi Voinţa au preluat locurile fruntase in cadrul regi- a reuşit la Suceava să învingă cele 5 echipe partici-
unii Suceava. In anul 1955, Dinamo Dorohoi a pante din Moldova. la Baia Mare, handbaliştii de la
încercat sa promoveze in divizia B după ce câştigase Cristalul Dorohoi, conduşi de prof. Viorel Ungu-
etapa regionaăa, trecuse de baraj după două jocuri reanu, au ocupat locul II pe ţară in cadrul Daciadei.
HIPISM
Împreună cu tirul, scrima si gimnastica, călăria judeţ. În trecut au existat numeroase regimente de
face parte din grupa primelor sporturi practicate în cavalerie, militarii au dominat hipismul atât ca
246
Județul Botoșani
performanţa cât ca număr. În Garnizoana Botoşani Theodor Herescu., Rusu Eugeniu si Carol Gabro-
au existat două regimente de cavalerie hipismul, voschi. Instituţionalizată prin statut, in 1912 s-a
incă din secolul trecut a inregistrat unele realizari fondat Societatea „ Hipodromul Botoşani” ce si-a
frumoase. Regimentul 8 Rosiori este semnalat in propus să incurajeze imbunătaţirea raselor de cai
1872, având apoi o frumoasă cazarmă în cadrul precum si organizarea unor alergării in orasele
căreia, după primul razboi mondial, s-a amenajat Botosani si Dorohoi. După primal razboi mondial,
„Câmpul de alergări” pentru concursuri hipice. hipismul a inregistrat o mare amploare la 20 august
Regimentul 7 Călăraşi s-a stabilit in oraş la 21 1922 s-a infinţat „Societatea hipică Botoşani-
decembrie 1921 .Din ambele Regimente s-au Dorohoi” ce va duce o bogată activitate până in
ridicat numerosi ofiteri care an urcat pe podiumuri preajma celui de-al doilea razboi mondial, a fost
în concursurile interne si externe: locotenentii staturata in 1925.
KARTING
Nu putem trece cu vederea rezultatele de excep- să obţina rezulate excelente pe plan local, regional,
ţie obţinute de instructorul sportiv de karting, Ale- judeţean şi la finalele pe ţară cu entuziaştii copii pe
xandru Rosca-Velea, care, printr-o dăruire exemplară care i-a pregatit.
şi cu unele sacrificii fmanciare personale, a reuşit
LUPTE
La lupte, antrenorul de la Clubul Sportiv Şcolar titluri de campioni naţionali) la Campionatele naţi-
Dorohoi, Florea Răduţ, a reuşit ca aproape in fiecare onale şcolare şi de juniori.
an să obţină rezultate deosebite (chiar si cateva
OINA
Oina s-a jucat foarte mult în prima jumătate a I. Bucovineanu a fost printre cele mai bune din
secolului nostru în cadrul şcoliilor secundare de Moldova. Liceul “A.T.Laurian” în anul 1926 a
băieţi, fiind sustinută de inimoşi profesori de edu- iniţiat un concurs dotat cu premii între şcolile secun-
catie fizica si sport. La un concurs organizat la Iaşi dare cei mai buni fiind elevii profesorului Teodoru
în 1908, echipa Liceului “ A.T. Laurian” condusă de de la acelaşi liceu.
PATINAJ
Fără a fi competitiv, s-a practicat ca divertis- tăţii “Sportiva”. În fiecare joi şi duminică, patinato-
ment la începutul secolului nostru, în Grădina rii lunecau pe gheaţă în ambianţa muzicii militare.
“Belvedere” pe luciul micului lac, în cadrul Socie-
POPICE
A pătruns în ţară la sfârşitul secolului al XVI- zilele de sărbătoare. Cea mai modernă popicărie a
II-lea ca mijloc de distracţie în cadrul hanurilor şi funcţionat în cadrul Grădinii Publice din prima
cârciumilor. În diferite cartiere din oraş, diferiţi jumătate a secolului nostru când jocul de popice era
cetăţeni amenajau popicării, adesea asociate cu considerat ca sport şi mijloc de divertisment.
“scrânciobe” ce se bucurau de clienţi mai ales în
ŞAH
La 1 octombrie 1923 s-a înfinţat primul cerc de nr.93 ce era frecventat de peste 60 tineri. Preşedin-
şah în localul cercului de lectură de pe strada Sf. Ilie tele cercului a fost Al. Rugină. În anul 1925 la 4
247
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ianuarie s-a constituit Federaţia Română de Şah cu disputat la Dorohoi, dat de Gheorghe Corneanu din
cele 12 cercuri din ţară între care se afla şi cel din Botosani, acesta a câştigat 11 partide, 2 le-a termi-
Botoşani, printre vicepreşedinţii aleşi se afla şi Al. nat la egalitate şi a pierdut la Mihail Segal si M.
Rugină. În anul 1929 av. Vasile Siminovici a înfinţat Rabinovici. Acesta din urma este si primul campion
primul Club de şah al “Moşierilor” din Botoşani. În la şah al Dorohoiului cunoscut până acum. Si după
anul 1935 a apărut la Botoşani prima revistă de şah al Doilea Război Mondial au existat la Dorohoi
– Strategia sub direcţia lui M. W. Moreno. jucători valorosi, dar care nu s-au afirmat in marile
Dintre rândul marilor şahişti botoşăneni a făcut competiţii oficiale. Semnalăm faptul că în anul
parte şi învăţătorul Aurel Stellia care a fondat la 1955, la secţia de şah a clubului Dinamo Bucuresti
Dumbrăveni în 1932 primul cerc de şah sătesc din era antrenor Menas Borel, absolvent al liceului
ţară pe care l-a numit “ Energia”. dorohoian ,,Gr. Ghica Vv” (anul 1939)..În perioada
Primele stiri despre jocul de sah la Dorohoi le 1975-1985 a existat in Dorohoi o pulernică secţie
aflam din ,,Gazeta Dorohoiului” din 6 septembrie de şah, la care activau nu mai putin de 6 jucatori de
1924, care semnalează prezenţa unei secţii de şah la categoria I. Din 2008, preocupări pentru revigorarea
Asociaţia Macabi. In numărul din 13 septembrie acestui sport la Dorohoi le are ing. Marius Nistor de
1924 al aceluiaşi ziar se anunţa că la simultanul la Grupul Şcolar ,,Alexandru Vlahuţă” Sendriceni.
TENIS
Îl găsim prezent la Botoşani după primul război patrulea deceniu al secolulu nostru, tenisul de câmp
mondial când se practica pe un teren amenajat în a pătruns în rândurile tinerilor care l-au practicat în
Grădina Publică. În fiecare an Societatea “Sportiva” cadrul Asociaţiei sportive “Macony” ce aveau ame-
organiza campionatul oraşului sub preşedenţia lui P. najat un teren pe strada Griviţei.
Văsescu, la care participau numai bărbaţi. În al
TIR
Este primul sport practicat organizat în judeţ, nentul Stavarat. Activitatea a început însă în august
cunoscut la început sub denumirea de “dare la 1868, după primul război mondial în Botoşani la
semn” şi care are o activitate de peste 70 ani. Primul “Societatea de tir” care în 1929 avea şi statut de
comitet de tragere la semn a fost ales în 1867 sub funcţionare.
conducerea maiorului Necolau, ajutat de sublocote-
VOLEI
Acest frumos joc sportiv a inceput sa fie prac- specialitate şi toate lucrările aparute mai târziu in
tical in Dorohoi incă din anul 1924. La intrarea in domeniul sportiv, atesăa ca voleiul feminin a fost
parcul Brazi exista un simplu, dar cochet, teren de practical pentru prima oara in România la Dorohoi.
volei. Ziarul ,,Gazeta Dorohoiului” din 17 aprilie Din pacate, acest inceput senzaţional al voleiului din
1926 a publicat o ştire de senzaţie: ,,La Macabi s-a Dorohoi nu a fost confirmat decât prin rezultalele
infiintat o secţie de sporturi feminine - volei”. Este obţinute de echipele de fete si baieti ale celor doua
dat si rezultatul meciului dintre echipa de fete si cea licee din oras in cadrul CTM §i CUT din 1947 si,
de baieti a asociatiei: 3-2 pentru băieti. Presa de respectiv, 1948.
248
Județul Botoșani
În 1901 Societatea Sportiva - prima societate industrial al Uzinelor Textile Moldova Botoşani, cu
din Botoşani care a activat peste trei decenii în care ocazie se constituie Asociaţia Flamura Roşie
cadrul bazei sportive din parcul Mihai Eminescu. cu secţii de handbal, atletism şi fotbal. Tot în acest,
Primele mărturii scrise despre această societate le an ia fiinţă şi Asociaţia Sportivă Dinamo. Cu ocazia
întâlnim în ziarul local „Curierul Roman” din 21 marilor competiţii organizate se afirmă echipele de
octombrie 1901. In 1904 „Sportiva” avea ca preşe- handbal baieţi a Liceului A.T.Laurian şi volei de la
dinte pe Ştefan Gane, un mare sportiv care a reuşit Asociaţia Sportivă Locomotiva care ajung până la
să atragă pe terenurile din gradina publica mulţi finalele pe ţară. Atunci sunt făcuţi şi primii paşi în
amatori care sa practice gimnastica, scrima, jocul de atletism prin probele specifice timpului cum ar fi
popice , tenisul şi patinajul. În anul 1907, acelaşi aruncarea grenadei, dar şi în tenis de masă, şah şi
preşedinte a iniţiat aderarea “Sportivei” la Federatia box.
Generală a Asociaţiei de gimnastică din Bucureşti. Baschetul se introduce abia în anul 1953. Popi-
În 1929 a fuzionat cu Sporting Club. cele se practicau atât în Botoşani cât şi în Dorohoi
În 1919 ia fiinţă Asociaţia Sportivă MACABY, iar luptele greco-romane au fost cunoscute în anii
având ca scop educaţia fizică a tineretului evreiesc. 1953.
Asociatia avea două secţii active: gimnastică şi În anul 1973 s-a înfiinţat Clubul Sportiv Teri-
fotbal şi un comitet format din patru medici. Înce- torial cu ramuri de sport: atletism, box, lupte şi
pând din 1925 a început să practice o gamă bogată fotbal. Din anul 1975 până în anul 1980 s-a numit
de ramuri sportive: box, scrimă, atletism, volei, Clubul Sportiv Muncitoresc. Din anul 1980 până în
tenis şi croquet. În 1932 un salt valoric datorită 1992 s-a numit Clubul Sportiv Municipal. Din anul
faptului ca şi-a amenajat o bază sportivă în curtea 1992 se numeşte Clubul Sportiv Botoşani.
Eforiei Comunităţii Evreieşti dotată cu tot ce era In anul 1972 ia fiinţă Asociaţia Sportivă
necesar. Metalul Botoşani cu ramurile box şi fotbal. Echipa
În 1924 ia fiinţă Clubul Sportiv Venus. În 1929 de fotbal a activat în divizia C până în anul 1990.
a schimbat denumirea în Dragoş Vodă. În 1932 mai În prezent, Metalul Botoşani nu mai figurează cu
mulţi membri ai fostului club Venus au hotărât să-1 Asociaţii Sportive.
reînfiinţeze la 1 iulie. A supravieţuit până în preajma Asociaţia Sportivă Cristalul Dorohoi este
celui de-al doilea război mondial. înfiinţată în 1973, cu ramurile fotbal şi handbal. Are
La 1 decembrie 1925 s-a fondat societatea echipă de fotbal în divizia judeţeană.
Sporting Club cu scopul de a practica toate spor- Asociaţia Sportivă Voinţa Botoşani înfiinţată în
turile atletice la care să participe persoane de orice anul 1954 cu ramuri de şah, volei şi handbal, iar
sex ce au împlinit vârsta de 20 de ani. ulterior se adaugă secţiile de şah, popice şi orientare
În anul 1932 iau fiinţă echipele de fotbal Venus turistică.
şi Unirea Tricolor. Asociatia Sportiva Siretul Bucecea înfiinţată în
Dupa 23 august 1944 se constituie Asociaţiile anul 1960 cu ramurile atletism şi fotbal. În prezent,
Sportive: A.S.Progresul - lucrători din administra- figurează cu echipa de fotbal în divizia C.
ţie; AS Locomotiva - muncitori C.F.R.-işti; AS Asociaţia Sportivă Unirea Săveni înfiinţată în
Spartac - lucratori dm comerţ şi cooperaţie. anul 1952 cu ramurile atletism şi fotbal. Are echipă
Anul 1949 marchează intrarea în circuital de fotbal în Campionatul Judeţean.
249
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
250
Județul Botoșani
LUPTE -secţie înfiinţată în anul 1973, sectie plu campion national; Anehei Florin -categ. 130 kg,
de nivel internaţional: Drescanu Mihai - categ.74kg, component lot national, multiplu campion national,
component lot national, multiplu campion national participant la Campionatele Mondiale §i Europene,
de juniori, Aiacoboaie Dănuţ -categ. 58kg, compo- antrenor - Astafei Ion. Fondatorul sectiei de lupte
nent lot national, maestru al sportului, multiplu greco-romane din Botoşani Gheatau Petru-antrenor.
campion naţional şi internaţional; Asaftei Ion -categ. RADIOAMATORISM-secţie înfiinţată în
48 kg, component lot naţional şi olimpic, multiplu 1993 prin preluarea radioclubului judetean înfiinţat
campion national, participant la Camp. Mondial în anul 1963, locul I la Campionatul Mondial cate-
locul VII; Mreană Cristian -categ.74kg, component goria SOMB-LP individual., locul II la Campionatul
lot national si olimpic, maestru al sportului, multiplu European categoria SOMB-LP individual.
campion national; Brînzei Cristian -categ 97 kg, VOLEI - sectie înfiinţată în 1998 prin fuziona-
component lot national, maestru al sportului, multi- rea cu echipa.
STRUCTURI SPORTIVE
SPORTUL ŞCOLAR
CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR BOTOŞANI
Înfiinţat în 1972. -1972-1995, handbal baieti-1974-1993, atletism
Conducatori: prof. Tcaciuc Vasile, prof. Chisca – 1974, fotbal -1985,rugby 1985-1991, badmin-
Mircea, prof. Cioaca Gheorghe, prof. Melinte ton-1991-1999, baseball -1991, şah 1995 -1997,
Florin, prof. Onofrei Adriean, prof. Oleniuc Relu. atletism 1999-2001 În anul 2000 figureaza cu
Figureaza cu urmatoarele ramuri de sport: baschet urmatoarele sectii sportive: volei, baschet, fotbal,
băieti-fete, volei baieti-fete, lupte greco-romane baseball, atletism.
251
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Sportivi în lotul national: Pinteală Anca, Profe- Mihalache Virgil, Apetrei Aiirel. Perioada 1995-
sori-antrenori: Alexandru Vasile,Teodoru Iuliana, 1999, Campionate Nationale -52 medalii (13 aur, 24
Basaliga Andreea ,Suruciuc Anca ,Pitorac Andreea, argint, 22 bronz),Turnee Internationale 15 medalii
Ciornei Catalin, LUPTE GRECO-ROMANE, (5 aur, 4 argint, 6 bronz), Campionate Mondiale 1
Rezultate pe plan intern şi international perioada medalie aur, (Alboaie lonut),Sprtivi promovati la
1990-1994: Campionate Nationale -31 medalii (13 lotul national, Brinzei Cristian, Sabie Florin, Leogan
aur, 11 argint, 7 bronz); Campionate Mondiale -1 loan, Ivanov Dragoş, Alecsut Cătălin, Alboaie lonuţ,
medalie aur şi un loc Vll ( Rubei loan ). Sportivi în Amarandei Dan, Ratus Bogdan, Şuşu Sorin
lotul national, Sudureac Petru, Bejinaru Mihai, Sportivi promovati la lotul Olimpic: Sudureac
Sabie Florin, Irimia Liviu, Branze Cristian, Rubei Petru, Irimia Liviu, Rubei loan
loan, Onofirei Viorel. Antrenori: Baciu Victor,
252
Județul Botoșani
FORURILE DE CONDUCERE
A SPORTULUI LA NIVELUL JUDEŢULUI
1957 – 1967 Consiliul Raional Botoşani (UCFS) Preşedinţi: Ştefan Olteanu şi Gheorghe Paraschiv
1967 - 1976 Consiliul Judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport (CJEFS) Preşedinte:Gheorghe Paraschiv
1976 – 1989 Consiliul Judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport (CJEFS) Preşedinţi: Boris Miteanschi, Gheorghe Ivan
1990 Direcţia Judeţeană pentru Sport Director: George Avăcăriţei
1990 – 1994 Oficiul Judeţean pentru Educaţie Fizică şi Sport Directori: George Avăcăriţei, Ioan Strujan
1994 – 1996 Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Director: Florin Melinte
1997 – 2000 Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Director: Ioan Strujan
2000 – 2002 Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Director Dan Bacinschi
2002 – 2003 Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport Director: Cătălin Buhăianu-Obuf
2003 – 2004 Direcţia Judeţeană pentru Sport Director: Cătălin Buhăianu-Obuf
2004 – Direcţia Judeţeană pentru Sport Director: Dorel Budăi-Ungureanu
FIGURI REPREZENTATIVE
253
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
254
Județul Botoșani
255
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZA MATERIALĂ
256
Județul Botoșani
257
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
258
JUDEŢUL
BRAȘOV
259
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
- 58 societăţi sportive fără personalitate juridică. traditional, karate Wkc, karting, kempo, lupte,
•255 secţii afiliate federaţiile naţionale de spe- modelism, motociclism, natatie şi pentatlon modern,
cialitate; oina, orientare, patinaj, polo, pescuit sportiv, popi-
•674 secţii pe ramuri de sport sunt înregistrate ce-bowling, powerlifting, radioamatorism, rugby,
la cele 165 de cluburi şi asociaţii sportive de drept sambo, schi-biatlon, scrabble, scrima, snooker, sp.
public, privat şi societăţi pe acţiuni; pt.toţi, şah, sp.pt.persoane cu handicap, table-back-
•8210 sportivi legitimaţi (seniori, juniori şi gamon ,taekwondo Itf, taekwondo Wtf, tenis, tenis
copii)l; de masa, tir cu arcul, tir sportiv, volei, yachting.
•279 antrenori activi, 175 instructori sportivi • Principalele baze sportive: sala polivalentă
336 arbitri; Dumitru Popescu Colibaşi, bazin de înot olimpic,
• 30 MES, 29 AE, 93 MS baza de tenis Olimpia, Stadionul municipal, caba-
• Sporturile practicate în judeţ: aeronautica, nele pentru biatlon şi bob-plecare în Poiana Braşov,
aikido, alpinism şi escalada, arte martiale, arte Complexul sportiv naţional din Poiana Braşov
martiale de contact, atletism, automobilism, badmin- • Performanţe realizate pe plan naţional
ton, baschet, baseball, biliard (pool,carambol), (2009): 573 de medalii, din care 177 aur, 187 argint
bob-sanie, box, bridge, canotaj, ciclism, culturism, şi 209 bronz, cu 2918.75 p locul 3 în clasamentul
dans sportiv, ecvestra, fotbal, fotbal tenis, gimnas- pe judeţe;
tica, gimnastica ritmica, go, golf, haltere, handbal, • Performanţe înregistrate pe plan internaţional
hochei pe gheata, judo, hochei pe iarba, kaiac canoe, (2009): 29 de medalii, din care 6 aur, 9 argint, 14 bronz
karate kyokushin - IKO 2, karate modern, karate şi cu 938.62 p. locul 12 în clasamentul pe judeţe.
CARTEA DE AUR
260
Județul Brașov
261
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
1400-1500 – Începând din acest secol este 1837 - se înfiinţează „Societatea Carpatină din
atestat la Braşov dansul spadei, executat de bresla Transilvania”
cojocarilor, precum şi dansul cercurilor, joc anual 1837 - ia fiinţă o şcoala de înot (în cartierul
organizat de bresla cismarilor Blumăna)
1543 - Apare Regulamentul şcoliii din Braşov, 1844 - Dr.Pavel Vasici, publică la Braşov
condusă de umanistul şi pedagogul transilvănean Ioan „Macrobiotica sau măestria de a lungii viaţa”, o
Honterus (1498-1549), în care se rezervă un spaţiu prelucrare după opera lui Hufeland, în care sublini-
important exerciţiilor fizice, dintre care amintim: ază drept remediu pentru prelungirea vieţii practi-
scrima, popicele, trânta, „tragerea cocoşului” (concurs carea exerciţiilor fizice şi folosirea mijloacelor
de tir cu arcul în care ţinta era un cocoş) etc naturale.
1551 - Apare la Braşov Sanitatis studium 1847 - prima lecţie de gimnastică în Braşov (2
(Deprinderea sănătăţii) semnată de medicul transil- ore/săptămână)
vănean Paulus Kyr (1505-1588), în care autirul îşi 1849 - se organizează un centru de gimnastică
exprimă teoria privitoare la valenţele educative ale Turnwerein la Şcoala Evanghelică Germană
exerciţiului fizic ca mijloc de apărare şi dobândire 1849 - prima consemnare în presă despre practicarea
a sănătăţii. Este cea mai veche de educaţie igieni- patinajului (Titu Maiorescu pe Aleea de sub Tâmpa)
co-sanitară cunoscută în ţara noastră. 1851 - prima excursie în Munţii Bucegi
1828 - În acest an se desfăşoară unul din 1851 - se construieşte Sala de Gimnastică (la
primele raiduri de alpinism. Din grupul de 5 alpi- Poarta Scheii )
nişti, au ajuns pe Negoiul doar 2, ceilalţi abando- 1851 - primul ştrand în Malul Furcii, aparţinând
nând traseul Societăţii Tăbăcarilor
262
Județul Brașov
1853 - apare în limba germană „Instrucţiuni şi 1886 - primele trofee sportive cucerite în între-
tabele pentru efectuarea exerciţiilor de gimnastică ceri inter-regionale (B + F), (Mediaş – Sighişoara)
militară” 1886 - În ziua de 15 iunie se desfăşoară cursa
1857 - apare cartea Dr. I. Mayer intitulată de ciclism pe ruta Predeal-Sinaia-Ploieşti-Bucureşti
„Scurtă învăţătură despre puterea vindecătoare a a velocipediştilor din Braşov.
băilor de abur peste tot şi descrierea aşezământului 1888 - escaladarea Vârfului Viştea Mare (M-ţii
de băi de abur al fondului şcoalelor româneşti din Făgăraş)
Braşov” 1888 - o nouă sală de gimnastică – Eforia
1860 - pentru prima data în ţară se organizează Şcolara Română
juridic „Societatea de Gimnastică a Minorităţii Germane”; 1890 - amenajarea unui teren de patinaj la
se organizează „Societatea Sportiva a Adulţilor” Liceul „Andrei Şaguna”, Braşov
1862 - apare pentru prima dată în ţară publica- 1892 - apariţia primilor schiori pe Clăbucet
ţia sportivă „Clopotul gimnasticii” (germană) Predeal; apare „Manual de gimnastică pentru şcoa-
1862 - obiectul „gimnastică” devine obligatoriu lele poporale”, Braşov, I.E. Prodanu
în şcolile germane 1892 - Mare serbare de gimnastică organizată
1862 - la gimnaziul de limba română „Andrei de Bukarester Turnverein, cu prilejul aniversării
Şaguna” se introduc cursurile de gimnastică unui sfert de veac de existenţă, la care participă şi
(Nicolae Teclu) societăţile din Iaşi. Galaţi, Braşov, Sibiu etc. Cu
1863 - se înfiinţează „Reuniunea Română de acest prilej a fost bătută şi o medalie jubiliară de
gimnastică şi cântări”, preşedinte Nicolae Teclu bronz (28.5 mm).
1869 - gimnastica devine „obiectu relativu 1894 - apare „Pe velociped de la Bucureşti la
obligatu” în şcolile române Braşov”, C. Cantili şi A. Macedonski
1870 - prima teză de doctorat cu subiect de 1894 - pe Muntele Postăvaru este urcat pentru
filozofie şi educaţie fizică : o comparaţie între Locke prima dată schi
şi J.J. Rousseau (Vergleich der physischen Erziehung 1895 - Cursă hipică desfăşurată în ţinutul Bra-
bei Locke und Rousseau). Autor: V. Saftul din Braşov. nului, pe frumosul plai dintre Tohanul Vechi -
1873 - se pun bazele „Societăţii de Turism” Tohanul Nou şi Sohodol
(proiect) 1895 - Prima ascensiune pe schiuri a Postăva-
1880 - se înfiinţează „Societatea de Patinaj rului efectuată de un grup de de schiori din oraşul
Braşov”; se construieşte sediul de sub Tâmpa de la poalele Tâmpei.
1880 - ia fiinţă „Societatea Turistică Carpatină”, 1896 - pe Muntele Postăvaru este urcat pentru
filiala Braşov, şi cu secţie de schi prima dată schi
1881 - prima cabană din ţară în Munţii Negoiu 1897 - apare cartea „Exerciţiile gimnastice în
Făgăraş, apoi cabana Vlăduşca P. Craiului şcoalele elementare Române”de Iosif Aron, tipărită
1881 - se constituie asociaţia de patinaj din la Braşov
Braşov 1901 - la Braşov se organizează un concurs de
1882 - construirea cabanei Mălăeşti schi cu pareticiparea şi a femeilor
1882 - „alergare de cai” pe Livada Stupinilor 1905 - la Braşov ia fiinţă Kronstädter Skive-
Braşov reinigung
1884 - încercări de practicare organizată a 1906 - se instalează aparate de mecanoterapie
tirului la Băile Eforia
1886 - primele manifestări – concursuri atletice 1907 - se construieşte prima cabană din ţară
în Braşov (B + F): alergare 120 m., săritura în pentru schiori – în Poiana Braşov
lungime, înălţime, aruncarea 1886 - primele întreceri 1908 -la Braşov, se organizează un curs de schi,
de lupte avându-l ca invitat pe celebrul Mathias Zdarski, supra-
263
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
numit „părintele schiului alpin”. El demonstrează 1913 - Albert Ziegler „zboară” pe terenul de la
tehnica „Şcolii de la Lilienfeld” (cu un singur băţ). Ghimbav
1909 - pe terenul Liceului „Andrei Şaguna”, 1913 - „boxistul” braşovean Dumitru Argăseală
Braşov, „maistoraşul” A. Vlaicu face demonstraţii susţine prima gală de box în Braşov
cu aeromodelul său 1912 - 14 – meciuri de fotbal între diferite
1909 - în ziua de 12 februarie are loc prima echipe studenţeşti locale
ediţie a campionatului Ardealului o coborâre din 1913 - „Societatea automobiliştilor din Braşov”
Poiana Braşov până la Livada Poştei (7,5 km.). repară monoplanul avariat al lui Aurel Vlaicu
Câştigător: Kurt Gerwaldt cu timpul de 38’58”. 1913 - are loc jubileul de 50 de ani de la înfi-
1909 -în cadrul serbărilor ASTREI de la Braşov inţarea „Reuniunii Române de Gimnastică”
şi Sibiu, Aurel Vlaicu efectuează primele zboruri cu 1913 - Societatea de schi KSV din Braşov
planorul „A.Vlaicu 1909”, construit de el. Cu acest construieşte prima trambulină din ţară pentru
prilej a zburat şi sora sa, Valeria Vlaicu. schiori; se sare 7,80 m.
1910 - ascensiunea în Valea Arpăşelului, 1913 - la Viena se desfăşoară o reuniune inater-
muchea ascuţită, Vânătoarea lui Buteanu (T.R. naţională de patinaj artistic, la care participă şi bra-
Popescu Şoimu) şoveanca Maria Pop, născută Lemeny. A cucerit
1910 - râşnovenii încearcă încălzirea bazinului medalia de argint şi a fost premiată cu un lanţ de aur.
de lângă gară; lucrarea nu a reuşit 1913 - ia fiinţă Clubul polisportiv Colţea, ini-
1911 - Aurel Vlaicu „zboară” la Braşov pe ţiativă a fraţilorAurel şi Ion Pavel. Avea următoarele
terenul Stupini secţii: Fotbal, atletism, oină, patinaj, schi, bob, box
1911 - prof. Petru Roşca scrie „Plan de învăţă- ş.a. În anii următori, clubul şi-a creat filiale, cu
mânt pentru gimnastică la şcoalele poporale” acelaşi nume la Braşov, Ploieşti şi Tr.Măgurele.
1911 - „bazen” de înot la Râşnov şi în oraşul 1914 - în Poiana Postăvarului din Braşov, se
Braşov (pe Str. Gh. Bariţiu) desfăşoară un concurs de sărituri cu schiurile. Se
1911 - încetează din viaţă, într-un accident de realizează o săritură record de 13,5 m.
maşină valorosul automobilist Leon Leonida. Era 1914 - prima cursă de fond schi din ţară, în
deţinătorul recordului naţional de viteză. Acidentul Poiana Braşov
a avut loc pe şoseaua Dârste-Braşov. 1914 - Virgil Oniţiu scrie articolul “Despre
1911 - apare broşura „Plan pentru învăţăceii de rolul sportului în creşterea tineretului”, în Gazeta
gimnastică”, Prof. Petru Roşca Transilvaniei
1912 - ia fiinţă întâiul grup de fotbalişti din 1918 - Roseti Solescu ţine un curs de schi pe
Braşov Postăvaru, organizat de Vânătorii de munte
1912 - primele manifestări de popice semnalate 1919 - se înfiinţează Cluburile Sportive „Bra-
în presă, în Şcheii Braşovului şovia” şi „Olimpia”.
1912 - un grup de elevi români, parcurg pe jos 1919 - primul meci de fotbal între echipe din
distanţa Braşov – Săcele – Vălenii de Munte – Ardeal şi Ţara Românească: București-Brașov scor 4-1.
Slănic – Câmpina- Sinaia – Braşov 1919 - prima fabrică de biciclete din Ardeal, la
1912 - trec prin Braşov cele 18 automobile din Braşov
cursa Budapesta – Constantinopole 1919 - se organizează, de către Societatea
1912 - prima coborâre din ţară cu schiurile Cicliştilor şi Motocicliştilor Principele Carol din
(concurs) de pe Postăvaru în Poiana Braşov Bucureşti o cursă de motociclism de regularitate, pe
1912 - apare prima carte de box român din ţară, ruta: Bucureşti-Ploieşti-Sinaia-Braşov. Câştigător:
de Vasile Staicovici C.Siulişteanu cu timpul de 4h20’30”
1913 - prima întrecere de „trânta americană” 1920 - trupele de Vânători de Munte, amena-
– lupte jează un teren de volei de 17/11 m.
264
Județul Brașov
265
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
266
Județul Brașov
1933 - apare polisportivul performer Herold naţională, organizată de Grupul Sportiv Motor, una
Costi dintre cele mai importante curse de viteză, în tenta-
1934 - Alexandru Frim şi C. Dumitrescu cuce- tina de record pe distanţa Bucureşti-Braşov. Al.
resc titlul de campioni mondiali la bob 2 persoane Papană, pilotând un Chreysler Air-Flow, a parcurs
1934 - ia fiinţă Aero Clubul Braşov, cu sediul această distanţă în 1h 48’ 46”, ceea ce înseamnă circa
la IAR, preşedinte comandorul aviator Andrei Popo- 92 km/h, o performanţă deosebită pentru acea peri-
vici. oadă
1934 - ia fiinţă CS UAB, ulterior a căpătat 1936 - la Braşov, în1936, s-a organizat primul
denumirea de Steagul Roşu Braşov curs de formare a arbitrilor de popice.
1934 - la Predeal se desfăşoară concursurile 1936 - la Braşov, a avut loc Jamboreea Cerce-
militare de schi ale ţărilor membre ale Mici Înţelegeri. tăşească
Din cele 7 probe incluse în program, sportivii români 1937- la Făgăraş, s-a inaugurat Poligonul de
au ocupat primul loc în probele de patrulă şi ştafetă. tragere redusă
1934 - se instituie Cupa Ziarului Universul la 1937 - a luat fiinţă secţia din Făgăraş a ADMIR,
atletism, disputată annual la Predeal. având ca membru fondator şi preşedinte pe Gheor-
1934 - s-a constituit Asociaţia de Turism, Alpi- ghe Şerban
nism şi Sporturi de iarnă Amici Predealului. Din 1938 - sub egida ACRR s-a desfăşurat primul
iniţiativa acestei Asociaţii s-a organizat în 1935 la CN de viteză în coastă al României. Această com-
Predeal Şcoala Naţională de Schi, care a funcţionat petiţie s-a desfăşurat în patru etape: Brad (Sibiu),
timp de 14 ierni, sub conducerea lui Emil Pălăngean Sinaia, Feleac şi Poiana Braşov
şi Constantin Medeleanu. Asociaţia a vut un rol 1938 - echipajul Al Budişteanu-J.Mihalcea, cu
însemnat instruirea copiilor şi în organizarea unor un Renault Viva Grand Sport, a îmbunătăţit cu o
concursuri oficiale pentru aceşria. precum şi în secundă şi o zecime recordul în cursa auto de viteză
construirea primului mini ski lift din ţara noastră. pe distanţa Bucureşti-Braşov.
1935 - ia fiinţă, în cadrul IAR, Şcoala de plano- 1938 - la Bunloc, în Munţii Bârsei s-a desfăşu-
rism din Braşov rat CN de sărituri la schi. Gh.Covaci a realizat o
1935 - se organizează “Marele premiu al oraşu- săritură de 50 m.
lui Braşov”, primul circuit de viteză pentru motoci- 1938 - are loc la Braşov întâlnirea internaţională
clete din ţară de tenis, România – Polonia
1935 - la Braşov, Valentin Popescu a efectuat 1939 - primul concurs internaţional oficial de
un zbor cu planorul, de peste o oră, derasupra automobilism, moto cu şi fără ataş în circuit -
Tâmpei, folosind curenţii ascendenţi dinamici ai “Marele premiu al Municipiului Braşov”
pantei dinspre oraş, performanţă ce a stat la baza 1939 - pe traseul Ploieşti-Braşov-Feldioara-Ho-
începuturilor zborului alpin de la noi. ghiz-Şercaia-Braşov-Timiş, s-a desfăşurat a V-a
1935 - la Braşov, s-a inaugurat, Şcoala de zbor ediţie a Circuirului Unirea- turism şi regularitate.
fără motor, prima şcoală permanentă de acest gen. Competiţia a fost organizată de Societatea Unirea
Această realizare a fost posibilă datorită unei bune de petrol din Ploieşti
colaborări între Aeroportul Braşov şi Cercul Aero- 1939 - în Postăvarul din Oiana Braşov, s-a
nautic din Bucureşti. În vara anului 1937 şcoala a desfăşurat primul CN în proba de slalom uriaş
fost mutată la Sânpetru. 1939 - se înfiinţează A. S. a Uzinelor Astra
1935 - a apărut revista cu apariţie lunară Bra- Braşov şi A.S. Metrom Braşov
şovul turisti, editată de Touring Clubul Român, 1940 - se înfiinţează C.S. Academia Comercială
asociaţie de turism pentru protecţia naturii Braşov
1936 - la Bucureşti, s-a desfăşurat prima ediţie 1941 - Sub auspiciile federaţiei de specialitate
a Marelui Premiu al Bucureştiului, cursă auto inter- s-a organizat la Diham, în anii 1941 şi 1942, precum
267
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
şi la Poiana Braşov în 1943, primele cursuri de 1955 - apare Decizia CCFS privind înfiinţarea
formare a instructorilor federali de schi. la Braşov şi Timişoara a Şcolilor de Antrenori, cu
1941 - s-a desfăşurat, pe traseul Braşov-Pre- durata de 2 ani.
deal-25 km, un concurs de marş 1956 - la Bucureşti şi Braşov, s-a disputat
1942 - la Braşov, s-a desfăşurat CN de pen- meciul dintre România şi Egipt la lupte clasice,
tatlon (f) rezultatul: 5-3 şi 5-3.
1942 - ia fiinţă prima unitate sportivă condusă 1957 - la Braşov, s-a desfăşurat meciul de volei
şi administrată de elevi, numai pentru elevi: Clubul România-Ungaria: echipe masc. Scor: 3-1 şi 3-2, iar
Sportiv Cetăţuia la feminin 3-0
1943 - la Braşov, s-au desfăşurat CN de patinaj 1958 - la Poiana Braşov, s-a desfăşurat prima
1944 - la Sânpetru - Braşov, instructorul Gh. ediţie a CI Cupa Speranţelor la schi
Brănescu a stabilit un nou record de durată cu 1960 - Dumitru Pârvulescu cucereşte prima
planorul: 19h şi 30’ medalie de aur din istoria sportului braşovean la JO
1944 - la Predeal s-a desfăşurat o cursă de de la Roma
coborâre, câştigată de C.Medeleanu. Concursul a 1960 - se înfiinţează Asociaţia Sportivă Armata
fost organizat de Telefon Club Român 1961 - la Poiana Braşov, s-a desfăşurat un CI
1944 - la Predeal, s-a desfăşurat CN de atle- jubiliar cu ocazia aniversării a 50 de ani de la orga-
tism (m) nizarea primelor conc. oficiale de schi în ţara
1946 - se organizează Clubul Sportiv Politeh- noastră. Ilona Mikloş: loc. I la coborâre, iar la comb.
nica (anterior Academia), în prezent C.S.U. alpină pe loc. al III-lea
1948 - s-a constituit Clubul Popular de hochei 1962 - la Bucureşti, Ploieşti, Constanţa, Braşov
şi patinaj din Braşov. şi Cluj, s-a desfăşurat Turneul UEFA de juniuori,
1949 - ia fiinţă Clubul Sportiv Dinamo ediţia a XV-a jubiliară. Echipa de juniori a României
1950 - se înfiinţează la Braşov Şcoala Medie a disputat finala cu reprezentativa similară a Iugos-
Tehnică de Cultură Fizică (SMTCF) pentru atl. laviei pe care a întrecut-o cu scorul de 4-1 (3-1).
hand. gim. România pentru prima dată campioană a Europei.
1951 - are loc în Poiana Braşov cea mai impor- 1962 - la Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Ploieşti
tantă competiţie internaţională din istoria sporturilor s-a desfăşurat ediţia a II-a a CM feminin de handbal
de iarnă din ţara noastră, Ediţia a IX-a a Jocurilor în 7. România a cucerit titlul de campioană mondi-
Mondiale Universitare de Iarnă ală.
1951 - ia fiinţă Clubul Sportiv Voinţa 1964 - la Poiana Braşov, s-a desfăşurat prima
1952 - în Făgăraş, la Negoiu, s-a desfăşurat ediţie a CN de biatlon. Câştigător:Gh. Vilmoş
prima ediţie a Cupei Victoriei la schi 1964 - la Innsbruck, în Austria, s-a desfăşurat
1953 - la Braşov, s-a organizat o expoziţie de cea de a IX ediţie a JOI. Pentru prima dată România
lucrări de artă plastică cu tematică sportivă obţine puncte la JOI, prin clasarea pe locul al V-lea
1953 - la Braşov, un colectiv condus de ing. al biatlonistului din Braşov Gh.Vilmoş în proba de
Radu Manicatide, a construit avionul IAR-814, 20 km. individual. Cu cele 2 puncte acunulate,
primul bimotor românesc cu care s-a obţinut un România s-a clasat pe locul al XIX-lea în clasamen-
record internaţional la clasa respectivă. tul pe puncte.
1954 - la Bucureşti şi Braşov, s-a disputat 1966 - a avut loc, cu plecarea din Braşov, prima
meciul dintre România şi URSS la haltere, rezulta- ediţie a Raliului automobilistic al României. Distanţa
tul: 2-5 şi 1-6. 1500 km, cu participarea a 43 de echipaje. Locul I a
1954 - la Braşov, s-a disputat prima ediţie fost ocupat de Viorel Marin, cu un FIAT 1300.
postbelică a CN la lupte libere. Au fost prezenţi 62 1967 - la Ltenburg, în RDG, s-a desfăşurat CM
de participanţi. de biatlon pentru tineret. Braşoveanul Gheorghe
268
Județul Brașov
Cercel s-a clasat pe locul al III-lea, medalie de 1988 - pe Valea Râşnoavei din apropiere de
bronz Predeal, s-a desfăşurat CI de biatlon dotat cu Cupa
1967 - la Poiana Braşov, s-a desfăşurat un CI Carpaţi. Reprezentativa României, în proba de ştafetă,
de schi alpin şi de fond, dotat Cupa Poiana şi Cupa s-a clasat pe locul al II-lea, după echipa Cehoslova-
Speranţelor. ciei.
1968 - la Braşov, s-a desfăşurat a 3-a ediţie a 1988 - pe Valea Râşnoavei, din apropiere de
Raliului Auto Român. Plecarea s-a dat din mai multe Predeal, s-a desfăşurat cea de a XVIII-a ediţie a CB
oraşe ale ţării, cu destinaţia Braşov. Traseul a de schi fond. Sportivii români cuceresc 3 medalii de
măsurat 1200 km.Câştigător echipajul Marin Dumi- aur, 3 de argint şi 2 de bronz
trescu - Petre Vezeanu pe un FIAT 1500. Aceiaşi 1988 - la Poiana Braşov, s-a desfăşurat Semi-
automobilişti au ocupat locul secund în Raliul narul Internaţional Salvamont,organizat de FR de
Dunării Castrol etapă a CE. Alpinism, prin Comisia sa de specialitate.
1968 - la Braşov, s-a inaugurat Stadionul muni- 1988 - la Braşov, a avut loc Salonul Internaţio-
cipal (30 de mii de locuri), amplasat în cartierul nal de Artă Fotografică, având ca temă Sportul. Ion
Bartolomeu Mărculesc obţine Menţiunea de onoarea Federaţiei
1968 - se organizează Clubul Sportiv Şcolar Internaţionale de Artă Fotografică.
Braşovia, cu nouă secţii de sport, 780 de membri şi 1989 - a Braşov a avut loc un Concurs de cul-
295 de sportivi legitimaţi. turism, organizat cu ocazia aniversării a 50 de ani
1969 - la Poiana Braşov, s-a desfăşurat JB de de la fondarea CS Steagul Roşu. Pe echipe locul I a
schi. Dan Cristea în proba de slalom special şi Petre fost câştigat de Clubul Farul Constanţa
Dinu la 15 km schi fond s-au clasat pe locul I. 1995 – European de Handbal - tineret Campio-
1972 - la Poiana Braşov, s-a desfăşurat ediţia I natul Mondial de aeromodele radiocomandate F3B
a Cupei Braşovia la schi probe alpine pentru j. şi - Ghimbav
Cupei Poiana la schi fond şi sărituri. 1995, 1996,1997 – Internationalele Romaniei „
1978 - la Ghimbav, în jud.Braţov, s-a desfăşurat Memorialul Dorel Negrea” – karate traditional
o demonstraţie aviatică, cu prilejul aniversării 55 de 1998 – Campionatul Mondial al Politiei – schi
ani de la înfiinţarea primului Aeroclub român – Poiana Brasov
1978 - la Braşov, s-a desfăşurat cea de a X-a 1998 – 2006 – Internationalele Romaniei „
ediţie a CE de tenis pentru amatori, la care se Memorialul I Corneanu” – lupte
include, pentru prima dată, probe de tineret, alături 2000 – Campionatul Balcanic de tir
de cele ale seniorilor. Virginia Ruzici cucereşte 3 2000 - Mihai Covaliu, produsul CS Tractorul, cuce-
medalii de aur: la simplu, la dublu cu Florenţa Mihai reşte medalia de aur şi titlul de campion olimpic la scrimă.
şi la dublu mixt, cu Traian Marcu. 2000 – Conferinta Balcanica la nivel de Minis-
1978 - ia fiinţă la Braşov, Clubul Sportiv Şcolar trii ai Sportului – Poiana Brasov
Braşovia. 2000 – Cupa Tampa – gimnastica ritmica -
1979 - la Braşov, s-a desfăşurat Trofeul Carpaţi internatonal
la handbal echipe masculine, căştigat de echipele 2001 – Campionatul Mondial si Cupa Campio-
României. nilor Europeni – fotbal tenis
1987 - la Braşov s-a disputat meciul amical de 2004 – Campionatul Mondial de Popice
fotbal România-Israel, 3-2 (2-1) 2005 – Campionatul European de Culturism
1987 -la Braşov s-a disputat meciul de Cupa 2006 – Campionatul Mondial al Armatei – schi
Davis România - Polonia, scor: 4-1. – Predeal
1988 - la Predeal s-a desfăşurat un CI de schi 2006-2007 – Trofeu International Alpinism
fond dotat cu Cupa Carpaţi. Fondistele noastre se Escalada – structura artificiala
clasează pe locul I în proba de ştafetă. 2008 – Campionatul
269
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Fed. Ligi AS fără
Total certifi-
Anul Drept Drept SC pe Total judeţ. pe spor-tive profe- sio- pers.
cate Id.sp.
public privat acţiuni r.s. naţ niste juri-dică
2002 13 63 76 2 26 104
2003 13 73 0 86 2 0 0 39 127
2004 14 86 1 101 2 0 0 20 123
2005 14 94 1 109 4 0 0 20 133
2006 13 107 2 122 5 0 0 19 146
2007 14 120 3 137 6 0 0 49 192
2008 14 141 3 158 6 0 0 55 219
2009 14 148 3 165 8 0 0 58 231
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. antre- Nr. Nr. Nr.
Anul Nr. arbitri Nr. AE
afiliate legit. nori instruc-tori MS MES
1993 420 16173 395 276 568
1994 420 16173 395 276 568
1995 347 16008 407 214 605
1996 268 10741 421 215 565
1997 271 10741 421 205 565
1998 259 9937 424 251 561
1999 233 9156 431 77 615
2000 302 8476 311 153 511
2001 218 7059 307 142 477 47 16 17
2002 165 6192 214 134 402 47 21 23
2003 173 6046 237 120 343 50 12 20
2004 198 7761 243 106 304 64 13 18
2005 137 5524 219 163 272 71 16 21
2006 166 5444 248 107 261 88 21 26
2007 178 5527 256 119 264 105 29 26
2008 247 8187 279 151 344 80 30 28
2009 255 8210 279 175 336 93 30 29
270
Județul Brașov
271
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI ORGANIZATORICE
272
Județul Brașov
2000 – 2001 MTS Direcţia jud. pt. tineret şi sport Braşov Mircea Zugravu
2001 – 2002 MTS Direcţia jud. pt. tineret şi sport Braşov Gheorghe Nistor
2002 - ANS Direcţia pt.sport a judeţului Braşov Gheorghe Nistor
După reorganizarea din 1949, când în locul OSP ia fiinţă CCFS, sportul românesc este structurat pe
departamente, profiluri industriale, instituţii, sindicate. Ca urmare, apar asociaţii mari, precum: Metalul,
Progresul, Voinţa, Recolta, Constructorul, Minerul, Ştiinţa, Armata, Dinamo, etc.
273
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
În plus, faţă de cele de mai sus, la nivelul jude- Vetisan Dan – inspector sport, I.S.J. Braşov,
ţului îşi mai desfăşoară activitatea şi Comisiile pe Neamţu Mircea – decan F.E.F.S. – Universitatea
ramuri de sport menţionate mai jos, care sunt în curs Transilvania Braşov,
de întocmire a formalităţilor pentru a fi înregidtrate în Col. Luca Constantin – cdt. Adj. CS Dinamo
Registrul sportiv: atletism , baschet, judo, lupte, sah. Braşov,
Începând din anul 2004, la nivelul Direcţiei Badu Adrian – şef pregătire fizică – I.J.P.
pentru Sport a Judeţului Braşov, funcţionează un Braşov,
consiliu consultativ, condus de directorul executiv. Florea Florin – director C.S.M. Braşov,–
Din componenţa acestuia fac parte: Calancea Gabriel – preşedinte C.S.U. Braşov,
Nistor Gheorghe, director executiv DJS, preşedinte Ţuţuianu Radu – director C.S.S. Braşovia, Dogaru
Donţu Adriana – prefectul judeţului Braşov, Nicolae – director CSS Dinamo Rasnov.
Petraşcu Aurel – consilier DSJ Braşov, Consiliul consultativ sprijină conducerea Direc-
Verdeş Teodor – preşedinte C.O. Braşov, ţiei în îndeplinirea atribuţiilor şi a obiectului său de
Frunteş Radu – director A.O. – filiala Braşov, activitate.
274
Județul Brașov
maraton ( 3 titluri la Campionatele Balcanice). Se – Braşov Jean Calcianu cu Marcel Petala realizează
înfiinţează S.C. Astra - Ardeleanu, Sulică, Gheor- un nou record: 1 oră, 30 de minute şi 54 de sec. În
ghe Loja, Vlaicu. În 08.XI.1936 s-a organizat cea presa locală, în Gazeta de Transilvania, Nr. 57 din
mai importantă ştafetă ce s-a alergat în România, 27.VIII.1939 apare următorul articol: „Sportul
pe distanţa de 178 km, între Braşov şi Bucureşti, motorizat în Braşov, a îndrăznit primul concurs pe
la care au participat 18 alergători (3 fete), pe o circuit închis din ţară în anul 1935 ……şi azi
durata de 11 ore. 13.VIII.1939 organizează primul concurs oficial
Evenimentul a fost consemnat în presă, în internaţional de automobilism şi cu motociclete cu
Gazeta de Transilvania, Nr. 88. În 1938 Liga „Ţara ataş….”
Bârsei” cuprinde 7 secţii afiliate la Federaţia
Română de Atletism. Apar sportivi cunoscuţi 4. AVIAŢIE
precum: Surd Beni, Răileanu, Baboie Ion, Popa. Liga La data de 26.IX.1909, cu ocazia serbărilor
Atletică Braşov organizează numeroase crosuri, iar „Astrei”, Aurel Vlaicu a participat la acest eveni-
braşovenii câştigă numeroase titluri la Campionatele ment, cu primul său aparat de zbor – „libelula”. Pe
Naţionale – 4 la 100, 4 la 800, decatlon, echipă cros. terenul de sport al Liceului A. Şaguna a făcut
La Campionatele Balcanice braşovenii câştigă titluri „numeroase lansări în văzduh” (fapt consemnat în
numeroase: Ludovic Gal – 3, Fr. Nemeş- 2, Badea Gazeta de Transilvania din 29.IX.1909). A urmat
Lazăr, Fritz A., Ionescu Crum. În perioada 1941 – zborul cu avionul pe terenul de la Stupini, Braşov
1943 se distinge C.S.U.A. BV. prin sportivi ca: A. (18.IX.1911), iar în 1913, aviatorul Ziegler Albert
Coman, Liess, Nistor, Victor Pop, Moarcăş Constan- zboară pe terenul de la Ghimbav. Ing. Radu Onciul
tin, Toma Ioan. Comitetul local O.S.R., Comisia de construieşte avioanele RO1 şi RO2. La I.A.R.
Atletism organizează cursa Braşov – Predeal. U.A.B. Ghimbav se fabrică avioane şi motoare româneşti.
câştigă locul I prin Constantin Vasile; s-au mai În 1931, pe 23. VIII. Ing. Herbert Klompe a decolat
remarcat Saftu, Lazăr, Neagu, Ieftimescu. După cu planorul de pe Vârful Tâmpa, aterizând pe terenul
1944 sub conducerea lui Vintilă Cristescu şi Vasile de sport al Liceului Sportiv Braşov, eveniment
Căpăţână se dezvoltă atletismul în întreprinderi şi consemnat în Gazeta de Transilvania, Nr. 88/1931.
şcoli, în oraşele şi comunele mari ale judeţului Se mai remarcă Dumitru Bărbieru, tot de la I.A.R.
Braşov. Toate acestea sunt exemplificate prin acti- Ghimbav. Urmează mitinguri aviatice în 1931, 1932,
vitatea unor sportivi precum Baboie I., Coman A., 1934, 1935, 1939. În 1934 se înfiinţează Aeroclubul
Miklos Ilona, Pitiş Vasile, Sălăgean Ana (18 titluri Braşov, iar în 1937 la I.A.R. Ghimbav ia fiinţă
naţionale, 8 balcanice, locul 8 la J.O. de la Tokyo) primul cerc de aeromodelism din ţară, condus de
Sălăgean Vasile, Scherer Erika, Zamfir D., Taus Ing. A. Delinschi.
Laurian, etc. Se disting secţiile de atletism ale
cluburilor Steagu Roşu, Tractorul, Dinamo, Liceul 5. BOB
Sportiv, Clubul Olimpia, Braşovia, C.S.U., Codlea, După primul război mondial, în 1920, un
Bod, Săcele, Tg. Secuiesc. delegat al F.S.S.R. (Comisia Sportivă de Iarnă,
Sinaia) a alcătuit la Braşov o comisie în vederea
3. AUTO - MOTO amenajării unor pârtii de concurs (Johan Teutsch,
Cu începuturi vechi, această activitate se dez- Tuzor H.). La concursul din 6/7.II.1920, clubul
voltă după 1920, când ia fiinţă A.C.R. Braşov. Se Braşovia ocupa locul V – 4 persoane băieţi, şi locul
organizează concursuri diferite: concursul de coastă II – 2 persoane fete. În 1930 apare boberul braşo-
Pietrele lui Solomon – Poiana Braşov, apoi în 1935, vean, Ing. Alexandru Frim, legitimat la I.A.R.,
1936, 1937, 1938, 1939 – Marele premiu al oraşului câştigând 7 Campionate Naţionale. La Jocurile
Braşov (Petre Cristea, Plat). Se remarcă Jean Calci- Universitare de la Davos, 1932, se clasează pe locul
anu, A. Budişteanu. În 1939 pe distanţa Bucureşti II, iar în 1933 în Italia, pe locul IV. În 1934, în
275
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Elveţia Alex Frim şi Dumitrescu Frânar devin cam- Petrescu. Braşovul câştigă probele de forţă şi înăl-
pioni mondiali la 2 persoane, obţinând un record ţime.În anul 1931 se organizează un concurs hipic
absolut de viteză. În 1934 se înfiinţează Federaţia internaţional cu călăreţi din Viena, Roma, Varşovia,
Română de Bob, dar din păcate acest sport regre- Nisa. În cartierul braşovean Bartolomeu se amena-
sează. Abia în anii 1970 la bob 4 persoane A.S.A. jează un manej acoperit.
Braşov, Zangor Ion cucereşte o medalie de bronz la
Campionatele Mondiale, şi apoi la Campionatele 8. CICLISM
Europene, iar în 1971 echipajul român câştigă În 1901 ia fiinţă Societatea Reuniunea Bicicliş-
medalia de aur, seniori, la Campionatele Europene tilor din Braşov, iar în 1913 se deschide la Braşov
de Seniori. Se mai remarcă participarea şi rezultatele prima fabrică de biciclete din Ardeal ( Michael
obţinute de secţia de bob a C.S. Tractorul Braşov. Moozer, Str. Poştei nr. 39, Braşov) În 1932 Nae
Chicomban şi Ion Muscalu „merg” pe biciclete la
6. BOX Bucureşti pentru a participa la Traversarea Capita-
În 1913 cunoscutul „boxist” născut în Şcheii lei”. Urmează concursuri între oraşe, iar în 1935 are
Braşovului – Dumitru Argăseală participă la o gală loc Ediţia a II-a a Turului Ciclist al României. La
de box în Sala „Oţelului” din Braşov. În meciul cu ciclocros Chicomban este imbatabil. Printre cei care
Kocis Iosif câştigă în runda a III-a prin K.O., eve- au obţinut rezultate deosebite se enumăra sportivi
niment consemnat în Gazeta de Transilvania Nr. ca : Muscalu, Timko, Ionel şi Costel Georgescu,
169/1913. Urmează diferite meciuri din care iese Marin Zaharia, C. Simionescu şi îndeosebi Nicolae
învingător. Se întoarce în America, unde moare ucis. şi Traian Chicomban care câştigă numeroase titluri
În 1912 învăţătorul Vasile Stoicovici publică de campioni.
prima carte în româneşte de box, intitulată „Boxul”.
Apariţia a fost consemnată în Gazeta de Transilvania 9. FOTBAL
Nr. 199/11. IX şi în Românul Nr. 218 din 04.X. În Începuturile fotbalului în Braşov sunt legate de
1934 au loc câteva meciuri demonstrative în Sala Clubul Colţea şi de performaţa acestuia pe care au
Astra ( Spakov, C. Nour, Jean Călinescu), consem- păstrat-o până la finele anului 2000, anume cucerirea
nate în presa locală în Gazeta de Transilvania Nr. 85 titlului de campioană naţională în 1927 - 1928.
din 1934. Apar de asemenea secţiile de box în cadrul Dorinţa de afirmare a fotbaliştilor militari a fost
I.A.R. Ghimbav şi U.A.B. Printre braşovenii cu evidentă încă din primul an de la înfiinţare când, în
rezultate excepţionale la box îi putem enumera pe două partide amicale internaţionale au obţinut tot
Costică David (I.A.R.) – campion naţional, I. Lupu, atâtea victorii: în 1921 înving o selecţionată a ora-
Florea Vasile – campion naţional, categoria muscă, şului Cairo cu 2-1, iar în 1922 pe WAC. Viena cu
Gheorghe Gurău, Gheorghe Ioniţă, Iorga Nicolae. 4-1. În 1928 este semnalată în Registrul Comisiei
Regionale şi prezenţa reprezentantului echipei de
7. CĂLĂRIE fotbal I.A.R., repartizată la ora respectivă drept o
Încă din secolul al XIX-lea Gazeta de Transil- echipă de seria a II-a. În cadrul echipei sunt legiti-
vania Nr. 98/1882 menţionează că în ziua de maţi jucători ca: Rudolf Dresler, Ion Columbin,
20.VIII.1882 s-a organizat la Braşov o alergare de Gheorghe Păcurariu, Puiu Emilian, Roger Boulastin,
cai. În continuare s-au organizat anual asemenea la aceştia adăugându-se mai târziu sportivi mai bine
manifestări. După război Clubul Călăriştilor din cotaţi cum ar fi: fraţii Ludovic şi Eugen Fulop,
Braşov a organizat numeroase concursuri hipice pe Florea Bădiţoiu, Ion Ducşa, Carol Beke, Andrei
terenul Clubului Olimpia.În 20/21.IX.1930 se des- Gheorghe, Eugen Schwartz. O echipă reprezentativă
făşoară primul mare concurs hipic la care au parti- a avut şi Clubul U.A.B., fotbalul fiind cea mai
cipat 100 de cai ( 70 de domni şi 10 doamne). Se îndrăgită dintre toate cele 22 de secţii pe care le-a
disting Kirculescu, Ştefănescu, Alice Sturza, avut. De la înfiinţarea echipei F.C.M. Braşov până
276
Județul Brașov
la sosirea antrenorului – jucător Silviu Ploieşteanu, de Conducere făceau parte: preşedinte: Prof. Oancea
echipa a avut o evoluţie oscilantă. Însă odată cu Costi, V. Prişcu, secretar Nicolae Baboe. În 1930 se
sosirea acestuia la echipă avem de-a face cu o for- organizează un concurs regional pentru fete. Locul
maţiune solidă. Promovarea în Diviza A se va face II este ocupat de sportivi de la Clubul Olimpia.
cu echipa: Constantinescu, Bârsan, Marinescu, Gimnastica se mai practica şi în Făgăraş în cadrul
Raicu-Aron, Zaharia-Haşoti, Fusulan, Proca, Ciripoi, Societăţii de Gimnastică Făgăraş, denumită şi Soci-
David. Între timp lotul este îmbogăţit cu jucători etatea de Educaţie Fizică Radu Negru. În 1933, la
precum Seredai, Meszaros, Gane, Moarcăş, Hidişan, 20.VII, în Sala Cinematografului Astra are loc o
Campo şi portarul Ghiţă. Cu această echipă, se va mare manifestaţie de gimnastică, la care participă
înregistra cea mai bună prestaţie din istoria sa în St. Pele – campion mondial şi Albin Moraru –
prima divizie a ţării, ocupând locul secund, după campion naţional. La Jocurile Olimpice din 1936,
C.C.A. Bucureşti. În 1961 echipa participă la prima din echipa României face parte şi gimnastul braşo-
ediţie a „Cupei Balcanice” intercluburi, alături de vean Schmidt Ioan.
echipe din Turcia, Grecia, Albania şi Bulgaria. În
urma rezultatelor, echipa Steagul Roşu a cucerit 11. HANDBAL
trofeul primei ediţii a „Cupei Balcanice”, primul titlu Această ramură sportivă a apărut în jurul anului
într-o competiţie oficială din istoria echipelor de club 1926. Printre primele unităţi ce şi-au desfăşurat
din ţara noastră. Învingătorii au aliniat următoarea activitatea pe raza judeţului se enumără Societatea
formaţie: Ghiţă, Cernăianu, Zbârcea, Zaharia, Săsească de Sport şi Gimnastică, precum şi cele din
Campo, Hidişan, Seredai, Bârsan, Szigeti, Haşoti, cadrul Liceului German şi Liceului A. Şaguna. În
Fusulan, Proca, Meszaros, David. În 1968 echipa va 1936 se înfiinţează Federaţia Română de Handbal ,
retrograda în Divizia B, dar în 1969 va reveni în supremaţia deţinând-o oraşele Braşov, Sibiu, Sighi-
prima divizie a ţării cu următoarea echipă: Adama- şoara. În 1938/1939 se înfiinţează o secţie de
che, Ivăncescu, Jenei, Alecu, Grecea, Rusu, Pescaru, handbal în cadrul Asociaţiei Sportive a Municipiului
Cadar, Balint, Necula, Niky Dumitriu, Gane, Flo- Braşov, sub îndrumarea prof. I. Şeitan. La 26.
rescu, Drăgoi, Ardeleanu, Gyorffi, Iordache. Între XI.1939 are loc meciul de handbal între echipele
1981 şi 1983 anul unei noi căderi în divizia B, au A.S.M. Braşov şi C.S. Prahova Ploieşti, meci ce se
mai activat şi alţi jucători valoroşi din dorinţa de a încheie cu scorul 12 – 2 (9 – 0 la pauză), eveniment
spori potenţialul echipei. Cel mai valoros astfel de consemnat şi în Gazeta de Transilvania Nr. 92/26.
exemplu este Marius Lăcătuş, care va fi transferat la XI.1939. Tot în anul 1939 are loc întâlnirea interna-
Steaua în 1983. ţională dintre Braşov şi Stockholm, meci încheiat cu
scorul 5 – 7.
10. GIMNASTICĂ
În 08.III.1847 profesorul Theodor Kuhlerandt 12. HALTERE
ţine prima lecţie de gimnastică cu peste 100 de In 1947 i-a fiinta sectia in cadrul Asociatiei
elevi. Începând cu 1862 gimnastica devine obiect Sportive Flamura Rosie Brasov.In jurul anului 1954
obligatoriu în şcolile germane, iar din 1883 şi în – sectia functioneaza in cadrul CS Olimpia Brasov
şcolile române. Urmează în 1860 înfiinţarea „Socie- sub indrumarea antrenorului Peczy Zoltan. Incepand
tăţii Gimnaştilor Adulţi” (germană), iar în 1863 cu anul 1962 sectia functioneaza in cadrul CS
„Reuniunea Română de Gimnastică şi de Cântări”. Steagul Rosu Brasov. In 1952 primul halterofil
Se practicau 2 sisteme: gimnastică germană – la brasovean – Piticaru Gheorghe – participa la Jocu-
aparate, şi gimnastică suedeză – exerciţii libere. În rile Olimpice de la Helsinki. In 2004 se infiinteaza
27.XII.1913 se organizează jubileul de 50 de ani de sectia de haltere la CSM Brasov avandu-l ca antre-
la înfiinţarea Reuniunii Române de Gimnastică, nor pe d-l Orban Ludovic – antrenor emerit din anul
preşedinte Dr. Vasile Saftu. În 1924 din Comitetul 1997.
277
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
13. HOCHEI PE GHEAŢĂ de patinaj artistic şi probe de alergare 400 m., băieţi
În 1922 îşi are începuturile hocheiul la Clubul şi fete. Din rândul sportivilor participanţi se distinge
Braşovia. În primul Campionat Naţional organizat în Mauriciu Kahane. Finalele Campionatului Naţional
Braşov sunt prezente 4 echipe: Braşovia, Colţea şi din 1924 se desfăşoară în Bucureşti, pe Cişmigiu, în
T.C.R. Bucureşti cu 2 echipe. (1925). Clubul sportiv perioada 26 – 27.01. Braşovenii realizează un succes
Braşovia ocupă locul I şi câştigă primul titlu de câştigând 6 premii din 12 posibile (Schuman Irene,
Campioană Naţională, în finala cu T.C.R., scor final Mozer Irene, Irene Lehman, Dragoş Navrea, M.
4 – 0. În 1932 se organizează un Campionat Regional Kahane) În 1925 finalele Campionatului Naţional se
câştigat de C.S. Braşovia. In 1948 s-a infiintat sectia organizează la Braşov. Maria Pop câştigă la femei,
de hochei pe gheata la CS Tractorul. In 1949 se titlu pe care îl va păstra multă vreme. După 1930
infinteaza sectia de hochei pe gheata la CS Steagul printre arbitrii şi organizatorii de competiţii care au
Rosu Brasov. In 2005 se infiinteaza sectia de hochei avut o contribuţie însemnată la dezvoltarea acestui
pe gheata la CSM Brasov – antrenor Iordan Dumitru. sport se numără: Fabriţius, Dr. Gust, Lehman, Suciu
Silvianu, Weiss, Dragoş Navrea, Nemeş, iar din rândul
14. LUPTE sportivilor îi putem aminti pe: Papp Maria, Bădiţoi
La data de 20.VII.1886 pe lângă întrecerile de Valeria, Greff Helmuth, Haberman, Suciu Sibianu,
gimnastică şi atletism au loc şi primele întreceri la Romica Papp. În 04.II.1931 Societatea de Patinaj şi-a
lupte („trânte americane”). În 1913 boxerul braşo- sărbătorit 50 de ani de la înfiinţare, eveniment urmat
vean Dumitru Argăseală este şi un faimos luptător. de un concurs demonstrativ internaţional. Se înfiin-
În 1934, la 26.VIII la Cinematograful Astra are loc ţează de asemenea patinoare noi în această perioadă.
un mare concurs internaţional profesionist de lupte La Jocurile Olimpice de la Garmisch, sunt prezenţi şi
atletice (greco-romane). În 1936 ia fiinţă Clubul doi patinatori braşoveni: Papp Romica şi Roman
Atletic Braşov cu secţii de lupte, haltere. Turuşanko. În anul 1949 se organizează sub conduce-
rea Osp. Clubul Popular de Hochei şi Patinaj.
15. NATATIE
In 1979 se da in folosinta Bazinul Olimpic la 15. POPICE
Brasov si se infiinteaza sectia de natatie pe langa În 1912 sunt menţionate în presă popicării de
CJEFS Brasov. Intre anii 1986 – 1996 sectia de vară, şi apar chiar grupări cu steaguri proprii (Asoc.
natatie functioneaza in cadrul CS Astra Autocami- Bate Mult din Blumăna,1922 – 1927). După 1933 se
oane Brasov. Din 2001 sectia functionaza in cadrul organizează concursuri şi campionate, şi se acordă
CSM Brasov. Participanti la competitii internatio- cupe. Moise Csaka câştigă titlul de Campion Naţional
nale: JO – Dumitru Corina, CE – Serban Adriana, la individual. Se înfiinţează 35 de grupări şi echipe în
Dumitru Corina, Raduch Akos, Sorica Bogdan, tot judeţul Braşov. Echipa „Viitorul”, din Scheii Bra-
Hristov Alina, CM – Dumitru Corina. şovului câştigă concursul de la Târgu Mureş din anul
1933. În 1939 se organizează prima C.F.R.-iada câşti-
16. PATINAJ gată de echipa C.F.R. Braşov, după ce în anul 1936 se
Această ramură de sport are vechi rădăcini în organizase primul curs de arbitraj. În 1938 Regionala
mişcarea sportivă braşoveană. În 1880 se înfiinţează Braşov a Federaţiei Române de Popice îşi are sediul
Societatea de Patinaj. An de an au avut loc serbări în Str. Prundului, cu Gh. Zuescu, preşedinte, V. Mun-
costumate, cu sau fără măşti, ale patinatorilor. După teanu vicepreşedinte şi Ionescu Constantin secretar.
1923 sunt consemnate primele concursuri. În perioada
13 – 14.01.1924 au loc sub egida Societăţii de Patinaj 16. RUGBY
campionatele regionale, pe terenul clubului Olimpia, În 1934 Clubul Sportiv I.A.R. îşi face o echipă
eveniment consemnat în Gazeta de Transilvania Nr. de rugby, iar la 16.VII.1934 are loc o primă demon-
6/1924. În cadrul campionatului se desfăşoară probe straţie pe terenul I.A.R., între două echipe din Bucu-
278
Județul Brașov
reşti, aparţinând C.F.R., eveniment consemnat în presa Poiana Postăvarului la data de 07.II.1914, şi apoi la
locală, în Gazeta de Transilvania Nr. 57/1934. La Predeal.În iarna anilor 1918 şi 1919 Roseti Solescu
01.II.1935 clubul bucureştean I.C.R. întrece formaţia ţine un curs pe Postăvar, iar după război se organi-
I.A.R. cu 28 – 18 (11 – 8 la pauză). Pentru echipa zează diferite concursuri din Postăvar în Poiana
braşoveană a marcat polisportivul Lt. Papană. Prof. Braşov pe un drum de 5,5 km lungime.În 1922
Popescu D. Colibaşi este selecţionat în echipa naţio- Societatea De Schi din Braşov aderă la F.S.S.R., an
nală ca fundaş în anul 1933, prilej cu care a efectuat în care se construieşte şi trambulina mijlocie din
un turneu în Franţa (13.I.1935), unde a avut loc meciul Poiana Braşov. În 1923/1924 se reconstruieşte cabana
cu echipa Metro Paris, scor final 6 – 17 (6 – 8 la Hohenheim. Primii schiori renumiţi ai vremii îi includ
pauza), iar în 21.I.1935 meciul cu Igron Bourg, scor pe: Herta Gust – campion naţional 1921, Leurzeanu
final 7 – 6. Mai târziu, în anul 1951 Aripile C.F.R. Gheorghe la probe de fond, Fr. Lexen - primul
Braşov participă în Campionatul Naţional, seria B, şi campion la slalom în 1926, Covaci Iosif şi Dresendt
câştigă seria provinciei. În final pierd cu Dinamo Kondrad de la C.S. I.A.R., Ion Cojocaru, fraţii Mun-
Bucureşti, cu un scor de 11 la 0 şi 19 la 0. În 1953 se teanu, Binder Kurt, fraţii Crăciun, I. Coliban, Sulică
înfiinţează o alta echipă de rugby, Asociaţia Şantierul multiplii campioni ai ţării. În 1929 se organizează un
Braşov, care promovează în prima categorie a ţării. concurs internaţional de sărituri în Poiana Braşov, iar
în 1931 un concurs de probe nordice, şi din nou în
17. SCHI - BIATLON 1933 un concurs de sărituri. În 1926 – 1927 armata
Braşovul este primul centru din ţară în care s-a organizează la Şirnea şi Fundata două centre de schi
dezvoltat schiul. săteşti. În 1938 comitetul braşovean înfiinţează „Ziua
Cu toate că unele ştiri susţin că începuturile Schiului” fiind acordate insigne de aur, argint şi
acestui sport ar data din anul 1880 (Revista Automo- bronz. Schiul se dezvoltă şi în rândul elevilor (Cupa
bilă Nr. 2/1920) când s-a înfiinţat Soc. „Karpathia Zaharia Florian, Cupa Şcoalelor). Vânătorii de munte
Schiwerain” (Soc. Turiştilor din Ardeal), totuşi sprijină dezvoltarea schiului în teritoriu. Conducători
documente verificate stabilesc anul 1892, în care au cum au fost Gen. Iacobici, Col. Grigoriu, Manolescu,
fost semnalaţi primii schiori. Grupul condus de Carol Medeleanu, vor rămâne în amintire. Patrula militară
Ganzert realizează traversarea de iarna cu schiuri a participantă la Jocurile Olimpice de la St. Moritz din
Muntelui Clăbucet, Predeal. Urmează urcarea cu 1928 ocupă locul 8.
rachete şi coborârea pe schiuri de pe Muntele Postă- În 1939 în Predeal pe Cioplea se amenajează
varul, în 06.III.1895, apoi Susaiul în 1903, Piatra primul schi lift din România.
Mare în 1905 şi în Bucegi şi Piatra Craiului în 1908.
În 1905 se organizează Societatea K.S.V. – Schi Club 18. SCRIMĂ
Braşov, prima din ţară. În 1907 se construieşte prima Încă din secolul XIX (1862) este semnalată
cabană din Poiana Braşov. Ne vizitează Mathias existenţa acestui sport pe raza judeţului.În 1914 în
Zdarski care demonstrează tehnica cu ajutorul unui sala de gimnastică a Liceului A. Şaguna, sub con-
singur băţ mare (beldia). Cel dintâi concurs de schi ducerea prof. Fels are loc o „dispută” între Asoc.
din Braşov şi din ţară are loc în 12.II.1909, cu pleca- Studenţilor/Elevilor germani şi a celor români.
rea din Poiana Mică prin Stejeriş până în Livada Românii se dovedesc mai rapizi, mai abili. În peri-
Poştei. Locul I ,din 10 concurenţi, este ocupat de oada 9 – 10.V.1924 în sala Reduta se organizează
Kurth Seewaldt. În 1911 are loc un nou concurs de sub preşedinţia generalului Olteanu, Campionatul
coborâre din Postăvarul până în Poiana Braşov, de Regional Braşov la scrimă. În 1932 se remarcă
această dată cu un număr de 11 concurenţi. S-au Iulius Gebauer la Campionatul Regional În
întrecut şi fete. În 1913 se construieşte în Poiana 1932/1933 îl găsim pe instructorul Eroin Paliardi
Braşov prima trambulină pentru sărituri de 7,8 m şi învăţând membrii Soc. Astra tainele „duelului cu
chiar 13,5 m. Prima cursă de fond se desfăşoară în spada” (Gazeta de Transilvania Nr. 21/1932).
279
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
280
Județul Brașov
Puşcariu vicepreşedinte. La Braşov secţia alpină Sportive a Municipiului Braşov, cu preşedinte Precup
locală îl are ca preşedinte pe Gh. Diaconescu, iar Nicolae, Voicu Virgil, prof. Iuliu Moldovan. Gazeta
Ionel Baboe, Navrea Dragoş, I. Moşoiu membrii. de Transilvania în Nr. 58/30.VIII.1939 semnalează
Membrii acestor societăţi construiesc refugii, o serbare a sportivilor din municipiul Braşov. După
cabane, organizează şcoli de ghizi, expoziţii foto, întreceri de atletism, box, ciclism şi gimnastică se
amenajează drumuri şi poteci. Prima traversare de desfăşoară şi meciuri de volei. Tot în 1939 are loc
iarnă a Munţilor Făgăraş de la Sâmbăta la Viştea (10 întâlnirea între Braşov şi Ploieşti la volei, cu meciu-
km de creastă cu pericole) este realizată în aprilie rile: A.S.M. Braşov – Selecţionata Ploieşti (3 la 1),
1939 de Ion Cojocaru, Kovacs Gheorghe şi Dan A.S.M. Braşov – Club Prahova (2 la 0), A.S.M.
Popescu. Braşov – Lic. Petru Pavel (2 la 1). Echipa braşoveană
era alcătuita din Mateescu (căpitan), Diaconescu,
24. VOLEI Panu, Grigorescu, Nistor, Nenoff ,Pintea, Nemeş. În
Voleiul a intrat destul de târziu în preocupările Campionatul Naţional de la Ploieşti, primul campi-
tinerilor braşoveni. O primă încercare este semnalată onat oficial, care a avut loc în 1943, echipa braşo-
în 1920 când trupele de Vânători de Munte au ame- veană I.A.R. ocupă locul 8. Echipa Academiei
najat un teren de volei lung de 17 m, lat de 11m. În Comerciale participă şi ea la „Săptămâna a II-a
sportul şcolar voleiul este atestat în jurul anilor 1927 Universitară” şi obţine locul 4 la volei.
– 1928. Se organizează echipe, au loc concursuri. Se *
remarcă echipa liceului Dr. Ioan Meşotă. În În afara acestor sporturi, Braşovul a mai avut
25.V.1929 în marea demonstraţie şcolară de probe încercări modeste în canotaj (09.II.1938) şi la
atletice se desfăşoară şi jocuri de volei. Câştigă clasa bridge. În ziua de 26.XII.1935, în sala cercului
a VII-a a Liceului Andrei Şaguna. Gazeta de Tran- „Turist” se strâng 8 jucători din diferite oraşe ale
silvania în Nr. 37/1938 semnalează că alături de ţării şi fac împreună un concurs ce va fi câştigat de
campionatele şcolare de atletism de pe terenurile un concurent din Oradea, urmat de un altul din Tg.
Olimpia au loc şi campionate de volei, unde locul I Mureş. (Gazeta de Transilvania Nr. 1/1936). De
este câştigat de Liceul Andrei Şaguna. În 18.V.1939 asemenea, în ultimii ani, s-au înfiinţat secţii şi au
Campionatul Şcolar de Volei îl câştigă echipa Lice- început să se dezvolte astfel de sporturi precum:
ului Comercial, locul II fiind ocupat de Liceul Andrei judo, karate, culturism, gimnastică aerobică, şah
Şaguna, şi locul III de Liceul Catolic şi Liceul electronic, orientare, sportul pentru toţi, sportul
Honterus. O reală secţie de volei este cea a Asociaţiei pentru persoane cu handicap etc.
Anul
Nr. Locali-
Denumirea înfiin- Secţiile pe ramuri de sport
crt. tatea
ţării
1 Societatea gimnaştilor adulţi Braşov 1861 gimnastică
2 Reuniunea Română de gimnastică Braşov 1863 gimnastică
3 Societatea Carpatina Transilvăneană Braşov 1880 turism
4 Societatea de patinaj Braşov 1880 patinaj
5 Societatea Schi Club – K.S.V. Braşov 1905 schi
6 Club Sportiv Braşovia Braşov 1919 patinaj, fotbal, ping-pong
281
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
282
Județul Brașov
STRUCTURI SPORTIVE
283
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
284
Județul Brașov
285
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
286
Județul Brașov
287
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
Fotbal Club BRAŞOV S.A. 2004 fotbal
Fotbal Club Ena Făgăraş S.R.L 2006 fotbal
Fotbal Club Municipal Făgăraş S.A 2007 fotbal
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Braşov 2002 AJ de AUTOMOBILISM SPORTIV Braşov 2006
AJ de RADIOAMATORISM Braşov 2002 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Braşov 2007
AJ de SCHI - Braşov 2005 AJ de Volei Brasov 2008
AJ de HANDBAL Braşov 2005 AJ de ŞAH 2009
288
Județul Brașov
FIGURI REPREZENTATIVE
Este o mândrie pentru un oraş, pentru un judeţ Ar mai trebui amintiţi campionii Baboie Ioan,
să aibă cât mai mulţi campioni în cât mai multe maratonist şi mărşăluitor, Vasile Scîrneciu, atlet,
sporturi. schior şi gimnast. Un schior complet a fost Iosif
Braşovul a intrat în istoria sportului românesc Covaci, multiplu campion la schi fond, alpine şi
şi prin gloriile sale sportive, prin campionii sau sărituri. La această ramură trebuiesc amintiţi şi Fr.
recordmanii din aproape toate ramurile sportive în Lexen (săritor, fondist), iar mai târziu fraţii Mun-
care metrul şi secunda hotărăsc pe învingător. teanu, Sulică etc.
O privire asupra marilor campioni ai anilor Un sportiv al Braşovului deosebit de valoros,
1920 – 1940 arată că sporturile unde braşovenii au cu adevărat polisportiv, a fost Nicolae Chicomban,
excelat au fost atletismul şi ciclismul ca sporturi care a practicat 4 sporturi de performanţă: atletism,
tradiţionale, şi schiul ca sport specific. ciclism, fotbal şi schi. În cariera sa a obţinut 21 de
Prin omogenitatea performanţelor de atunci se titluri de campion al ţării, dintre care amintim 3 la
remarcă mai întâi Vintilă Cristescu, un mare atlet şi un schi fond, unul la schi sărituri, unul la schi combi-
foarte bun organizator. Un alt alergător, Ludovic Gall, nată nordică, 4 la ciclocros, 3 la ciclism fond şi 5 la
câştigă la rând 3 titluri balcanice la maraton, fiind atletism. A jucat de asemenea fotbal, ca mijlocaş, în
distins alături de multiplul campion de bob (campion Divizia B, în 1940 la A.C.F.R. Braşov, şi în 1943,
mondial în 1934), automobilist şi apoi aviator, Alexan- în prima categorie. În cariera sa a străbătut peste 320
dru Frim, cu Premiul Naţional pentru Sport. mii de km, a obţinut 31 de cupe, 10 statuete, 75 de
Despre polisportivul Constantin Herold se poate plachete.
scrie chiar şi o carte. A practicat atletismul cu rezul- Tot ca ciclişti renumiţi la timpul lor sunt de
tate foarte bune. De asemenea, s-a numărat printre menţionat: Traian Chicomban, fraţii Ionel şi Costel
pionierii voleiului şi ai baschetului, fiind selecţionat Georgescu, prezenţi întotdeauna în fruntea clasa-
de 3 ori în echipa naţională. mentelor.
An. naşt.
Numele şi prenumele Localitatea Explicaţii
dec.
ACATRINEI, ANDREEA 1992 Braşov Sp. gimnastică, v. FRG;
ACSINTE-MUTESCU, IRINA 1982 Săcele Sp. canotaj, v. FRC;
ALDESCU, MANOLE 1929 Talea-PH Sp. schi. part. la JO. v. FRSB;
ALEXANDRESCU,AURORA 1933 Timişoara Sp. antr. handbal. prof. efs,. MES. v. FRH;
ANDONE, IOAN 1961 Spălnaca-AB Sp. antr. fotbal,v. FRF;
ANGHELACHE, C-TIN 1946 Drajna-PH Cond. fed. . v. FRF;
ANTOCI-IAGĂR, ELENA 1975 Braşov Sp. atl. v. FRA;
ARNĂUT, IOAN CAIUS 1910-1992 Făgăraş Lic. la Făgăraş, Braşov. v. pers;
BĂDĂU, DANA 1972 Rupea M. COSR v. FRSP;
BĂDESCU, GHEORGHE 1937 Fundata Sp. schi. v. FRSB;
BAIA-ANTOSCH, EDDA 1939 Braşov Sp. tir,leg. CS IEFS. v. FRT;
BĂICOIANU, DOINA 1948 Sighişoara Sp. handbal. MS. v. FRH;
BĂICOIANU, ZOE 1910–1987 Predeal Sculptor v. pers;.
BĂLAN, GHEORGHE 1938 Buşteni Sp. schi,v. FRSB;
BALINT, LUDOVIC 1946-1993 Braşov Sp. automobilism. v. FRA;
289
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
290
Județul Brașov
291
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
292
Județul Brașov
293
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
294
Județul Brașov
295
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
296
Județul Brașov
MASS-MEDIA
297
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
298
Județul Brașov
suita articolelor semnate de Suciu Sibianu în peri- Goal. Doi ani mai târziu, la 10.V.1923, apare revista
oada 1929 – 1930. Carpaţi, iar în 1935 broşura Braşovul turistic.
În 1930, prof. Ion Coja publică Opera româ- Societatea Encian are o revistă proprie în limba
nească de educaţie fizica la Braşov în care popula- maghiară, în perioada 1935 – 1941, care cuprinde
rizează Societatea Astra, pe atunci cu sală de numeroase ştiri, articole despre schi, turism. De
gimnastică, de ping – pong, cu 2 terenuri de tenis şi altfel, această publicaţie va deveni în 1937, revista
instructori de schi. oficială a încă 5 societăţi din România.
Uneori au mai apărut şi rânduri, idei foarte utile Mai mulţi gimnaşti împreună cu prietenii lor au
sportului, în presa locală, scrise de diferiţi oameni hotărât să se întâlnească lunar. Într-una din zile - 15
de cultură ai vremii: Dr. Vasile Saftu cu articolul ianuarie 1862 – în jurul unei mese de biliard se
Igiena neamului; prof. Candid Muştea – Trecutul strâng 24 de participanţi. Pentru ca această întâlnire
românilor din Scheii Braşovului; Nicolae Iorga în să aibă un punct central în afara discuţiilor obişnu-
Neamul Românesc – Sportul trebuie încurajat ite, lui Heinrich Neugeboren ... i-a venit ideea să
pentru că nu cunoaşte mila la cei slabi….., remarcă redacteze un ziar de artă gimnastică sub numele
preluată de Gazeta de Transilvania în ianuarie 1932. Clopotul gimnasticii braşovene. Puţin mai târziu
În urmă cu câteva decenii au existat şi unele s-a acceptat ca această publicaţie să fie denumită
reviste destinate turismului şi sportului. Astfel în Clopotul. Este vorba deci despre un prim ziar sportiv
1921 Comitetul regional Braşov al F.S.S.R. de apărut foarte timpuriu, întrucât în România revista
atunci, editează o revistă oficială cu denumirea Sportul va apărea abia în anul 1880.
CARTEA SPORTIVĂ
Lliteratura de specialitate, este prezentă de propagat ideea mişcării, a excursiilor, a turismului,
timpuriu şi constă din culegeri de exerciţii şi jocuri se numără Ioan Codru Drăguşanu, vestitul pelegrin
care se predau în şcoală. transilvănean. Membru de onoare al reuniunii de
Printre acestea, broşura în 24 de pagini Exerci- Gimnastică Braşov, după ce a colindat multe ţări ale
ţiile gimnastice în Şcoalele Elementare Române de lumii cercând rotundul lumii, trece Munţii Făgăra-
învăţătorul Iosif Aron şi tipărită la Ciurcu în Braşov, şului la Tîrgovişte şi scrie volumul Călătoriile unui
în 1897. Această cărticică conţine 2 capitole: Intro- român ardelean, 1835 – 1844.
ducere: Definiţii, indicaţii să se facă gimnastică; În afara numeroaselor descrieri de tot felul I.C.
băieţi şi fetiţele de la 10 ani în sus. Comandele şi Drăguşanu propăvăduia Înfrânarea de la băuturi
modul de executare al exerciţiilor gimnastice. Se spirtoase, pentru însănătoşirea naţiei.
explică ţinerea corpului, apoi mişcarea picioarelor, Ion Turcu şi el unul din înaintaşii drumeţiei,
a mâinilor, a trunchiului, a capului; întoarceri;for- publica în 1896 Excursiuni în Munţii Ţării Bârsei şi
marea de şiruri;mers, salut, împrăştierea şi reîntru- ai Făgăraşului, se pare cea mai veche carte de
nirea; săritura – explică metodica de învăţare a ei, turism, lucrare bogată şi în date folclorice. Intere-
săritura în sus (peste o sfoară), săritura în lungime. santă este descrierea autorului – care împreună cu
În anii 1844 – 1845, a apărut la Braşov Macro- prof. Lazăr Nastasi si câteva dame, urca în 25.
biotica. Măiestria de a lungi viaţa, o traducere VIII.1886, Piatra Craiului, Vârful Piramida, notat în
îmbunătăţită a Dr. Vasici Pavel, în care se tratează carte cu 2241 m.
despre înot, gimnastică, excursiile în vecinătate. Profesorul diplomat al Liceului Andrei Şaguna,
Înca de la jumătatea secolului al XIX-lea dru- Ioan Emil Prodan scrie şi publică în 1890 Manualul
meţia a luat o dezvoltare deosebită şi – poate firesc de gimnastică pentru şcoalele poporale.
a fost – să apară şi lucrări care să povestească Amintim de asemenea că planşele cu figuri ale
excursiile de tot felul făcute în munţii noştri pito- celebrei Carte de gimnastică a lui Gheorghe
reşti. Printre oamenii de seamă care au militat şi Moceanu din 1869– primul pedagog care a încercat
299
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
să introducă exerciţiile de educaţie fizică în activita- publică în 1911 – 1912 o broşură care cuprinde un
tea elevilor, au fost făcute în litografia din Zărneşti. Plan pentru învăţăceii de gimnastică.
În 1870 doctorul în filozofie Vasile Saftu, Printre lucrările de specialitate la Braşov se
scheian de origine, adopta în teza sa un subiect care tipăreşte Tratatul de jocuri şcolare, pentru uzul
interesează: O comparaţie a educaţiei fizice la tuturor şcoalelor de ambele sexe, a profesorului
Locke şi Rousseau (Vergleich der physischen Erzie- Dinu Ionescu de la Liceul G. Lazăr din Bucureşti.
hung bei Locke und Rousseau) În anii 1893 – 1894 gimnastica se preda şi la Braşov
Istoricul A.D. Xenopol, parcurgând meleagurile după acest manual, o dovadă în plus a legăturii
Braşovului (11.VII.1911), vizitează obiective turis- Braşovului cu restul ţării. În această lucrare se dau
tice: Cheile Râşnoavei, prăpastiile Zărneştului, indicaţii despre: jocuri de alergare şi de prins, jocuri
Măgura Codlei, urcă Vârful Omu din Bucegi, şi apoi de imitare, jocuri în bară, jocuri de-a baba oarba,
scrie Râşnovul de lângă Braşov (1912). jocuri cu mingea, jocuri populare, jocuri pe grade
Pentru şcoalele poporale, Petre Roşca, pe cu muzică, aruncarea mingii cu piciorul, jocul
atunci profesor – instructor la Societatea Română Lawtenisul – teren de 20/10 m, cu 4 jucători şi o
de Cântări şi Gimnastică din Braşov, elaborează şi plasă.
300
Județul Brașov
MUZEUL SPORTULUI
Muzeul Sportului Braşovean, cu sediul în Str. pioni olimpici, mondiali, europeni, balcanici, sau
G. Coşbuc nr. 2, este printre cele mai vechi de acest campioni naţionali.
gen din ţară, şi prezintă evoluţia unor sporturi con- Într-o vitrină specială sunt rxpuse publicaţii,
sacrate în Braşov. cărţi, reviste, anuare, programe, afişe, precum şi
Cinstind tradiţiile şi realizările trecutului numeroase steguleţe şi fanioane – aproape 200 la
Muzeul Sportului Braşovean, încearcă o punte de număr – aparţinând cluburilor din ţară şi din străi-
legătura între generaţiile de sportivi, între istoria nătate.
veche şi nouă a educaţiei fizice şi sportului de pe Dintre obiectele de inventar transferate la
aceste meleaguri. Muzeul Naţional Bucureşti amintim mai întâi o carte
Printre obiectele dovezi, privind începuturile rară despre şah – credem cea mai veche carte spor-
educaţiei fizice şi sportului braşovean, se remarcă tivă din Transilvania. Este lucrarea despre şah, în
încă de la intrarea în muzeu colecţia de buzdugane limba latină, a maestrului arab Filipi Stama, datând
ale cetelor de juni, arma de tir din 1862 – împreună de la jumătatea secolului al XVIII-lea. Amintim şi
cu sigiliul şi vârful de steag al Societăţii de dare la de Cupa Balcanică la Fotbal, câştigată de echipa
semn, - trofeele – medalii de vânătoare la capră „Steagu Roşu Braşov” în 1962.
neagră, diferite fotografii ale vremii – petreceri Trebuie menţionată şi valoarea cărţii de exerci-
populare, serbări şcolare. ţii militare de gimnastică a lui Karl Badewitz (Sibiu,
În vitrinele muzeului sunt expuse şi câteva 1853), sau volumul jubiliar (1861 – 1911) al Asoci-
piese rare: patina de os, patinele de lemn, rachetele aţiei de Gimnastică din Braşov.
pentru mersul pe zăpadă (sec. XIX), apoi cele două Printre cărţile rare ale secolului al XIX-lea s-a
biciclete – velocipedul de metal şi bicicleta de lemn aflat şi cea prefaţată de Alexandru Macedonski –
– alături de schiurile anilor 1900 – 1910 când se „Pe velociped între Bucureşti şi Braşov, apărută la
schia cu legăturile din piele şi cu un singur băţ Bucureşti în 1894.
(beldia). În prezent, din dispoziţii locale, muzeul este
Pe lângă toate acestea mai sunt expuse nume- închis, obiectele de inventar fiind depozitate la
roase diplome, medalii, cupe, trofee, fotografii ale Muzeul Judeţean.
foştilor sau actualilor sportivi, mulţi dintre ei cam-
EXPOZIŢII
Jocurile Olimpice de-a lungul anilor: 1896 – 2000 - panouri expuse în şcolile şi liceele braşovene
Ion Matei – Expoziţie volante - afise olimpice.
Noul Beijing – O noua Olimpiada – 2008 – Expozitie de fotografie
Încă din 1964 Cabinetul Metodic Judeţean În anul 1966 s-a organizat o nouă sesiune de
Braşov a realizat o primă sesiune de comunicări cu comunicări cu tema „Îmbunătăţirea calităţii antre-
participarea a numeroase personalităţi venite din namentului sportiv”, iar în 1967 cu tema „Dinamica
întreaga ţară. Evenimentul a coincis cu deschiderea efortului în antrenamente”. La sesiunea din 1968, a
Muzeului Sportului Braşovean. cărei temă a fost „Dinamica efortului înainte şi după
Tema sesiunii de comunicări a fost: „Educaţia ziua de competiţie” au fost prezentate peste 50 de
fizică şcolară şi sportul de performanţă”. lucrări.
301
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
În acelaşi timp în toată această perioadă s-au Printre lucrările ce au fost brevetate de către
organizat întâlniri şi dezbateri la sesiuni, precum şi Oficiul Naţional de Invenţii amintim sistemul de
cu ocazia schimburilor de experienţă în ţară (Cluj, încălzire al bazinului de înot de la Victoria, reali-
Timişoara, Ploieşti, Constanţa) şi străinătate. zat de Ing. Conrad; de instalaţia completă de
La aceste sesiuni şi-au prezentat lucrările, culturism a lui Kiss Mihai; de tamburul de calcul
printre alţii, următorii oameni de sport: Ludu Virgil, pentru pentatlon juniori la atletism, al lui Cumăr
Furnică D., Popescu Colibaşi, Bara Mihai, Racoviţă Arno.
I., Diaconescu C-tin, Roşu Gheorghe, Taus Laurian. S-au realizat de asemenea filme sportive de
Cabinetul Metodic Judeţean s-a ocupat în prin- scurt metraj: „Schi alpin” – C.S. Politehnica Braşov,
cipal de următoarele 5 sectoare: Teorie şi metodi- 1968 – premiul I pe ţară, Lector Constantin Diaco-
că,Istoria educaţiei fizice şi a sportului, Învăţământ, nescu. Un alt film de scurt metraj este şi „Atletism
Inovaţii tehnice. Medicina sportivă – Sprint” al prof. Adrian Simionescu.
Ulterior în cadrul Săptămânii Olimpice au fost Prof. Dr. Ion Matei), în satul Şirnea (Prof. Frunteş
organizate diferite activităţi metodico-ştiinţifice la Radu), Dinca Alexandru, prof. Barna, Theodor
nivel judeţean., filiala Braşov a Academiei Olimpice Verdeş, Ionescu Dragoş, Dr. Ovidiu Pecurariu, Dr.
Române, Clubul Olimpic, Clubul Tractorul Braşov, Taus Laurian.
Unul din pionierii acestei profesii a fost profe- La data de 5.XII.1919 s-a desfăşurat Congresul
sorul Petru Roşca care în anul 1911 a elaborat un Corpului Didactic, la care au participă 94 de profe-
„Plan de învăţământ pentru gimnastică la şcoalele sori.
poporale”, urmat de Dumitru Nestorescu în 1914 Printre profesorii de educaţie fizică şi sport care
care a scris un articol în Gazeta de Transilvania, şi-au pus amprenta asupra dezvoltării sportului îi
intitulat „Profesorul de educaţie fizică”. amintim pe câţiva:
Andricioaia Vasile Stroe Dumitru Mereuţă Liviu
Moşoiu Victor Oprea Ion Constantin Diaconescu
Popescu D. Colibaşi Bârleanu Marta Matei Ion
Vulcăneanu Nicolae Boiceanu Elena Piticaru Gheorghe
Şeitan Ion Ebert Aurora Miclos Ilona
Cumăr Arno Ţiţei Nicolae Marian Nicolae
Bako Aepad Roşu Gheorghe Papuc Viorel
Nan Ion Cristorian Jean Floricioiu Alexandru
Tocitu Ion Zaharescu Virginia Cărare Elena
Viorel Dan Tzopel Matilda Rinea Ion
Nisipeanu Virgil Fieraru Eugenia Stoica Ioan
302
Județul Brașov
MEDICINA SPORTIVĂ
În dezvoltarea sportului modern o importantă care lucrează prin 1919/1920 la Institutul de Meca-
contribuţie şi-a adus-o medicina. Spre deosebire de noterapie şi Hidroterapie al Băilor Eforiei Române
oraşe ca: Bucureşti, Cluj, Tg. Mureş, Braşovul, cu din Braşov. Localul este renovat în 1919 şi dotat cu
posibilităţi mai reduse, nu a reuşit să se situeze pe aparate complete.
prim plan din acest punct de vedere. Sunt continuate articolele care vin în sprijinul
La început medicina – având la îndemână mij- mişcării, al sănătăţii. Astfel în 1930 Dr. N. Căliman
loace modeste – a fost obligată să arate calea preven- publica în Gazeta de Transilvania întăriţi-vă corpul
tivă accesibilă spre sănătate prin călire fizică, prin ca să fiţi tari în faţa boalelor; în revista Ardealul
mişcare, prin invitarea populaţiei la excursii, la scăldat, apare articolul Înotatul cu rolul ei igienic, articol
la schi, iar tineretul spre practicarea sporturilor. semnat de V.D. Bradul.
Baia centrală în Braşov a fost dotată cu aratură În anuarul atletic al Ligii Braşov din 1933, Dr.
mai târziu decât alte oraş, În 1906, la 1 mai, se C.O. Schmidth, ca medic sportiv scrie Medicul
deschid renovate Băile Eforiei Române din Braşov. sportiv are cuvântul. El arată că printre cele 2 – 3
Aici va începe folosirea idriterapiei. Ca medic centre de medicină sportivă se află şi Braşovul, cu
funcţionează pentru consultaţii Dr. Gh. Băiulescu. Soc. Kronstadter Skiverein unde s-au făcut primele
Existau băi calde, electrice, cu acid carbonic etc. cercetări medicale sportive sistematice la concuren-
În celălalt bazin de înot al oraşului se practicau ţii societăţii.
în 1911 exerciţii pentru sănătate sub conducerea A fost înfiinţat chiar un post privat de consul-
medicului Dr. Busila. taţie printr-un medic sportiv calificat, fapt ce a
Dr. Valeriu Stinghe scrie un articol intitulat permis examinarea obligatorie a tuturor membrilor
Hydroterapia, dar preocupări mai vechi, din 1893 activi. De altfel medicul Schmidth va face parte din
şi 1897, le are Dr. Blaga I. care introduce elemente Comitetul de conducere al Soc. Medicale de Educa-
de igienă la gimnastică pentru cursul inferior al ţie Fizică, constituită la Bucureşti în 15.IV.1932.
liceului. Mai târziu, în 1940, începe organizarea medici-
La 31 martie 1916, Dr. Mircea Mocanu scrie nei sportive prin cursul de pregătire al cadrelor
Gimnastica de teren, propagând plimbările, exerci- necesare la Sibiu, Braşov, Cernăuţi, Brăila, Iaşi.
ţiile făcute în aer liber „cu întărirea progresivă a Medicii sportivi braşoveni: Dr. Laurian Taus,
musculaturii”. Dr. Ovidiu Pecurariu, Dr. Silviu Căliman, Dr.
Un aport însemnat îl aduce şi Dr. Alex Sulică, Mariana Popa, Dr. Greff Helmuth ş.a.
303
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZA MATERIALĂ
A. MUNICIPIUL BRAŞOV
STADIOANE
1. Stadioane de fotbal (rugby), atletism, omologate pentru competiţii naţionale
1 Stadionul Municipal - 30.000 locuri - PC BV (SC Roman SA) – in curs de modernizare
Adresa: Str.Titan nr.1
Anul construcţiei, ianugurării: 1969
Compoziţia bazei: teren de joc fotbal, rugby, tribune pentru 30000 spectatori, pistă
de atletism, vestiare şi grupuri sanitare, sală de protocol
Proprietar: În administrarea SC Roman SA (fără acte)
2 Stadionul FOREX 1.500 locuri -SC FOREX
TERENURI SPORTIVE
1. Terenuri de fotbal (rugby) omologate pentru competiţii locale
1 Teren FOREX SC FOREX
2 Teren ASTRA CS ASTRA (SC ROMAN SA)
3 Teren ACFR SC MATER.RULANT SA
4 Teren NOUA R.C. BV
5 Teren RULMENTUL CS RULMENTUL
6 Teren BRAŞOVIA CSS BRAŞOVIA
304
Județul Brașov
SĂLI DE SPORT
1. Săli de sport omologate pentru competiţii naţionale
1 Sala Sport D.P. Colibaşi
Adresa: B-dul Gării nr.21
Anul construcţiei, inaugurării: 1974
Compoziţia bazei sportive: tribună cu 2000 locuri, 6 vestiare, 5 grupuri sanitare, saună,
sală de forţă, 2 camere
Duşuri, cabină sonorizare transmisii, magazii materiale,
suprafaţa de joc:1500 m²
Proprietar: ANS, în administrarea Primariei mun. Brasov – Directia Sport
si Tineret a mun. Brasov
2 Sala FOREX SC FOREX
3 Sala Universitatea Universitatea TRANSILVANIA
4 Sala ACTIVA SC ACTIVA SA
305
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZINE DE ÎNOT
1. Bazine de înot acoperite omologate pentru competiţii naţionale
1 Bazinul Olimpic
Adresa: B-dul Gării nr.21
Anul construcţiei, inaugurării: 1976
Compoziţia bazei: Tribună cu 500 locuri, 3 vestiare, saună, 6 camere de duşuri,
garderobe sală de forţă, bazin de înot de 50x16 m şi 11x6 m, cu
8 culoare, suprafaţă 2000 m²
Proprietar: ANS, în administratrarea Primariei mun. Brasov – Directia
Sport si Tineret a mun. Brasov
2. Bazine de înot în aer liber, ştranduri
1 Ştrandul DINAMO CS DINAMO
TERENURI DE TENIS
1. Terenuri de tenis, omologate pentru competiţii naţionale
1 Arena (Centralul) DINAMO 8 terenuri/1000 loc. CS DINAMO
2 Arena OLIMPIA 6 terenuri C.J.
Adresa: Str.Gheorghe Coşbuc nr.2
Anul construcţiei, inaugurării -
Compoziţia bazei: 6 terenuri de tenis cu zgură, 2 vestiare cu duşuri, 2 grupuri
sanitare, 2 birouri, 3 camere Academia Olimpică, 2 camere
asesorti tineret, magazie
Proprietar: Fundaţia de patinaj Braşov
POPICARII
1. Arene omologate pentru competiţii naţionale
1 Arena RULMENTU 4 piste automate CS RULMENTUL
2 Arena METROM 2 piste automate CS METROM
POLIGOANE TIR
1. Poligon şi sediul DSJ puşcă, pistol a.c. 10 m. C.S.M.
Adresa: Str.Suişul Castelului nr.1
Anul construcţiei, inaugurării: 1936
Compoziţia bazei sportive: poligon de 50x15 (puşcă pistol a.c. 10 m, stand de tragere,
magazie, armamnet şi muniţie, vestiar, 2 săli de şedinţe, 8
birouri, 2 grupuri sanitare, suprafaţă 1575 m²
Proprietar: ANS, în administrarea DSJ-CSM.
2. Sală de tir puşcă, pistol a.c. 10 m. C.S.U.
306
Județul Brașov
B. ÎN JUDEŢ
Localităţi – Total din care / în uniăţăti de învăţământ preuniversitar
Specificaţie Făgă- Zăr- Co- Râş- Vic- Pre- Ru- Poiana Mediul
Braşov Săcele
raş neşti dlea nov toria deal pea Braşov rural
Stadioane 10/1 2/- 1/- 1/- 1/- 2/- 1/- 2/- 2/- 1/- -
Săli de sport 33/19 6/6 5/5 4/4 2/2 4/3 3/3 1/1 2/2 3/- 15/15
Teren fotbal 8/2 3/- 3/1 2/1 1/- 1/- 2/1 - 1/- - 52/-
Teren baschet 33/25 5/4 2/2 2/2 2/2 2/2 3/2 2/1 2/2 - 9/9
Teren handbal 38/29 5/3 2/2 6/5 4/3 4/3 3/2 2/1 2/2 - 19/19
Teren volei 40/34 6/6 3/3 2/2 5/5 5/4 2/2 2/1 3/2 - 63/63
Teren tenis 53/17 6/- 4/- 5/- 2/- 2/- 6/1 9/- 2/- 4/- 13/13
Amenajări atletism 41/41 8/8 5/5 6/6 5/5 4/4 2/2 1/1 2/2 - 80/80
Bazin înot acoperit 1/- - - 1/- - - - 1/- - 2/- -
Ştranduri 2/- 1/- - 1/- 1/- 1/- 1/- - 1/- - 3/-
Popicarii 2/- - - 1/- - - - 2/- - - 2/-
Poligon tir 2/- - - - - 1/1 - 1/- - - -
Pârtii schi alpin - - - 1/- - - - 3/- - 4/- 2/-
Pârtii schi fond/
- - 1/- 1/- - 2/2 - 2/- - 3/- 4/-
biatlon
Trambuline schi - - 1/- - - 1/- - 1/- - - -
Amenajări agrement 7/- 3/- 3/- 2/- 2/- 2/- 2/- - 2/- 5/- 6/-
307
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
308
Județul Brașov
309
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
310
JUDEŢUL
BRĂILA
311
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Mocanu, Diana 2000 Înot 100 m spate aur
Mocanu, Diana 2000 Înot 200 m spate aur
Iorga, Vasile 1972 Lupte libere categ.823 kg bronz
Dafinoiu, Costică 1976 Box categ.81 kg bronz
312
Județul Brăila
313
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1445 La Brăila, cavalerul burgund Walerand cai”.Aici s-au pus bazele Societăţii equestre de
de Wavrin atestă existenţa tipului de ambarcaţiune încurajare a ameliorării rasei cailor, societate care a
monoques, luntre monoxilă scobită dintr-un trunchi amenajat propriul hipodrom, aflat pe terenul dat de
de copac, „lungă şi îngustă” (un exemplar original Comună lângă Monument.
se păstrează la Muzeul Marinei din Constanţa). • 1886 La Brăila se organizează curse de cai în
• 1880 Se amenajează în centrul Brăilei, din scopul ameliorării raselor.
iniţiativa unor ofiţeri, primul patinoar din localitate. • 1890 În perioada 4.VI.1890 - 15.III.1940,
• 1880 Cetăţeanul Alexandru Mareş din Brăila trăieşte Nae Ionescu n. la Brăila, prof.univ.dr.în
pune la dispoziţie, gratuit, un manej „pentru exerci- filosofie. Paralel cu activitatea didactică la Uniner-
ţii equestre unde să se întâlnească zilnic amatorii de sitatea din Bucureşti, a predat psihologia şi pedago-
314
Județul Brăila
gia la INEF, ISEF şi ANEF mai întâi ca profesor • 1904 În Brăila se înfiinţează o filială a Auto-
suplinitor (1923-1930) şi apoi ca titular al catedrei mobil Clubului Român.
(1930-1938). • 1904 Echipele de oină a Liceului N.Bălcescu
• 1893 Din iniţiativa profesorilor : C.Constan- şi a I.C.Massim au participat, la Buzău, la un
tiniu, D.Ionescu (Bucureşti), Vasile Negruţi (Iaşi), concurs dotat cu Marele Premiu.
R.S.Corbu (Brăila), se pun bazele Societăţii Profe- • 1905 În ziua de 21 mai, ia fiinţă, la Brăila,
sorilor de Gimnastică şi Arme din România. Societatea de gimnastică şi sport a Liceului N.
• 1894 Apare cartea “Congresul de gimnas- Bălcescu, iniţiativă a profesorului de educaţie fizică
tică”, autor R.S.Corbu-Brăila. Este rezultatul parti- Radu S.Corbu. În afară de oină, în cadrul liceului
cipării profesorului respectiv la Congresul mai exista activitate de gimnastică, tir şi alte spor-
lnternaţional de gimnastică din 9-14 VI de la Breslau turi. În 1918 societatea s-a transformat în Casa de
(Germania). În penultima zi a Congresului a avut educaţie naţională, iar din 1925, în Societatea de
loc cea de a VII-a ediţie a serbării anuale de gym- educaţie fizică.
nastic, manifestare la care a participat şi profesorul • 1906 La Brăila se formează Clubul Regal, din
A.Butaşu din Ploieşti. fuziunea Clubului Brăila cu Jockey clubul din
• 1895 Ia fiinţă la Brăila o Şcoală de înot. localitate.Acest eveniment a avut loc în luna aprilie.
• 1895 În ziua de 27 august, la Brăila, se orga- • 1907 Se formează un nucleu ciclist, care-şi
nizează o Serbare sportivă, în Grădina Carpaţi, de organizează cursele pe hipodromul oraşului.
către Clubul muncitorilor din oraş. • 1910 Ia fiinţă Sport Club Brăila.
• 1896 În Brăila, la Liceul Nicolae Bălcescu, a • 1910 În ziua de 25 aprilie, se desfăşoară la
apărut prima formă organizată de practicare a oinei Brăila cele dintâi alergări pedestre publice pe dis-
• 1897 Ciclismul este prezent la Brăila încă din tanţa de 1350 m, manifestări la care iau parte şi
acest an, prin organizarea primelor curse pentru sportivi din Bucureşti şi Galaţi. .
junior. • 1911 În Bucureşti se inaugurează primul
• 1898 Este anul când începe practicarea tenisu- velodrom din capitala ţării. Asistă la inaugurare şi
lui în Brăila. Izolat, pot fi văzuţi funcţionari ai com- Championul Brăilei Gheorghe Mavragea.
paniilor străine şi comercianţi străini , care jucau tenis. • 1912 A luat fiinţă secţia dr fotbal a Societăţii
• 1898 Începând din acest an, concursurile de sportive de pe lângă Liceul Nicolae Bălcescu din
scrimă se desfăşoară şi în alte oraşe ale ţării printre Brăila.
care: Brăila (1898), Galaţi (1899). • 1912 La Brăila, Clubul Nautic orăşenesc,
• 1898 Radu S.Corbu publică la Brăila lucrarea: organizează prima cursă de înot pe Dunăre, pe dis-
Oina, joc gimnastic cu mingea. tanţa Măcin-Ghecet (14 km), câştigată de D. Oră-
• 1899 La Bucureşti, în ziua de 9 mai, se des- nescu şi N.Băncilă. După primul război mondial,
făşoară pe un teren situat la Şoseaua Kiseleff, primul astfel de curse de fond, au fost organizate anual.
Concurs general de oină. Au participat 18 echipe, • 1912 În perioada 11-13 mai, la Brăila s-a
reprezentând şcoli secundare din ţară. Câştigătoare organizat cea de a V-a Serbare Federală de gimnas-
a titlului de campioană, precum locul I la Ştafeta tică. Pentru acest eveniment 16 gimnaşti din Brăila
sportivă (creată de Spiru Haret), a fost echipa Lic. au fost pregătiţi special pentru a reprezenta oraşul .
N.Bălcescu din Brăila. Această competiţie s-a des- • 1912 Este anul în care fotbalul apare şi în
făşurat, anual, până în 1913 şi s-a reluat, după Brăila. Se înfiinţează secţia de fotbal în cadrul
război, în 1920. Societăţii sportive a Liceului N.Bălcescu din
• 1904 Comitetul sportive de tenis, în ziua de 2 Brăila.
aprilie, solicită Primăriei acordarea unui spaţiu în • 1916 La Brăila, în luna aprilie, s-a desfăşurat
Parcul Monument pentru amenajarea unui teren de un miting aviatic organizat de Liga Naţională
tenis. Aeriană.
315
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• `1918 Centrul studenţesc Brăilean 0rganizează care: Lică Negrescu – de patru ori campion al
în Parcul Monument concursuri sportive cu distri- României, fraţii Dinu şi Virgil Mormocea – de două
buirea de premii pentru fotbal, oină şi fugă. ori campion de fond al României, Zamfir Munteanu,
• 1919 S-a înfiinţat CS Dacia din Brăila: Nicolae Oţeleanu şi fraţii Ştefaniti.
• 1921 Ia fiinţă Centrul Cultural Sportiv Prin- • 1925 Din iniţiativa ing.A.Ianovcic, maestru şi
cipesa Elena. reputat problemist şahist, apare, la Soroca, Revista
• 1921 În ziua de 5 februarie se organizează o de Şah, publicaţie de prestigiu pentru şahul româ-
reuniune comună unde se hotărăşte fuzionarea dintre nesc. Doi ani mai târziu sediul revistei se mută la
CS Dacia şi Centrul Cultural Sportiv Principesa Iaşi directorul revistei devenind maestrul Mihail
Elena. Sadoveanu. Din 1930, aceasta se va numi Revista
• 1921 Tot în luna februarie, se constituie CS Română de Şah Sediul revistei s-a mutat succesiv
Jupiter al echipelor Liceului N.Bălcescu din Brăila, la Iaşi, Brăila şi Bucureşti.
având ca preşedinte pe prof.Radu S.Corbu. • 1926 Ia fiinţă Cercul Sportiv Româno-Elen din
• 1921 În zilele de 3-4 iunie se desfăşoară Mari Brăila (str.Oituz 3).
serbări sportive, organizate de Casa de Educaţie • 1926 Ia fiinţă, în luna aprilie, CS al Societăţii
Naţională, cu ocazia punerii pietrei fundamentale la Franco-Române din Brăila, numai cu secţie de fotbal
Parcul Sportiv al oraşului Brăila. • 1926 Într-o reuniune desfăşurată în ziua de 2
• 1922 Ia fiinţă Tenis Club, în jurul colectivului aprilie, se reorganizează Turing Clubul României
Băncii Comerciale din Brăila (TCR), organism central cu secţii la Bucureşti,
• 1922 Ia fiinţă Macabi, cu sediul la Gimnaziul Sinaia, Predeal, Braşov, Câmpulung Moldovenesc,
Schöffel din Brăila. Brăila ş.a.
• 1922 În ziua de 25 iulie se desfăşoară cea de • 1926 În ziua de 1 iunie, se constituie Cercul
a 2-a ediţie a cursei de înot pe Dunăre: Măcin-Ghe- Sportiv al Timerilor Muncitori, nucleul CSM-ului
cet. de mai târziu.
• 1923 Are loc fuziunea grupărilor Sparta şi • 1928 Meciurile de fotbalul se joacă pe ternul
Sporting din Brăila, în urma căreia s-a creat Soc. din cartierul Brăiliţa.
Sp.Unirea, avându-l ca preşedinte pe Radu Ene. • 1928 Este anul în care luptele greco-romane
• 1923 Se desfăşoară Cursa de înot pe Dunăre. îşi fac apariţia pe meleagurile brăilene. Acest eve-
Brăila-Galaţi. niment are loc în cadrul CS al Societăţii Franco-Ro-
• 1924 Ia fiinţă Clubul Ciclist din Brăila cu mâne, unde un grup de funcţionari şi muncitori
sediul în Bd.Carol 118. animaţi de dorinţa sinceră de a fi mai viguroşi şi
• 1924 Începuturile practicării boxului organi- rezistenţi, se antrenau de trei ori pe săptănă în sală
zat în Brăila are la bază fosta AS Franco-Română, şi alergau pe drumul Baldovineştilor sau prin
care decide ca să înfiinţeze o secţie de box. Acest Monument. Concursurile erau rare şi numai amicale.
eveniment are loc în 1924. Condiţiile sunt precare, Uneori se transformau în demonstraţii la circurile
antrenamentele desfăşurându-se într-o baracă. care popseau în oraş. Această activitate, cu circa 25
• 1925 După apariţia primului club ciclist din de practicanţi ai luptelor, a durat până în 1936 când
Brăila, în acest an se construieşete şi primul velo- s-a decis întreruperea practicării luptelor greco-ro-
drom din oraş. Esre adevărat că este din pământ, mane. Au rămas numai demonstraţiilor unor campi-
având o circumferinţă de 500 m, lângă Parcul oni care veneau şi prin Brăila.
Monument. Pe acest velodrom, timp de 8 ani, au • 1928-1948 Sunt anii în care a funcţionat secţia
avut loc numeroase competiţii deosebit de atractive, de ciclism a AS Franco-Română.
printre care şi Campionate naţionale. La competiţi- • 1929 Îşi face apariţia Tenis Club Brăila.
ile din anii ‘20 şi ‘30, Brăila a fost reprezentată cu • 1930 În anii 30, pe velodromul din Brăila au
succes de un nucleu de ciclişti de valoare, printre avut şi competiţii internaţionale.
316
Județul Brăila
• 1932 Se desfăşoară prima ediţie a concursu- • 1944 După război, odată cu impulsionarea
rilor de înot şi canotaj cu ocazia Zilei Apelor. Cu activităţii sportive şi organizarea competiţiilor de
acest prilej s-a organizat şi cursa Brăila - Galaţi, oină, la Brăila îşi desfăşurau activitatea 7 echipe de
cursă de mare fond, câştigată de înotătorul Emil oină
Florescu cu timpul de 3h20ă • 1946 Se constituie echipa de fotbal CFR
• 1932 Pentru desfăşurarea antrenamentelor în Brăila, care activează în Divbizia C.
condiţii mai bune, AS Franco-Română închiriază • 1947-1948 În acest sezon fotbalistic, în cam-
sala Hagi Sima. pionatul de fotbal pentru echipele de tineret, echipa
• 1933 Ia fiinţă Hockei Club Brăila (a folosit AS Franco-Română ajunge până în semifinale.
patinoarul natural din Grădina publică) • 1949 Brăila participă cu echipa de volei mas-
• 1933 Ia fiinţă Clubul atletic din Brăila, eveni- culin a AS CFR, la primul campionat naţional de
ment care a avut loc în luna septembrie. volei.
• 1933-1934 Din acest sezon fotbalistic, la • 1950 În aceşti ani, apar noi echipe de fotbal:
Brăila, se realizează câteva transferări (racolări) de Dinamo Brăila, Energia, Industria Sârmei, Lamino-
senzaţie: Takaci, Kosek, iar ca antrenori, mai întâi rul. Toate activau în Divizia C.
Bosika fostă extremă dreapta a reprezentativei • 1950 CS Dinamo Brăila înfiinţează o secţie de
Cehoslovaciei şi apoi Panghel internaţional austriac. lupte greco-romane. Antrenor, arădeanul, Alexandru
• 1934 Terenul de fotbal din Cartierul Brăiliţa Tătaru, campion naţional în 1937. Din acest an, apar
este dotat cu tribune. noi secţii de lupte la AS Spartac şi la CS Orăşenesc
• 1935-1936 Se înfiinţează echipa de fotbal Brăila.
Dacia Unirea. Cu toate că este proaspăt înfiinţată • 1951-1952 În această ediţie a capionatului de
promovează în Divizia A, în ediţia 1937-1938. A fotbal pentru tineret, echipa Metalul Brăila se cali-
jucat sub denumirea: DUIG Brăila. fică în semifinala competiţiei.
• 1935 În ziua de 27 ianuarie se inaugurează • 1953 Între Brăila şi Galaţi, în ziua de 7 sep-
sala de gimnastică a CS Makabi din Brăila. tembrie, se desfăşoară Cursa de mare fond pe
• 1935 Boxul Brăilean are, din acest an, un club Dunăre la înot pe o distanţă de 21 km, iar la f. 11
specializat numai pentru cei care practică acest km. Locurile I au fost câştigate de echipele de băieţi
sport: Boxing Club. şi fete ale CS Ştiinţa Cluj
• 1936 S-a constituit FR de Sporturi Nautice, • 1955 În acest an tradiţionala cursă de mare
(reunea asociaţiile de vele şi canotaj) şi avea la fond la înot pe Dunăre între Brăila şi Galaţi, s-a
înfiinţare ligi regionale la Arad, Brăila, Bucureşti, desfăşurat în ziua de 4 septembrie.
Constanţa şi Timişoara. • 1960 AS Progresul Brăila înfiinţează o puter-
• 1936 În Ziua de 14 iunie, în Parcul Sportiv nică secţie de lupte. Pepiniera secţiei, ca de altfel şi
Regele Carol al II-lea din Brăila se desfăşoară o a celorlalte secţii de lupte din Brăila, o constiuie
Serbare sportivă cu prilejul inaugurării poligonului Şcoala profesională Progresul.
de tragere redusă. • 1962 Se înfiinţează CS Progresul.
• 1936 Se înfiinţează echipa de fotbal VTM • 1963 Secţia de lupte greco-romane de la CS
Brăila, care joacă în Divizia C. Progresul alcătuieşte o echipă competitivă şi promo-
• 1939 Îşi face debutul în fotbalul de perfor- vează în Divizia B.
manţă, la echipa AS Brăiliţa, renumita extremă a • 1964 Se reia cursa de înot de mare fond, pe
echipei naţionale Ştefan Filoti. Jucător deosebit de Dunăre Brăila-Galaţi, după o întrerupere de 6 ani.
talentat catalogat de presa vremii: aripă de mare G.Moraru m. şi V.Rotaru f au ocupat locurile I
viteză şi fineţe. • 1965 La Brăila (m) şi Suceava (f) s-au desfă-
• 1940-1941 În această ediţie a Diviziei A la şurat primele CI pentru tineret. România a ocupat
fotbal a promovat şi echipa FC Brăila. locul I la m. şi locul al II-lea la f.
317
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
318
Județul Brăila
319
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Fed. Ligi AS fără
Total certif.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe sp. profe- pers.
Total de id.sp.
public privat acţiuni r.s. naț. siniste juridică
2002 5 11 16 6 23 45
2003 5 13 18 6 36 60
2004 5 19 24 7 58 89
2005 5 23 1 29 8 58 95
2006 5 28 1 34 10 64 108
2007 5 27 1 33 11 86 130
2008 3 51 1 55 7 89 131
2009 4 63 1 68 7 114 189
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. antre- Nr. instruc-
Anul Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES Nr. AE
afiliate legit. nori tori
1993 149 6405 195 30 250
1994 149 6405 195 30 250
1995 131 6250 195 7 265
1996 110 3276 199 11 254
1997 113 3504 199 11 254
1998 89 3293 197 13 253
1999 91 3345 202 5 204
2000 124 4003 82 50 290
2001 82 3863 93 104 207 8 2 1
2002 73 3214 80 34 210 3 8 8
2003 74 2917 81 33 196 8 8 8
2004 99 3505 72 95 164 9 5 8
2005 50 1995 78 21 88 10 4 9
2006 50 2180 67 91 88 8 3 9
2007 59 2391 79 90 84 8 3 9
2008 109 4546 96 177 182 9 4 9
2009 116 4669 100 203 175 15 3 12
320
Județul Brăila
321
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ASOCIAŢII SPORTIVE
1924 – se formează pe lângă Societatea Fran- secţii: handbal, box, popice, tenis de masă.
co-Română, A.S. Franco-Română care în timp îşi va 1967 – înainte de acest an exista CLUBUL
schimba de mai multe ori numele. SPORTIV ORĂŞENESC “VIITORUL”, care se
După 1946 s-a mai numit MECANO NAVAL, desfiintează în anul 1967 iar secţia de atletism trece
METALUL, CSM PROGRESUL, urmând ca din la A.S. TÂNARUL METALURGIST care functiona
anul 1962 să se numească CLUBUL SPORTIV pe lângă o şcoală profesională. Când se desfiinţează
PROGRESUL Brăila. şi aceasta, secţia de atletism trece la Centrul de
A.S. Franco-Română a avut ca prime secţii antrenament “VIITORUL”.
sportive: fotbal, lupte greco-romane, box, ciclism. 1968 – existau la Brăila AS ZIMBRUL, AS
începând cu 1950 mai apar voleiul şi şahul. VICTORIA şi AS CIMENTUL care aveau echipe de
Din 1962 C.S. PROGRESUL funcţionează cu popice. Mai existau:
următoarele secţii: atletism, lupte greco-romane, AS MARINA cu box şi înot
box, judo, handbal, fotbal, şah şi volei. AS SĂNĂTATEA cu volei, şah iar din 1970 si
1995 – C.S. PROGRESUL Brăila se desfiin- cu tenis de câmp
ţează datorită incetării activitaţii intreprinderii care-l Din 1972 secţia de tenis trece la AS CON-
patrona. STRUCTORUL care mai avea ca secţii de perfor-
1925 – Apare CLUBUL CICLIST Brăila mantă: fotbal, volei, popice iar ca sporturi de masă:
1927 – Se înfiinţează A.S. DACIA UNIREA şah şi judo, care treptat vor fi transformate în secţii
Brăila a cărei echipă de fotbal a activat în primele de performanţă. în 1988 AS Constructorul care
campionate naţionale. funcţiona numai cu secţie de tenis de câmp se trans-
1937 - Dacia Unirea are denumirea de D.U.I.G. formă în TENIS CLUB BURSARIROM Brăila.
Brăila (Dacia Unirea Industrie Golderberg) şi acti- AS CELULOZA Brăila cu secţii de fotbal, şah,
vează în Divizia Natională. volei masculin (div.A).
În 1975, DUIG devine FOTBAL CLUB Brăila AS CFA cu secţii de box, rugby şi lupte.
a cărei echipă promovează în divizia A În 1990, iar Ultimele două asociaţii au fuzionat în 1990 în
din 1992 se va numi din nou Dacia Unirea. AS CHIMIA Brăila care devine apoi HANDBAL
1939 – apare TENIS CLUB Brăila. CLUB DUNĂREA (care are echipa de handbal fem
În Brăila existau 9 societăţi sportive: în div. A şi DUNACOR Brăila (echipa de fotbal)
Societatea de educatie fizică a liceului „N. Bălcescu” desfiinţată În 1999.
Tenis Club AS CONFECŢIA cu secţie de volei, care se
Societatea sportivă Franco-Română tranformă în 1978 în BRAICONF Brăila (echipa de
Clubul Sportiv Dacia Unirea volei fem. div. A, retrogradată în 2001 în div. B)
Clubul sportiv TINERII 1969 – În luna aprilie a luat fiinţă AS PETRO-
Clubul Ciclist LUL cu 3 secţii de performantă: fotbal, dirt-track şi
CEACOLI – prima societate israelită de gimnastică lupte greco-romane. în timp ultimele două vor
Societatea sportivă de vânătoare “DROPIA” dispare. în 1982 echipa de fotbal PETROLUL
Societatea sportivă de vânătoare “LEBADA” IANCA fuzionează cu echipa de fotbal ŞANTIE-
1936 – existau la Brăila 16 societăţi sportive cu RUL NAVAL ITA sub denumirea de PETROLUL
cca. 7.500 membri. BRĂILA şi activeaza la început în divizia C urmând
1952 – Apare A.S. VOIN|A cu următoarele ca în 1987 să promoveze în divizia B iar momentan
322
Județul Brăila
STRUCTURI SPORTIVE
323
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
324
Județul Brăila
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
Clubul de Fotbal Brăila S.A 2007
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de ATLETISM Brăila 2007 AJ de ŞAH Brăila 2005
AJ de FOTBAL Brăila 2001 AJ de VOLEI Brăila 2001
AJ de GO Brăila 2004 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Brăila 2002
AJ de HANDBAL Brăila 2004
325
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Şcoala Sportivă a functionat la inceput cu 1.09.1992 cand a fuzionat cu Scoala generala nr.30,
cateva sectii pe lângă CJEFS in anul 1967. de la data mai sus menţionată a luat fiinţă Liceul cu
Din anul 1969 s-a infiinţat Scoala Sportiva Program Sportiv Braila.
Brăila ca unitate de sine statatoare, in anul 1974 s-a Liceul functioneaza cu urmatoarele discipline
transformat in Clubul Sportiv Scolar Braila, functi- sportive: atletism, handbal, inot, volei si lupte. De
onand sub aceasta denumire pana la data de asemenea in cadrul liceului exista si grupe de club
326
Județul Brăila
(cu acelasi profil), care au ca scop depistarea spor- 1986 – 1990 prof. Cimpoae Nicolae si prof.
tivilor cu reale calitati pentru practicarea sportului Butuc Gigel ,
de performanţă. 1990 – 1998 prof. Puiu Vasile,
Directori ai acestor unitati au fost: 1998 – 2002 prof. Preda Jan,
1969 – 1972 prof. Emilia Bâzu, 2002 – 2006 prof. Ionescu Ion;
1972 – 1986 prof. Popi Fota si prof. Butuc 13.03.2006-31.08. 2008 prof. Toader Elena,
Gigel, 01.09.2008 prof.l Alexandru Viorel
De–a lungul anilor Liceul cu Program Sportiv Brăila s-a afirmat ca o pepinieră pentru marea perfor-
manţă naţională si internatională la inot şi, atletism. Nume celebre ca: Beatrice Coadă, Diana Mocanu,
Camelia Potec, George Ştirbei, Pungă Ionut, Gavrila Adelina, Cuşmir Anişoara au facut primii paşii spre
marea performaţă in sălile de sport şi în bazinele acestui liceu.
ATLETISM
- Cuşmir Anişoara, campioana mondiala la nala la juniori si tineret la aruncarea sulitei; in 2007
lungime, multipla campioana nationala si internati- a participat la CE de juniori din Olanda unde a
onala; obtinut locul XI, sportivă lot naţional;
- Roata Nicu, recordmen la aruncarea sulitei, - Gagiu Eftimie Paraschiv, multiplu campion
Campion national , international si universitar; national si balcanic;
- Punga Ionut, campion mondial de juniori la - Mihalcea Ionuţ Daniel, campion national
lungime in anul 1998 ; multiplu campion national si juniori.II, medalie bronz la CB de juniori;
balcanic; - multiplu campion national jun.I si II;
- Budur Laurentiu, campion national si balcanic; Cadrele didactice:
- Gavrila Adelina, campioana nationala si inter- - Leu Ioan, profesor emerit, antrenorul sporti-
nationala; vilor Cusmir Anisoara si Roata Nicu;
- Costian Daniela, campioana nationala si bal- - Dumitru Mihail, antrenor emerit, antrenorul
canica; sportivilor Punga Ionut, Gavrilă Adelina si Mihalcea
- Budileanu Veronica, campioana nationala si Ionuţ;
balcanica; - Roata Nicu, antrenorul sportivilor: Anghelas
- Ion Nicusor, campion national si balcanic; Ramon si Chioveavu Marian;
Din noua geneaţie de sportivi s-au remarcat: - Anton Anilena, antrenoarea sportivului Gagiu
- Vlaicu Ionut, campion national la juniori.I la Daniel;
60 mg balcanic, sportiv de lot national; - Ionescu Fănel, antrenorul sportivilor: Vlaicu
- Anghelas Ramona, multipla campioana natio- Ionuţ, Budileanu Veronica;
INOT
- Coadă Beatrice, multiplă campioană natională - Satnoianu Marian, multiplu campion national
şi internatională , participantă la trei ediţii ale JO; si international;
- Sachelarie Laura, campioană natională si - Satnoianu Gabriel, multiplă campioană nati-
universitară, actualmente antrenoare emerită; onală si internatională;
- Stirbei George, multiplu campion national si - Casaru Catalina, campioană natională şi
international; balcanică;
- Potec Camelia, campioana nationala, la JO- - Tache Laurentiu, campion national si interna-
2004 de la Atena a castigat medalia de aur la 200 m tional;
spate; - Mocanu Diana, multiplă campioană natională,
327
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
prima sportivă din cadrul liceului, care in anul 2000 - Ciocan Octavian, multiplu campion national,
la JO de la Sydney a câştigat 2 medalii de aur la 100 sportiv de lot naţional;
m şi 200 m spate; - Samoila Roxana, multipla campioana natio-
- Preda Valentin, multiplu campion national si nala, sportiva de lot naţional;
international; - Belciugan Angelo si Lupu Razvan, sportivi de
- Leu Ana Maria, campioana nationala si balca- lot naţional, campioni nationali;
nica; Cadrele didactice:
- Vasile Emanuela, campioana nationala si - Ionescu Ion, antrenor emerit, antrenorul spor-
balcanica; tivilor: Potec Camelia. Stirbei George, Sachelarie
- Ungureanu Crina, campioana nationala si Laura;
balcanica; - Haitz Felix, primul antrenor de inot de la
- Nistor Catalin, campioan national si balcanic darea în funcţiune a bazinului inot, în anul 1972;
Din noua generatie de sportivi s-au remarcat - Stoicescu Gabriela, antrenoare emerita,
urmatorii: antrenoarea sportivilor: Casaru Catalina, Coada
- Matache Monica, multipla campioana natio- Beatrice, Satnoianu Marian, Tache Laurentiu,
nala , sportiva lot COR ; Nistor Catalin;
- Iancu Maria Alexandra, sportiva de lot naţi- - Draghita Cristian, antrenorul lui Preda Valen-
ponal, multipla campioana nationala; tin, Samoila Roxana;
- Ene Alina, sportiva lot national si multipla - Sachelarie Laura, antrenoare emerita, antre-
campioana nationala; noarea sportivilor: Mocanu Diana, Iancu Maria,
- Artimon Alin, campion national si sportiv lot Sloata Sabina, Ciocan Octavian;
juniori FRN; - Gogoasa Marinela, antrenoarea sportivlor:
- Sloata Sabina, sportiva de lot naţional, multi- Matache Monica, Ionescu Iulian;
pla campioana nationala ; - Smeu Tudorel, antrenor al sportivilor : Ungu-
- Rosu Florentin si Ermalai Victor, sportivi de reanu Crina, Lazar Irina, Leu Ana Maria, Ermalai
lot naţional; campioni nationali ; Victor, Belciugan Angelo, Lupu Razvan;
HANDBAL
Aceasta sectie are in componenta atât fete cât national: Esanu Nicoleta, Paleru Roxana, Pavalache
si băieti, la toate la toate categoriile de vârstă, cu Alexandra, a avut rezultate deosebite la toate nive-
mulţi sportivi în loturile naţionale. lele junioare I, II, si III, reusind de fiecare data sa
- prof. Ciochia Teodor - antrenorul sportivilor fie primul in serie calificandu-se la turneele semifi-
Balcan Cristian, Oprişan Mihai; nale si finale(la turneele finale a ocupat in genere
- prof Meca Sorinel, Emil - antrenorul sportivi- locul IV, V, VI);
lor: Gagu Cristian, Saracila Catalin (lot excelenţă- - prof. Preda Cristian – in anul acesta cu echipa
Sighisoara), Dogarescu Mihai, Miu Lucian, Valsan de junioare III a iesit campioana nationala si la
Robert, a participat si la ONSS, unde a reusit la faza ONSS -gimnaziu tot locul I pe tara;
pe tara de 2 ori loc 2; - prof. Alexandru Viorel - in 2009 locul I pe tara
- prof.Bucovala Ion –a avut sportive in lotul cu junioarele IV.
VOLEI
Junioare I - antr. prof. Stanescu Ion – loc II serie, chemate la lot cum ar fi: Marin Iliescu Andreea
s-a calificat la turneul semifinal si a obtinut locul III, Junioare II – antr. prof. Tusa Daniela – loc III
nu s-a califical la turneul final, a avut sportive serie;
328
Județul Brăila
329
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FORURILE DE CONDUCERE
Dall Orso, Edgar Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Galaţi, inclusiv Jud.Brăila 1921-1933
Lichiardopol, Polidor Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Brăila 1934-1936
Lichiardopol, Polidor Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Dunărea de jos cu sediul la Brăila 1936-1939
Ibrăileanu, Virgil, ing. Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Dunărea de jos cu sediul la Galaţi 1939-1940
Anghelescu, Diaconu Preşed. OSR, Regiunea Brăila 1941-1944
(nu există informaţii) 1945-1967
Manea, Vasile Preşed. CJEFS Brăila 1968-1972
Diacomatu, Ion Preşed. CJEFS Brăila 1972-1989
Şerb, Victor Directorul DJS Brăila 1990-1990
Şerb, Victor Directorul DJST Brăila 1990-1992
Şerb, Victor Directorul OJST Brăila 1992-1993
Şerb, Victor Directorul DJST Brăila 1993-1997
Bucovală, Ion Directorul DJST Brăila 1997-2001
Puiu, Vasile Directorul DJST Brăila 2001-2003
Puiu, Vasile Directorul DJS Brăila 2003-2005
Aron, Elisabeta Directorul DJS Brăila 2005-2009
Puiu, Eduard-Anton Directorul DJS Brăila mai-dec.2009
Enuţă, Ionel Directorul DJS Brăila ian-aug.2010
Badiu, Mihnea-Alin Directorul DJST Brăila sept-nov.2010
Hagiu, Nicuşor Directorul adjunct DJST Brăila nov.2010-
330
Județul Brăila
331
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
332
Județul Brăila
333
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
334
Județul Brăila
335
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
GRUP SCOLAR „GRIGORE MOISIL” (locatia a cuprins mai multe unitati scolare):
1. Scoala Generală nr. 25
Amza Tincuţa (1963-1992) Butuc Magdalena (1992-1999)
Crăcănescu Lenuţa (1963-1992)
336
Județul Brăila
337
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
338
Județul Brăila
BAZA MATERIALĂ
339
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
340
Județul Brăila
341
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
342
Județul Brăila
343
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
344
Județul Brăila
34-54. ŞCOLI GENERALE CLASELE I-VIII cu săli de sport şi terenuri în are liber
55-75. ŞCOLI GENERALE CLASELE I-VIII, DE ARTE ŞI MESERII cu terenuri în aer liber
345
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
346
Județul Brăila
347
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
348
Județul Brăila
349
JUDEŢUL
BUZĂU
351
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Truşcă, Gabriela 1976 Gimnastică echipe argint
Stoian, Nicu 1980 Volei echipe bronz
Chifu, Corneliu 1980 Volei echipe bronz
Drăgoi, Gabriela 2008 Gimnastică echipe bronz
352
Județul Buzău
353
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 376 – anul care marcă prima atestare docu- o fanfară militară şi cu o încheiere susţinută de un
mentară a oraşului Buzău. În anul 1976, Buzăul a grup de fluieraşi şi dansatori de pe Valea Siriului
sărbătorit 1600 ani de la prima atestare documen- • 1905 – se înfiinţează Societatea de Gimnastică
tară, fapt ce a prilejuit înălţarea unui monument în Buzău din iniţiativa şi sub conducerea lui Ion
Parcul Crâng şi desfăşurarea unor ample activităţi Moraru maestru de gimnastică şi a institutorului
cultural-sportive şi ştiinţifice. Gabriel Negulescu.
• 1776 – Hrisovul domnitorului muntean Ale- • 1905 – Anul primei promoţii de absolvenţi cu
xandru Ipsilanti prevedea înfiinţarea unei şcoli 8 clase de liceu, a prilejuit în data de 8 mai un
inferioare la Buzău, făcând şi unele referiri la acti- important şi atractiv joc de oină pe terenul din
vităţile de gimnastică, plimbări în mijlocul naturii Crâng, între echipele celor 2 importante unităţi
şi exerciţii corporale. şcolare: Liceul B.P.Hasdeu şi Şcoala Normală de
• 1874 – se menţionează prima persoană care a învăţători, victorioasă fiind prima, sub conducerea
predat gimnastica şi muzica la gimnaziu din Rm. Sărat, maestrului Ion Morar.
pe nume Nicolae (Nae) Ionescu, până în anul 1889. • 1905 – un număr important de absolvenţi ai
• 1894 – se organizează prima serbare de gim- Liceului B.P.Haşdeu iniţiază acţiunea SEMĂNĂTORII
nastică şi jocuri dinamice, la finele anului şcolar LUI ŞTEFAN CEL MARE care prevedea o întâlnire
1893-1894, de către maestru de gimnastică Teodor în fiecare an în ziua de 2 iulie, prin rotaţie în fiecare
Vasilescu de la Liceul B.P.Haşdeu. reşedinţă de judeţ cu absolvenţii anului respectiv,
• 1896 – Teodor Berescu – maestru la gimnas- prilej de excursii pentru cunoaşterea ţării. Prima
tică era însărcinat, suplimentar, datorită calităţilor întâlnire a avut loc la Buzău în ziua de 2 iulie 1905.
şi specializării sale, să supravegheze ordinea în • 1906 – GOETZ – un patron străin, începe
şcoală (un fel de pedagog) care avea obligaţia să lucrările de construcţie a Fabricii de Cherestea din
locuiască în internatul Liceului B.P.Haşdeu. Nehoiu înfiinţând o echipa de fotbal, care va fi
• 1900 – Societatea Sportivă Buzău ia fiinţă din afiliată la Federaţie în anul 1922.
iniţiativa şi sub conducerea maestrului de gimnastică • 1906 – ianuarie 24, în sala de gimnastică a
Ion Moraru, având sediul, pentru început la Pavili- Liceului B.P.Haşdeu a avut loc o serbare cultural –
onul din Crâng. sportivă cu recitări, scenete,exerciţii de gimnastică şi
• 1904 – Buzăul este gazda Concursului Naţional dansuri naţionale şi crosuri (în jurul şcolii). S-a intonat
de oina la care participă 11 echipe şcolare, pe locul I Deşteaptă-te Române şi s-a dansat Hora Unirii.
clasându-se Liceul N. Balcescu din Brăila. Competi- • 1907 – Ia fiinţă Societatea de gimnastică şi
ţia s-a desfăşurat sub patronajul primarului Nicu sport din Rm. Sărat
Constantinescu, în prezenţa Ministrului Instrucţiei • 1908 – Se înfiinţează Societatea de gimnastică
Publice –Spiru Haret. Comisia de organizare numită şi scrimă, formată din elevi, sub conducerea profe-
de primar avea în componenţa sa pe: Ion Moraru- sorului de gimnastică de la Şcoala Normală şi Liceul
maestru de gimnastică, prof.Gabriel Bârcă directorul B.P.Haşdeu.
Liceului B.P.Haşdeu, prof. Gheorghe Popescu direc- • 1909 – 1 Aprilie – s-a introdus în şcolile din
torul Şcolii Normale de Învaţători, alte personalităţi judeţ instrucţia militară sub comanda maestrului de
din armată, cultură, primărie, etc. Întrecerile s-au gimnastică al şcolii. La Liceul B.P.Haşdeu –instruc-
desfăşurat pe o poeniţa din parcul Crâng (azi stadio- ţia militară a fost predată de Căpitanul Ion Brezeanu
nul municipal) după o deschidere festivă marcată de până în anul 1912.
354
Județul Buzău
• 1909 – mai 3, la serbarea şcolară a Liceului Comarnischi, căpitanul Zamfirescu şi alţii care au
B.P.Haşdeu s-au prezentat exerciţii libere şi la donat fonduri de peste 5.900lei- sumă importantă
aparate de gimnastică, piramide etc., urmate de pe atunci, pentru demararea activităţii. Primul
excursii pe Valea Slănicului, Vulcanii Noroioşi, preşedinte al Societăţii a fost ales pe loc în persoana
Focurile Vii şi Lacul Mocearu. d-lui Vicenţiu Livovschi iar ca secretar general
• 1913 – Clubul sportiv orăşănesc din Ploieşti Petre N. Oprescu – primul ajutor de primar al
organizează o cursă ciclistă pe traseul Ploieşti - oraşului.
Buzău – Ploieşti, 140 km. Caştigător N. Niculescu • 1943 – iunie 16, încep lucrările de moderni-
din Câmpina zare a terenului sportiv din Crângul Buzăului, care
• 1914- Ia fiinţă Societatea de gimnastică din cuprinde şi construcţia unei tribune acoperită cu o
Buzău din iniţiativa lui Ştefan Sterian. capacitate de peste 1500 de locuri. Acţiunea s-a
• 1916 – La Buzău se organizează cel de-al X finalizat după doar numai 45 zile, stadionul modern
–lea Congres al FSGR fiind inaugurat de ziua aviaţiei (20 iulie) prin dife-
• 1916-1917 – maestrul de gimnastică de la Lic. rite întreceri sportive şi un joc de fotbal între
B.P.Haşdeu Ştefan Gh. Dimitriu–moare ca un erou Avântul Buzău şi renumita de atunci, F.C.Craiova,
în primul razboi mondial, în luptele de la Turtucaia mingea fiind lansată dintr-un avion.
iar în 1917 are acelaşi sfârşit maestru de gimnastică • 1943 – septembrie 5, în perioada de plin
Gheorghe N. Gheorghiu în luptele de la Momâia – razboi mondial, stadionul din Crâng este gazda unei
Putna. În timpul războiului, au fost distruse toate întâlniri de fotbal între selecţionatele oraşelor Buzău
aparatele de gimnastică din Sala Liceului B.P.Haşdeu. şi Oradea.
• 1920 – Iau fiinţă hergheliile de stat de la • 1943 – Se realizează prima modernizare a
Ruseţu Stadionului din Crângul Buzăului, fiind construită
• 1922 – Iau fiinţă CS Mercur, Macabi şi CS şi o tribună acoperită, din lemn, cu o capacitate de
Aurel Lupescu din Rm. Sărat. peste 1500 locuri.
• 1924 – Ştefan Papadopol devine primul arbitru • 1943 – Gruparea sportivă Avântul Buzău,
de fotbal din judeţul Buzău, în urma unui examen primeşte din partea Organizaţiei Sportului Româ-
organizat de Federaţia Română de fotbal la Ploieşti. nesc, DIPLOMA DE ONOARE pentru întreaga
• 1931 – octombrie 15 apare primul număr al activitate desfăşurată în trecut.
ziarului Buzăul Sportiv – apariţie săptămânala care • 1944 – Primul arbitru buzoian de fotbal –
a apărut doar în trei numere, după care a falimentat Ştefan Papadopol, primeşte din partea Colegiului
din motive financiare. Central al arbitrilor din Bucureşti, o cupă specială
• 1936 – Prima promovare în Divizia C la şi o diplomă pentru 20 de ani de activitate fotbalis-
fotbal, echipa Avântul Buzău tică.
• 1936 – septembrie – SOCIETATEA CICLISTĂ • 1947 – Prima promovare în Divizia B la fotbal
LA BUZĂU, constituită cu prilejul Turului Ciclist – AVÂNTUL BUZĂU – şi activează în continuare
al României (etapă la Buzău, la iniţiativa lui George sub numele de C.F.R. Buzău.
Podgoreanu –patronul ziarului Vocea Buzăului). • 1947 – Hipodromul Alexandru Marghiloman
Acţiunea, cu scop filantropic, a avut loc la restau- se transformă în teren de fotbal iar în 1958 acesta
rantul din Parcul Crâng ,unde primarul Stan Săraru este redat agriculturii pentru culturi de zarzavat. În
a oferit o masă oficialilor printre care s-au numărat: anul 1980 urma acestuia a dispărut total, peste el
Vasile Canarache – directorul ziarului Tempo din fiind construite artere de circulaţie rutieră.
Bucureşti, promotorul activităţii cicliste din • 1954 – Se înfiinţează pe lângă Spitalul Jude-
România, buzoianul Ion Vintiloiu fost as al ciclis- ţean Buzău, primul Cabinet de Medicină Sportivă
mului, Nae Iordache ajutorul primarului, precum şi condus de Dr. Constantin Şerpe – cel care după
reprezentanţii Turciei, Poloniei, etc. şi ziaristul Paul numai câţiva ani devine medicul lotului naţional de
355
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
handbal până a trecut în lumea veşnică dupa 1990, • 1977 – 20 Decembrie s-a inaugurat Patinoa-
fost şi el handbalist la Universitatea Iaşi apoi la rul artificial C.S.M.Buzău, prilej cu care lotul
Progresul Buzău. naţional de patinaj a susţinut o demonstraţie mult
• 1962 – august 24- tribuna din lemn acoperită, apreciată de spectatorii prezenţi.Din lotul de patinaj
a stadionului din Buzău a fost mistuită în totalitate au facut parte: Carmen Ionescu, Florin Gafenco,
de flăcări. Dana Rădulescu, Liviu Ghica şi Tereza Nencu toţi
• 1971 – Se înfiinţează primul Centru pentru din Bucureşti sub comanda antrenorilor Nicolae
copii la Asociaţia Sportivă Chimia din Buzău la Gliga, Alexandru Bărbălău şi Letiţia Niculescu.
iniţiativa şi sub conducerea antrenorului Vladimir • 1980 – În ziua de 2 iulie, prin Buzău, a trecut
Luca, sprijinit de vicepreşedintele C.J.F.S. prof. Flacăra olimpică (cu pauză de o noapte ) de la Atena
Nicolae Dragu.. spre Moscova purtată şi de 82 de sportivi buzoieni,
• 1976-1982 – este perioada în care stadionul antrenori, alte personalităţi, prilej cu care Buzăul a
Municipal Buzău a fost modernizat prin construcţia primit Cupa şi Diploma de onoare din partea Comi-
unor tribune din beton în jurul terenului de fotbal cu tetului de Organizare al JO de la Moscova, pentru
o capacitate de aproape 20.000 de locuri, tribuna I cea mai bună organizare din traseul parcurs.
fiind acoperită în totalitate. Sub tribune s-au ame- • 1982 – s-a dat în folosinţă Sala Sporturilor
najat sediile Clubului Sportiv Municipal, Fotbal din Municipiul Buzău.
Club Gloria şi Voinţa Buzău, 5 săli de pregătire • 1983 – La Buză, s-a desfăşurat în cadrul
sportive moderne pentru box ,lupte, tenis de masa, Campionatului European, meciul de rugby Româ-
spaţii de cazare, cantină, etc. nia-Italia, scor 13-6, a patra victorie consecutivă.
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Fed. Ligi AS fără Total
Anul Drept SC pe judeţ sp. profe- pers. Certif.de
Drept public Total
privat acţiuni pe r.s. naț. siniste Juridică id.sp.
2002 6 37 1 44 9 60 113
2003 6 39 1 46 9 62 117
2004 6 43 1 50 9 64 123
2005 7 47 1 55 10 64 129
2006 7 53 1 61 10 74 145
2007 7 57 1 65 10 80 155
2008 7 62 1 70 10 89 169
2009 7 67 1 75 10 97 182
356
Județul Buzău
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. Nr. sportivi Nr. antre- Nr. Instruc- Nr. Nr. Nr.
Anul Nr. MES
secţii afiliate legit. nori tori arbitri MS AE
1993 219 5702 216 71 289
1994 219 5702 216 71 289
1995 213 5854 215 61 328
1996 170 4980 211 61 323
1997 170 4980 211 61 323
1998 138 4882 217 72 323
1999 129 4296 229 11 295
2000 193 4132 101 34 304
2001 117 5172 152 63 293 12 5 5
2002 107 5526 141 71 253 125 51 5
2003 109 5443 122 70 206 15 6 6
2004 154 7053 93 108 240 22 6 6
2005 71 1459 89 10 123 19 5 7
2006 77 1732 89 109 123 19 6 7
2007 76 1957 100 100 116 22 7 6
2008 154 5855 130 240 98 21 7 6
2009 167 5939 134 251 113 23 8 6
357
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
MASS-MEDIA
ZIARE
1931 – „Buzăul sportiv” –apariţie săptămânală, 1931 – 2007 - Pagina (rubrica) sport din ziarele
sub îngrijirea şi redactarea economistului, arbitrului locale: Vocea Buzăului, Viaţa Buzăului, Opinia,
de fotbal şi secretar al Districtului Sportiv Buzău, Muntenia, etc..
Ştefan Papadopol. Ziarul a apărut doar în 3 numere 2000 – „Arena Sportivă” –publicaţie săptămâ-
după care a falimentat din lipsa fondurilor. nală
CARTEA SPORTIVĂ
1973–1990 – Calendarul Sportiv Anual cuprin- 1977 – Buletin metodic privind organizarea şi
zând – direcţii de acţionare, calendarul competiţional, desfăşurarea activităţilor de educaţie fizică şi sport
campioni judeţeni, medaliaţii la competiţiile interne şi a daciadei în unităţile de învăţământ din Judeţul
şi internaţionale, clasamente, lista sportivilor din Buzău. Autori prof. Ion Balea, Inspector Şcolar şi
loturile naţionale, recorduri judeţene, echipe divizio- prof. Dragu Nicolae – secretar al Consiliului Jude-
nare, antrenori, arbitrii, preşedinţii comisiilor judeţene ţean pentru Ed. Fizică şi Sport Buzău
pe ramuri de sport, obiectivele anului următor.
358
Județul Buzău
STRUCTURI ORGANIZATORICE
359
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
rurale, având şi un salariat la nivel de raion- în tivă de elevi iniţial ca anexă pe lângă Liceul
persoana contabilului şi arbitrului de fotbal Stan B.P.Hasdeu director prof. Adrian Ionescu, iar după
Roşculeţ. Finanţarea acestora era asigurată de uni- 1970 devine unitate independentă cu sedii şi bază
tăţile agricole locale şi judeţene iar activitatea sportivă proprie. Primele secţii au fost : atletism,
competiţională regională şi finală de către centralele handbal, gimnastică, volei, după care pe parcurs
unităţilor agricole şi Ministerul Agriculturii. s-au mai creat : baschet, fotbal, lupte, tenis de masa.
• 1957 – Se înfiinţează pe lângă Liceul B.P.Has- • 1976 – Se înfiinţează Şcoala Sportivă de
deu, primele clase sportive cu profil de gimnastică elevi din Rm. Sărat, cu secţii de : atletism, handbal,
şi atletism. tenis de masa ,volei, unde director era Ştefan Vasile,
• 1959 – La Buzău, a luat fiinţă Şcoala Spor- prof. antrenor emerit la volei in anul 1995.
STRUCTURI SPORTIVE
360
Județul Buzău
361
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
F.C. Gloria Buzău S.A. 2002 fotbal
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Buzău 2001 AJ de ATLETISM Buzău 2002
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Buzău 2002 AJ de MODELISM Buzău 2002
AJ de HANDBAL Buzău 2002 AJ de BOX Buzău 2002
AJ de JUDO Buzău 2002 AJ de TENIS DE MASĂ Buzău 2002
AJ de LUPTE Buzău 2002 AJ de GIMNASTICĂ Buzău 2005
362
Județul Buzău
FORURILE DE CONDUCERE
Davila, Teodor Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Muntenia, inclusiv Jud.Buzău 1921-1933
Pascal, Aurelian Preşed. Com.FSSR Jud.Buzău 1931-1933
Nedelcovici, Paul Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Muntenia, inclusiv Jud. Buzău 1933-1939
Papadopol, Ştefan Preşed. Com.UFSR Jud.Buzău 1933-1939
Pascu, Radu Reprezentantul UFSR pt.Ţinutul Bucegi(Argeş), inclusiv Jud.Buzău 1939-1940
Diaconescu, Nicolae,av. Preşed. Com.UFSR Jud. Buzău 1939-1940
Stănculescu, I, avocat Preşed. Com.OSR, Districtul Buzău 1941-1944
Ionescu, Ion Preşed. Com.OSR, Districtul Buzău (din alte surse) 1942-1944
Ducari, Mircea Secretarul Consiliului OSP, Jud. Buzău 1946-1949
Popescu, Nicolae Preşed. CCFS, Jud. Buzău 1949-1951
Storian, Titus Preşed. CCFS, Jud. Buzău 1951-1953
Norescu, Constantin Preşed. CCFS, raionul Buzău 1953-1956
Arsenie, Tudorache Preşed. CCFS, raionul Buzău 1956-1957
Păunescu, Virgil Preşed. Consiliului UCFS, raionul Buzău 1957-1958
Stoian, Titus Preşed. Consiliului UCFS, raionul Buzău 1958-1959
Bazilievici, Boris Preşed. Consiliului UCFS, raionul Buzău 1959-1960
Stratone, Ion-Ion Preşed. Consiliului UCFS, raionul Buzău 1960-1961
363
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
ÎN RAIOANE:
Preşedinţi:
Cislău -: Niculescu Dumitru;
Beceni- Beşleagă Nicolae(1953-1956),
Neacşu Ilie(1956-1958),
Dăscăloiu Fănică (1959-1960).
364
Județul Buzău
Populaţia înscrisă într-o formă de învăţământ a fost consemnată ca fiind de 77.797 elevi şi studenţi, din
care:
- în învăţământul superior 5.070 studenţi
- în învăţământul postliceal şi de maiştri 1.812 elevi
- învăţământul secundar 48.869 elevi din care:
15.503 liceal,
4.532 de ucenici şi
28.834 gimnazial
- învăţământul primar 22.016 pers.
365
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
366
Județul Buzău
367
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
368
Județul Buzău
369
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• Ionescu Nicolae (Nae) 1874-1889 maestru de o absolvise în 1941. În 1947 este secretar al O.S.P.Bu-
gimnastică şi muzică la Liceul B.P.Hasdeu zău, iar în 1950 este promovat în Învăţământul Uni-
• Anastasiu Ion 1874-1885 maestru de gimnas- versitar la Iaşi unde în final a fost şeful catedrei de
tică şi exerciţii militare Ed. Fizică şi Sport al Centrului Universitar Iaşi. În
• Protopopescu Ion 1885-1891 căpitan, 1956 a absolvit şi Facultatea de Drept de la Cluj. În
maestru de gimnastică şi exerciţii militare 1985 se pensionează la Iaşi şi revine la Buzău unde
• Vasilescu Teodor 1891-1896 maestru de activează în Comisia Judeţeană de fotbal – (1986-
gimnastică 1989) şi apoi ales ca preşedinte al Asociaţiei Judeţene
• Berescu Teodor 1896-1899 maestru de gim- de Fotbal (990-1995). După 1996 îşi continuă activi-
nastică tatea de profesor universitar, fiind reprezentantul
• Moraru Ion 1899-1909 promotor al gimnas- Facultăţii de Ed. Fizică şi Sport Iaşi la secţia de
ticii şcolare la Liceul B.P.Hasdeu şi Şcoala Normală învăţământ la distanţa care funcţionează la Buzău.
de Învăţători Buzău, născut la 15.03.1873 în Breaza • Jitaru Nicolae 1944-1970 un profesor model
de Prahova, absolvă Şcoala Normală Bucureşti 1894 pentru cei ce l-au avut prof. sau l-au cunoscut. A
şi funcţionează ca învăţător şi urmează”cursul de predat educaţia fizică la Liceul B.P.Hasdeu şi Şcoala
gimnastică şi dare la semn” Bucureşti, predând Normală.
gimnastică mai întâi la Rm. Sărat (1899-1900) apoi • Francisc Matei 1939-1945 prof. la Şcoala
la Buzău. Moare prematur în 1913. Normală Buzău, apoi la Liceul din Sinaia.
• Dimitriu Gh. Ştefan 1911-1913 fost elev la • Dorobanţu Mircea 1954-1995 profesor la
Liceul B.P.Hasdeu, moare erou în 1916 Liceul B.P.Hasdeu – un împătimit al atletismului,
• Maxen Gheorghe 1912-1950 prof. de gim- baschetului şi un bun organizator, iubit şi apreciat
nastică, profesor de bază apreciat, la Şcoala Normală de elevi.
de Învăţători şi Liceul B.P.Hasdeu • Dumitrescu Mircea 1959-1966 buzoian,
• Gheorghiu N. Gh. 1913-1916 prof. gimnas- absolvent I.E.F.S. cu specializarea volei – descope-
tică, moare în primul război mondial. ritorul Marianei Ştefănescu- voleibalistă de naţio-
• Surdu Ştefan 1936-1938 prof. la liceul nală mai târziu la Dinamo. A părăsit Buzăul pentru
B.P.Haşdeu şi Şc. Normală, introduce voleiul în şcoli. Ploieşti unde a obţinut rezultate deosebite, apoi la
• Dumitru Bălănescu 1942-1948 când este Craiova, dar între timp a fost şi antrenorul naţiona-
promovat la Cluj în Învăţământul Universitar lei feminine.
• Ioniţescu Constantin, s-a născut în Glodeanu • Căpăţână Constantin, focşănean de origine,
Sărat la 1 ian. 1921, absolvă Şcoala Normală în 1941 a predat educaţia fizică mai întâi la Petroşani iar în
şi Academia Naţională de Educaţie Fizică (A.N.E.F.) 1957 vine la Buzău ca prof. la Şcoala Pedagogică
în 1945 când vine profesor la Şcoala Normală pe care dar şi ca jucător şi antrenor de handbal. Predă şi
370
Județul Buzău
handbalul la Şcoala Sportivă Buzău unde îl desco- directorul Şcolii Sportive de elevi, iar în 1968
peră pe Cornel Penu portar al echipei naţionale devine preşedintele Comisiei Judeţene pentru edu-
campion mondial mai târziu.. Devine arbitru inter- caţie fizică şi sport până în anul 1967 când revine
naţional cu o bogată activitate. În plan local la catedra de la Liceul B.P.Hasdeu şi la cea de volei
conduce activitatea Comisiei Judeţene de handbal de la Clubul Sportiv Şcolar. A obţinut cu echipele
din 1958 şi din 2000, preşedinte al asociaţiei Jude- pe care le-a pregătit mai multe titluri de campioni
ţene de Handbal.. A organizat numeroase cursuri de şcolari şi de juniori, promovând o serie de jucători
arbitrii, mulţi din foştii săi elevi devenind şi ei în secţii divizionare şi chiar în loturile naţionale.
arbitrii internaţionali. • Dragu Nicolae, buzoian, prof. de educaţie
• Balea Ion, absolvent I.C.F. în 1957 este fizică, este numit preşedinte al C.C.F.S. oraş Buzău
încadrat ca prof. de educaţie fizică la Liceul Peda- în 1954-1955. După armată revine în învăţământ,
gogic Buzău, şi pentru calităţile sale este promovat iar 1958 este promovat metodist la U.C.F.S.- unde
Inspector Şcolar unde funcţionează peste 20 de ani. funcţionează până în 1962 când revine iar la catedră.
Ca antrenor de handbal a promovat şi condus prima În 1965-1972- este şi antrenor de volei la Şcoala
echipă promovată în Divizia B feminină – C.S.M. Sportivă Buzău, îl descoperă şi îl antrenează pe
Buzău. Cornel Chifu- medaliat la J.O. Moscova 1980, dar
• Tudorie Gică, absolvent S.M. T C.F. Bucu- şi pe Marian Boldişteanu care a jucat la I.E.F.S.în
reşti apoi I.E.F.S., a predat atletismul la Şcoala prima divizie şi care după absolvire vine la C.S.S.
Sportivă şi Liceul cu Program Sportiv, obţinând Buzău ca antrenor unde obţine titluri de campioni
numeroase rezultate remarcabile cu atleţii săi în plan la juniori (m) şi promovează mulţi sportivi la loturi,
intern şi internaţional. dar şi 2 echipe în divizia A .Din 1968 funcţionează
• Popescu Ştefan, absolvent I.E.F.S. –a fost ca vicepreşedinte al Comisiei Judeţene pentru Ed.
promotorul gimnasticii masculine la Buzău, obţi- Fizică şi Sport Buzău până în 1968 când este ales
nând prima medalie de aur la Campionatul Şcolar preşedinte, până în 1990 când s-a pensionat. După
de copii şi promovează mai mulţi gimnaşti de pensionare a condus în calitate de preşedinte, Aso-
valoare. ciaţia Judeţeană de Fotbal (1995-1999) apoi Direc-
• Ionescu Adrian, absolvent I.E.F.S. – vine la tor Tehnic la Clubul Sportiv Dacia Buzău –Şcoală
Buzău în 1957 cu specializare volei. Este numit Privată pentru copii şi juniori – fotbal.
MÂNDRIA SPORTULUI
SPORTIVI NǍSCUŢI ÎN JUDEŢUL BUZǍU SAU ÎN ALTE JUDEŢE VENIŢI LA
BUZǍU ŞI CARE S-AU AFIRMAT ÎN COMPETIŢIILE INTERNAŢIONALE
ATLETISM
Sportivi:
ŞTEFAN CONSTANTIN, VOICU MIHǍIŢǍ,
DOREL MITITELU, DAVID ANDREEA,
BǍNIŞOR TOMA, IANCU MARCELA,
CRǍCIUN ION, ALEXANDRU LǍCǍTUŞU,
TOMA MARIN, ŞTEFAN PǍTRU,
NICOLAE DRAGU, COSTIN ROXANA,
DUMITRU TUDORIE, COCIOABǍ DORU,
MEDINA TUDOR, TOMICǍ CIPRIAN,
GHIŢĂ IONUŢ, NICOLAE NEGRU,
GHIOCA GABRIEL, ION IORDACHE,
371
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Antrenori
MEDVEDIUC ALEXANDRU, GICǍ TUDORIE,
PORORO IONEL, AUGUSTIN HÂRJOI.
VǍDUVA ANGELUŞ, BASCHET
BOX
Sportivi
DINU BOGDAN, CRISTIN ŞTEFǍNESCU,
DUMITRESCU CORNEL, IONEL MACOVEI,
PǍUNOIU ILIE, STROE, DAN
CARAMAN IORGU, DUMITRU PLEŞA,
ŞTEFǍNESCU CRISTIAN, POMPILIU URSU,
DUŢǍ STELUŢA, SORIN ION,
NEGREA, CAMELIA NICU MATEI,
DRǍGULIN LOREDANA, OLTEANU, ROMICĂ
STANCA CǍTǍLIN, MǍDǍLIN MUREŞAN
Antrenori
TǍNASE MAZILU, DOSOFTEI ALEXANDRU,
VOICILAŞ CONSTANTIN, COSTEL BURLACU
MARIN DUMITRU,
CULTURISM
Sportiv şi antrenor: MÂNDRUŢǍ SǍNDEL
CICLISM
Sportivi MIRCEA VIRGIL, (Sportiv şi antrenor)
Conducător de secţie NICOLAE FRÂNCULESCU
FOTBAL
Sportivi:
VICTOR GǍVǍŢ, ION VIOREL,
ANGHEL VASILE, POMPILIU SORIN STOICA,
GABRIEL ZAHIU, DUDU GEORGESCU,
ALEXANDRU NICOLAE, MIRCEA SANDU,
CONSTANTIN STAN, DUMITRU MARCU,
LEONIDA NEDELCU, GICǍ GROZEA,
372
Județul Buzău
Antrenori
VIRGIL ECONOMU, ION IONESCU,
GHEORGHE CONSTANTIN, ILIE OANA,
ION PÂRCǍLAB, ANGELO NICULESCU,
IOSIF VIGU, ION VIOREL,
NICOLAE LUPESCU, ILIE STAN,
Arbitrii
ŞTEFAN PAPADOPOL, RUSTIC NEAMŢU.
CRISTIAN TEODORESCU,
GIMNASTICǍ
Sportivi
PǍCURARU CARMEN, ROBU GABRIELA,
ZELENCA, CRISTINA DRǍGOI DANIELA,
ROMULUS BUCUROIU, ANDREI DANIELA
COLǍCEL MARIAN,
Antrenori
ŞTEFAN POPESCU, BÂRZU DRAGOŞ,
CAMELIA IONESCU, CLINCIU CONSTANTIN,
ROBU GABRIELA, GOREAC
VÂLCU DUMITRU,
HANDBAL
Sportivi:
OPREA VLASE, COVACIU GHEORGHE,
PENU CORNEL, MOCANU DANIEL
Antrenori:
CǍPǍŢÂNǍ CONSTANTIN, ENE TRAIAN,
BALEA ION, IAMANDI ROMEO,
NICOLAE MOŞTEANU, ILIE ROMEO
GHEORGHE MIHALAŞCU,
Arbitrii:
CǍPǍŢÂNǍ CONSTANTIN, IANCU NICU,
ENE TRAIAN, PAVEL VASILE şi
IAMANDI ROMEO, STATE MARIAN
373
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
JUDO
Sportivi:
BUZIC ION, TOTH ALEXANDRU,
MOLDOVEANU LAZǍR, NICOLA IOANA
Antrenori:
TIVGǍ NICOLAE, NICOLA IOANA
BURHALǍ FLORIN,
LUPTE
Sportivi:
VASILE STǍNESCU, FLORIN VIZITIU,
IULIAN VASILESCU, MARIAN VOICU,
RADU EMANOIL, VASILE TEODOR,
GHEORGHE VALENTIN, MIHAI MANOLE,
MODORAN VALERIU, DAN MIHǍILESCU,
DǍNUŢ PREFIT, POPA, VIOREL
FLORIN IONIŢǍ, GHEORGHE JIPA,
ALIN GRIGORE, VLAD IONUŢ.
MARIUS ENACHE,
Antrenori:
ISFACHE ŞTEFAN, VASILESCU IULIAN
VOICU GHEORGHE,
ŞAH
Sportivi:
POPESCU D. ION, ŞTEFǍNESCU DUMITRU,
SPIREA MIHAI, DONE,
CHEŞCǍ ALEXANDRU, POSEDARU BOGDAN
Antrenori:
DRAGOMANU VASILE ŞI SLABU NISTOR
TENIS DE MASǍ
Sportivi:
EMILIAN BǍCIOIU, SOARE IULIAN,
FILIMON CAMELIA, VOINEA RADU,
ROMANESCU CRISTINEL, ISTRATE ROXANA,
PETRESCU SIMONA, GEORGE SCHWARTZ,
POP BEATRICE, DANIELA MUŞETOIU,
MIHAI LORENA, MIRCEA DINU,
MORARU ŞTEFAN, DǍNUŢ BADEA,
FEJER AURAŞ, PAUL BOGDAN,
RǍŞCANU IULIA, GABRIEL GHEORGHE,
374
Județul Buzău
Antrenori:
EMILIAN BǍCIOIU, ANCA ŞERDINESCU
MIRCEA DINU, CHIRULESCU
FILIMON VASILE,
VOLEI
Sportivi:
TIMOŞANU CAMELIA, NICOLAE STOIAN,
MORARIU NICOLAE MARINELA ŞTEFǍNESCU,
BǍRBUŢǍ, CORNEL PETRICǍ STANCU
CHIFU, CORNELIU
Antrenori:
MIRCEA DUMITRESCU, ŞTEFAN VASILE,
ADRIAN IONESCU, MUNTEANU ION,
NICOLAE DRAGU, BǍLAN ALINA
MARIAN BOLDIŞTEANU,
MODELISM
Sportivi si antrenori:
CONSTANTINESCU VALERIAN, NICA OVIDIU,
ŞERCǍIANU LUCIAN, CONSTANTINESCU GABRIEL
FLORICA ŞERCǍIANU,
MOTOCICLISM
Sportivi: Antrenori:
STAN NICOLAE, DUMITRU GHEORGHE
ALEXE FLORIAN,
POP FLORIAN
OINǍ
Sportivi şi Antrenori: BǍLAN MIHALACHE, ION ENACHE,
POPICE
Sportivi:
CONSTANTIN MONICA, RǍILEANU VALENTINA,
PETRE MARIANA, IORDAN DANIELA
ŢIŢEI ROXANA,
375
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Antrenori:
GAVRILǍ ION
PARAŞUTISM şi PARAPANTǍ
Sportivi şi antrenori:
ION VASILE, VǍLEANU, ION
IONIŢǍ,FLORIAN, CONSTANTIN COSTEL
RADIOAMATORISM
Sportivi şi Instructori:
JINGA POMPILIU, NAE GHEORGHE,
NAE CONSTANTIN, TEODORESCU IULIAN
RUGBY
Sportivi:
ALEXANDRU IONESCU, CIOBICǍ TITI,
NIŢǍ VASILE, DUMITRAŞ HARALAMBIE,
GOMOESCU VASILE, STAN CONSTANTIN
Antrenori:
ALEXANDRU IONESCU, PETRE COMǍNESCU,
IONESCU, TITI MUŞETOIU ALEXANDRU
BAZA MATERIALĂ
376
Județul Buzău
377
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZA SPORTIVĂ OLIMPIA, Rm. Sărat (fost CFR, VOINŢA, PROGRESUL, VICTORIA, DINAMO)
Adresa: Cartierul Bărasca
Anul inaugurării: 1922
Compoziţia bazei sportive: teren de fotbal gazonat, pistă de atletism cu zgură, cabine cu 8 grupuri
sanitare, tribune cu 5000 locuri, clădire pentru organizarea de pregătire
centralizată.
Proprietar: Consiliul local Rm.Sărat, în folosinţă şi administrare AS Acvaterm
378
Județul Buzău
379
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SĂLI DE POPICE
- sala de popice – Nehoiu
- sala de popice – Sigma Gaz Buzău
380
Județul Buzău
381
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
382
JUDEŢUL
CARAȘ-SEVERIN
383
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Ungureanu, Teodora 1976 Gimnastică echipe argint
Ungureanu, Teodora 1976 Gimnastică paralele argint
Stockl, Werner 1976 Handbal compon.al echipei ROM argint
Fiat, Gheorghe 1952 Box categ.60 kg bronz
Popescu, Simion 1968 Lupte gr.rom. categ.63 kg bronz
Stockl, Werner 1972 Handbal compon.al echipei ROM bronz
Megelea, Gheorghe 1976 Atletism suliţă bronz
Ungureanu, Teodora 1976 Gimnastică bârnă bronz
Gherman, Marius 1988 Gimnastică bară bronz
Richter, Simona 2000 Judo categ.78 kg bronz
Şelariu, Răzvan 2004 Gimnastică echipe bronz
Popescu, Daniel 2004 Gimnastică echipe bronz
384
Județul Caraș-Severin
385
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
386
Județul Caraș-Severin
• 1771 Este menţionată practicarea gimnasti- preşedintele clubului. Clubul a activat cu secţii de
cii, tirului, turismului şi vânătorii în rândul salari- gimnastică, scrimă, atletism, fotbal, tenis de câmp,
aţilor marilor ateliere de prelucrare a fierului din turism şi popice.
Reşiţa. • 1922 Ia fiinţă unul din cele mai puternice
• 1776 Se înfiinţează „Turnverein”, societate de cluburi sportive muncitoreşti din Banat – SSMR –
gimnastică, care s-a menţinut, schimbându-şi doar Societatea Sportivă Muncitorească Reşiţa printre
denumirea şi performanţele, până în anul 1993. fondatori numărându-se Bernan Vasile – preşedinte,
• 1849 Se construieşte, la Reşiţa, poligonul de Klein Carol – secretar general, Keiser Francisc, Rost
tir la oraşului. Eduard, Ransch Herman, cu următoarele secţii:
• 1853 La Reşiţa se organizează un concurs de fotbal, lupte greco-romane, turism, gimnastică şi
tir cu participarea unor valoroşi concurenţi din şah, ulterior fiind înfiinţate secţiile de handbal, schi
Oraviţa, Timişoara, Orşova, Caransebeş etc. alpin şi fond, tenis de masă.
• 1866 Iau fiinţă societăţi şi poligoane de tir la • 1924 Ia fiinţă Reuniunea Turistică din Reşiţa,
Sighişoara, Oraviţa şi Caransebeş. filială a Reuniunii Centrale din Timişoara
• 1896 Concurs internaţional de tir la Hamburg • 1924 Ia fiinţă A.S Olimpia Reşiţa, cu bază
(Germania) unde participă şi reşiţeanul Ion Schuster, proprie pe dealul Crucii, iar ca fondatori pe Loukota
care cucereşte locul I la proba în picioare. Ernest şi Ranch Herman – preşedinte.
• 1905 Ia fiinţă Societatea Sportivă Grănicerul • 1926 Ia fiinţă Soc.Sp a angajaţilor Uzinelor
din Caransebeş de Fier şi Domenii din Reşiţa, care a înfiinţat secţii
• 1914 S-a înfiinţat CS Fortuna din Mehadia. din ce în ce mai puternice la fotbal, atletism, gim-
• 1911 Ia fiinţă Clubul Atletic Reşiţa sub con- nastică, şah, motociclism, automobilism, nataţie,
ducerea lui Kormoczy Victor şi se amenajează cu planorism, lupte şi turism. Printre fondatori fiind
forţe proprii un teren de fotbal în locul numit Stoicescu Lazăr, Lepi Silviu, Ştefănescu Constantin
„Colonia Oltului”. Printre cei care au contribuit la , Bălănescu Ioan, Gruber Ioan, Bocean Iosif,
organizarea primului club de fotbal în Reşiţa, au fost Csokany Arpad, Popp Nicolae, C.Milutinovici ş.a.
şi militarii dislocaţi în oraş, unii de origine cehă, • 1928 Pe traseul Herculane, Prin Godeanu,
cunoscători şi practicanţi ai acestui joc. Retezat, Parâng, Valea Lotrului, Sibiu, Negoiu se
• 1920 Ia fiinţă CS Hercule din Caransebeş efectuează primul raid oficial de alpinism şi turism.
• 1920 În com.Vrani din jud.Caraş-Severu’in, • 1931 Echipa de fotbal a SS UDR câştigă titlul
ia fiinţă, ]n luna august, unul din primele cluburi de campioană naţională (28 iunie), învingând în
săteşti de fotbal finală echipa HTV din Sibiu, scor: 2-0
• 1920 Ia fiinţă CS “Ferdinand” (FTC) din • 1932 Ia fiinţă Asoc.Turistică Banatul din
Com. Ferdinand, azi Oţelul Roşu, care reunea, în Oraviţa
principal, iubitorii sportilui din rândul angajaţilor • 1933-1934 Câştigarea de către echipa SS
uzinei din localitate. UDR a primei ediţii a Cupei Regelui Ferdinand.
• 1921 Ia fiinţă CS Tineretul Muncitor din • 1936 La JO de la Berlin participă din
Oraviţa. Caraş-Severin: Drăghici Frederic-gimnastică, loc.
• 1922 Ia fiinţă CS Reşiţa, printre fondatori XIV echipe; Dan Alexandru-gimnastică, loc.XIV
numărându-se Csokany Arpad, Kardos Iulia, Hell echipe şi Schwirtzenbeck Augustin-lupte greco-ro-
Otto, Damsberg Anton fiind directorul uzinei şi mane-rezervă
387
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1938 SSUD Reşiţa câştigă titlul de campioni de sport. Participă sute de elevi din Reşiţa, Bocşa,
naţionali la fotbal juniori, aflat la prima ediţie. Oraviţa, Anina, Caransebeş, Băile Herculane şi
• 1940 În cadrul CS UDR, pe lângă fotbal, se Orşova.
dezvoltă şi alte sporturi: gimnastică, atletism, box, • 1954 La Caransebeş se amenajază, la Aero-
lupte, tenis de masă, motociclism ş.a. portul TAROM, o pistă de beton pentru concursurile
• 1947 La Reşiţa se desfăşoară prima ediţie de motociclism şi automobilism. La început, concur-
postbelică a CN de gimnastică surile erau organizate odată pe trimestru, iar apoi
• 1947 Activitatea SSUDR încetează prin înfi- lunar. Au participat sportivi din Reşiţa, Caransebeş,
inţarea A.S Locomotiva, apoi Oţelul, din 1950 Lugoj, Timişoara, Arad, Oradea ş.a.
Energia, iar din 1952 Metalul Reşiţa. • 1954 Echipa AS Metalul Reşiţa câştigă Cupa
• 1949 Ia fiinţă A.S Flamura cu secţiile de României la fotbal, învingând, la Bucureşti, echipa
fotbal şi volei, devenită ulterior AS Muncitorul Dinamo, cu scorul de 2-0.
Reşiţa, care şi-a extins activitatea şi la ciclism, • 1955 La Semenic, în Caraş-Severin, s-a des-
turism şi mai ales judo unde a obţinut performanţe făşurat una din etapele Cupei României la schi,
foarte bune pe plan intern şi internaţional. competiţie ce a reunit Cupele Metalul, Progresul,
• 1950 Ia fiinţă AS CFR Caransebeş, cea mai Voinţa, Dinamo şi Victoria, desfăşurate ca etape ale
veche asociaţie sportivă din acest oraş, de aici acesteia. Loc.I Voinţa Bucureşti.
plecând sportivi şi tehnicieni care au făcut cinste • 1955 Ia fiinţă Secţia Sportivă pe lângă fostul
sportului românesc, în special la atletism: Pop Liceu Teoretic prin strădania profesorului de educa-
Zorilă, Forgaci Ştefan, Dragomir Zeno – devenit şi ţie fizică Ilie Pătruică, cu secţie de atletism, ulterior
unul din cei mai cunoscuţi profesori la ANEFS s-a transformat în Clubul Sportiv Şcolar Reşiţa cu
Bucureşti, Belba Martin – un apreciat profesor la secţii de înot, gimnastică, haltere, box, handbal,
FCF Timişoara, toţi campioni balcanici şi naţionali. fotbal, schi, lupte, patinaj artistic, vizând selecţia şi
• 1950 Începând cu acest an, în Reşiţa, se ame- promovarea sportivilor valoroşi în secţiile de perfor-
najază noi baze sportive: Arena de fotbal din Valea manţă.
Domanului, Sălile de gimnastică, box şi lupte la • 1956 Din delegaţia României la JO de iarnă de
Casa Muncitorească, o cabană, două pârtii de schi la Cortina d’Ampezzo a făcut parte şi Arvay Frăţilă
şi o trambulină pentru sărituri cu schiurile pe Muin- Margareta din Reşiţa. A participat în proba de 10 km
tele Semenic. Pe Muntele Mic şi Muntele Semenic schi fond. Din păcate n-a terminat cursa, a abndonat.
se ridică două cabane dedicate turiştilor înregistraţi • 1957 Se inaugurează bazinul acoperit de înot,
în Asociaţia Prietenii Munţilor din Reşiţa. în oraşul Reşiţa.
• 1952 La JO de la Helsinki, din Caraş-Severin • 1958 Ia fiinţă CSMR – Clubul Sportiv Mun-
participă: Gheorghe Fiat-box, categ.60 kg med. citoresc Reşiţa, care preia activitatea sportivă de
bronz; Andrei Kerekeş-gimnaszică, loc XX echipe, performanţă cu secţiile atletism, box, fotbal, gim-
loc.72 individ.compus Dragomir Zeno-atletism, nastică masculină şi feminină, handbal, lupte gre-
ptrăjină loc.18 cu 3,80 m. Dumitru Cuc-lupte gr. co-romane şi libere, iar la A.S Metalul rămâne
rom. categ.67 kg, loc V. activitatea sportivă de masă din cele două uzine
• 1952 Se construieşte bazinul de înot în aer reşiţene, precum şi secţiile de caiac-canoe, fotbal
liber, la intrarea Bârzavei în Reşiţa, loc popular şi – div. C, haltere, şah, motociclism, popice masculin
cunoscut sub numele de Ştrandul de la Stăvilar . şi feminin, schi fond şi alpin, tenis de câmp şi de
• 1953 În cele două şcoli profesionale de side- masă, volei, turism sportiv şi recreativ.
rurgie din Reşiţa se instalează 12 mese de tenis de • 1959 La conducerea CSMR este ales ca pre-
masă şi 21 de mese pentru şah. Chiar din acest an şedinte Mihai Patriciu, iar ca secretar Vasile Pop.
se organizează, cu ocazia unor evenimente sau După numai un an, la conducerea clubului, este ales
sărbători, o serie de competiţii la aceste două ramuri ing. Ştefan Petcu, care îşi încheie mandatul la 6
388
Județul Caraș-Severin
decembrie 1961, ca urmare a noilor norme organi- Voinţa,Fulgerul, Turist, Progresul IAVR, Abatorul,
zatorice elaborate de UCFS. Reductorul, Dinamo, Vulturii, Ştiinţa Învăţământ,
• 1960 Din delegaţia României la JO de la Tânărul Metalurgist.
Roma, au făcut parte şi sportivii din j.Caraş-Severin: • 1972 Din delegaţia României la JO de la
Nicolae Puiu-box, elim.în ⅛; Mihail Şulţ- lupte München, au făcut parte şi sportivii din j.Caraş-Se-
gr.romane, categ.62 kg loc.V verin: Werner Stockl-handbal med.de bronz cu
• 1961 Ia fiinţă AS Metalul Reşiţa care-şi echipa naţ.; Wiliam Schreiber-volei, loc.V cu echipa
axează activitatea spre sportul pentru toţi, având în naţ.; Ştefan Stângu-lupte libere, categ.plus 100 kg,
centrul atenţiei sporturile: fotbal, haltere, şah, loc VII; Simion Popescu-lupte gr.rom.categ.68
turism, tenis de câmp şi tenis de masă. kg.elim.turul 2; Eugen Almer-înot, 1500 liber, elim.
• 1961 Întreaga activitate sportivă de masă şi de în serii (l7’49”80).
performanţă din Reşiţa, Anina şi Bocşa se concen- • 1974 Clubul Atletic Municipal Reşiţa ia fiinţă
trează într-o nouă unitate sportivă numită CSOR – prin hotărârea CNEFS şi are o activitate până în
Clubul Sportiv Orăşenesc Reşiţa. anul 1992, la secţia atletism, obţinându-se la cam-
• 1961 Ia fiinţă A.S Olimpia Reşiţa pe lângă pionatele României 18 medalii de aur, 36 de argint
întreprinderea de Construcţii Montaje Metalurgice, şi 42 de bronz.
care, având posibilităţi, dezvoltă foarte mult baza • 1976 Din delegaţia României la JO de la
materială pentru sportul de performanţă: baza Montreal, au făcut parte şi sportivii din j. Caraş-Se-
nautică de la Văliug pentru caiac-canoe, arena de verin: Teodora Ungureanu-gimnastică, 2 med de
popice cu 4 piste, bazinul de înot acoperit de 25 m, argint la paralele şi echipe, med.la bronz la bârnă,
cabană pe muntele Semenic, bazinul olimpic acope- lov IV la ind.compus; Gheorghe Megelea-atletism,
rit, patinoarul artificial, două terenuri de handbal, suliţă 87,16 m, med de bronz; Werner Stokl-handbal,
pistă de atletism, sală de box ş.a. med.de argint cu echipa naţ.; Ion Checicheş-gim-
• 1964 Din delegaţia României la JO de la nastică, loc.VI cu echipa naţ.
Tokio, au făcut parte şi sportivii din j. Caraş-Severin: • 1978 Se înfiinţează Clubul Sportiv Şcolar
Constantin Ciucă-box, elim. în ¼; Nicolae Puiu- Caransebeş cu secţii de atletism, fotbal, volei,
box, elim. în ¼; Marin Bolocan-lupte gr.rom. elim. ulterior mai adăugându-se lupte greco-romane şi
în turul 4; Ştefan Stângă-lupte libere, elim. în turul tenis de masă, la toate disciplinele sportive practi-
3; Cristina Doboşan-gimnastică, loc VI cu echipa; cate crescând sportivi care au ajuns până în loturile
Wiliam Schreiber-volei loc IV cu echipa. naţionale ale României.
• 1968 Din delegaţia României la JO de la • 1980 Din delegaţia României la JO de la
Mexico, au făcut parte şi sportivii din j.Caraş-Seve- Moscova, au făcut parte şi sportivii din j.Caraş-Se-
rin: Simion Popescu-lupte gr.rom, med.de bronz; verin: Gheorghe Roşovan-lupte libere categ.48 kg,
Ştefan Stângu-lupte libere, loc IV; Constantin Ciu- loc.VIII; Brigitte Prass-înot, ştafeta 4x100 mixt
că-box, elim.⅛; Anca Andrei-înot. loc.VII.
• 1969 La Reşiţa s-a desfăşurat prima ediţie a • 1982 La Băile Herculane, s-a desfăşurat
Memorialului atletic Zeno Dragomir. turneul zonal de şah, etapă a CM individual. S-au
• 1972 Se înfiinţează FCMR – Fotbal Club calificat, din partea României, M.Şubă şi Fl.Gheor-
Muncitoresc Reşiţa după promovarea echipei de ghiu.
fotbal în Div. A, prin desprindere de la CSMR. Alte • 1984 În cadrul AS Olimpia a fost înfiinţată
asociaţii sportive care au fiinţat în Reşiţa, dar mai secţia de baschet. Iar un an mai târziu secţiile de
mult sporadic şi în sportul de masă după 1950 au patinaj artistic şi automobilism.
fost: AS Arsenal, Medars Reşiţa, Sanitarul Spartac, • 1988 Din delegaţia României la JO de la Seul,
Confecţia, Automotorul, Prietenii Munţilor, Siderur- au făcut parte şi sportivii din j.Caraş-Severin:
gistul, Energia, Energo, Proiectantul, Electrica, Luminiţa Dobrescu-înot 100 m liber loc.XI şi 200
389
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
m liber loc.XII; Francisc Vaştag-box categ.67 kg, XI (loc 3 în finala B); Carla Negrea-400 m liber
elim.turul 1 4’17”08, loc.XVI (loc.8 în finala B), 800 m liber
• 1989 Ia fiinţă Liceul cu Program Sportiv 8’54”19, elim. în serii, ştafeta 4x200 m liber lov
Reşiţa Ia cu secţii de atletism şi handbal, ca pepini- VII; Loredana Zisu-înot 100 m. Şi 200 m fluture,
eră pentru sportul de performanţă. elim.serii, ştafeta 4x200 m loc.VII; Francisc Vaş-
• 1992 Din delegaţia României la JO de la tag-box categ. 71 kg, elim.turul 1; Simona Richter,
Barcelona, au făcut parte şi sportivii din j. categ.72 kg, elim.în recalificări.
Caraş-Severin: Luminiţa Dobrescu-înot 200 m liber • 2000 Din delegaţia României la JO de la
loc.V (2’00”48), 100 m liber loc.X (56”16, loc 2 Sydney a făcut parte şi sportiva din j.Caraş-Severin
în finala B), 50 m liber, elim serii, ştafeta 4x100 Simona Richter-judo categ .78 kg, med. de bronz
m elim.în serii, şi ştafeta 4x100 mixt, elim în serii; • 2001 Ia fiinţă CSMR, Clubul Sportiv Munici-
Carla Negrea-înot 400 m liber loc XIII pal, continuator al Clubului atletic Municipal Reşiţa,
(4’14”92,loc.8 în finala B), 200 m liber loc.XV dar şi al Clubului Sportiv Muncitoresc, cu secţii de
(2’02”96, loc 7 în finala B), 800 m, elim. în serii atletism, box, culturism, gimnastică, înot, lupte,
şi ştafeta 4x100 m liber, elim.în serii; Diana Ure- devenind cel mai puternic club din judeţ.
che-înot ştafeta 4x100 m, elim.în serii; Francisc • 2004 Din delegaţia României la JO de la
Vaştag-box, eliminat în ¼; Simona Richter-judo, Atena au făcut parte şi gimnaştii din j.Caraş-Severin:
elim.în ⅛; Ancuţa Goia-gimnastică ritmică, elim. Răzvan Şelariu şi Daniel Popescu, clasaţi cu echipa
în calificări; Romică Roşovan-lupte libere, categ.48 naţională pe locul al III-lea intrând în posesia meda-
kg, loc.IV. liilor de bronz.
• 1996 Din delegaţia României la JO de la • 2006 Din delegaţia României la JO de iarnă
Atlanta au, făcut parte şi sportivii din j. Caraş-Se- de la Torino a făcut parte, din j.Caraş-Severin,
verin: Luminiţa Dobrescu-înot 200 m liber 2’01”63, sportivul Mihai Găliceanu. A luat startul în probele
loc VIII, 100 m liber 55”93, loc.XI (loc 3 în finala de schi fond: 15 km loc.73, 30 km urmărire loc 64
B), ştafeta 4x200 m loc VII şi ştafeta 4x100 m loc. şi în proba de sprint loc 69.
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Fed. Ligi AS fără Total
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe sp. profe- pers. certif.de
Total
public privat acţiuni r.s. naț. siniste juridică id.sp.
2002 4 12 1 17 2 31 50
2003 4 15 1 20 2 53 75
2004 5 25 1 31 4 57 92
2005 6 29 2 37 6 57 100
2006 7 31 2 40 6 70 116
2007 7 33 2 42 6 96 144
2008 8 36 2 46 7 105 158
2009 8 39 2 49 9 106 164
390
Județul Caraș-Severin
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. sportivi Nr. antre- Nr. instruc- Nr.
Anul Nr. secţii afiliate Nr. arbitri Nr. MS
legit. nori tori AE
1993 164 5104 160 82 329
1994 164 5104 160 82 329
1995 131 5212 160 46 395
1996 139 3733 161 50 374
1997 139 3823 161 50 374
1998 135 3841 164 62 368
1999 142 3918 162 19 422
2000 147 4053 70 31 280
2001 92 3258 88 56 270 6 3
2002 63 2668 49 73 194 1 2
2003 67 2527 64 71 163 3 4
2004 86 3105 112 52 145 4 5
2005 42 940 63 17 80 5 7
2006 46 979 60 67 111 6 5
2007 54 1147 79 77 116 10 5
2008 112 4890 94 99 149 10 5
2009 120 5014 93 113 152 13 5
391
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
392
Județul Caraș-Severin
societăţii UDR şi sub preşedenţia activă a lui C. În toamna aceluiaşi an se înfiinţează o societate
Milutinovici, având următoarele secţii: sportivă exculsiv a muncitorilor, sub titlul „Interna-
Gimnastică, fotbal, turism, lupte, salt, scrimă, tionale Sport Sektion“, iar în primăvara anului 1924
înot, atletism, tenis. ia fiinţă socuietatea sportivă „Olympia“.
CONDUCĂTORII SC UDR-ULUI
De la înfiinţare până la 28 aprilie 1928 SC până la 11 februarie 1933 preşedintele activ a fost
UDR a activat sub preşedinţia C. Milutinovici, Alexandru T. Ghenea, iar din 1933, inginerul
promotorul sportului local. De la 28 aprilie 1928 Alexandru Popp,
393
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
394
Județul Caraș-Severin
anul 2000 echipa fanion a judeţului este CSM Reşiţa. Turistic, iar sub îndrumarea lui Loukota Ernest i-a
Dintre fotbalişti cei mai renumiţi pe care i-a dat fiinţă prima grupă de înotători, din care s-a detaşat
judeţul Caraş-Severin pot fi amintiţi: Ivansuc, Mano- Senhenstein Anton, deţinătorul recordului naţional
lache, Panduru, Potoceanu, Marinescu, Iovan, Dorinel la 100 m liber la acea vreme şi participant şi la
Munteanu, Cristian Chivu, ş.a. concursuri internaţionale (Munchen). Primul
concurs, cu caracter naţional, s-a organizat la Reşiţa
GIMNASTICĂ în anul 1929, cu participarea înotătorilor din Timi-
Activitatea începe în anul 1776 prin înfiinţarea şoara, Cluj şi Satu Mare. În anul 1946, secţia de înot
Societăţii de Gimnastică Turverein care a activat sub Metalul Reşiţa este afiliată la FR de Nataţie. În anul
diferite denumiri până în anul 1993. Încă din 1936, la 1957 se dă în folosinţă bazinul acoperit de 25 m, iar
Jocurile Olimpice de la Berlin, Reşiţa a fost reprezen- în 1968 cel descoperit de 50 m. În prezent, Reşiţa
tată prin sportivii Drăghici Francisc şi Dan Alexandru, dispune de o bază materială deosebită, mai existând
iar la Jocurile Olimpice de la Hesinki din anul 1952 un bazin acoperit de 25 m pentru începători şi unul
prin Kerekeş Andrei. Alţi gimnaşti de frunte: Tobă olimpic de 50 m acoperit, foarte modern. Sub con-
Marius, Checicheş Ioan, Doboşan Cristina, Stoican ducerea antrenorului coordonator Prof. Schuster
Marian, Tempe Claudiu, Sălcean Marian, Pescaru Ioan, se obţin numeroase medalii în competiţiile
Valentin, Cioană Vasile şi cea mai titrată gimnastă la naţionale, iar din anul 1961 şi în competiţiile inter-
JO, CM, şi CE – Ungurean Teodora, cu vârf de carieră naţionale. Dintre cei mai merituoşi înotători reşiţeni
la JO de la Montreal din anul 1976. putem aminti pe: Almer Eugen, Tat Nicolae, Giurasa
Zeno, Potoceanu Mihai, Hohoiu Mircea, Băcuieţ
HALTERE Oliviu, Prass Brigitte, Anca Andrei, Dobrescu
Activitatea începe în anul 1950 la AS Metalul Luminiţa, Negrea Carla, Dalea Flavius, Sică Lavinia,
Reşiţa şi se remarcă sportivi campioni naţionali – ş.a, iar dintre antrenorii cu cea mai prestigioasă
maeştrii ai sportului: Fiat Petru, Fiat Zoro, Armanca activitate amintim pe: Schuster Ioan, Hohoiu Mircea,
Ştefan, Ciuciuc Nelu, iar la o altă secţie, CSŞ Reşiţa: Droc Horaţiu, Konig Francisc, Paula şi Iosif Enă-
Waşvari Costel, Roşu Victor, Mutică Ioan, ş.a. ceanu, Potoceanu Mihai, Creţean Marius, ş.a.
HANDBAL JUDO
Se impune la Reşiţa începând de prin anul 1930 Cea mai puternică secţie de judo din judeţ este
prin pionierii Forall Iosif şi Gedeon Ludovic la SS MR Muncitorul Reşiţa, unde antrenorul Rusu Iovan a
Dintre jucătorii cei mai renumiţi putem aminti pe Stokl avut rezultate deosebite, în special la fete, secţie
Werner – campion mondial, Szucsik Mihai, Iochmann înfiinţată în anul 1984. Dintre cei mai valoroşi
Dieter, Barabaş Arpad, Ferenschitz Anton. Echipa sportivi amintim pe : Richter Simona – vicecampi-
CSM Reşiţa a activat mulţi ani în divizia A la handbal oană europeană senioare la Paris, Nemeş Minodora
în 11, câştigând şi titlul naţional, apoi la handbal în 7. – campioană balcanică, iar A.S Muncitorul Reşiţa
A existat şi o echipă feminină de handbal în 11 cu titlul de campioană naţională pe echipe în anul 1992.
prezenţe în divizia A prin anii 60. În perioada de după
anul 2000 activează echipa CSM Reşiţa – divizia A LUPTE GRECO-ROMANE
masculin, Inter Miracol Reşiţa – divizia A feminin şi Se practică în Reşiţa din anul 1922, printre
echipele LPS Reşiţa în campionatele de juniori. iniţiatori numărându-se Szabo Iosif, Galesik Ioan,
Schvirtzenbeck Augustin, în două secţii paralele, la
ÎNOT SS MR şi SS UDR. Este o ramură sportivă care s-a
Primul bazin acceptabil pentru înotul sportiv a bucurat de frumoase aprecieri pe plan naţional şi
fost construit lângă Centrala de la Grebla, proprieta- internaţional. La Jocurile Olimpice de la Berlin din
tea UDR. În anul 1924 se dă în folosinţă ştrandul anul 1936 participă Schvirtzenbeck Augustin, la
395
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Jocurile Olimpice de la Helsinki 1952 – Cuc a CSM Reşiţa, antrenată de Iordache Constantin, au
Dumitru, 1960 – Roma – Schultz Mihai, 1964 – activat cu bune rezultate Zsizsik Ildiko – câştigătoare
Tokio – Bolocan Marin, 1968 – Mexico City – a titlului de campioană europeană la junioare, Stanca
Popescu Simion, cucerind medalia de bronz, tot el Maria – campioană mondială cu echipa, Zsizsik
participând şi la Munchen – 1972, iar la Campiona- Maria – campioană naţională şi maestră a sportului,
tele Mondiale de la Mar del Plata (Argentina) din iar în echipa de băieţi,jucau campionii mondiali
anul 1963 cucereşte locul I. Antrenorul cu cel mai Micoroiu Ioan, Baiaş Ilie, Tismănariu Iosif.
bogat palmares în branşă, a fost Lavasz Iacob.
SCHI ALPIN ŞI FOND
LUPTE LIBERE Disciplină sportivă practicată pe muntele
Cele mai notabile rezultate le-a avut secţia de Semenic, munte uşor accesibil cu autobuzele şi
la CSM Reşiţa prin Stângu Ştefan – participant la autoturismele, cu locuri de cazare în hoteluri
JO Tokio (1964), JO Mexico City (1968) – locul IV; moderne şi vile, cu pârtii de schi deservite de
München (1972), Roşovan Gheorghe – vicecampion Baby-Schilifturi. Cea mai bună performanţă: Suciu
european şi participant la JO Moscova (1980), Elisabeta locul I la coborâre şi locul V la slalom
Roşovan Romică – campion european de tineret. special la Campionatele Mondiale Universitare de
la Chamonix.
POPICE
La început, acest sport s-a practicat doar ca VOLEI
agrement şi sursă de câştig pentru proprietarii de Wiliam şi Helga Schreiber au început să prac-
localuri. În anul 1946 exista lângă staţia CFR Reşiţa tice voleiul la Reşiţa, în prezent activitatea voleiba-
Sud o pistă de pământ şi bile de lemn, apoi a fost listică fiind concentrată la C.S.S Caransebeş, care
construită o popicărie modernă cu două piste la Casa are echipe în campionatele republicane de juniori,
de Cultură a Sindicatelor, unde se mai joacă şi azi, atât la băieţi cât şi la fete. Au mai existat şi la seniori
precum şi arena Olimpia, cu patru piste, pentru echipe de divizia A, la băieţi şi la fete, ale CSM,
echipa de băieţi, ulterior demolată. În echipa de fete ulterior desfiinţate.
STRUCTURI SPORTIVE
396
Județul Caraș-Severin
397
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
S.C. C.S. M. Reşiţa S.A. 2002 fotbal
Fotbal Club Municipal S.A. 2005 fotbal
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Caraş Severin 2001 AJ de ŞAH Caraş Severin 2005
AJ de FOTBAL Caraş Severin 2001 AJ de Natatie si Pentatlon Modern 2008
AJ de LUPTE Caraş Severin 2004 AJ de Handbal Caraş-Severin 2009
AJ de ATLETISM Caraş Severin 2004 AJ de JUDO Reşiţa 2009
AJ Sp.pt. Persoane cu Handicap C.Sev. 2004
398
Județul Caraș-Severin
PALATUL COPIILOR
1952 – Casa Pionierului, care în anul 1990 se transformă în CLUBUL COPIILOR, iar din 1993 se numeşte
PALATUL COPIILOR şi are 4 secţii de sport: şah, tenis de câmp, modelism şi radioamatorism.
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV (în 2009 „Liceul teoretic Traian Vuia” Reşiţa)
1990, la 1 septembrie - Liceul cu program sportiv (LPS) Reşiţa, cu secţiile: atletism (Ioan Corbuş),
handbal (Lucia Moruţ), volei (Viorel Smoleanu);
1994, se desfiinţează secţia de volei
2004, se reorganizează şi se regăseşte Liceul teoretic Traian Vuia cu clase vocaţionale de atletism şi
handbal.
399
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CADRE DIDACTICE
400
Județul Caraș-Severin
FORURILE DE CONDUCERE
Liţiu, dr.şi apoi Aurel Vlad Reprezentantul FSSR pt.Regiunea Timişoara, inclusiv Reşiţa 1921-1933
Roşu, Cornel Preşed. Com. FSSR, Districtul Reşiţa 1921-1928
Sâmboteanu, Ion, col. Reprezentantul UFSR pt.Regiunea Timişoara, inclusiv Jud.Caraş 1933-1936
Roşu, Cornel Preşed. Com. Districtului Sportiv FSSR-UFSR Reşiţa 1931-1938
Manoilă, Camil, dr. Reprezentantul UFSR pt. Ţinutul Timiş, inclusiv Jud.Caraş 1936-1939
Manciu, C., inginer Preşed. Com. UFSR, Districtul Caraş 1939-1940
Sâmboteanu, Ion, col. Reprezentantul UFSR pentru Ţinutul Timiş, inclusiv Jud.Caraş 1939-1940
Serviciu, Tiberiu, dr. Preşed. Com. OSR, Districtul Severin 1941-1943
Roiescu, Iosif, inginer Preşed. Com. OSR, Districtul Caraş-Reşiţa 1943-1944
(nu sunt informaţii) 1945-1951
Mărăşescu, Cornel Preşed. CCFS Reşiţa 1951-1957
Alexa, Ioan Preşed. UCFS Reşiţa 1957.1967
Pătruică, Ilie Preşed. CJEFS Caraş-Severin 1968-1978
Gherghina, Aurel Preşed. CJEFS Caraş-Severin 1978-1984
Bumbeş, Dumitru Preşed. CJEFS Caraş-Severin 1984-1985
Tănase, Grigore Preşed CJEFS Caraş-Severin 1985-1989
Cocoş, Adrian Directorul DJST Caraş-Severin 1990-1992
Cocoş, Adrian Directorul Oficiul JST Caraş-Severin 1992-1993
Cocoş, Adrian Directorul DJST Caraş-Severin 1993-1996
Dumitru, Mihai Dorin Directorul DJST Caraş Severin 1996-2000
Damian, Marius Romulus Directorul DJST Caraş-Severin 2000-2003
Dacica, Liliana Directorul DJS Caraş-Severin 2004-2009
Dacica, Liliana Directorul DJTS Caraş-Severin 2010-
FIGURI REPREZENTATIVE
401
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
402
Județul Caraș-Severin
Doboşan (Ioniţă), Cristina 1943 Reşiţa Sp. gimnastică. Part. la JO-1964 - Tokio
Dobrescu, Luminiţa 1972 Reşiţa Sp. înot, CSŞ Reşiţa, MES, v. FRNPM
Drăghici, Francisc 1913-1973 Reşiţa Sp. gimnastică, part. la JO din 1936
Dragomir, Cristian-Eugen 1962 Caransebeş Antr. atl. a preg. sp. de perf. camp. naţ. JB;
Dragomir, Zeno 1923-1967 Caransebeş Sp. antr. atletism, v. pers.
Droc, Horaţiu Antr. înot
Dumitru, Mihai-Maein Directorul DJST Caraş-Severin1996-2000;
Sp. antr. prof. efs atl, baschet, volei înot. Prof. la SMTCF şi
Eilhardt, Carol 1016-1962 Anina
Inst. Politehnic Timişoara;
Enache, Felicia 1956 Caransebeş Sp. alpinism, MES, v. FRAE
Sp. antr. lupte libere la CSM Reşiţa. Elevii lui: Romică
Ene, Ilie 1955 în j. Olt Roşovan, Constantin Tiţă, Mircea Drăguţ ş. a. Din 1999
lucrează la CSŞ Reşiţa. AE din 1992.
Enăceanu, Iosif 1913-1968 Bucureşti Antr. înot. la SSMR şi Metalul între 1950-1952
Enăceanu, Paula 1924 Bucureşti Antr. înot. la SSMR şi Metalul între 1950-1952
Ferenschitz, Anton Sp. handbal.
Fiat, Gheorghe 1929 Reşiţa Sp. antr. box, MES, v. FRB
Fiat, Petru 1923 Reşiţa Sp. haltere
Fiat, Zoro 1944 Reşiţa Sp. antr. haltere, AE, v. FRH
Frăţilă, Arvai Margareta 1939 Sinătsek-CS Sp. schi fond, v. FRSB
Sp. ciclism, unul din fondatorii AMEFR Lugoj, din 1921 sp,
lupte Vulturii Lugoj. În 1923 luptător la Reşiţa, apoi preşed.
Galcsik, Ioan 1898 Lugoj secţiei de lupte, membru în Districtul Reşiţa. Din 1932
căpitan federal, şi arbitru de ligă. Între 1920-1932 membru
al Districtelor din Sibiu şi Braşov.
Georgescu, Dudu 1961 Bucureşti Sp. fotbal, leg. şi la CSM Reşiţa, v. FRF
Sp. fot, scrimă, oină. În 1926 s-a stabilit în Reşiţa, membru
Ghenea, Toma Alexandru 1897-1980 Bucureşti
UDR, în 1927 membru în comitet, din 1928 preşedinte
Gherghina, Aurel 1935 Reşiţa Antrenor de box. preşed. CJEFS Caraş-Severin 1978-1984;
Giurasa, Zeno 1949 Reşiţa Sp. înot, campion naţional
Glăvan, Doru Dinu 1946 Timişoara Ziarist, comentator radio, v. pers.
Grama, Felicia-Lucreţia 1943 Reşiţa Sp. atletism, v. FRA
Grădinaru, Sorin 1958 Grădinari Sp. antr. prof. efs volei, v. FRV
Grigorescu, Nicolae 1955 Oraviţa Sp. arbitru fotbal, v. FRF
Grozăvescu, Ildico 1950 Reşiţa Sp. antr. popice, MES, v. FRP
Sp. fotbal la CA Reşiţa. A activat la UDR. Între 1927-1930
Gruber, Iosif 1893 Reşiţa
ispravnic la UDR.
Gruiescu, Constantin 1945 Sp. box, participant la JO din 1972 şi 1976.
Guga, Aurel 1900-1939 Moldova N. Sp. fotbal, 12 selecţii în echipa naţ. Part. la JO-24
Hărgălaş, Ştefan-C-tin 1933 Călăraşi Sp. antr. gim. CO Reşiţa, v. FRG
Heitz, Felix-Günter(Lixi) 1929-2008 Reşiţa Sp. antr. înot, v. FRNPM
Hirschvogel, Werner 1931 Reşiţa Sp. auto, pilot v. FRA
Hell, Otto 1904 Reşiţa Practică tenisul, campion al Reşiţei.
Hell, Otto-Carol 1944 Reşiţa Sp. antr. handbal, prof. efs, v. FRH
Hell, Ştefan 1895 Reşiţa Practică turismul. Conducătorul echipei de fotbal de la UDR
Hirschvogel, Werner Reşiţa Sp. antr, moto, şi automo. Multiplu cn.
Hohoiu, Mircea 1953 Reşiţa Sp. antr. înot
Holesch, Eugenia 1952 Reşiţa Sp. popice, v. FRP
403
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
404
Județul Caraș-Severin
405
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
406
Județul Caraș-Severin
Stângu, Ştefan 1940 Jupăuţ-CS Sp. lupte, leg. şi la CSM Reşiţa, v. FRL
Stokl, Werner 1952 Reşiţa Sp. handbal, MES, v. FRH
Stoian, Gheorghe Antrenor de box.
Stoica, Marian Sp. gimnastică
Stratulat Ioan 1929 Caransebeş Prof. efs, v. pers.
Suciu, Elisabeta Sp. Schi alpin
Sp. fotbal, atletism, lupte la Budapesta, Lugoj şi s-a stabilit
Szabo, Iosif 1898-1968
la Reşiţa. A jucat la AMEFR.
Din 1925 se ocupă de atletism, handbal şi înot. A practicat
Szeinstein, Anton 1909
efectiv aceste sporturi. Legitimat la UDR.
Din 1912 se ocup de gimnastică, atletism, fotbal şi tenis. A
jucat fotbal la Chinezul din Timişoara. În 1920 s-a transferat
Szilagy, Ludovic 1897 la CAT. În 1924 se stabileşte la Reşiţa jucând la UDR, apoi
antrenor. Din 1931 este ales membru în FRFA şi al Comisiei
de arbitri. Ca jucător de tenis a fost campion al Reşiţei.
Szögy, Adalbert 1933-1987 Reşiţa Medic, sp. INMS Buc. v. pers.
Szucsik, Mihai Sp. handbal
Şelariu, Răzvan-Dorin 1983 Reşiţa Antr. gimnastică, v. FRG
Şerbescu, Ioan 1940 Luncăviţa Med. sp. v. pers.
Ştefănescu, Costică 1951 Bucureşti Sp. anr. fotbal, leg. şi la CSM reşiţa, v. FRF
Tat, Nicolae 1945 Reşiţa Sp. antr. înot, v. FRNPM
Tănase, Grigore Preşed. CJEFS Caraş-Severin 1985-1989
Tănăsescu, Stelian Sp. radio, v. FRR
Tărăpoancă (Bolongino), Carina 1975Timişoara Sp. înot, campioană naţională
Teică, Toma 1965Caransebeş Sp. fotbal, prof. efs la CSŞ Caransebeş
Tempe, Claudiu Sp. gimnastică
Timofte, Ion (III) 1967 Anina-CS Sp. fotbal, a jucat la echipe de Div. A şi echipa naţ
Tismănar, Iosif 1945-1995 Văliug Sp. antr. popice, MES, v. FRP
Tobă, Marius 1968 Sp. gimnastică, part. la JO din 1988
Tomescu, Valeriu 1976 Oraviţa Antr. atletism, v. FRA
Pionier al boxului din Reşiţa, alături de Lukota şi Cobiliuc
Toth, Gheza 1906 Oradea N. A începu să practice boxul în 1926, camp. naţ. 1932 şi
1934, antr. la CSM Reşiţa şi AS Metalul Bocşa.
Prof. efs, directoarea CSŞ timp de 22 ani. Membră a Birourilor
Ţundrea, Doina 1945 Reşiţa
federale de schi, gimnastică şi înot. Inspector şcolar
Ungureanu (Cepoi), Teodora 1960 Reşiţa Sp. antr. gim. v. FRG
Vaştag, Francisc 1969 Ploieşti Sp. antr. box, leg. şi la CSM Reşiţa, v. FRB
Vădineanu, Clara 1986 Moldova N. Sp. handbal, v. FRH
Waşvari, Costel Sp. haltere
Zsizsik, Maria-Rozalia 1959 Reşiţa Sp. antr. popice, v. FRP
Sp. antr. de fotbal la UDR, Metalul, CSM Siderurgistul.
Familia Zsiysik a fost foarte sportivă Etelka handbalistă,
Zsizsik, Mihai 1910 Timişoara
Gheorghe fotbalist, Ildiko şi Maria jucătoare de popice.
Aproape toţi au cochetat cu loturile naţ.
407
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZA MATERIALĂ
408
Județul Caraș-Severin
409
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
410
Județul Caraș-Severin
411
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
412
Județul Caraș-Severin
413
JUDEŢUL
CĂLĂRAȘI
415
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
• 1882 – În perioada 6 octombrie 1882 – 27 Fizică. Este înaintat la gradul de general în anul 1933.
decembrie 1944, trăieşte generalul VIRGIL BĂDU- Editor al revistei de specialitate Izvor de Sănătate,
LESCU, născut în Călăraşi. Este părintele învăţă- apărută începând din 1921. Din iniţiativa sa, se
mântului superior de educaşie fizică din România. construiesc şi se amenajază o serie de baze sportive
Primul director al Oficiului Naţional de Educaţie pentru studenţii Institutului Naţional de Educaţie
Fizică (ONEF) în perioada 1922-1935. Primul Fizică, ulterior Academia Naţională de Educaţie
director al Institutului Naţional de Educaţie Fizică Fizică (ANEF). Astfel, în anul 1926 se construieşte
(INEF) în intervalul 25 noiembrie 1922 – 31 decem- Stadionul ONEF, după 1944 Stadionul Republicii.
brie 1929. Profesor la catedra de gimnastică a Insti- Sub directa lui supraveghere se amenajază Complexul
tutului Superior de Educaţie Fizică şi la catedra de sportiv de la Eforie Nord (1927-1932), Poligonul de
istorie şi organizare a Institutului Militar de Educaţie tir tot de la Eforie Nors, precum şi cel de la ANEF
416
Județul Călărași
Bucureşti. Publică Manualul de jocuri, 1929 Instruc- • 1968 – În localitatea Jegălia din judeşul
ţiuni asupra gimnasticii suedeze şi sporturilor, 1913. Călăraşi ia fiinţă o Herghelie aparţinând Centrului
• 1908 – Ia fiinţă la Călăraşi Societatea de republican de creştere a cabalinelor şi calificare a
gimnastică ŞOIMUL. cailor de rasă, unitate a Ministerului Agriculturii.
• 1966 – Se construieştein în Călăraşi Comple- • 1990 – O serie de baze sportive din Călăraşi
xul Sportiv Municipal compus din două terenuri de aparţinând fostului UTC trec în patrimoniul mişcă-
fotbal cu gazon şi un teren cu zgură, pistă de atle- rii sportive, inclusiv bazinul de înot şi terenul
tism cu cinci culoare, tribună cu 12500 locuri. aferent acestuia.
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. AS fără Total
Fed. sp. Ligi
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe pers. certif.de
Total naț. profesioniste
public privat acţiuni r.s. juridică id.sp.
2002 2 5 7 6 50 63
2003 2 7 9 8 44 61
2004 2 12 14 9 60 83
2005 2 16 1 19 9 60 88
2006 2 18 1 21 9 38 68
2007 2 20 1 23 9 46 78
2008 2 23 1 26 9 72 107
2009 2 25 1 28 9 74 111
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. sportivi Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul Nr. antrenori
afiliate legit. instructori arbitri MS MES AE
1993 129 4415 114 51 148
1994 129 4415 114 51 148
1995 112 4500 110 47 165
1996 101 3526 108 46 151
1997 101 3526 108 46 151
1998 83 3179 106 10 148
1999 96 3163 113 2 130
2000 92 2138 40 25 124
2001 56 2388 44 32 109 2 0 2
2002 33 1278 33 20 108 0 0 1
2003 37 1229 32 22 96 0 0 1
2004 84 2143 32 70 72 0 0 2
2005 26 571 28 6 20 0 0 3
2006 29 696 29 69 17 3
2007 31 693 34 70 20 0 0 3
2008 88 3584 60 116 16 0 3 3
2009 96 3650 66 132 14 0 3 3
417
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
418
Județul Călărași
STRUCTURI SPORTIVE
419
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
Fotbal Club PREFAB S.A. 2005 Com. Modelu
ASOCIAŢII JUDEŢEN
AJ de FOTBAL Călăraşi 2001 AJ de LUPTE Călăraşi 2002
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Călăraşi 2002 AJ de BASCHET Călăraşi 2003
AJ de ATLETISM Călăraşi 2002 AJ de CANOTAJ Călăraşi 2003
AJ de ŞAH Călăraşi 2002 AJ de BOX Călăraşi 2004
AJ de HANDBAL Călăraşi 2002
420
Județul Călărași
FORURILE DE CONDUCERE
A SPORTULUI LA NIVELUL JUDEŢULUI
………………………. Preşedintele Cons. Jud. pt. Ed. Fiz. şi Sp. (CJEFS), Călăraşi 1981-1989
………………………. Directorul Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport (DJTS) 1994-1997
Chirilă, Dumitru Directorul Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport (DJTS) 1997-2001
Tătaru, Marius Directorul Direcţiei Judeţene pentru Sport (DJS) 2001-2005
……………………… Directorul Direcţiei Judeţene pentru Sport (DJS) 2005-
FIGURI REPREZENTATIVE
421
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZA MATERIALĂ
422
Județul Călărași
TERENURI DE FOTBAL
Arţari CL, AS Inter Lux, teren de fotbal omologat, 2002;
Borcea CL, AS Agricola, teren de fotbal omologat, 2001;
Budeşti oraş CL, Teren de fotbal omologat, anexe, 2001;
Chirnogi CL, AS Viitoeul, teren de fotbal omologat, 2008;
Ciocăneşti CL, AS Dunărea, teren de fotbal omologat, 2002;
Coconi CL, AS Viticola, teren de fotbal omologat:
Curcani CL, AS Avântul, teren de fotbal omologat;
Cuza-Vodă CL, AS Zarea, teren de fotbal omologat, 2001;
Dâlga CL, AS Speranţa, teren de fotbal omologat, 2008;
Dichiseni CL, AS Spicul, teren de fotbal omologat, 2005;
Dor Mărunt CL, AS Avântul Unirea, teren de fotbal, omologat, 2008;
Dor Mărunt CL, AS Avântul, teren de fotbal omologat, 2002;
Dorobanţu CL, AS Atletic, teren de fotbal omologat, 2008;
Dragalina CL, AS Unirea, teren de fotbal omologat;
Dragoş Vodă CL, AS Victoria, teren de fotbal omologat;
Florica CL, AS Viitorul, teren de fotbal omologat, 2008;
Florica CL, AS Steaua, teren de fotbal omologat, 2008;
Frăsinet CL, AS Unirea, teren de fotbal omologat, 2001;
Fundulea oraş CL, AS Gloria Crângu, teren de fotbal, omologat, 2002;
Fundulea oraş CL, AS Progresul, teren de fotbal omologat, 2002;
Gălbinaşi CL, AS Dinamo, teren de fotbal omologat, 2008;
423
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
424
Județul Călărași
425
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Viitorul Chirnogi
426
JUDEŢUL
CLUJ
427
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Szabo, Gabriela 2000 Atletism 5000 m aur
Orban-Szabo, Olga 1956 Scrimă floretă individual argint
Silai Ileana 1968 Atletism 800 m argint
Hădărean, Vanda 1992 Gimnastică artistică echipe argint
Szabo, Gabriela 1996 Atletism 1500 m argint
Iovan, Sonia 1956 Gimnastică artistică echipe bronz
Săcălici-Petroşanu, Ileana 1956 Gimnastică artistică echipe bronz
Iovan, Sonia 1960 Gimnastică artistică echipe bronz
Szabo-Orban, Olga 1968 Scrimă floretă echipe bronz
Szabo-Orban, Olga 1972 Scrimă floretă echipe bronz
Macavei, Sorin 1980 Volei echipa bronz
Cioroslan, Dragomir 1984 Haltere categ.75 kg bronz
Szabo, Gabriela 2000 Atletism 1500 m bronz
Richter, Simona 2000 Judo categ.78 kg bronz
428
Județul Cluj
429
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Mic, Alexandru 2009 Karate WKC kumite echipe shobu ippon aur
Felecan, raul 2009 Karate WKC kumite echipe shobu ippon aur
Kerekeş, Eva 2009 Karate WKC kata individ. wado ryu aur
Kerekeş, Eva 2009 Karate WKC kata open best of the best aur
Paneth, Farcaş 1936 Tenis de masă echipe argint
Corbeanu, Gheorghe 1956 Volei echipa argint
Ivănescu-Corbeanu, Doina 1956 Volei echipa argint
Szabo-Orban, Olga 1965 Scrimă floretă individual argint
Szabo-Orban, Olga 1965 Scrimă floretă echipe argint
Corbeanu, Gheorghe 1966 Volei echipa argint
Crişan, Carmen 1969 Tenis de masă echipe argint
Szabo-Orban, Olga 1970 Scrimă floretă echipe argint
Kaban, Ştefan 1970 Tir echipe, a.l.c.r.culcat argint
Mureşan-Juncu, Margareta 1982 Şah echipe argint
Szabo, Gabriela 2001 Atletism 3000 m, sală argint
Ferenczi, Monika 2002 Karate tradiţional shotocan kata echipe argint
Bese, Dumitru 2002 Popice echipe argint
Kerekeş, Eva 2003 Karate WKC wado ryu argint
Florean, Paul 2003 Taekwondo ITF tehnici speciale echipe argint
Iuhos, Iosif 2003 Taekwondo ITF tehnici speciale echipe argint
Radu, Ovidiu 2004 Karate WKC wado argint
Andruşca, Raluca 2005 Karate WKC wado ryu argint
Haidu, Ştefan 2005 Karate WKC wado ryu argint
Grebenisan, Filomela 2007 Karate tradiţional fudokan kata argint
Haidu, Sebastian 2007 Karate WKC echipe wado ryu argint
Radu, Ovidiu 2007 Karate WKC echipe wado ryu argint
Haidu, Sebastian 2007 Karate WKC echipe wado ryu argint
Andruşcă, Raluca 2007 Karate WKC echipe wado ryu argint
Bese, Dumitru 2007 Popice echipe argint
Mihălcioiu 2007 Popice echipe argint
Oprescu, Cosmin 2007 Taekwondo ITF categ. -71 kg argint
Iovan, Sonia 1958 Gimnastică artistică echipa bronz
Petroşanu-Săcălici, Ileana 1958 Gimnastică artistică echipa bronz
Corbeanu, Gheorghe 1960 Volei echipa bronz
Szabo-Orban, Olga 1961 Scrimă floretă echipw bronz
Corbeanu, Gheorghe 1962 Volei echipa bronz
Szabo-Orban, Olga 1967 Scrimă floretă echipe bronz
Szabo-Orban, Olga 1970 Scrimă floretă individual bronz
Mureşan-Juncu, Margareta 1984 Şah echipa, la Olimpiada de şah bronz
Mureşan-Juncu, Margareta 1986 Şah echipa, la Olimpiada de şah bronz
Hădărean, Vanda 1991 Gimnastică artistică echipa bronz
Szabo, Gabriela 1995 Atletism cros, echipe bronz
Szabo, Gabriela 1996 Atletism cros, echipe bronz
Păuna, Dorina 2000 Fotbal-tenis dublu bronz
430
Județul Cluj
431
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
432
Județul Cluj
433
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
434
Județul Cluj
435
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 800-450/300 îHr - Dateaza patinele din os de • 1875 - Ludovic Molnar, din Miercurea Ciuc,
animal, descoperite la Cluj-Napoca in anul 1959, cu publică la Cluj, manualul Atletismul;
ocazia sapaturilor pentru fundatia Casei de cultura • 1879 - Ia fiinţă Asociaţia de patinaj din Turda;
a studentilor; • 1879 - Apare la Cluj lucrarea lui Ludovic
• 150 dHr - Este menţionată frecvent la Molnar_ Exerciţii atletixe;
Apullum, Sarmisezetusa, Napoca ş.a. funcţia de edil, • 1880 - Ia fiinţă Clubul atletic din Cluj;
în sarcina căruia intra organizarea Jocurilor publice; • 1880 - Concurs de cărţi şcolare, printre care
• 167 - O statuie de bronz descoperită la şi un manual de gimnastică, lansat în numărul 3 al
Napoca, a unui gimnast surpruns în timpul unei revisteu Higiena şi şcoala, ce apare la Gherla;
mişcări: cădere în pod, sau plecare într-un salt • 1881 - La Cluj se organizează, în ziua de 6
înapoi; februarie, un concurs de patinaj, în programul căruia
• 1762 - La Cluj, se tipăreşte Diaetetica, a medi- figurează alergarea cu spatele înainte, cursa cu
cului mureşan Ştefan Matys, carte care pledează pentru obstacole, săritura în lungime, precum şi unele
practicarea exeriţiilor fizice sub forma mersului, atle- probe feminine;
tismului, canotajului, oinei, trântei, călăriei ş.a., acti- • 1882 - La Cluj se organizează, în ziua de 12
vităţi absolut necesare sănătăţii corpului şi intelectului; februarie, un concurs de patinal estetic, câştigat de
• 1835 - În perioad 1935-1909 a trăit Gheorghe Dezideriu Velitis;
Moceanu, născut în comuna Orman judeţul Cluj, • 1885 - La Gherla se înfiinţează Asociaţia de
unul din primii profesori români de gimnastică; patinaj;
• 1872 - Se constituie oficial, în ziua de 20 • 1885 - În perioada 14.IV.1885 - 4.IX.1959,
februarie, prima Asociaţie de patine, din toamnă, trăieşte Iuliu Haţieganu prof.dr. academician, susţi-
şcoală de patinaj; nător şi îndrumător fervent al educaţiei fizice şi
• 1874 - La Cluj, se organizează, în ziua de 14 sportului din ţara noastră;
februarie, un concurs de patinaj, dotat cu trei cate- • 1885 - La Cluj se organizează, în luna ianua-
gorii de premii: premiul femeilor al bărbaţilor şi al rie, Festivalul pe gheaţă, în nocturnă, Balul alune-
asociaţiei; cos;
436
Județul Cluj
• 1888 - La Cluj, la începutul anului, se organi- nizate de federaţia de specialitate mai mult în scop
zează, în ziua de 13 ianuarie, un concurs de patinaj propagandistic. La acest turneu au participat, printre
viteză. Se introduce cronometrajul de mână, Câşti- alţii şi cunoscuţii scrimeuri: Dinu Cesianu (viitorul
gătorul probei a fost cronometrat, pe 500 m cu ministru) şi Theodor Pallady (pictorul) şi alţii;
timpul de 1’30”; • 1919 - După 12 sept. a fost semnat Decre-
• 1893 - Apare primul număr al publicaţiei tul-Lege privind înfiinţarea Univerdităţii din Cluj,
Şcoala poporală, organ pedagogico-didactic al cu cele patru facultăţi: Ştiinţe, Medicină, Litere şi
reunii învăţătorilor din jurul Gherlei, care foloseşte Filosofie, Drept, inaugurată oficial la 3 noiembrie.
prima dată sintagma cultură fizică; S-a constituit Societatea Sportivă a Studenţilor
• 1895 - Concurs de schi fond pe traseul Cluj- Universitari din Cluj, Ulterior “Universitatea”
Turda (35 km). La care iau parte printre alţii V. (“U”Cluj).Oficial, Societatea s-a fondat în martie
Huliţa, L.Bircaş, E.Toperţer, încheiat cu performanţa 1920
de 5h.30’; • 1919 - S-a înfiinţat Federaţia Sportivă Română
• 1897 - La Cluj ia fiinţă Clubul Sportiv Arde- din Ardeal, Crişana, Banat şi Marmaţia (ce îşi avea
lean. La început a avut secţie numai de scrimă. A sediul la Cluj şi ca preşedinte pe generalul Herbay),
fost iniţiativa lui Gavrilă Deac; organism cu concursul căruia s-au fondat în cursul
• 1900 - Ia fiinţă Clubul Sportiv Feroviar din anului 1920, cluburi sportive la Alba Iulia, Sebeş,
Cluj, care din 1919 s-a numit CFR; Orăştie, Deva, Haţeg, Simeria etc.;
• 1905 - Concursuri de patinaj pe Someş, des- • 1920 - Ia fiinţă CS Unio din Dej;
făşurate după regulile Federaţiei internaţionale, cu • 1920 - La Cluj se organizează Cupa Univer-
înregistrarea primelor recorduri, a primelor perechi sitarilor la Fotbal, prima competiţie universitară din
etc. Printre participanţi s-au numărat şi fraţii Andrei România întregită (participă echipele studenţeşti din
(campionul universitar din acel an) şi. Istvan Somodi Bucureşti, Iaşi şi Cluj;
din Cluj (săritorul în înălţime, medaliat cu bronz la • 1920 - La Bucureşti, se organizează Primul
JO din 1908.); Congres al studenţimii din România. Cu acest prilej,
• 1907 - Ia fiinţă CSE din Cluj; Societatea Sportivă a Studenţilor din Cluj organi-
• 1907 – Ia fiinţă Clubul sportiv din Turda zează Concursurile atletice inauguraleale României
• 1909 - Meci de fotbal la Cluj, în ziua de 18 Mari, concursuri la care iau parte peste 20 de
aprilie, între o selecţionată locală şi cea a Asociaţiei grupări sportive din întreaga ţară;
sporturilor atletice din România (de fapt, a unor • 1921 - La Cluj apare ziarul Sportul;
echipe din Bucureşti şi Ploieşti) meci încheiat cu • 1921 - La Cluj s-a desfăşurat meciul de fotbal
scorul de 5-4; interuniversitar U Cluj cu Universitatea Bucureşti,
• 1910 - La Cluj ia fiinţă Clubul Sportiv Mun- scor: 3-0;.
citoresc; • 1921 - La Cluj se desfăşoară unul dintre
• 1910 - Se desfăşoară la Cluj două meciuri primele meciuri de fotbal feminin din ţara noastră:
amicale de fotbal între selecţionatele oraşelor Bucu- cel dintre echipa locală şi cea din Diciosânmartin,
reşti şi Ploieşti cu echipa Clubului atletic şi apoi cu scor: 5-0
cea a Clubului Academic (universitar) din localitate, • 1921 - Iau fiinţă CS Haggibod (de pe str.
ambele câştigate de gazde; Simion Bărnuţiu); Makkabea SC, Tenis-Club (TCC);
• 1912 - A luat fiinţă Societatea sportivă a Elite Sport Club; Frăţia Munteană (Societate de
angajaţilor economici din Cluj; turism fondată şi condusă de renumitul speolog Emil
• 1913 - S-a înfiinţat CS Victoria Cluj Racoviţă care, în acelaşi timp, a condus şi Oficiul
• 1919 - Se desfăşoară la Timişoara, Arad şi Cluj de Turism pentru Ardeal).;
- oraşe cu o puternică mişcare sportivă, revenite acum • 1921 - Are loc lucrările primului Parlament
în graniţele ţării-mamă - concursuri de scrimă orga- al sportului, condus de FSSR, cu care ocazie s-a
437
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
438
Județul Cluj
• 1931 - Apare la Cluj - Braşov Buletinul Turing • 1937 - La Cluj şi Bucureşti are loc, sub aus-
Clubului României(1931-1942) piciile Societăţii Medicale de Educaţie Fizică,
• 1931 - Ia fiinţă la Cluj Asociaţia Sportivă a primul Congres naţional de medicină aplicată la
Jucătorilor de popice, germenele federaţiei de spe- educaţie fizică şi sport La congres s-a hotărât intro-
cialitate, afiliată în anul următor la UFSR şi la 30 ducerea, în luna iunie, a cursurilor de medicină
mai 1934 la Federaţia Internaţională; sportivă la Facultăţile de medicină;
• 1932 - La Sinaia se desfăşoară Cupa Cazino- • 1937 - Din iniţiativa prof.dr.Iuliu Haţieganu,
ului la scrimă. Primii clasaţi: A. Deheleanu din Cluj a maiorului medic Odiseu Apostol şi a medicului
la sabie şi floretă şi N.Marinescu din Bucureşti la Octavian Stanca, se pun bazele Cercului Academic
spadă. de studii Medico-aeronautice;
• 1933 - Iau fiinţă Soc.Sp. UEC şi Soc.Sp.Echo, • 1938 - La Cluj se organizează o Expoziţie
ambele din Cluj; internaţională de vânătoare cuprinzând trofee, arme,
• 1933 - Se desfăşoară un turneu în România a machete şi imagini ale unor locuri de vânat etc.;
campionului olimpic şi mondial de gimnastică • 1938 - La Cluj se desfăşoară primul CN de
Ştefan Pelle. I s-a mai alătirat, pentru demonstraţie, popice la 100 de lansări mixte, competiţie câştigată
Antal Şandor, campionul Ungariei şi Albin Morariu, de echipa UE din Cluj;
campionul României. Turneul a avut loc în oraşele: • 1938 - Sub egida ACRR s-a desfăşurat primul
Baia Mare, Oradea, Cluj şi Satu Mare; CN de viteză în coastă al României. Această com-
• 1934 - Ia fiinţă Soc. Sportivă Napoca din Cluj; petiţie s-a desfăşurat în patru etape: Brad (Sibiu),
• 1934 - La Cluj se desfăşoară un concurs de Sinaia, Feleac şi Poiana Braşov;
patinaj între România şi Cehoslovacia. Competiţia • 1939 - Apar la Cluj lucrările: Educaţia fizică
este câştigată de sportivii români la sate, autor prof.dr.Iuliu Haţieganu şi 100 de ani
• 1934 - În acest sezon s-a mai organizat, sub de la naşterea lui Gheorghe Moceanu, primul edu-
egida ACRR, prima ediţie a cursei de coastă de pe cator fizic român, autor dr.Onoriu Cheţianu;
Feleac, pe drumul modernizat. Lungimea traseului • 1940 - La Cluj se desfăşoară un concurs de
7 km. Cursa a fost câştigată de M.Sontag pe un Ford atletism, în cadrul căruia Gh.Kiss de la Clubul
mV8 de 3678 cmc. S-a mai desfăşurat şi prima etapă atletic din localitate a ameliorat recordul naţional,
a concursului de regularitate Circuitul Unirea, în proba de 3000 m seniori cu timpul de 8’ 57” 3;
organizat an de an până în preajma celui de al doilea • 1942 - Cupa României la fotbal, ediţia
război mondisl; 1941/1942, la care au participat 69 de echipe, este
• 1936 - Cursă internaţională auto, organizată câştigată de FC Rapid, care a învins în finală Uni-
pe Dealul Feleacului, de către Filiala din Cluj a versitatea Cluj: 7-1;
ACR. Cu acest prilej a fost bătută o plachetă come- • 1943 - Atletul Ion Moina este distins cu
morativă din bronz (95x65 mm); Premiul Naţional pentru Sport pe 1943
• 1937 - Senatul Universităţii din Cluj aprobă • 1945 - Ia fiinţă CS Flamura Roşie Cluj;
Proiectul de Regulamental educaţiei fizice, întocmit • 1946 - Atletului Ion Moina I se acordă medalia
de prof.dr.Iuliu Haţieganu; Merite Sportive excepţionale;
• 1937 - Apare la Cluj, primul număr al Revis- • 1947 - Ia fiinţă CS Progresul din Cluj;
tei Medicina Sportivă, supliment al Clujului • 1947 - La Cluj se organizează Marele premiu
Medical, publicaţie de specialitate aflată la al 18-lea al Oraşului Cluj la ciclism;
an de existenţă. Suplimentul îşi propune dezbaterea • 1947 - La Arad se organizează prima ediţie a
unor probleme medico-sportive; Cupei României la lupte. Locul I a fost cucerit de
• 1937 - Ia fiinţă la Cluj Asociaţia cercurilor de echipa CS Dermata Cluj;
studii şi informaţii pentru răspândirea educaţiei • 1948 - Ia fiinţă CS Ştiinţa (din 1966 “U”) din
fizice şi tirului; Cluj;
439
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1948 - Ia fiinţă Dispensarul regional de Medi- desfăşurat CE m+f de volei , ediţia ediţia a VI-a,
cina Culturii Fizice din Cluj; competiţie organizată pentru a doua oară în ţara
• 1948 - Este reluată cursa motociclistă ds noastră. România locurile I (m) pentru prima dată
coastă de la Feleac; şi locul al III-lea la feminin;
• 1948 - La Bucureşti, Tg.Mureş, Cluj şi Oradea • 1965 - CN de fotbal este câştigat de Dinamo
se desfăşoară TI de baschet, susţinut de reprezenta- Bucureşti, cel de j. de Ştiinţa Cluj iar Cupa României
tivele Cehoslovaciei, Ungariei şi României; tot echipei Ştiinţa Cluj (300 de echipe participante)
• 1949 - Cupa României la fotbal a fost câşti- • 1965 -La Câmpia Turzii ia fiinţă CS în locul
gată de CCA, care a învins cu 2-1 finala disputată AS din localitate;
cu CSU Cluj, iar CN ediţia 1948/49 IC Oradea • 1966 - La Cluj, sunt date în folosinţă Bazinul
• 1950 - Ia fiinţă Asociaţia Sportivă Record din olimpic şi Sala Sporturilor;
Cluj • 1966 - La Cluj, se desfăşoară finala CCE la
• 1951 - Ia fiinţă CS Voinţa Cluj tenis de masă (m), câştigat de CSM Cluj;
• 1951 - La Cluj, se desfăşoară CN de atletism, • 1966 - La Cluj şi Sibiu s-a desfăşurat CE f. de
probele feminine. Iolanda Balaş cucereşte la 15 ani, baschet f. România locul al IV-lea;
cu o săritură de 1, 48, primul său titlu de campioană • 1967 - La Cluj s-a desfăşurat finala CCE la
naţională; tenis de masă, cupă câştigată de echipele Progresul
• 1952 - Gh.Cucu realizează primul zbor fără Bucureşti la f. şi CSM Cluj la m;
motor din ţara noastră pe o distanţă de peste 300 • 1967 -.La Cluj se desfăşoară Trofeul Carpaţi
km: Cluj-Siliştea-Buzău la handbal f. România locul I;
• 1953 - Între Brăila şi Galaţi se desfăşoară • 1969 - La Cluj, se desfăşoară cea de a X-a
Cursa de mare fond pe Dunăre la înot distanţa la m. ediţie a Trofeului Carpaţi la handbal f. Turneul s-a
a fost de 21 km, iar la f. 11 km.Locurile I au fost desfăşurat pe două serii. România locul I în seria 1-a.
câştigate de de Echipele de băieţi şi fete ale CS • 1970 - La Cluj, s-au desfăşurat JB de atletism
Ştiinţa Cluj pentru j. România locul I;
• 1954 - La Cluj, se desfăşoară Spartachiada • 1970 -.La Cluj, se desfăşoară Trofeul Carpaţi
sindicală de gimnastică: locul I Metalul Bucureşti. la handbal m. România Locul I
Tot acum se organizează primul concurs de gimnas- • 1971 - La Cluj, se desfăşoară ediţia a XII-ea-
tică artistică; Trofeul Carpaţi la handbal f. România s-a clasat pe
• 1955 - La Cluj, se dă în folosinţă Bazinul de locul al III-lea;
înot de 25x5 m; • 1972 - La Bucureşti, Constanţa, Cluj şi
• 1959 - Pe lângă Institutele pedagogice din Craiova, se desfăşoară CE universitar de fotbal,
Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj, s-au înfiinţat ediţia a III-a. România Locul I;
Facultăţile de educaţie fizică, cu durata de 3 ani. • 1975 - La Cluj, ia fiinţă AS Zefirul , prima din
• 1960 - La Cluj, s-a desfăşurat prima ediţie a ţara noastră, care reunea amatorii de sport din rândul
JB la atletism jun.(6 ţări). România locurile I atât la tinerilor afectaţi fizic de boli sau accidente;
m.cât şi la f;. • 1979 - La Cluj, se desfăşoară meciul de tenis
• 1962 - La Bucureşti, Ploieşti, Constanţa, de masă România-RDG, scor: 3-1;
Braşov şi Cluj, s-a desfăşurat Turneul UEFA de • 1979 - La Cluj, se desfăşoară meciul de tenis
juniuori, ediţia a XV-a jubiliară. Echipa de juniori a de masă România-Iugoslavia, 6-10;
României a disputat finala cu reprezentativa similară • 1983 - A apărut cartea Sport şi cultură, autor
a Iugoslaviei pe care a întrecut-o cu scorul de 4-1 Vuctor Bănciulescu, Editura Facla din Cluj-Napoca;
(3-1). România pentru prima dată campioană a • 1983 - La Cluj, se desfăşoară meciuri de fotbal
Europei; din cadrul grupei preliminare a CE din care fac parte
• 1963 - La Bucureşti, Constanţa şi Cluj s-au Belgia, Bulgaria, Israel şi România.
440
Județul Cluj
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără
Fed. sp. Total certif.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profe- pers.
Total naț. de id.sp.
public privat acţiuni r.s. siniste juridică
2002 12 71 1 84 7 2 76 169
2003 12 80 1 93 10 2 0 86 191
2004 10 92 3 105 13 2 0 95 215
2005 10 116 3 129 14 3 0 95 241
2006 10 142 3 155 17 3 0 111 286
2007 10 158 3 171 18 3 128 320
2008 10 173 4 187 19 2 149 357
2009 11 191 4 206 20 2 170 398
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. secţii Nr. Nr. antre- Nr. instruc-
Anul Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES Nr. AE
afiliate spor tivi legit. nori tori
1993 308 10161 288 131 529
1994 308 10161 288 131 529
1995 245 10250 290 92 612
1996 220 9796 301 88 565
1997 220 9906 301 88 565
1998 231 10286 320 140 594
1999 233 9506 322 67 576
2000 333 11023 312 151 505
2001 219 7122 231 125 420 56 21 12
2002 163 6777 155 189 378 60 24 21
2003 172 6823 170 198 354 42 17 22
2004 247 8129 217 50 345 63 18 20
2005 165 5039 211 115 197 78 26 25
2006 186 5733 256 73 247 60 28 26
2007 199 5789 283 98 264 78 29 25
2008 292 9334 341 155 447 80 29 29
2009 325 9763 336 171 447 86 29 31
441
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
442
Județul Cluj
STRUCTURI SPORTIVE
443
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
444
Județul Cluj
445
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
446
Județul Cluj
447
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
448
Județul Cluj
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
FC CFR 1907 Cluj S.A. 2002 fotbal
SC Olimpia International Cluj Gherla 2004 fotbal
FC Municipal Universitatea SA Cluj-Napoca 2004 fotbal
FC Arieşul Turda S.A. 2008 fotbal
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Cluj-Napoca-Napoca 2001 AJ de ORIENTARE Cluj-Napoca 2004
AJ SPORTUL PT.TOŢI Cluj-Napoca 2002 AJ de TEKWONDO I.T.F. Cluj-Napoca 2004
AJ de JUDO Cluj-Napoca-Napoca 2002 AJ de HALTERE Cluj-Napoca 2005
AJ de VOLEI Cluj-Napoca 2002 AJ de CICLISM şi TRIATLON Cluj-Napoca 2006
AJ de ŞAH Cluj-Napoca 2003 AJ de BASCHET Cluj-Napoca 2006
AJ de ATLETISM Cluj-Napoca 2003 AJ de TAEKWONDO W.T.F. Cluj-Napoca 2006
AJ de LUPTE Cluj-Napoca 2003 AJ de RUGBY Cluj-Napoca 2007
AJ de KARATE W.K.C. Cluj-Napoca 2003 AJ de Patinaj Cluj-Napoca 2008
AJ de POLO Cluj-Napoca 2003 AJ de Nataţia si Pentatlon Modern 2009
AJ de HANDDAL Cluj-Napoca 2003 AJ de Tenis de Masă Cluj 2009
AJ de BOX Cluj-Napoca 2004
FEDERAŢII NAŢIONALE
Federaţia Română de Taekwon-do ITF 2002
Federaţia Română de Karate WKC 2002
449
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
450
Județul Cluj
FORURI DE CONDUCERE
451
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
452
Județul Cluj
453
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
454
Județul Cluj
455
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
456
Județul Cluj
457
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZA MATERIALĂ
458
Județul Cluj
459
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
460
Județul Cluj
461
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
462
Județul Cluj
Cluj-Napoca CL, Gr.Şc.de Material Rulant Unirea, teren de sport 1140 mp, 1979;
Cluj-Napoca CL, Coleg.Th.Energetic, teren de baschet, handbal, volei, fotbal, 1986;
Cluj-Napoca CL, Gr.Şc.Chimie Industrială Terapia, sală amenaj din săli de clasă, tern.de sp;
Cluj-Napoca CL, Gr.Şc.Alexandru Borza, sală de sp 258 mp, 1972;
Cluj-Napoca CL, Gr.Şc.Forestier, sală de 15x6 m, 1912;
Cluj-Napoca CL, Coleg.Th.de Transporturi Transilvania, sală de sp de 572 mp+teren.1976;
Cluj-Napoca CL, Coleg.Th.de Comunicaţii A.Maior, sală (1965) şi terenuri de sp.(1906);
Cluj-Napoca CL, Gr.Şc.de Industria Uşoară, sală de sp.529 mp, 1975;
Cluj-Napoca CL, Gr.Şc.Industrial Tehnofrig, sală improvizată, idem sală de gim.teren de sp.1965;
Cluj-Napoca CL, Gr.Şc.de Industrie Uşoară, sală 504 mp, 1974;
Cluj-Napoca CL, Coleg.Th.Raluca Ripan, terenuri de baschet, handbal, volei şi fotbal, 1972;
Cluj-Napoca CL, Coleg.Th.de Constr. Anghel Saligny, teren pt, baschet, handbal, volei şi fotbal, 1984;
Cluj/Napoca CL, Gr.Şc.Alexandru Borza, teren 28x14 m, baschet, handbal, volei, fotbal, 1975;
Cluj-Napoca CL, Gr.Şc. Victor Babeş, sală 15x8 m, 1870;
Cluj-Napoca CL, Coleg.Economic I.Pop, teren 800 mp, curtea şcolii, 1949;
Cluj-Napoca CL, Şcoală cl.I-VIII Traian Dârjan, sală de 180 mp, teren 2800 mp;
Cluj-Napoca CL, Şc.Gen.Radu Stanca, teren pt, baschet, handbal, volei, pt.fotbal teren sintetic, 1972;
Cluj-Napoca CL, Şc.Gen, Liviu Rebreanu, sală de 582 mp, teren de 2591 mp, handbal, baschet, volei;
Cluj-Napoca CL, Şc.Gen.I.Creangă, sală 1000 mp, teren de baschet, handbal, volei, fotbal, 2004;
Cluj-Napoca CL, Şc.Gen.I.Agârbiceanu, sală de 20x40m, teren de baschet, handbal, volei, fotbal, 2004;
Cluj-Napoca CL, Şc.Gen.Const.Brâncoveanu, sală 50 mp, teren 2150 mp, 1978;
Cluj-Napoca CL, Şc.Gen, I.Haţieganu, teren pt.jocuri sp, teren sintetic pt. minifotbal;
Cluj-Napoca CL, Şc.Gen.Simion Bărnuţiu, Sală 80 mp, teren de sp.1083 mp, 1908;
Cluj-Napoca CL, Şc.de Arte şi Meserii Samus, sală de 429 mp, 1998;
Floreşti CL, Şc.Gen. Cetatea Fetei, teren 20x40m pt jocuri sp, teren sintetic de fotbal, 2004;
Floreşti CL, Şc.Gen. Cl.I-VIII, Gh.Şincai, sală de sp.674 mp;
Câmpia Turzii CL, Coleg.Tehnic V.Ungureanu, sală de 477 mp, teren pt.jocuri sp. 4104 mp, 1977;
Câmpia Turzii CL, Lic.Teoretic Pavel Dan, teren pt.jocuri sp.29x15m, 1950;
Câmpia Turzii CL, Şc.Avram Iancu, sală de sport 53 mp, 2007;
Dej CL, Coleg.Naţ.Andrei Mureşanu, saă 218 mp, teren de jocuri sp.2288 mp, 1896;
Dej CL, Lic.Teoretic Alexandru Papiu Ilarian, sală 852 mp, 2 terenuri 5500 mp, 1992-2003;
Dej CL Gr.Şc.Industr, Construcţii montaj, teren pt, jocuri sp, 20x40m, 2004;
Dej CL, Gr.Şc.Someş, sală de 500 mp, teren pt.jocuri sp.1225 mp, 1963;
Gherla CL, Lic.Teoretic Ana Ipătescu, sală 120 mp, teren sintetic de fotbal, teren pt.joc.sp.2005;
Gherla CL, Liceul Teoretic Petru Maior, teren pt.jocuri sp, 18x12m, 1945;
Gherla CL, Gr.Şc.de Arte şi Meserii, teren de 10x7m, pt.jocuri sp, 1948;
Gherla CL, Şc.Gen.cl.I-VIII, sală de 53 mp, 2 terenuri 501 mp, 1950;
Huedin CL, Lic.Teoretic Octavian Goga, sală 343 mp, terenuri de sp.720 mp, 1970;
Huedin CL, Gr.Şc.teren de sp.20x40m, 2005;
Turda CL, Şcoala Ioan Opriş, sală 714 mp, teren de sp.1540 mp;
Turda CL, Şcoala George Bariţiu, sală 2102 mp, 2008;
Turda CL, Coleg.Naţ.Mihai Viteazu, teren de sp 25x12m, 1909;
Turda CL, Coleg.Tehnic, 2 săli 425 mp şi 104 mp, teren 110 mp şi teren cu iarbă 2960 mp, 2001;
Turda CL, Gr.Şc.de Arte şi Meserii Dr.Ioan Raţiu, teren de sp.30x15m, 1976;
Turda CL, Lic.Teoretic Liviu Rebreanu, sală 668 mp, pistă de atl.cu sect.teren de fot.gaz.1963;
463
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
464
Județul Cluj
Sala de jocuri
Arena Cluj-Napoca
465
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Arena Cluj-Napoca
Tribuna veche
466
Județul Cluj
Sala de gimnastică 2
467
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
468
Județul Cluj
Stadionul Clujana
469
JUDEŢUL
CONSTANȚA
471
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Draica, Ion 1984 Lupte gr. romane categ. 82 kg aur
Badea, Ioana 1984 Canotaj S-4+1v aur
Talapan, Viorel 1992 Canotaj 4+1 aur
Amânar, Simona 1996 Gimnastică sărituri aur
Amânar, Simona 2000 Gimnastică echipe aur
Amânar, Simona 2000 Gimnastică individual compus aur
Ponor, Cătălina 2004 Gimnastică echipe aur
Ponor, Cătălina 2004 Gimnastică sol aur
Ponor, Cătălina 2004 Gimnastică bârnă aur
Sofronie, Daniela 2004 Gimnastică echipe aur
Dumitru, Petre 1984 Haltere categ. 90 kg argint
Voinea, Camelia 1988 Gimnastică echipe argint
472
Județul Constanța
473
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
474
Județul Constanța
475
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
476
Județul Constanța
477
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
478
Județul Constanța
479
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
480
Județul Constanța
481
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1916 – În această perioadă se practică şi Mirea Stravu, fraţii Niculescu, Gheorghe Bibicescu,
popicele. Astfel, ziarul local Victoria publică ştirea: Dumitru Olteanu ş. a. În acest an se fondează şi
Jocul de popice este antrenant, rezervat somităţilor Cercul Militar din Constanţa, sub comanda col.
oraşului şi familiilor lor. Aici se servesc gustări şi Bărbulescu, având şi o secţie de tenis.
bere. • 1924 – La Constanţa, în ziua de 16 martie,
• 1919 – Ia fiinţă Tenis Club Constanţa, o Yacht Club Român, fondat în 1921, îşi schimbă
asociaţie sportivă exclusivistă, condusă de ing. Petre denumirea în Yacht Club Regal Român, avându-l ca
Mocanu. preşedinte de onoare pe MSR Ferdinand. În vara
• 1920 – Comunitatea bulgarilor dobrogeni, acestui an, au loc ample manifestări sportive pe apă,
având la bază echipa Izvor, îi schimbă denumirea în polo, înot, jocuri distractive etc, prilejuite de Ziua
Slavia. Apelor. La turneul de polo participă echipele: Trico-
• 1921 – Se înfiinţează la Constanţa o filială a lorul, Zmeul şi Victoria, care a şi câştigat competiţia.
Prietenilor Naturii, organizaţie care avea şi o tentă • 1925 – La începutul acestui an, la Bucureşti,
politică de stânga. Ulterior îşi schimbă denumirea se înfiinţează Federaţia Română de Şah. Printre cele
în Asociaţia pentru educaţie fizică a muncitorilor 15 cercuri fondatoare se numără şi cel din Con-
din România. La 26 martie 1924 FSSR exclude din stanţa, condus de Xantopol, ales vicepreşedinte al
mişcarea sportivă toate societăţile şi cluburile spor- federaţiei. În ziua de 19 aprilie 1925, apare la
tive afiliate la Prietenii Naturii. Tot în acest an ia Constanţa, primul număr al săptămânalului Sportul
fiinţă AS CFR, iar la 25 august ia fiinţă Yacht Clubul Dobrogean, organ al mişcării sportive din această
Român din Constanţa. parte de ţară. Tot în acest an, în vară, la Eforie, se
• 1922 – Elevii Şcolii Superioare de Comerţ desfăşoară prima competiţie de cros feminin, iniţia-
înfiinţează AS Săgeata, cu sediul în Str. Ion Grădiş- tivă a studenţilor INEF aflaţi în tabăra de înot şi
teanu nr. 52. Tot în acest an ia fiinţă prima echipă canotaj la Techirghiol. Este de menţionat un concurs
portuară Tricolor, fiind o filială a clubului bucureş- de ciclism pe velodromul Societăţii Sportive.
tean omonim, avându-l ca fondator pe Tase Proto- • 1926 – Ia fiinţă la Constanţa o puternică
popescu (1900-1992). Îşi fac echipă armenii din Societate sportivă cu secţii de fotbal, gimnastică,
Constanţa luând denumirea de Artiv (Vulturul), tenis şi ciclism. Presa vremii consemnează un meci
ulterior schimbându-şi denumirea în Hometnamen de volei internaţional între studenţi români şi turişti
şi EFA (Educaţia Fizică Armeană) turci, organizat la Eforie. În acest an se înfiinţează
• 1923 – Se înfiinţează clubul Venus, ca o filială Herghelia de la Mangalia.
a clubului bucureştean, fiind a doua echipă portuară. • 1927 - Ia fiinţă o grupare puternică: AS
Ia fiinţă Boxing Club cu sediul la Liceul Mircea cel Marina a ofiţerilor din Marina militară, iniţiativă a
Bătrân, actualmenmte, locaţiue a CS Farul. De comandorului Vladimir Georgescu, condusă de
asemenea, ia fiinţă Asociaţia Prietenii Naturii a Petre Ţacu. Avea o puternică secţie de fotbal. Prin
muncitorilor din port, marinari, docheri, căruţaşi şi Dobrogea trece Cursa auto de regularitate, organi-
hamali. În acest an şi în anul precedent, la Constanţa zată de ACRR, pe traseul: Bucureşti, Balcic, Galaţi,
şi Techirghiol, au loc mai mult de 20 de gale pugi- Cernăuţi, Cluj, Braşov, Bucureşti.
listice. O parte din boxerii dobrogeni se afirmă şi pe • 1928 – Apare o nouă echipă de fotbal: Chiazim
ringurile din Bucureşti. Doi dintre aceştia, Vasile a etniei turco-tătare. din Piaţa Griviţei. În iarna
Baciu şi Constantin Nour devin campioni naţionali. acestui an, se organizează, pe gheaţa lacului Siut-
Constantin Nour este viitorul campion la profesio- ghiol o inedită demonstraţie de ice-skating, patinaj
nişti, antrenor emerit, care a pregătit numeroşi cu pânze.
pugilişti de valoare la CS Dinamo Bucureşti şi la • 1929 – Ia fiinţă echipa de fotbal CFR, a ateli-
loturile naţionale. Printre pionerii boxului dobro- erelor Palas. În luna ianuarie a acestui an, se înfiin-
gean sunt de menţionat: Traian Constantinescu, ţează la Constanţa, Liga Navală Naţională, unul din
482
Județul Constanța
primele cluburi de sporturi nautice din România, • 1934 - La Bucureşti, s-a organizat un turneu
alături de cele din Arad, Timişoara şi Bucureşti. de fotbal, iar la Constanţa CI de lupte, scrimă,
• 1930 – În acest an apar noi cluburi de fotbal: călărie şi atletism între reprezentativele militare ale
SPM – Servicii Porturi Maritime, Concordia şi ţărilor membre ale ţărilorTratatului Mica Înţelegere.
Astra, reprezentând mari companii petroliere. Rom- Echipele de fotbal Victoria şi Elpis promovează în
comit în cartierul Coiciu, Unirea, Triumf, Flaga a divizia B, iar Marina şi SPM în divizia C.
comunităţii albaneze, Macabi a comunităţii evreieşti • 1936 – Boxerul Toma Aurel, la 28 iulie,
ş. a. La începutul anilor 30 se organizează primele câştigă centura de campion european la categ.
campionate locale de fotbal. Se inaugurează baza cocoş. S-a constituit FR de Sporturi Nautice, (reunea
sportivă a Şcoliii de comerţ, care avea să intre, peste asociaţiile de vele şi canotaj) şi avea la înfiinţare ligi
decenii, în patrimoniul CSŞ. Tot în aceşti ani, se regionale la Arad, Brăila, Bucureşti, Constanţa şi
stabilesc la Constanţa câţiva profesori de educaţie Timişoara. S-a înfiinţat secţia din Mangalia a Yacht
fizică, proaspeţi absolveţi ai ISEF (Institutul Supe- Clubului Român. Pe traseul Giurgiu - Constanţa, pe
rior de Ed. Fiz. ), care fac pionerat în câteva spor- Dunăre şi mare, a avut loc o cursă de canotaj de
turi: Teodor Spânu – înot, Pamfil Georgescu şi mare fond. La Constanţa s-a desfăşurat CN la clasa
Victor Tibacu – atletism. În acest an trece la profe- starr, competiţie organizată de Yacht Clubul Regal
sionism renumitul boxer român Toma Aurel, născut Român.
la Babadag la 6 iulie 1911. • 1937 - În această vară, s-a desfăşurat prima
• 1931 – Un sport foarte popular este oina. Cu caravană nautică, cu lotci şi caiace, denumită:
toate că este cunoscut şi se practică încă de la înce- Marele Voivod Mihai. Traseul: pe Dunăre de la
putul secolului, numai din acest an apar unele ştiri Giurgiu, apoi pe lacul Razelm, Portiţa şi pe Marea
oficiale. Echipa Regimentului 2 Grăniceri din Cer- Neagră până la Mamaia.
navodă se clasează pelocul I la Olimpiada Grănice- • 1938 - S-a înfiinţat Clubul Nautic din Con-
rilor, competiţie organizată la Bucureşti stanţa. Se consemnează organizarea primei întâlniri
• 1932 - Deasupra Lacului Siutghiol la nord de internaţionale de yachting din ţara noastră România
Constanţa, echipajul M. Pantazi (pilot) şi Gh. Grozea - Grecia:. În ziua de 5 iunie, boxerul Toma Aurel,
(mecanic) stabileşte un nou record mondial la zbor de câştigă pentru a doua oară titlul de campion euro-
durată pe circuit închis pentru hidroavioane uşoare, cu pean, la categoria cocoş.
timpul de 12h2’, omologat de FAI. Au pilotat un avion • 1939 - S-a desfăşurat, în golful de la Modern,
ICAR M-236, construit în ţară după licenţă Messersch- primele regate româno-turce, la iole olimpice (3
midt cu motor Simens Halske 13b. de 80 CP. curse) şi la proba de staruri (4 curse). Competiţia a
• 1933 – În anii 30 îşi continuă ascensiunea fost dominată de echipajele României. După cinci
boxul constănţean, are o mare priză la public. Mai ani de invincibilitate, la 12 august, pierde la austri-
muţi tineri frecventează sălile de box de la cluburile: acul Weiss.
CFR, Marina Militară, Boxing Club, DPM – Direcţia • 1943 - La Constanţa s-a desfăşurat prima
Porturi Maritime, ulterior PCA. Sub îndrumarea ediţie a CN de iole olimpice. S-au organizat şi
antrenorilor: Vasile Baciu, Năstase Zănogeanu, întreceri feminine.
Constantin Tudose, încep să apară câţiva excelenţi • 1945 – Fotbalul este primul sport care-şi reia
boxeri, printre care: Nicolae Pleşa, Dumitru Cochină, activitatea după terminarea războiului. Începe cam-
Gheorghe Stoian, Ion Vânătoru, Ion Popa, iar profe- pionatul regional, echipele fiind grupate în două serii.
sionistul Nicolae Niculescu, la categ. muscă, cunos- Se desfăşoară un campionat al oraşului Constanţa la
cut cu numele de Frankie Nour, devenit o vedetă a tenis de masă în care sunt angrenate 10 echipe.
ringurilor din SUA, Franţa şi Anglia, pretendent la • 1946 - Echipa de fotbal Dezrobirea, echipa
centura mondială, primul boxer român care a evoluat muncitorilor portuari, promovează în divizia B,
în vestita sală de la Madison Square Garden. unde se clasează pe locul al V-lea.
483
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1947 – În ziua de 8 iulie selecţionata de volei • 1955 - La SNC îşi face apariţia rugbyul cu
a Constanţei este învinsă greu de Sparta Praga, 2-3. antrenor, Dan Ştefănescu. Se construieşte o arenă de
În echipa noastră evoluează internaţionalul sovietic popice la AS Feroviarul, pe locul unde în anii 2000
Alaverdov, care-şi satisfăcea stagiul militar la o se va afla Terasa Coloanelor. Echipa de fotbal
unitate sovietică din Constanţa. precum şi Alexandru Locomotiva PCA, promovează în Divizia A, anter-
Muşat, primul constănţean selecţionat în lotul naţi- nor, Jean Troancă
onal. Tot în acest an, se stabileşte în Constanţa, • 1956 – Debutează Cupa Victoria la yahting,
Eugen Nemţeanu, absolvent ANEF cu specializarea competiţie care va deveni tradiţională.
baschet. Datorită lui apare un prim teren de baschet, • 1957 – Se înfiinţează secţia de popice de la
al OSP, apoi un al doilea denumit Sănătatea, ambele Cimentul Medgidia, antrenor Ion Ţilea.
cu nocturnă. • 1958 - Sala Sporturilor din Constanţa este
• 1948 – Dezrobirea câştigă seria diviziei B, deschisă la 1 iunie. Complexul sportiv Tomis de la
însă ratează calificarea în divizia A în urma rezulta- Flămânda este inaugurat tot în acest an. La Man-
telor din baraj. galia se continuă organizarea de întreceri hipice de
• 1949 – Echipele Dezrobirea şi PCA fuzio- interes naţional. Ia fiinţă Clubul Sportiv Şcolar nr.
nează şi rezultă echipa Locomotiva PCA. În campi- 1 din Constanţa, o adevărată pepinieră pentru sportul
onatul regional îşi continuă activitatea echipele SPM de performanţă
şi Elpis care promovează jucători tineri şi talentaţi. • 1959 – La 15 septembrie se înfiinţează CS
Se înfiinţează prima echipă de baschet, Dunărea Farul, club fanion al judeţului Constanţa, cu secţiile
Constanţa. În continuare capătă o largă răspândire de atletism, box, fotbal, gimnastică, rugby, scrimă
boxul. Apar noi săli de antrenament şi se organi- şi şah. Apare echipa feminină de volei Petrolul,
zează mai multe gale de box în parcuri (Maxim preluată de Farul un an mai târziu. AS Voinţa preia
Gorki, în faţa fostului hotel al BTT), pe lângă mari echipa de popice de la Feroviarul, antrenor Boris
întreprinderi (IMU Medgidia), la Teatrul de vară din Milcescu, unde se lansează o nouă arenă modernă.
Eforie Sud, la cinematograful Carol, devenit Pro- Din acest an antrenoarea Jeana Baltă se ocupă de
gresul etc. Datorită acestei intense activităţi apar şi gimnastica feminină, promovând talente deosebite.
rezultate: Ştefan Iordache-Harlem câştigă titlul de • 1960 – Se inaugurează stadionul Portul şi
campion naţional la categ. mijlocie. Constantin Complexul sportiv Farul de pe strada Decebal. La
Toma, campion în acest an şi vicecampion naţional JO de la Roma în echipa de box sunt incluşi doi
în 1950. constănţeni: Vasile Neagu şi Nicolae Stoenescu, -
• 1950 – Încep să se dezvolte luptele, datorită ambii vor fi eliminaţi în calificări. În ziua de 12
unui oarecare Paliev, ciclismul la Desrobirea cu martie, se organizează la Constanţa, meciul de box
lider valoric Ion Ioniţă, voleiul la nou echipa fondată România-Scoţia, iar la data de 18-19 iunie triunghiu-
CFR, baschetul şi atletismul în şcoli. Sporadic larul feminin de gimnastică România, RDG, Ungaria.
întreceri de yahting şi călărie. În deceniul 1950- • 1961 – Un fost atlet de la Dinamo Bucureşti,
1960 apar numeroase baze sportive, sportul capătă Nicolae Ivan, îşi leagă numele, timp de aproape trei
o nouă dezvoltare. decenii de sportul constănţean. El devine preşed.
• 1954 – Se inaugurează Stadionul 1 Mai. Comit. Reg. al UCFS Constanţa, din 1967 preşed.
• 1951 – Echipa de oină a Şcolii Hidraulice din al CJEFS. Se înfiinţează, în Constanţa Institutul
Constanţa se clasează le locul al II-lea la CN, antre- Pedagogic, deocamdată fără FEF ci numai cu
nor Gh. Sălceanu. catedră de efs.
• 1953 – Echipa de oină Şantierul Constanţa se • 1962 – Juniorul Ion Buiachi câştigă titlul de
clasează pe locul al VI-lea la CN. Apar noi echipe campion naţional, este primul succes al atletismu-
de oină în localităţile: Horia, Niculiţel şi Poarta lui constănţean. Echipa masculină de gimnastică
Albă. de la CS Farul se clasează pe locul al III-lea la CN,
484
Județul Constanța
după Steaua şi Dinamo. Echipa de fotbal juniori a • 1969 – În acest an se dispută primul CN de
CS Farul câştigă titlul de CN în sezonul 1961/62, bowling, în noua sală dată în folosinţă pe litoral.
ca de altfel şi în CN 1962/63. Echipa de volei (f) fiind dotată cu o instalaţie modernă. Participă 4
a CS Farul obţine medalia de bronz la CN. La echipe din Constanţa. Ulterior se formează şi alte
Constanţa se dispută una din seriile turneului echipe. Meciul feminin de atletism România-RFG
UEFA de juniori. se desfăşoară la Constanţa, în ziua de 14 mai. Con-
• 1963 – Echipa de baschet (m) a CS Farul gresul Federaţiei Internaţionale de popice are loc la
promovează în divizia A. , iar în toamnă câştigă Mamaia, în luna iunie. Se înfiinţează Clubul Sportiv
câteva meciuri din CE de volei. Şcolar nr. 2 din Constanţa.
• 1964 – Voleibalista Elisabeta Goloşie este • 1970 – Se dă în folosinţă Complexul sportiv
selecţionată în echipa olimpică şi participă la JO de Hidrotehnica, cu dotări ultra moderne. Radu Bratu
la Tokio. este numit preşedintele Radioclubului judeţean.
• 1965 – Vine la Constanţa, adus de Dumitru Vasile Petrică este numit antrenor de navomodelism
Ivan( preşed. sportului judeţean), antrenorul de la CS de Modelism. Timp de 20 de ani conduce
haltere, Lisias Ionescu. Acesta, face o adevărată această secţie cu rezultate remarcabile.
şcoală de campioni, la SNC, în perioada 1965-1977 • 1971 – Deceniul care urmează consolidează
şi apoi la CHIMPEX. În aceşti ani se dă în folosinţă, valoarea sportului dobrogean. Se afirmă Ilie Floroiu,
pe litoral, un local cu o instalaţie modernă de descoperit de Silviu Ispas, preluat de Constantin
bowling. În ziua de 22 august, în Constanţa, se Craiu şi Ioan Veliciu. În toată cariera sa, a câştigat 25
dispută o semifinală a CE feminin de atletism. La titluri de campion naţional şi a stabilit 13 recorduri
Mamaia, în luna mai, s-a desfăşurat al XXV-lea naţionale, din care cele la 5000 m şi 10000 m sunt
Congres jubiliar al Federaţiei Internaţionale de schi valabile şi în anul 2010. Boxerul Aurel Mihai obţine
(8-11 mai). Se dau în folosinţă noi baze sportive: medalia de argint la CE. Se înfiinţează secţia de
Complexul CFR şi Clubul elevilor. canotaj la CSŞ 2, având ca antrenori pe Mircea Popa,
• 1967 – În aceşti ani, stimulaţi şi de Conferinţa Smaranda Rusu şi Virgil Ştefănescu. Se înfiinţează
pe ţară a mişcării sportive, care transformă UCFS-ul Facultatea de EFS în cadrul Inst. Ped. din Constanţa.
în CNEFS, Cons. Jud. pt. EFS (CJEFS), prin preşe- Tot în acest an se dă în folosinţă Hotelul şi restauran-
dintele său, Dumitru Ivan, reuşeşte să racoleze o tul Sport, Complexul sportiv Badea Cârţan.
serie de antrenori valoroşi, care se alătură celor • 1972 – Echipa de fotbal a CS Farul devine
locali, printre care: Constantin Ofiţerescu-lupte, independentă, numindu-se în continuare FC Farul.
Ioan Veliciu-atletism, Ilie Dascălu-box, Mihai CSŞ 2, care preia secţia de kaiac-canoe de la Casa
Naca-rugby, Viorel Filimon şi mulţi alţii. Pionierilor. CSŞ 1 şi 2 au secţii de înot, desfăşurân-
• 1968 – Echipa de cros a CS Farul, alcătuită du-şi antrenamnetele la Piscina Parc. La JO de la
din Dumitru Mihăilescu, Emil Dumitrescu, Cornel München participă luptătorul Dumitru Nicolae,
Bădeanu, Andrei Dimaşcu şi Sorin Buşturea, în eliminat în turul al 3-lea. În perioada 13-20 mai au
probele combinate, se clasează pe locul I la CN. loc la Constanţa CE de haltere, iar între 30. VI-1.
Echipa masculină de volei a CS Farul promovează VII se desfăşoară la Mamaia lucrările celui de al
în divizia A. . Se lansează o importantă competiţie 57-lea Congres al FI de Hochei pe gheaţă. Tot în
pugilistică Mănuşa Litoralului. De asemenea, au acest an, în ziua de 26 noiembrie, se dispută la
continuat să se desfăşoare, pe litoral, întreceri inter- Constanţa, întâlnirea tradiţională de rugby Româ-
naţionale de tradiţie: Cupa Victoria la yahting, Cupa nia-Franţa scor 6-15.
Mării Negre la baschet feminin, Trofeul Tomis la • 1973 – Handbalista Elena Frâncu face parte
volei ş. a. Balcaniada de lupte libere din acest an din echipa României care obţine medalia de argint
este programată la Constanţa în zilele de 6-8 sep- la CM. La Constanţa s-a desfăşurat întâlnirea
tembrie şi se desfăşoară în condiţii excelente. amicală de gimnastică (f) între România şi URSS,
485
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
486
Județul Constanța
Marinescu Tecla face parte din kaiacul de patru care În ziua de 20 sept. se desfăşoară la Constanţa meciul
se clasează pe locul I, câştigând medalia de aur, iar amical de fotbal România-Albania, scor 3-0. La
din echipajul de 4+1 vâsle, campioană olimpică, conducerea echipei de handbal de la Farul vine
face parte constănţeanca Ioana Badea. Medalie de antrenorul emerit Oprea Vlase, care impune un alt
aur pentru Constanţa, la JO, aduce şi luptătorul Ion stil de pregătire şi promovează echipa în divizia A.
Draica. • 1989 - Echipa de culturism a CS Farul câştigă
• 1985 – Este inclusă în echipa României de loc. I la un concurs organizat la Braşov, cu ocazia
gimnastică pentru CM, Camelia Voinea şi obţine o aniversării a 50 de ani de la fondarea clubului local.
medalie de argint cu echipa şi un loc IV la paralele. Mănuşa Litoralului ajunge la XVIII-a ediţie. Ivan
Echipa masculină de scrimă de la CSŞ2 promovează Dumitru, preşedintele CJEFS, care a condus desti-
în superligă. Din acest an, CJEFS Constanţa orga- nele sportului constănţean 28 de ani (1961-1989) a
nizează Trofeul Dacia la culturism, competiţie cu decedat, fiind regretat de întregul activ al sportului
caracter internaţional. dobrogean.
• 1986 – Camelia Voinea obţine la CM med. de • 1990 – La începutul anului, în locul CJEFS,
argint la sol. SC Farul câştigă, la rugby, cel de al apare DJS – Direcţia judeţeană pentru sport. În
patrulea titlu de campioană a României. Echipa funcţia de directoare a fost numită MES Elena
feminină de scrimă de la CSŞ2 se califică în super- Frâncu. Handbalistul Adrian Ghimeş este selecţionat
ligă. Centrul olimpic de scrimă se mută la Constanţa. în echipa României pentru CM, unde echipa se
Emilia Ciosu, scrimă, câştigă titlul de campioană clasează pe locul al III-lea. Cristian Mihăilescu este
universitară. Echipa de oină ASA Constanţa câştigă ales primul preşedinte al Federaţiei Române de
Cupa României, performanţă care se repetă şi în Culturism, devenită, din acest an, independentă. CS
sezonul 1987/88. Farul preia sub conducerea sa şi Clubul judeţean de
• 1987 – Meciul de rugby România-Italia se modelism. Scrima, după 1989 nu mai produce niciun
dispută la Constanţa, scor 9-3. JB de handbal fem. sportiv de valoare, cu toate că unii tineri au avut o
sunt organizate tot la Constanţa, România loc. I. O comportare meritorie la CM şi CE de cadeţi şi
nouă ediţie a JB de tenis de masă se desfăşoară la tineret. Echipa de oină ASA se clasează pe locul al
Constanţa, România cucereşte 6 medalii de aur, 3 III-lea la Cupa României.
de argint şi 8 de bronz. Camelia Voinea obţine la • 1991 – Fuzionează secţiile de nataţie CSŞ1 şi
CM medalia de aur cu echipa, iar la CE medalia de Clubul Elevilor, care constituie o cotitură în nataţia
argint la sol. Radu Bratu câştigă medalia de argint constănţeană. Echipa de oină ASA îşi schimbă
la CM de radioamatorism. denumirea în Grănicerul.
• 1988 – Camelia Voinea este inclusă în echipa • 1992 – Printr-o HG, de la începutul anului
olimpică de gimnastică şi participă la JO de la Seul, DJS se transformă în OJTS, Oficiul judeţean pentru
unde obţine o medalie de argint cu echipa. Medalie tineret şi sport. Patru canotori din Constanţa au
de argint câştigă şi Dobre Dănuţ în proba de 2 rame făcut parte din echipajul de 8+1 clasat pe locul al
f. c, iar constănţeanca Veronica Necula tot argint în II-lea, medalie de argint la JO de la Barcelona:
proba de 8+1 c din care a făcut parte. Constanţa este Claudiu Marin, Dănuţ Dobre, Viorel Talapan şi
gazda (luna apr. ) a două competiţii de tenis de Iulian Vizitiu. Din echipajul feminin de 8+1, meda-
masă: CI de jun. şi Top 12 la senioare, câştigat de liat tot cu argint, au făcut parte: Veronica Necula şi
Otilia Bădescu. În perioada 5-6 noiembrie se desfă- Victoria Lepădatu. Echipa de baschet masculină a
şoară CB de lupte la tineret, pentru cele două stiluri. CS Farul, după 25 de ani de prezenţă în divizia A,
Sportivii români au cucerit 9 titluri de campioni retrogradează în divizia B. Echipa feminină de
balcanici din care 5 la greco-romane, şi 4 la libere. baschet a CONPREF retrogradează din divizia A şi
Un alt sport prezent pe litoral este baschetul: Cupa se desfiinţează. Secţia de haltere de la Chimpex se
Mării Negre la reprezentative fem. loc. I România. transferă la Petrolul, apoi la Terminal. În acest an
487
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Lisias Ionescu se pensionează, însă mai rîmâne un cu rezultate deosebite. Echipa Farul alternează
an la noua secţie reînfiinţată de către regretatul prezenţa sa în divizia A şi B. Cele trei secţii de
director Nicolae Rotaru la CSŞ 2, după care se haltere: Farul, CSŞ2 şi Oil Terminal îşi continuă
retrage definitiv. Tenismenul Andrei Pavel este un activitate de depistare şi pregătire a unor juniori de
produs al sportului dobrogean. În acest an este valoare. Nataţia constănţeană capătă un nou inpuls
campion de juniori la Roland Garros. prin înfiinţarea secţiei de înot la CS Farul. Simona
• 1993 – După un an în divizia B, echipa mas- Amânar a dominat gimnastica feminină constăn-
culină de baschet se reîntoarce în divizia A. Boxul ţeană în perioada 1994-2000, cştigând 19 medalii la
se bucură în continuare de mult sprijin,datorită JO, CM şi CE. CS Farul preia Clubul de modelism,
sponsorului şi omului de sport Ion Şerban. Tânărul inclusiv cei doi campionii şi antrenorul lor. Echipa
boxer, Marcel Tudosiu câştigă medalia de bronz la de oină Grănicerul îşi schimbă denumirea în Fron-
CM. Mirela Simion face parte din ansamblul de tiera Tomis Constanţa.
gimnastică ritmică medaliată cu bronz la CE. • 2002 – Este un an de cotitură în handbalul
• 1994 - Apare o nouă echipă de handbal: constănţean. Se inplică substanţial Consiliul local
ASSNC Universitatea Neptun. şi cel judeţean. Sub conducerea antrenorilor: Aihan
• 1995 – La CM de box, Francisc Vaştag, legi- Omer şi Eden Hairi se formează o echipă puternică
timat la CS Farul-Freedom Star, se clasează pe locul la HCM Constanţa. La Constanţa se înfiiţează
I, medalie de aur. Tot în acest an, Leonard Doroftei, Rugby Club Cleopatra. Tenisul de masă de la CSŞ
legitimat la CS Farul-Freedom Star, câştigă medalia şi LPS intră în parteneriat cu CS Farul, activitatea
de aur la CM. Se înfiinţează echipa de volei Midia de pregătire fiind coordonată de antrenorul emerit
Năvodari. Viorel Filimon. Se înfiinţează Volley Club Munici-
• 1996 – La JO de la Atlanta, din Constanţa, au pal, prin fuziune cu Midia Năvodari
participat Claudiu Marin în proba de S 4 rame f. c. • 2004 – Echipa de handbal HCM ajunge până
(loc. V), şi Viorel Tălăpan în proba de 8+1. Echipa în semifinalele Cupei Europene Challange Cup
de handbal băieţi înfiinţată în urmă cu doi ani pro- ediţia 2003/2004. Cel mai bun produs al înotului
movează în divizia B. Tot la această ediţie a JO constănţean este Răzvan Florea, descoperit de
participă şi scrimerul Gabriel Pantelimon, eliminat Dumitru Lungu şi antrenat de Octavian Tileagă
în preliminarii. Echipa de şah Electrica Constanţa (până în 2004) şi de Gina Handrea (din 2004). A
promovează în divizia A. Rezultate bune au înregis- participat la JO de la Atena şi obţine o medalie de
trat secţiile de şah de la LPS şi Palatul Copiilor. bronz, fiind prima medalie olimpică obţinută de
• 1998 – Se înfiinţează la CS Farul secţia de înotul masculin românesc, calificându-se şi în alte
gimnastică aerobică. două finale. Radu Bratu, campion mondial şi euro-
• 1999 – După comportări modeste în divizia A, pean, a decedat, părăsind prematur scena radioama-
echipa de baschet băieţi a CS Farul se retrage din torismului constănţean, După dispariţia echipei
activitatea competiţională, din cauza lipsei mijloa- feminine de volei Farul, se înfiinţează SC Tomis,
celor financiare. care promovează pe prima scenă a CN clasându-se
• 2000 – La JO de la Sydney, Viorel Talapan pe locurile IX (2007) şi VII (2008).
participă pentru a treia oară la JO în proba de 8+1 • 2005 – Cupa României la handbal masculin
(loc. VI). De fapt, în ultimul deceniu al sec. XIX, este câştigată de HCM Constanţa şi se clasează pe
canotorii şi boxerii sunt cei care obţin cele mai bune locul al II-lea în Campionatul naţional. Handbalul
rezultate la CE şi CM, menţionate în Cartea de aur feminin este reprezentat de CS Tomis, care în 2005
a judeţului. La culturism, după cum s-a mai menţi- ajunge finalistă în cupa europeană Challange Cup.
onat, se obţin rezultate remarcabile datorită neobo- Rugbyul cunoaşte evoluţii sinuoase. Anul acesta intră
sitului sportiv, antrenor şi conducător Cristian în atenţia autorităţilor locale şi se înfiinţează Rugby
Mihăilescu. Fotbalul nu figurează printre sporturile Club Judeţean, care formează o echipă puternică şi
488
Județul Constanța
în ediţia 2007/08, se clasează pe locul al III-lea în Echipa de şah Victoria Techirghiol activează în
CN. Apare Clubul Municipal de Volei, care câştigă Super Liga Naţională (antrenor Mircea Pavlov). În
Cupa României, performanţă repetată şi în 2006. cariera sa Andrei Pavel a câştigat trei turnee ATP
• 2006 – Echipa ELPIS de fotbal juniori 15-16 de simplu şi trei de dublu. A ajuns până la locul 13
ani, câştigă titlul de campioană naţională la această în clasamentul ATP (1994). Oina este unul din
grupă de vârstă, cu antrenorii: Doru Carali, Mihai sporturile care a adus faimă, după 1990, judeţului
Dumitru şi Izmir Abdulgani. Echipa de handbal Constanţa: cinci titluri de campioni naţionali, de
HCM câştigă atât titlul de campioană naţional cât şi cinci ori a cucerit Cupa României, Super Cupa
Cupa Rpmâniei. României. Câştigarea Turneului internaţional de la
• 2007 – Antrenorul Aihan Omer părăseşte Chişinău. Sediul Federaţiei Române de Oină este la
Constanţa, însă la conducerea echipei de handbal Constanţa, iar preşedintele federaţiei este constăn-
este promovat antrenorul Lucian Râşniţă. HCM îşi ţeanul Nicolae Dobre. Echipa Rugby Club Cleopatra
apără titlul de campioană haţională şi se clasează îşi schimbă denumirea în Constructorul Cleopatra,
pe locul al II-lea în Cupa României. În continuare, având o echipă de juniori foarte puternică. În acti-
a plecat şi antrenorul L. Râşniţă şi se ocupă de vitatea din ultimii ani, tenisului de masă înregis-
antrenamnetele echipei Eden Hairi şi Vasile Stângă trează numeroase succese la CN, precum şi 35 de
cu care HCM se menţine în elita naţională. 2007 medalii la CE de cadeţi, 36 de medalii la CE de
este anul în care s-a retras gimnasta Cătălina Ponor, juniori, 7 medalii la CM de juniori, 4 medalii la CM
după ce a acumulat 14 medalii la JO, CM şi CE. Tot de seniori. La JO de la Beijing au participat Elisa-
în acest an s-a retras şi gimnasta Daniela Nicoleta beta Samara şi Iulia Nicula, ambele componente ale
Sofronie, după ce a acumulat în palmares 5 medalii echipei României clasată pe locul al VII-lea. Ediţiile
la JO, CM şi CE. Colectivul de antrenori de la CN de volei 2006/2007 şi 2007/2008 sunt dominate
gimnastică este compus din: Nicolae Forminte, de CVM Constanţa care câştigă şi Cupa României.
Cătălin Meraqn, Mirela Szemerjai, Ileana Mihail şi • 2009 - În condiţiile economiiei de piaţă s-au
Mircea Frum. stabilit relaţii de bună colaborare cu Administraţia
• 2008 – Răzvan Florea se califica în finala şi serviciile publice locale, unităţile de învăţământ,
probei de 200 m spate la JO de la Beijing. În 10 ani Regiile autonome şi Companiile naţionale ş.a.
de activitate gimnastica aerobică din Constanţa are determinând toate să contribuie la perfecţionarea
un palmares impresionant: 18 medalii din care 7 de activităţii sportive dobrogene. Luptele, după pensi-
aur la CM şi 27 medalii din care 14 de aur la CE. onarea lui Constantin Ofiţerescu (1993) şi decesul
Antrenoarea emerită Maria Marcela Fumea. În acestuia (1997), au intrat într-un regres al perfor-
ultimii opt ani, sportivii secţiei de modelism de la manţelor. Turul ciclist al României porneşte în
CS Farul, câştigă 37 de medalii la CE şi 22 la CM. prima etapă cu start din Constanţa.
489
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
490
Județul Constanța
STRUCTURI SPORTIVE
491
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
492
Județul Constanța
493
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
494
Județul Constanța
495
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
496
Județul Constanța
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
FC Viitorul Constanţa S. A. 2008 fotbal,
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de ŞAH Constanţa 2001 AJ de HANDBAL Constanţa 2002
AJ de CANOTAJ Constanţa 2001 AJ de LUPTE Constanţa 2002
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Constanţa 2001 AJ de BOX Constanţa 2003
AJ de VOLEI Constanţa 2001 AJ de SCRIMĂ Constanţa 2003
AJ de ATLETISM Constanţa 2001 AJ de BASCHET Constanţa 2003
AJ de GIMNASTICĂ Constanţa 2001 AJ de TENIS Constanţa 2003
AJ de BOWLIMG Constanţa 2006 AJ de RUGBY Constanţa 2003
AJ de FOTBAL Constanţa 2002 AJ de TAEKWONDO I. T. F. Constanţa 2005
AJ de YACHTING Constanţa 2002 AJ de OINĂ Constanta 2007
FEDERAŢII NAŢIONALE
Federaţia Română de Oină 2009 oina
497
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
498
Județul Constanța
499
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FORURILE DE CONDUCERE
A SPORTULUI LA NIVELUL JUDEŢULUI
FIGURI REPREZENTATIVE
500
Județul Constanța
501
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Bedivan, Mircea 1957 Constanţa Sp. hand. CSŞ şi Hidroteh . C-ţa, v. FRH
Began Sp. volei, leg. la VCM după 2005
Beioglu Sp. fotbal din anii 50
Bendiu, Petre 1931 Constanţa Medic sp. v. pers.
Benghea, D. Sp. oină, s-a afirmat după anul 2000
Benode Sp. baschet, joacă la Portul, div. B, 1958
Bercu, Vasile 1944-2008 Saraiu-CT Sp. antr. rugby, v. FRR
Beşleagă Angheluş Antr. prof. haltere la CSŞ2
Bezuşcu Sp. rugby, se afirmă în anii 80
Bibicescu, Gheorghe Unul din pionierii boxului constănţean
Bica Sp. handbal din anii 80, Hidrotehnica
Biji, Doina Sp. volei din anii 70
Biji, Liviu Sp. volei din anii 60
Bilcă, Costin Sp. navomodelism, s-a afirmat după 2000
Biro, Florica Sp. popice, cu rezultate bune în anii 60
Bobârnat, Ovidiu-Tiberiu Sp. box, bronz la CM 1999, part. JO-2000
Bodnar, Mihaela Sp. atletism, se afirmă după 1990
Boerică, Nicolae Unul din atleţii anilor 40
Bogăţie, Mariana Sp. atletism din anii90
Bogdan, Ion Sp. şah, cu rezultate bune în anii 50
Bogdan, Toma Sp. tenis din anii 70
Bogoslav, Maria Sp. tenis de masă după anul 2000
Boiangiu, Teodora Sp. gimnastică din anii 70
Sp. tenis de masă, face parte din echipa care a promovat în
Bojogian, Gogu
div. A, în anii 50
Bondrea, Gabriela Sp. baschet, s-a afirmat în anii 70
Bonţ, Agnes Sp. gimnastică din anii 70
Borănescu, Cristian Antr. rugby
Borcănea, Mihaela Sp. karate WKC, medaliată la CE
Borcea-Biro, Liliana 1934 Independent Sp. hand. leg. Portul C-ţa, v. FRH
Bornei, Sabin Sp. box, s-a afirmat după 1990
Boşcenco, Toader Antr. lupte în anii 50
Boşcovici, Alexandr Antr. volei la CS Tomis, după 2004
Botez, Coca Sp. volei din anii 60
Botez, Costică Sp. box din anii 70
Botoş, Alexandru Sp. antr. baschet, din anul 1958 şi anii 60
Brânzea, Mircea Sp. gim. aerobică
Bratu, Ecaterina Sp. baschet, s-a afirmat în anii 70
Bratu, Radu 1941 Călăraşi Sp. antr. radioamat. secret. CJ Radio. , v. FRR
Brici, Vasile 1970 Constanţa Sp. rugby, Farul, v. FRR
Bruckner, Liviu Sp. baschet în 1958, viitor ziarist
Bucoş. Mihai 1950 Sandra-TM Sp. rugby, Farul, v. FRR
Bucovală, Traian 1935 Caliacra-BG Sp. antr. hand. Hidrotehnica, v. FRH
Bucur, Costin Sp. culturism, medaliat la CE
Buduru Sp. fotbal, leg. la Farul în anii 70
Buhaev-Pricop, Elena Sp. scrimă în anii 70
Buhaev, Roxana Sp. scrimă, s-a afirmat după 1990
502
Județul Constanța
503
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
504
Județul Constanța
505
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
506
Județul Constanța
507
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
508
Județul Constanța
509
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
510
Județul Constanța
511
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
512
Județul Constanța
513
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Stănescu
Stângă, Vasile 1957 Hunedoara Antr. la HCM C-ţa după 2002, v. FRH
Stavroşitu Sp. handbal la HCM după 2002
Stavru, Mirea Unul din pionierii boxului constănţean
Sp. tenis de masă. Face parte din echipa care a promovat în
Steiber, Irina
div. A, în anii 50
Stere, Marian 1958 Constanţa Istoric şah v. FRŞ
Sterea, Viorel Antr. tenis de masă
Stoenescu, Nicolae Sp. box, participant la JO-60 de la Roma
Stoian, Gheorghe Unul din boxerii anilor 30
Stoica, Constantin Sp. gim. din anii 60
Sp. haltere, bronz CE cadeţi 1995, categ. 62 2 arg. la CE
Stoica, Stănel
2000, smuls şi total
Strutinski, Sorin Patron Volley Club Municipal (2002)
Sturza, Ştefan Antr. haltere în anii 70
Surdu, Anca Sp. gim. aerobică
Şeicaru, Aurel Antr. înot în anii 90
Şeitan, Nicolae Sp. box, aur la CE jun. 1976
Şerbănescu, Vasile 1911- . . . Seimenii Mari Sp. box v. FRB
Şerif, Filis Sp. gim. ritmică, bronz la CE-1996
Ştefănescu, Dan Antr. rugby la SNC, în anii 60
Ştefănescu, Virgil 1941 Câmpina Antr. canotaj, CSŞ2 C-ţa, v. FRC
Ţacu-Crăciunescu, Florenţ 1955 Sp. atlet. part. la JO-80 şi 84
Talapan, Viorel 1972 Mihai. Vit. Sp. canotaj, CSŞ2 C-ţa, v. FRC
Tănăsescu Sp. volei, leg. la VCM după 2005
Ţăruş, Bogdan 1975 Piatra Neamţ Sp. atletism, dublă leg. Farul, v. FRA
Tatomir Sp. fotbal la Locomotiva în 1955
Tecău Sp. baschet din anii 60
Telehoi, Mircea Sp. karate WKC, medaliat la CE
Telehoi, Tinca Sp. gim., prima camp. naţ. din Dobrogea.
Teodorescu, Adrian Antr. box din anii 70
Teodorov, Stavru 1931 Cernavodă Sp. antr. kaiac, Marina C-ţa, v. FRKC
Terente, Maria Sp. radioamatorism, medaliată la CM
Terente, Roxana Sp. radioamatorism, medaliată la CM
Tibacu, Victor 1916-2003 Constanţa Prof. efs, ANEF-1942, v. pers.
Ţilea, Ion Antr. popice la Cimentul Medgidia
Tileagă, OctavianCorneliu 1950 Oradea Prof. antr. înot, CSŞ şi Farul, v. FRNP
Tinca Sp. rugby, se afirmă în anii 80
Ţiţei, Laurenţiu Sp. tenis din anii 70
Toader, D. Antr. lupte
Toader, Marcel 1963 Bărăganu-CT Sp. rugby, Farul, v. FRR
Toboc, Horia 1955 Ianca-BR Sp. atletism, Farul C-ţa. v-FRA
Tolan-Porima, Petru Sp. gim. aerobică
Toma, Aurel 1911-1984 Babadag Sp. box, camp. europ. (1936), v. FRB
Toma, Costică 1928 Brăila Sp. antr. fot. leg. şi la FC C-ţa, V. FRF
Tomescu, Mircea Sp. oină, s-a afirmat după anul 2000
Tomescu, Traian 1920-2006 Hârşova Sp. antr. fot. antr. fed. v. FRF
514
Județul Constanța
515
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZA MATERIALĂ
SALA SPORTURILOR, Constanţa
Adresa: B-dul Tomis 102-194
Anul costrucţiei, inaugurării: 1958, Anul dobândirii: 1970
Compoziţia bazei sportive: Sală polivalentă pentru jocuri sportive, gimnastică, etc. cu tribune de
1862 locuri, saună, vestiare, anexe.
Proprietar: Consiliul local. În folosinţă şi administrare, ANS prin DJS
516
Județul Constanța
Adresa: Constanţa
Anul dobândirii: 2004
Compoziţia bazei sportive: Sală de sport cu panouri de baschet, porţi de handbal, fileu de volei.
Proprietar: Proprietate publică, în folosinţă şi administrare: Primăria Constanţa
517
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
518
Județul Constanța
Victoria Cuza Vodă, Gloria Seimeni, Complexul de fotbal Poarta Albă, Victoria Cumpăna, Aripile
sportiv Medgidia, Iftimie Ilisei Medgidia, Comple- Kogălniceanu, Dunărea Ostrov, Callatis Mangalia,
xuk sportiv Iftimie Iilisei Medgidia, Sala de sport Box Club Callatis, Daewoo Mangalia, Viitorul
cu 50 de locuri Costineşti, Teren de sport Tuzla, AS Târguşor, Fulgerul Chirnogeni, Sala de sport
Recolta Negru Vodă, Axiopolis Cernavodă, Stadio- Ciobanu, Terene de fotbal Horia, Complexul sportiv
nul Tineretului Cernavodă, Sală de sport Hârşova, Basarabi, Sala de sport Cernavodă, Sala de sport
Colegiul Agricol Poarta Albă, Sala de sport şi teren Techirghiol, Sală de Sport Eforie Nord.
519
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
520
Județul Constanța
521
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
522
JUDEŢUL
COVASNA
523
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Szabo, Ecaterina 1984 Gimnastică artistică echipe aur
Szabo, Ecaterina 1984 Gimnastică artistică sărituri aur
Szabo, Ecaterina 1984 Gimnastică artistică sol aur
Szabo, Ecaterina 1984 Gimnastică artistică bârnă aur
Szabo, Ecaterina 1984 Gimnastică artistică individual compus argint
524
Județul Covasna
525
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
526
Județul Covasna
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi AS fără
Asoc. judeţ Fed. sp. Ligi Total certif.
Anul Drept Drept SC pe pers.
Total pe r.s. naț. profesiniste de id. sp.
public privat acţiuni juridică
2002 4 27 1 32 3 31 66
2003 4 30 1 35 3 33 71
2004 4 33 1 38 3 43 84
2005 4 38 1 43 4 43 90
2006 4 42 2 48 4 50 102
2007 4 43 2 49 4 65 118
2008 4 43 2 49 4 76 129
2009 3 50 2 55 4 101 160
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. Secţii Nr. sportivi Nr. Nr. instruc- Nr.
Anul Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES
afiliate legit. antrenori tori AE
1993 147 4992 95 99 135
1994 147 4992 95 99 135
1995 108 4852 98 68 201
1996 102 3103 89 71 154
1997 102 3103 89 71 154
1998 93 3209 94 74 146
1999 120 4283 99 17 173
2000 106 2918 64 66 128
2001 92 4040 75 101 136 3 0 1
2002 60 2404 38 47 92 1 0 2
2003 64 2347 42 46 83 1 0 2
2004 63 2539 52 61 98 2 0 2
2005 38 930 51 60 30 5 1 2
2006 49 1279 52 65 51 4 1 2
2007 48 1356 50 58 48 5 1 2
2008 84 3908 55 95 86 5 1 2
2009 90 4021 53 108 85 5 1 2
527
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
528
Județul Covasna
STRUCTURI SPORTIVE
529
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
Club Sportiv Oltul S.A. 2002 fotbal
FC Săcele S.A. 2006 fotbal
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de ATLETISM Covasna 2002 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Covasna 2002
AJ de FOTBAL Covasna 2002 AJ de BASCHET Covasna 2005
530
Județul Covasna
531
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
dr. Samuel Ritter Preşed. Com.Fed.Soc.Sp.din Rom.(FSSR) Reg. Braşov inclusiv Covasna 1923-1934
col. Strat Gheorghe Preşed. Com.Un.Fed.Sp.din Rom.(UFSR),Ţara Bârsei, inclusiv Covasna 1934-1937
col. Strat Gheorghe Preşed. Com.UFSR, Reg.Ţara Bârsei iclusv jud.Trei Scaune (Covasna) 1937-1939
magistrat N.Tughin Preşed. Com.UFSR Ţinutul Bucegi, jud. Trei Scaune (Covasna) 1939-1940
ing.Togănel Gheorghe Preşed. Com.Org. Sp.Rom, (OSR), Liga Ţara Bârsei 1941-1944
.............................. Preşed. Org. Sp. Pop. (OSP), Reg.Mureş, jud. Trei Scaune 1944-1949
............................. Preşed. Com. pt. Cult. Fiz. şi Sp. (CCFS) Regiunea (Raionul) Covasna 1949-1957
............................. Preşed. Uniunii de Cult. Fiz. şi Sp. UCFS (Regiunea Raionu-Jud.) Covasna 1957-1967
Szabo Gyula Preşed. Comit.Judeţean pt. Educaţie Fiz.şi Sp.CJEFS Covasna 1967........
Veres Lajos Preşed.CJEFS Covasna
Pojar Robert Preşed.CJEFS Covasna ................
Lazăr Mihaly Preşed.CJEFS Covasna .................
Fekete Gabor Preşed.CJEFS Covasna .................
Keresztes Laszlo Preşed. CJEFS Covasna .................
Gall Ferencz Preşed. CJEFS Covasna
Karoly Mihai Directorul Direcţiei (Oficiului) jud. pt.Tin-şi Sp. DJTS Covasna 1990-1997
Buceceanu Martin Directorul DJTS Covasna 1997-2001
Ştiopu Ion Marian Directorul Direcţiei Judeţene pentru Sport DJS Covasna 2001-........
FIGURI REPREZENTATIVE
532
Județul Covasna
BAZA MATERIALĂ
533
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
534
Județul Covasna
535
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
536
Județul Covasna
TERENURI DE FOTBAL
Chilieni CL, teren de fotbal de 12710 mp, 2002;
Coşeni CL, teren de fotbal de 10225 mp, 2002;
Biborţeni CL, Baraolt, teren de 9600 mp, 2004;
Căpeni CL, Baraolt, teren de 9360 mp, 2002;
Micloşoara CL, Baraolt, teren de 10050 mp, 2003;
Racoţu de Sus CL, Baraolt, teren de 5000 mp, 2004;
Brateş CL, Brateş, teren de fotbal cu suprafaţa de15000 mp;
Pachia CL, Brateş, teren de fotbal de 12000 mp;
Telechia CL, Brateş, teren de fotbal de14000 mp;
Bodoc CL, Teren de fotbal omologat cu anexe, popicărie cu 4 piste, reamenajată în 2009;
Breţcu CL, Teren de fotbal în suprafaţă de 7480 mp, suprafaţa totală 9550 mp;
Covasna CL, Teren de fotbal în folosinţă de FC Carpaţi Covasna, 2006;
Covasna CL, Teren de fotbal în folosinţă de CS Voinţa Covasna;
Ghelinţa CL, Teren de fotbal în suprafaţă de 13005 mp, 1981;
Turia CL, Teren de fotbal în suprafaţă de 7944 mp, 2008;
Zagon CL, Teren de fotbal;
537
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
538
JUDEŢUL
DÂMBOVIȚA
539
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Apostol, Constantin 1936 Ecvestră Marele Premiu al Naţ.individ. locul 29
Murgoci, Elena 1992 Atletism maraton locul 32
540
Județul Dâmbovița
541
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
542
Județul Dâmbovița
• 1911 – Străbate judeţul Dâmboviţa Cursa boiului. Preşedinte de onoare a fost desemnat gen.
cilcistă Circuitul Munteniei, competiţie organizată Nicolae Portocală, iar preşedinte executiv col.C.Co-
pe traseul: Bucureşti-Ploieşti-Sinaia-Târgovişte-Pi- mănescu. A reînceput activitatea competiţională
teşti-Bucureşti. • 1920 – La Târgovişte ia fiinţă Societatea
• 1912 – A fost înfiinţată Societatea sportivă a sportivă Gheorghe Moceanu cu activitate în gim-
Liceului militar Mânăstirea Dealul, cu următoarele nastică. A avut sediul şi a funcţionat la Şcoala
secţii: atletism, box, gimnastică, înot, jocuri cu Normală.
mingea, scrimă, tir şi turism. Preşedinte: Lt.col. • 1920 – S-a înfiinţat Societatea Clubul Sportiv
Marcel Olteanu, comandantul Liceului. A fost ales care şi-a propus organizarea a diverselor jocuri
şi un Comitet de acţiune, având ca preşedinte pe gimnastice, popice, tenis, fotbal. Printre membrii
căpitanul Virgil Bădulescu. fondatori s-au aflat nume cunoscute pe plan local:
• 1912 - În ziua de 10 iunie se organizează o Ion Ionescu-Cândeşti, Polizu Dragomirescu, viitorii
cursă ciclistă pe ruta: Bucureşti-Ploieşti-Târgoviş- deputaţi : Mihai Bendic şi G.Simionescu.
te-Bucureşti. • 1921 – Societatea Hipică din Târgovişte a
• 1914 - În perioada 31 mai – 2 iunie, se desfă- organizat primul concurs de după război, cu parti-
şoară la Târgovişte, a VII-a ediţie a Sărbătorilor cipare naţională. În lo-calitatea Cazaci a fost ânfi-
federale de gimnastică la care au participat 1000 de inţat Clubul sportiv sătesc Juventus, la care au
gimnastici de la toate asociaţiile din ţară. activat şi tineri din localităţi învecinate.
• 1915 – În zilele de 24 şi 25 octombrie, o • 1922 – A fost înfiinţat CS Discobolul Târgo-
delegaţie a Liceului militar din Târgovişte a partici- vişte.
pat la manifestările prilejuite de inaugurarea ofici- • 1923 - În ziua de 19 august, cu ocazia concur-
ală a Parcului FSSR (Tineretului). Cu această ocazie sului organizat de Societatea Hipică a fost instituit
s-au desfăşurat Campionatele naţionale de atletism Premiul Comunei Târgovişte, care se va decerna anual.
(ediţia a II-a) şi Campionatele naţionale şcolare • 1924 – În localitatea Şotânga s-a organizat
(ediţia a IV-a). S-au distins: lt.Alexandru Mano- Societatea cultural-sportivă Minerul (preşedinte
lescu, loc.I la suliţă cu 24, 62 m, elevul Ilie Dumi- Eduard M. Bendic), cu echipă de fotbal de nivel
trescu la ciocan loc.I cu 19.25 m. judeţean, în perioada 1928-1932.
• 1916 – La 30 aprilie, în prezenţa ASR Princi- • 1929 – Prima echipa naţională de călărie a
pele Carol, a unei delegaţii a FSSR, compusă din participat la o serie de concursuri în Polonia (la
George Costescu, secretar şi George Pascu, membru Varşovia şi Poznan). Echipa României era formată,
în Biroul central şi a unui numeros public, a avut în majoritate, din călăreţi de la Şcolala de Cavalerie
loc Producţia elevilor Liceului militar Mânăstirea din Târgovişte, printre care se afla şi maiorul Vla-
Dealul, organizată de cadrele liceului conduşi de dimir Constantinescu, desemnat cel mai bun călăreţ
comandantul liceului col.Marcel Olteanu şi după un internaţional.
program conceput şi realizat în practică de căpitanul • 1930 – La Târgovişte a fost înfiinţată Soc.
Virgil Bădulescu, viitorul general. Sportivă Mihai Bravu, cu secţii de atletism, înot şi
• 1916 – În acest an, în zilele de 22-23 mai, are tenis. Echipa naţională de călărie participă la o serie
loc cea de a III-a ediţie a Campionatelor naţionale de concursuri în Franţa şi Italia. Conducătoriul
de atletism. Printre participanţi şi lt.Emil Pălăngeanu delegaţiei a fost col.Vasile Şendrea, iar printre
reprezentând Liceul militar din Târgovişte. Câştigă călăreţi se afla şi maiorul Victor Isăceanu, ambii
5 titluri de campion naţional printre care toate cele ofiţeri la Şcoala de Cavalerie din Târgovişte. Tot în
4 probe de aruncări: greutate 9, 24 m, disc 29, 45 acest an, Societatea Hipică din Târgovişte, s-a afiliat
m, ciocan 26, 83 m şi suliţă 36.59 m. la Federaţia Ecvestră Română.
• 1920 – A fost reorganizată Scietatea Hipică, • 1932 – Prin reorganizarea Soc.sp. Mihai
a cărei activitate fusese întreruptă pe perioada răz- Bravu, tenisul şi-a înfiinţat Tenis Club Târgovişte
543
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
(TCT), care s-a afiliat la FRT, iar echipa de fotbal Tot în acest an, echipa de călărie a Şcolii de Cava-
la FRF. Echipa naţională de călărie îşi continuă lerie, formată din cpt.Tudoran, lt.Smarandache şi
participările la concursuri internaţionale în Polonia, lt.Purcherea, câştigă Premiul şi Cupa Cavaleriei pe
Conducătorul delegaţiei este desemnat col.Vasile anul 1939.
Şendrea, iar printre sportivi lt.Toma Tudoran, ambii • 1941 – La 1 septembrie se înfiinţează AS
de la Şcoala de Cavalerie din Târgovişte. Şoimii.
• 1933 – În prezenţa ASR Carol al II-lea se • 1945 – În septembrie a început Campionatul
inaugurează Baza sportivă de la Liceul militar naţional de rugby, divizia A, primul după război.
Mânăstirea Dealul: teren de fotbal, pistă circulară Printre cele opt echipe se numără şi CFR Târgovişte.
de atletism având lungimea de 200 m şi anexe. • 1946 – În ediţia 1946/47 a Campionatului
Ulterior au fost amenajate terenuri de tenis (1936) naţional de fotbal, patru echipe din Dâmboviţa
şi baschet (1937). Tot în acest an, echipa de călărie activează în divizia C: CFR şi Astra din Târgovişte,
a Şcolii de Cavalerie formată din lt.Apostol, lt. PAS Pucioasa şi Astra Română Moreni. Două din
Ţopescu şi lt.Maxim, a participat la un concurs la aceste echipe, CFR şi Astra se califică în divizia B,
Botoşani, câştigând Premiul şi Cupa Cavaleriei pe pentru sezonul 1947/48.
anul 1933. • 1948 – În Târgovişte se constituie AS Dinamo
• 1934 – Căpitanul Petre Kirculescu, de la Şcoala cu secţii de fotbal, volei, tenis de masă şi şah.
de Cavalerie, câştigă Campionatul Calul de arme • 1949 – A fost ianugurat noul stadion Tudor
(probă completă: dresaj, fond şi obstacole), competi- Vladimirescu (municipal), realizat în mare prin
ţie desfăşurată la Bucureşti. La Constanţa, echipa muncă voluntară.
Şcolii de Cavalerie alcătuită din lt.Ţopescu, lt.Apostol • 1951 – În luna octombrie, se desfăşoară la
şi cpt.Gh.Andrei, câştigă Premiul şi Cupa Cavaleriei, Bucureşti, Campionatele naţionale de călărie.Loco-
pe anul în curs. Aceiaşi competiţie o câştigă şi în tenenţii Ştefan Hodoş şi Ion Peticaru, legitimaţi la
1935, însă echipa a fost formată din lt.Maftei, lt.Jianu CS Armata Târgovişte, s-au clasat pe primele două
şi cpt.Cristescu şi s-a organizat la Târgovişte. locuri în proba de lungime. Sportivul Ioan N. Radu
• 1935 - La 14 septembrie, se desfăşoară la de la Metalul Târgovişte câştigă titlul de campion
Cluj, Campionatele naţionale de atletism. În proba naţional la aeromodele echipe. În 1952 repetă per-
de aruncarea discului, stil elenic, cu 31, 98 m, formanţa, stabilind un nou record naţional: 100 km/h
Alexandru Bădulescu (Astra Română Ochiuri), • 1953 – Ediţia din acest an a Campionatelor
câştigă medalia de bronz. Doi ani mai târziu, în naţionale de călărie se desfăşoară la Bucureşti.
1937, câştigă tot medalia de bronz la campionatul Călăreţul Gheorghe Ghiţuran de la CS Armata
naţional de la Bucureşti. Medalie de bronz obţine şi Târgovişte câştigă titlul în proba de obstacole,
la Balcaniada de atletism organizată la Bucureşti. vânătoare grea. Primele trei locuri în proba de mare
• 1936 - JO la Berlin. Din echipa de călărie fac fond au fost ocupate de călăreţii de la CS Armata
parte şi trei călăreţi-ofiţeri de la Şcoala de Cavalerie Târgovişte. Echipa de fotbal juniori a AS Metalul
din Târgovişte: Petre Chirculescu, Toma Tudoran şi Târgovişte a câştigat titlul de campioană naţională.
Constantin Apostol. • 1956 – Echipa de volei AS Progresul Învăţă-
• 1937 – Ia fiinţă, la Târgovişte, Societatea mânt, în urma jocurilor din calificări, a promovat în
sportivă de pescuit Marele Voevod Mihai. Preşedinte Divizia A.
de onoare, scriitorul Alexandru Brătescu Voineşti • 1958 – Pe lângă Şcoala medie nr.3, după 1990
• 1938 – La Târgovişte s-a constituit Cercul de Colegiul Naţional Ienăchiţă Văcărescu, a fost înfi-
vânătoare al ofiţerilor. inţată Şcoala Sportivă Târgovişte. Iniţial a avut
• 1939 – Fotbalul se organizează: s-a înfiinţat numai două secţii: scrimă (prof.Torge) şi volei (prof.
Districtul de fotbal al judeţului Dâmboviţa. În zilele Georgeta Ghimbăşeamu). Primul director: prof.
de 24 şi 25 iunie concurs de călărie la Târgovişte. Vasile Torge.
544
Județul Dâmbovița
• 1961 – La sfârşitul sezonului de fotbal 1960/61, dual, iar în proba pe echipe, împreună cu M.
Metalul Târgovişte promovează în Divizia A Coşoveanu şi Gh.Băcăoanu de la acelaşi club,
• 1966 – La Târgovişte se desfăşoară prima medalie de bronz la clasa S4C. Coşoveanu şi
ediţie a Cupei Chindia la Radioamatorism. Băcăoanu, împreună cu Gabriel Constantinescu
• 1967 – La Piteştit, Ioan Nache Radu, câştigă (Chimia Buzău), formând echipa României, au
medalia de bronz la planoare A2. câştigat medalia de bronz la Clasa S3A.
• 1969 – La Târgovişte are loc prima ediţie a • 1982 – Sala Sporturilor din Târgoviştea a fost
Campionatului naţional de rachetomodele. gazda CE de judo – juniori.
• 1970 - În luna august, la Deva, Daniel Cazacio • 1984 – Elena Murgoci (Metalul Târgovişte),
(Astronautica Târgovişte), stabileşte un nou record medalie de argint la CN de maraton (2h53’37”).
mondial la rachetomodelism (clasa S4B). Peste o • 1984 – La CE de rachetomodelism, desfăşu-
lună, în septembrie, Ioan N.Radu (Astronautica rate în România, Petre Nicolae şi Marian Coşoveanu
Târgovişte) stabileşte un nou record mondial la din Târgovişte au câştigat medaliile de aur şi argint
clasa S3A. la clasa S5C individual. Cei doi, împreună cu Dorin
• 1971 – Cu prilejul Criteriului european de Todoroc din Suceava au alcătuit echipa României
rac hetomodelism, Ioan N. Radu – Astronautica medaliată cu argint la clasa S6A.
Târgovişte, a câştigat medalia de aur la clasa S3A, • 1985 – Elena Murgoci, medalie de aur la CN
în proba individuală. de maraton cu timpul de 2h41’59”.
• 1972 – În septembrie, la Vârsac în Iugoslavia, • 1986 - Tot Elena Murgoci a câştigat, cu
se desfăşoară primul CM de racheto modele la care timpul de 2h37’01” proba de maraton organizată
participă şi Ioan N.Radu (Astronautica Târgovişte). în capitala RPD Coreene. Timpul înregistrat con-
El se clasează pe locul I câştigând două medalii de stituie un nou record naţional. Tot în 1986, Elena
aur la clasa S3A individual şi pe echipe. El devine Murgoci câştigă proba de 10.000 m la CI ale
astfel şi primul campion mondial legitimat la un României cu timpul de 33’16”52, record naţional.
club dâmboviţean. În ziua de 7 iulie se dispută proba de maraton în
• 1978 - În luna martie, la Istanbul în Turcia, cadrul Cl pe anul 1986. Locul I şi medalia de aur
s-a desfăşurat Crosul Balcanic pentru juniori. Ale- Elena Murgoci. Medalia de aur obţine şi în proba
xandru Chiran de la CS Târgovişte a câştigat două de 10.000 m cu 32’24”, 49. În ziua de 12 oct.Elena
medalii: una, de aur, în proba pe echipe şi a doua, Murgoci câştigă medalia de aur în proba de 15 km
de argint, în proba individuală. La JB de atletism şosea la CN de la Mamaia.
pentru juniori din luna august, Alexandru Chiran se • 1987 – La CM de cros din 22 martie, organi-
clasează pe locul al IV-lea în proba de 5000 m. zate în Polonia, Elena Murgoci a făcut parte din
• 1979 – Între 10-13 august, JB de atletism la echipa României clasată pe locul al IV-lea. La un
Atena. Georgeta Tutunaru (CS Târgovişte) face concurs organizat în Bucureşti, Elena Murgoci sta-
parte din ştafeta 4x100 m, clasată pe locul al II-lea. bileşte un nou record naţional în proba de 10.000 m
La Liceul Ienăchiţă Văcărescu a fost dată în folo- – 32’.20”.7. La CN de maraton, Elena Murgoci se
sinţă o modernă sală de sport, omologată pentru clasează pe locul I cu timpul: 2h35’10”. La CM de
competiţii oficiale de baschet volei şi handbal, la rachetomodele Petre Nicolae din Târgovişte face
nivel divizionar. parte din reprezentativa României care câştigă
• 1980 – La JB de atletism pentru juniori de la medalia de bronz, la clasa S4B.
Salonic, Constantin Roşu, CSŞ Târgovişte, locul III • 1988 - În ziua de 18 iunie s-a inaugurat Com-
la 1500 m. plexul de agrement Crizantema, situat în partea de
• 1981 – În Cehoslovacia s-au desfăşurat CM nord-est a municipiului Târgovişte. Cuprinde un lac
de rachetomodelism. Ştefan Calcan, (Metalul Târ- de agrement cu debarcader, un lac-ştrand, 10 tere-
govişte) medalie de argint la clasa S6A, la indivi- nuri pentru tenis, baschet, volei şi handbal, bazin de
545
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
546
Județul Dâmbovița
România a obţinut mrdalia de argint. În proba indi- de la CSŞ Târgovişte a obţinut medalia de argint
viduală Oprea s-a clasat pe locul al 4-lea, iar Proca la categ.49 kg. JB de atletism, anul acesta, s-au
a sosit a 7-a. Echipa feminină de baschet Livas organizat la Novi Sad (Serbia). Diana Tudorache
Petrom din Târgovişte a câştigat pentru a treia oară de la CS Târgovişte a câştigat două medalii de
titlul de campioană naţională; antrenori, Valerian argint la 100 m şi ştafeta 4x100 m. La CE de lupte
Ioan principal şi Gabriel Ionescu secund. libere pentru juniori, Mihaela Sadoveanu de la
• 2003 – JB de cros pentru juniori s-au desfă- CSŞ Târgovişte a câştigat medalia de bronz la
şurat la Skoplje în Macedonia. Echipa României categ. 63 kg. Echipa feminină de baschet a CS
din care a făcut parte şi Cătălina Oprea, a obţinut Livas Petrom Târgovişte câştigă al şaselea titlu de
medalia de aur, iar în proba individuală s-a clasat campioană naţională, al patrulea consecutiv. Cu
pe locul al 4-lea. CE de atletism pentru tineret s-au ocazia CM de karate modern-karate Shito Ryu,
organizat la Bydgoszcz în Polonia. Alina Proca s-a echipa României alcătuită din Mihai-Cristian
clasat pe locul al 4-lea în proba de 3000 m obsta- Mihăeş, Daniel şi Ion Munteanu, toţi trei de la CS
cole. La Tampere în Finlanda au avut loc CE de Wisconsin Târgovişte, s-a situat pe locul I la
atletism pentru juniori. Cătălina Oprea s-a clasat categ. 65 kg. Mihăeş a făcut parte şi din echipa
pe locul al 4-lea în proba de 2000 m obstacole, cu României de kumite care a câştigat medalia de
un nou record naţional de junioare. Cătălina Oprea argint.
participă cu echipa României la CE de cros de la • 2006 – La JB de cros pentru tineret, organi-
Edinburg din Marea Britanie unde se clasează pe zate la Craiova, Cătălina Oprea a câştigat două
locul al IV-lea. Echipa de baschet a CS Livas din medalii de aur, individual şi pe echipe. La CE de
Târgovişte câştigă pentru a patra oară titlul de arte marţiale organizate la Moate în Irlanda a
campioană naţională. Este al doilea consecutiv. participat şi o delegaţie de 7 sportivi legitimaţi la
• 2004 – JB de cros pentru tineret şi junioare cluburi din j.Dâmboviţa. Participând la mai mute
sunt organizate la Surcin în Serbia şi Muntenegru. categorii de vârstă şi stiluri au obţinut 11 medalii
Echipele României din care au făcut parte Cătălina din Care 4 de aur, 5 de argint şi 2 de bronz. CE de
Oprea şi Alina Proca au obţinut medaliile aur. La lupte libere, organizate la Szombathely în Ungaria,
individual, Oprea a sosit pe locul al 6-lea, iar Proca a prilejuit câştigarea medaliei de bronz de către
pe locul al 7-lea. Cătălina Oprea a făcut parte din sportiva Maria Paic din Târgovişte, la categ.72 kg.
echipa României de cros la CE organizate în Ger- Târgovişte este gazda celor două meciuri de
mania, clasată pe locul I şi medalia de aur. La baschet între echipele feminine ale României şi
Istanbul, s-au desfăşurat JB de atletism. Diana Slovaciei. Ambele întâlniri au fost câştigate de
Tudorache de la CS Târgovişte a făcut parte din reprezentativa României. În echipa României au
ştafeta 4x100 m a României medaliată cu argint. La evoluat şi sportivele din Târgovişte: Lansa Toma,
Grosseto în Italia au avut loc CM de atletism pentru Alexandra CutaşFlorina Păşcălău, Cristina Ciocan
juniori. Cătălina Oprea-CSŞ-CS Târgovişte a câşti- şi Anca Stoenescu. La CM de lupte libere pentru
gat medalia de bronz în proba de 3000 m obst. La juniori, Mihaela Sadoveanu a câştigat medalia de
CE de lupte libere pentru cadeţi (Albena-Bulgaria), bronz la categ.63 kg. La JB de atletism Cătălina
sportivele din Târgovişte Mihaela Rădoi categ. 48 Oprea a câştigat medalia de bronz în proba de
kg. şi Georgiana Pătruţ, au obţinut medalii de bronz. 3000 m obstacole. Târgovişte a fost gazda meciu-
Este pentru a cincea oară, a treia consecutiv, când lui de baschet feminin România-Serbia în prelimi-
echipa feminină de baschet CS Livas Petrom Târ- nariile CE.Scor 67-63. Tot în preliminarii, la Arad
govişte, câştigă titlul de campioană naţională. România a învins Finlanda cu scorul de 76-52. În
Antrenor Dan Braşoveanu. ambele meciuri au jucat şi baschetbalistele Ale-
• 2005 – La CE de lupte libere pentru cadeţi, xandra Cutaş, Lansa Toma şi Andra Mandache din
desfăşurate la Tirana în Albania, Mihaela Rădoi Târgovişte.
547
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără Total
Fed. sp.
Anul Drept Drept SC pe judeţ profe- pers. certif.de
Total naț.
public privat acţiuni pe r.s. siniste juridică id.sp.
2002 6 22 28 2 67 97
2003 6 29 1 36 2 73 111
2004 6 37 1 44 3 60 107
2005 6 44 1 51 3 60 114
2006 6 49 1 56 3 201 260
2007 6 53 1 60 3 216 279
2008 8 57 1 66 5 256 327
2009 8 62 1 71 6 276 353
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. Secţii Nr. Sportivi Nr. antre- Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul Nr. arbitri
afiliate legit. nori instructori MS MES AE
1993 199 6850 235 76 326
1994 199 6850 235 76 326
1995 181 6766 235 66 354
1996 147 4946 234 66 175
1997 147 4946 234 66 175
1998 139 4186 239 81 177
1999 105 4194 246 7 260
2000 176 4749 89 107 286
2001 127 4435 110 281 248 14 2 0
2002 112 4529 63 151 232 11 4 0
2003 113 4423 95 145 223 11 2 0
2004 141 4946 84 190 169 13 2 1
2005 53 1658 72 31 98 12 1 2
2006 54 1692 99 196 51 11 1 2
2007 58 1698 114 185 52 17 1 2
2008 164 5879 143 454 171 18 1 2
2009 174 6013 140 459 163 18 1 2
548
Județul Dâmbovița
549
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
550
Județul Dâmbovița
551
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
FC Municipal Târgovişte S.A. 2003 fotbal
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Dâmboviţa 2001 AJ Sportul pentru Toţi Dâmboviţa 2008
AJ de HANDBAL Dâmboviţa 2003 AJ de Karate Modern Dâmbovita 2008
AJ de ŞAH Dâmboviţa 2004 AJ de Baschet Dâmboviţa 2009
552
Județul Dâmbovița
553
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
554
Județul Dâmbovița
FORURILE DE CONDUCERE
555
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
556
Județul Dâmbovița
557
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
558
Județul Dâmbovița
559
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
560
Județul Dâmbovița
561
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CADRE DIDACTICE
562
Județul Dâmbovița
563
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
564
Județul Dâmbovița
565
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
566
Județul Dâmbovița
567
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZA MATERIALĂ
SALA SPORTURILOR, Târgovişte
Adresa: Str.Unirii nr.2
Anul inaugurării: 1979
Compoziţia bazei sportive: Sală de jocuri cu tribune pentru 2000 spectatori, sală de forţă, punct termic,
staţie de amplificare, anexe.
Proprietar: DSJ Dâmboviţa
568
Județul Dâmbovița
569
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
570
Județul Dâmbovița
571
JUDEŢUL
DOLJ
573
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
- 4 societăţi comerciale pe acţiuni, ritmică, go, haltere, handbal, judo, kaiac canoe,
- 9 asociaţii judeţene, karate modern, karate tradiţional, karting, kempo,
- 298 societăţi sportive fără personalitate Juri- lupte, modelism, motociclism, nataţie şi pentatlon
dică, modern, oina, orientare, patinaj, pescuit sportiv,
• 255 secţii afiliate federaţiile naţionale de popice-bowling, powerlifting, radioamatorism,
specialitate; schi-biatlon, scrabble, scrimă, sp. pt. toţi, şah,
• 345 secţii pe ramuri de sport sunt înregistrate table-backgamon, taekwondo Wtf, tenis, tenis de
la cele 113 de cluburi şi asociaţii sportive de drept masa, tir cu arcul, tir sportiv, volei,
public, privat şi societăţi pe acţiuni; • Principalele baze sportive: Complexul
• 8307 sportivi legitimaţi (seniori, juniori şi sportiv Oblemenco, Grupul de săli (atletism, bad-
copii)l; minton, box, spaşiu pt.forţă), Stadionul tineretului,
• 260 antrenori activi, 330 instructori, 115 Hipodromul, Sala Matei Basarab, Sala polivalentă
arbitri; • Performanţe realizate pe plan naţional
• 3 MES, 20 AE, 42 MS. (2009): 432 de medalii, din care 125 aur, 139 argint
• Sporturile practicate în judeţ: aeronautică, şi 168 bronz la CN, cu 1588.12 p.- locul 11 în cla-
aikido, alpinism şi escaladă, arte marţiale, arte samentul pe judeţe;
marţiale de contact, atletism, automobilism, bad- • Performanţe înregistrate pe plan internaţi-
minton, baschet, biliard (pool, carambol), box, onal (2009): 28 de medalii, din care: 8 aur, 13
bridge, canotaj, ciclism, culturism, dans sportiv, argint, 7 bronz şi cu 194.34 p. locul 14 în clasamen-
ecvestră, fotbal, fotbal tenis, gimnastică, gimnastică tul pe judeţe.
CARTEA DE AUR
574
Județul Dolj
575
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
576
Județul Dolj
577
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 106-275- Sunt atestate pe teritoriul Doljului cas- • 1850- Barbu Dimitrie Ştirbei Voevod înfiin-
trele romane de la Sucidava (Celei, de azi) Aquae ţează la Craiova, Şcoala Militară unde în afara
(Cioroiu Nou), Castra-Nova (Castranova), Castru Traian cursurilor teoretice şi a instrucţiei, se practica:
(lângă Pleniţa), Desa şi Lişteava. Castrele aveau locuri gimnastica, marşurile, călăria, scrima, lupta la
pentru exerciţii militare şi fizice, unde unităţile romane centură, exerciţii de front şi ordine.
se instruiau în arta militară, exerciţii care au fost prelu- • 1863 - La cazarma pompierilor din Craiova se
ate de populaţia locală prin oştenii daco-romani. instalează porticuri pentru gimnastică şi pista cu
• 1271-Este atestată prima menţiune a unui exer- obstacole.
ciţiu cavaleresc între voinicii „de pe Motru şi Jii”. Domnitorul Al. I .Cuza decretează: Ordonanţa
• 1595 - Sunt cunoscute faptele de vitejie ale asupra instrucţiunii gimnastice, prin corpuri şi
fraţilor Buzeşti (Preda, Stroe şi Radu) pricepuţi în stabilimente militare şi şcoli „.
mânuirea armelor şi călăriei.. • 1864 – Prin Legea Învăţământului se prevedea
• 1587 - La Craiova era un iscusit meşter de obligativitatea şi gratuitatea învăţământului, iar în
săbii Manea - săbierul care confecţiona arme, programele de studii se prevede ca obiect obligato-
scuturi şi lănci. riu gimnastica.
• 1599-1600 - Din informaţiile scrise de Petru • 1865 - Prin Ordinul Ministrului Justiţiei,
Bogdan Banksic (călător străin), reiese că la Cultelor şi Instrucţiunii Publice din 24 august se
Craiova, era un târg unde erau cai de vânzare, puşi prevede: gimnastica se va face de toţi şcolarii, de
la probe de viteză şi de tracţiune prin „demonstra- 3 ori pe săptămână la toate clasele...″.
ţii în văzul mulţimii...” • 1871 - Ordinul 106 din 12. oct. 1871 al
• 1750 - Boierii Craiovei obişnuiau să se „Ministerului de Resbel” precizează că toţi copiii
plimbe, în zilele de sărbătoare, pe Uliţa Mare (str. trebuie să facă gimnastică şi instrucţiune militară.
Unirii de azi). Cu această scurtă ocazie îşi etalau • La 15 august 1871- se organizează la Craiova,
„caii, îmbrăcaţi în postav verde la rădvan, care- „prima serbare a tragerii la semnu judeciană din
tele englezeşti şi trăsuri de tot felul.” judeciului Dolj-Jiu″.
• 1800 - Începe construcţia hanului Poroineanu Tot în acest an prin Ordinul Ministrului Instruc-
(pe locul unde este astăzi Judecătoria Craiova). ţiunii Publice, nr. 2612/10.04 se precizează că ...
Hanul, era locul de plecare al diligenţelor spre „gimnastica este obligatorie la toate şcolile de trei
Bucureşti şi Turnu Severin, Tg-Jiu şi Calafat. În ori pe săptămână!″
1811 se înfiinţează serviciul poştal prin diligenţe pe • În 1873 -În curtea Şcolii Centrale din Craiova,
ruta Bucureşti-Craiova-Vânciorova care folosea erau instalate: paralele, fuse, trapez, scări, frănghie
1500 de cai. Cu această ocazie au fost recrutaţi şi cu noduri pe porticuri şi o bârnă.
instruiţi cei mai de seamă călăreţi ai vremii. • 1893- Se construieşte la Liceul Carol I din
• 1832 - Bugetul şcolilor din Muntenia prevedea Craiova, sala de gimnastică. În acest an funcţiona
angajarea a doi profesori de gimnastică: unul la ca maestru de gimnastică Alexandru Nanu.
Colegiul Sf. Sava din Bucureşti şi altul la Şcoala • 1894 -Se desfăşoară cursa ciclistă Bucu-
Centrală din Craiova. reşti-Craiova, la care au participat, printre alţii,
• 1841 – Craiova – Sub conducerea profesorului :Carol Ressel şi clovnul Adolf de la Circul Sidoli
Gh. Chiţu au avut loc primele întreceri de trageri la din Bucureşti. Cu ocazia Expoziţiei Regionale
ţintă la Şcoala Centrală. agricole pe islazul de la marginea Craiovei se des-
578
Județul Dolj
făşoară o cursă de cai, la care au participat 54 de din Parcul“Romanescu”, de către Corpul I Armată
ţărani. Cursa a fost câştigată de Gheorghe Marin, şi Brigada I Cavalerie.
din comuna Zănoaga, care a parcurs distanţa de Între 15 - 19 mai 1909 se desfăşoară la Craiova
4000 m, în 5 minute! a doua Serbare Federală de Gimnastică, la i- au
• 1895 - Ia fiinţă la Liceul Carol I „Societatea parte sportivi din Bucureşti, Târgovişte, Ploieşti,
de gimnastică şi Sport Vigoarea″, din iniţiativa prof. Brăila şi Craiova. Concursul a cuprins probe de
Teodor Georgescu. gimnastică, exerciţii cu bastoane, piramide.
• 1895 – August 15/27 Craiova – Este menţio- • 1910- Începând cu acest an, în fiecare zi de
nată Serbarea câmpenească şi sportivă, organizată Bobotează, la Băileşti, au loc întreceri de călărie.
la grădina “Oppler”, de “Societatea Înfrăţirea • 1911- La Concursul Internaţional de gimnas-
Muncitorilor” din localitate, în care un loc important tică de la Torino (Italia) participă o selecţionată a
au ocupat întrecerile de popice. gimnaştilor din Craiova şi Bucureşti.
• 1896 - La 31 martie se inaugurează Velodro- • 1914- Are loc la Craiova „Conferinţa lui
mul de la Craiova, având lungimea pistei de 280 m. George Demeny (Paris) pe tema „Noi metode de
Cu această ocazie se desfăşoară şi primul „Campi- educaţie fizică şi armonia mişcărilor în special la
onat″, între oraşele Bucureşti şi Craiova, concurs femeia tânără″.
câştigat de craioveanul C. Piffl. • 1915 Iau fiinţă Societăţile “Oltenia” (preşe-
• 1897 - Se editează la Institutul de editură dinte –căpitanul Cartianu) şi “Rapid”, din Craiova.
Ralin şi Samitca din Craiova „Manualul de gim- • 1916 - La 21 mai se inaugurează stadionul de
nastică”, autori, Gh. Pîrnuţă şi J.J. Mihail. lângă Hipodrom. Cu această ocazie are loc un
• 1898 - Primul ministru Spiru Haret, prin concurs de atletism, între atleţii craioveni şi bucu-
Ordinul din 4 iulie 1898, obligă toate Primăriile din reşteni. Cu această ocazie Ion Bancu „Societatea
capitalele de judeţ, să amenajeze „un teren de 80 m Oltenia” stabileşte un nou record naţional la săritura
pe 100 m, necesar practicării jocului nostru naţional cu prăjina 2, 85 m! iar Ion Speriatu „Societatea
- oina”. Acest Ordin cunoscut sub numele de Legea Oltenia″, stabileşte recordul României la 5000 de
Haret, acordă educaţiei fizice o atenţie egală cu m, cu timpul 17’54 sec şi 3 zecimi. Tot în acest an
celelalte materii. Până în acest an, cadrele care la CN Atletism Ion Speriatu câştigă titlul de campion
predau educaţie fizică şi muzică nu aveau titlul de naţional la 5000m.
profesori, ci de „maeştrii″. Ordinul stipuleză obli- • 1922 - are loc primul Campionat şcolar de
gativitatea gimnasticii, atât în învăţământul primar Oină din Craiova, cu participarea liceelor: Colegiul
cât şi în cel secundar. Legea Haret mai prevedea şi Carol I, Şcoala Pedagogică, Seminarul din Craiova,
„instituirea concursurilor anuale, locale şi gene- Liceul Fraţii Buzeşti.
rale de oină″. • 1923 – Se stabileşte la Craiova Dumitru Teică,
• 1899 Craiova – Se înfiinţează Clubul de originar din Negoii Doljului, venit din America, care
Popice este considerat primul îndrumător în arta boxului
• 1900 Craiova – Se organizează concursul oltenesc. Acestuia i se alătură campionii Ilie Mihă-
hipic rezervat militarilor ileanu şi Cristian Panaitescu (care au devenit mai
• 1900 Craiova – Apare Societatea de Gimnastică târziu reputaţi antrenori) şi maestrul de box Petre
• 1908 - Pe Hipodromul din Craiova, „elevul Alexandrescu.
Colegiului Carol I, Ion Romanescu a ridicat în aer • 1926 - se achiziţionează din Suedia aparatele
un planor construit de el, în văzul mulţimii.” F.I.A, de gimnastică pentru Colegiul din Craiova, contra
l-a calificat în mod oficial, cel mai tânăr zburător sumei de 1.000.000 de lei. Pentru montarea lor a
din lume. fost adus specialistul suedez Karl Peterson.
• 1909 Aprilie 1/14 Craiova – Concursuri de În premieră naţională se constituie la Craiova
călărie şi alergări militare organizate, pe hipodromul sub preşedenţia dr. Al Savopol prima grupare de
579
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
radioamatori din ţară. Prima emisie a avut loc în Fraţii Buzeşti, Liceul Militar D.A.Sturza, Liceul
ultima duminică a lunii septembrie 1926. Comercial Gh. Chiţu şi Şcoala de Meserii
• 1928 - Prin Legea învăţământului (art. 115) se • 1948- Primul meci de handbal - în 11, la
prevedea introducerea în programa şcolară a două băieţi: S.M.T.C.F Craiova- Viitorul Dacia Bucureşti
ore de educaţie fizică pe săptămână. (9-11).
• 1933 - Din iniţiativa a 186 de intelectuali Se înfiinţează secţiile de tenis de masă la: Pro-
olteni, cu inimi patriotice şi minte luminată se gresul, Flamura Roşie şi Spartak toate din Craiova.
înfiinţează Aeroclubul Oltenia. Se înfiinţează S.M.T.C.F. Craiova (Şcoala
• 1934 - Se amenajează Aeroportul Balta Verde medie de tehnică de cultură fizică).
iar din donaţii şi subscripţii se cumpără un avion • La 28 septembrie pe aeroportul Balta Verde are
pentru Şcoala de Pilotaj şi Planorism. La 25 iulie loc un miting aviatic, la care asistă peste 12.000 de
are loc un miting aviatic pe acest aeroport, partici- spectatori, printre care şi scriitoarea Lucia Demetrius.
pând printre alţii Al. Papană care pilotează vestitul • 1950- Se organizează primul concurs oficial,
avion, de fabricaţie românească I.A.C. de motociclism în Campionatul Naţional de viteză
• 1935 - În paginile aeronauticii române, se în circuit.
înscrie o premieră naţională, ca record de îndemâ- • 1952- Are loc prima ediţie a Turului Ciclist al
nare. Pilotul Petre Ivanovici, băileştean de origine, Olteniei.
trece cu avionul pe sub podul de la Cernavodă. Tot • 1953 - Prof. Virgil Andronescu şi un grup de
el este şi primul pilot român care ajunge cu avionul elevi străbat Jiul şi Oltul în ambarcaţiuni confecţi-
la Ecuador, aterizând în Africa la Entebe, pe malul onate de V.Andronescu. Oltenii paticipă la primul
lacului Victoria. Concurs Naţional de orientare în Munţii Vrancei
• 1936 - După cum reiese din ziarul ״Sportul organizat de Consiliul Central al Sindicatelor.
Oltean״, în luna aprilie a anului 1936 se inaugurează • 1955 - Se înfiinţează Şcoala Sportivă de elevi
Stadionul O.N.E.F, (astăzi Tineretului) din Craiova. Craiova ( director Ion Verezezan), echipele de volei,
La festivitate a participat M.S Regele Carol al (băieţi şi fete) ale S.S.E Craiova, ocupă locul I în
II -lea al României. Tot cu această ocazie se inau- Concursul republican, rezervat şcolilor sportive.
gurează ştrandul Băile Populare, (astăzi Laguna • 1956 - Se organizează primul Campionat
Albastră) din Craiova. Regional al şcolilor de baschet (M+F), cu participa-
La Raliul Monte Carlo, participă echipajul rea echipelor din Craiova, Turnu Severin, Tg-Jiu,
român format din Petre Cristea, Ion Zamfirescu şi Caracal, Corabia, Calafat.
Gogu Constantinescu (absolvent al Colegiului din • 1959 - Promovează în categoria A, echipa de
Craiova-viitorul savant), echipaj care se clasează pe lupte greco-romane, C.S.O Craiova şi echipa de
locul I, cu o maşină Ford – 8 cilindri în V. handbal masculin Ştiinţa Craiova (antrenor Arcadie
• 1939 - Din fuziunea echipelor Rovine - Griviţa Gherbănescu).
şi Craiovan a luat naştere echipa de fotbal ” F.C. • 1960 - Promovează în prima divizie a ţării :
Craiova″, cea mai reprezentativă grupare a fotbalu- echipele de volei (M+F) ale C.S.O Craiova, (Clubul
lui craiovean din perioada belică. Sportiv Orăşenesc) şi Ştiinţa Craiova la baschet
• 1945 - În sala de gimnastică a Colegiului masculin (antrenor C. Dîrjan).
Carol I, în faţa unui public format din elevi, are loc Dinamo Craiova, câştigă Cupa F.R.Box.
întâlnirea de scrimă dintre antrenorul Alfredo Apare ediţia I a cărţii „Legendele Olimpului” a
Bachelli şi profesorul A. Tufescu. scriitorului Alexandru Mitru, absolvent al Liceului
• 1947 - Ziarele „Momentul” şi „Arena Sportivă Fraţii Buzeşti, ediţia a II-a (1966), ediţia a III-a (1968).
” redau activitatea sportului la nivelul întregii zone În Legendele Olimpului, autorul descrie
a Olteniei. Are loc campionatul de fotbal al liceelor faptele de vitejie ale zeilor şi ale eroilor Olimpului:
craiovene, la care participă Liceul Carol I, Liceul Perseu, Tezeu, Hercule, Ulise, etc., lupta cu anima-
580
Județul Dolj
lele sălbatice, întrecerea carelor de luptă, pugilatul, • 1972 - Judeţul Dolj găzduieşte finala Campi-
aruncarea suliţei, mânuirea spadei. onatului Naţional de Orientare, o premieră pentru
• 1961 - Teodor Vulpescu, efectuează un zbor organizatorii craioveni.
cu planorul pe distanţa Craiova-Tg.Jiu (96 km) Şcoala generală nr.18 - Craiova promovează în
atingând înălţimea de 2100 m, iar pe planorul tip campionatul republican de handbal al Juniorilor şi
„Baby″, la dublă comandă, Nicolae Calenciuc şi şcolarilor (feminin). Este prima echipă din ţară a
Mircea Sobaru realizează recordul naţional de durată unei şcoli generale angrenată într-o asemenea com-
de zbor (5 h 15’). petiţie (antrenor prof. Vasile Popovici).
• 1962 - Se introduce experimental predarea • 1973 - Peste 100 -foste glorii ale boxului româ-
educaţiei fizice la clasele I-IV, cu profesori de spe- nesc, sărbătoresc la Craiova 50 de ani de la prima gală.
cialitate. • 1974 - echipa de fotbal Universitatea Craiova
• 1963 - Primul mare concurs de motociclism câştigă titlul de campioană naţională, cel mai dorit
(circuit-viteză), cu participarea a peste 70 de moto- trofeu al craiovenilor. Campioana 1974 a avut
ciclişti, în prezenţa a 8000 de spectatori, pe traseul: următoarea componenţă: Oprea, Manta, Bădin,
Statuia A.I. Cuza-Unirii- Kogălniceanu-Casa Albă. Deselnicu, Oblemenco, Niculescu, Velea, Bălan,
Craioveanul Constantin Drăghia efectueză pe Marcu, Berneanu, Strâmbeanu, Ţarălungă, Chivu,
bicicletă turul României. Niţă, Balaci, Ivan. Antrenori: Constantin Cernăianu
• 1964 - Prin Legea Învăţământului se prevede şi Constantin Oţet.
obligativitatea şi gratuitatea Învăţământului, iar în • 1976 - Are loc la Craiova, finala Campiona-
programele de studii se prevede ca obiect obligato- tului Naţional de Maraton, la care participă în
riu gimnastica. premieră şi doi sportivi craioveni: Stelian Negoescu
• 1965 - Se organizează la Craiova, prima ediţie şi Gabriel Brănişteanu, iar în premieră naţională şi
a Campionatului Naţional de Culturism pentru constănţeanca Stana Dănilă, care devine prima
Juniori. femeie din România ce participă în această probă.
• 1967 - La 29 octombrie, se inaugurează Sta- • 1977 - Se înfiinţează secţia de automobilism
dionul Central din Craiova, cu o capacitate de de la Rovine - Craiova.
30.000 de locuri. Cu această ocazie, are loc întâlni- • 1978 - La 27 aprilie se inaugurează Sala
rea internaţională de fotbal România (B) - Polonia Polivalentă din Craiova (2000 de locuri)
(B), încheiată cu un rezultat de egalitate: 2-2. • 1979 – La 4 aprile are loc la Craiova meciul
• 1968 - Primele lecţii de Judo la C.S. Electro- internaţional de fotbal dintre echipele României şi
putere -instuctor Vasile Becteraş şi un an mai târziu Spaniei, în preliminările CE – rezultat 2-2 (0-0)
la C.S. Universitatea instructor Stelian Ştefănuţ. • 1982 – Autorii Stelian Ştefănuţ şi Ion Dobri-
Planoriştii Ion Burghină şi Viorel Cişmaş (insigna ţoiu publică „Antrenamentul în judo”. Editura Sport
„C” de argint) stabilesc recordul judeţean de înălţime la Turism Bucureşti.
planorism (3700m), iar Ion Burghină (insigna „C” de • 1983 - Anişoara Cuşmir (C.S.M. Craiova)
argint) realizează 304 km - record judeţean de distanţă. stabileşte recordul mondial la săritura în lungime,
• 1969 - Primul succes pentru craioveni pe cu o performanţă de de 7, 43 m.
arena mondială a sportului. La Campionatele mon- • 1983 - Universitatea Craiova, devine prima
diale de lupte greco-romane de la Mar del Plata echipă românească de fotbal ajunsă înt-o semifinală
(Argentina), Gheorghe Berceanu, de la C.S. Elec- de cupă europeană (UEFA). Universitatea – Benfica
troputere Craiova - oltean născut la Dunăreni judeţul (0-0 şi 1-1) eliminată după două remize datorită
Dolj-obţine titlul suprem la categoria 48 kg. golului marcat în deplasare de Benfica. „Campioana
• 1970, 1971, 1972 - Trei ediţii consecutive ale unei mari iubiri” aşa cum a fost denumită echipa de
„Turului Ciclist al Olteniei” organizat de C.J.E.F.S. fotbal „U” Craiova îşi va înscrie în cartea de vizită:
Dolj. 4 titluri de campioană naţională (1973-1974, 1979-
581
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
1980, 1980-1981, 1990-1991), Trofeul Cupa Româ- BILANŢ: a) Pe plan intern – 73 locuri I, 84
niei (1977, 1978, 1981, 1983, 1991, 1993) şi peste locuri II şi 93 locuri III la CN de seniori, tineret,
50 de jocuri în cupele europene. Lotul „U” Craiova juniori şi copii; 5598, 76 puncte – locul XII în cla-
în jocul cu Benfica Lisabona: Lung, Negrilă, Ştefă- samentul interjudeţean
nescu, Tilihoi, Ungureanu, Ţicleanu, Balaci, Donose, b) Pe plan internaţional: 21 de medalii, 11
Beldeanu, Cămătaru, Geolgău, Crişan, Irimescu, contribuţii, 574, 83 puncte, locul VII în clasamentul
Cârţu, Boldici, Ciupitu, A. Popescu, Cioroianu. interjudeţean
Antrenori: C. Oţet, N. Ivan, medic V. Frânculescu. • 1996 BILANŢ: a) Pe plan intern – 56 locuri
• 1984 - La Jocurile Olimpice de la Los I, 60 locuri II, 79 locuri III la CN de seniori, tineret,
Angeles, obţinem trei medalii: Anişoara Cuşmir (aur juniori şi copii; 4497, 75 puncte – locul XII în cla-
la lungime), Mihaela Loghin (argint la greutate) şi samentul interjudeţean
Cristieana Cojocaru (bronz la 400 m g) b) Pe plan intrenaţional – 19 medalii, 14 con-
• 1988, 1990, 1991 - Trei ani, trei titluri de tribuţii, 791, 53 puncte - locul IX în clasamentul
campioană naţională pentru echipa feminină de interjudeţean
volei „Universitatea Craiova” • 1997 - Se inaugurează Pista de Polytan de la
• 1990 - La Bratislava, Sorin Matei stabileşte Stadionul „Ion Oblemenco”.
recordul naţional la săritura în înălţime 2, 40 m. BILANŢ: a) Pe plan intern – 62 locuri I, 61
Se înfiinţează F.E.F.S Craiova. locuri II, 74 locuri III la CN de seniori, tineret,
1993 – Fostul sportiv craiovean Alexandru juniori şi copii; 4202, 75 puncte – locul XII în cla-
Mironov este numit ministru al Ministerului Tinere- samentul interjudeţean
tului şi Sportului-mandat pe care îl îndeplineşte b) Pe plan internaţional – 18 medalii, 18 con-
până în anul 1996. tribuţii, 787, 63 puncte, locul VIII în clasamentul
Al. Mironov a practicat scrima la C.S. Electro- intrejudeţean
putere şi a fost component al lotului naţional de • 1998 - Sorin Tănasie devine campion mondial
pentatlon modern. A jucat baschet la Ştiinţa Craiova. de box, la juniori.
1994 - La 19 noiembrie, întreaga populaţie a • 1998 BILANŢ: a) Pe plan intern – 73 locuri
Craiovei şi prin intermediul televiziunii – întreaga I, 71 locuri II, 73 locuri III la CN de seniori tineret,
ţară, asistă cu neputinţă la incendiul ce a provocat juniori şi copii; 1141, 00 puncte – locul XI în cla-
distrugerea Sălii Polivalente din Craiova. samentul interjudeţean
1994 BILANŢ: a) Pe plan intern – 97 locuri I, b) Pe plan internaţional – 20 medalii, 17 con-
84 locuri II şi 98 locuri III la tribuţii, 572, 89 puncte –locul IX în clasamentul
CN de seniori, tineret, juniori şi copii; cu cele interjudeţean
1008, 25 puncte • 1999 - Prin promovarea echipei Extensiv,
Judeţul ocupă locul XI în clasamentul interju- Craiova devine oraşul cu două echipe de fotbal în
deţean categoria A.
b) Pe plan internaţional – 10 medalii, 6 contri- • 2001 - În conformitate cu Legea Sporturilor
buţii şi 43, 15 puncte nr. 69/ 2000, C.S.M. Craiova devine prima structură
• 1995 - La Cupa Mondială de Maraton de la sportivă de drept public, cu personalitate juridică,
Atena, echipa României, echipă formată din craio- din judeţul Dolj.
vencele: Lidia Slăvuţeanu, Cristina Pomacu şi Craiova găzduieşte pentru a III-a oară Crosul
Cristina Burcă obţine medalia de aur, consemnând Balcanic.
cea mai mare victorie românească în maratonul • 2002 - La data de 15 mai se inaugurează
mondial. Velodromul din Parcul Nicolae Romanescu.
În clasamentul individual Lidia Slăvuţeanu a • 2003 - Vechea Hală a Uzinei Electrice din
obţinut - argintul iar Cristina Pomacu -bronzul. Craiova este transformată în Sală de Sport compe-
582
Județul Dolj
tiţională pentru baschet, handbal, volei şi alte Craiova, retrogradează în divizia B. Gică Popescu îşi
competiţii de sală. face retragerea din activitatea competiţională printr-o
• 2004 - Se dau în folosinţă sălile de sport festivitate desfăşurată pe Stadionul „Ion Oblemenco”.
pentru următoarele şcoli : • 2006 - Universitatea Craiova, revine în primul
- Şcoala nr. 2 „Traian” şi L.P.S. „Petrache eşalon fotbalistic al ţării.
Trişcu” din Craiova. • 2006 - Un ansamblu de gimnastică aerobică
- Liceul Independenţa şi Grupul Şcolar Agricol format din elevi şi eleve de la Şcoala nr. 21 din
„Şt. Milcu” din Calafat. Craiova (prof Viorica Toma) şi elevi şi eleve de la
- Grupul Şcolar „Horia Vintilă”- Segarcea şi Colegiul Carol I (prof. Rodica Cojocaru) obţin locul
Liceul „Şt. Marincea”-Poiana Mare. I la Festivalul Internaţional de la Rimini (Italia).
• 2005 - După 40 de ani de prezenţă neîntreruptă • 2007 - medalii la CE - 4, medalii la CB – 18
pe prima scenă fotbalistică a ţării, Universitatea medalii la CN – 234.
2. CĂRŢI PUBLICATE:
1897: Manualul de gimnastică - autori Gh. Părnuţă, J.J.Mihail
1911: Scrima cu sabia - Alfredo Bachelli
1948: Manualul arbitrului de fotbal - Iulică Şerban
1960: Legendele Olimpului - Alexandru Mitru
1972: Sportul în Dolj - Aurel Daneş
1973: Pumnacii Olteni - I.P.Dumitrescu, Marin Crăciunescu
1975: Oblemenco şi campioana unei mari iubiri - Marius Popescu
1978: Istoria sportului craiovean - Aurel Daneş
1978: Pentatlon atletic şcolar - Constantin Bobei
1981: Fotbalul craiovean de-a lungul anilor - Gh. Rădulescu, N. Opriş, C. Firescu
1991: Campioana unei mari iubiri - Lucian Triţă, Mircea Canţăr
583
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
584
Județul Dolj
1998: Educaţia fizică şi Sportul în pragul mileniului III - sesiune de comunicări „65 de
ani de la înfiinţarea Aeroclubului Oltenia” – sesiunea aniversară.
„75 de ani de box în Oltenia” – sesiune aniversară.
2001: „75 de ani de la înfiinţarea primului radioclub din România” – sesiunea aniversară.
2004: „Sportul Doljean în anul Olimpic - 2004” – sesiune de comunicări.
2005: Educaţia prin mişcare-sesiune de comunicări (prima ediţie)
2006: Educaţia prin mişcare-sesiune de comunicări (ediţia a II-a)
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără Total
Fed. sp.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profesio- pers. certif.de
Total naț.
public privat acţiuni r.s. niste juridică id.sp.
2002 8 23 2 33 7 149 189
2003 9 30 2 41 7 154 202
2004 9 38 3 50 7 214 271
2005 11 45 3 59 7 214 280
2006 12 65 3 80 8 218 306
2007 13 73 4 90 9 252 351
2008 14 83 4 101 9 259 369
2009 14 95 4 113 9 298 420
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
Anul Nr. AE
secţii afiliate sportivi legit. antrenori instructori arbitri MS MES
1993 255 8123 250 49 554
1994 255 8123 250 49 554
1995 240 8134 262 41 546
1996 160 6769 156 42 541
1997 160 6769 156 42 541
1998 139 6787 265 68 521
1999 143 6670 286 47 457
2000 279 7247 204 170 444
2001 180 5155 200 128 426 22 4 7
2002 155 4788 133 143 393 20 12 20
2003 161 5019 148 143 367 25 11 22
2004 277 6163 153 186 363 49 1 19
2005 74 2737 126 47 92 84 1 18
2006 88 3105 137 186 102 39 3 19
2007 104 3603 192 186 123 38 3 19
2008 244 8162 254 313 137 38 3 20
2009 255 8307 260 330 115 42 3 20
585
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
586
Județul Dolj
Anul
Denumirea unităţii sportive
înfiin- Ramurile de sport şi activităţile promovate
(cultural-sportive)
ţării
1895 Societatea „Vigoarea” gimnastică
1899 Clubul de Popice popice
1900 Societatea de gimnastică gimnastică
1900 Cercul Sportiv turism
1903 Societatea Equestra-Jokey Club călărie
gimnastică, atletism, lupte, fotbal (din 1910), oină (din 1922),
1909 Viitorul, Provenită din Vigoarea
box (din 1923)
1910 Lyradin din 1919 fuzionează cu Rovine gimnastică şi fotbal (din 1922)
1910 Dimitrie Sturza gimnastică, fotbal, călărie (din 1920) şi scrimă (din 1923)
1911 Mihai Viteazul fotbal
1914 Zorile gimnastică, turism
1914 Excelsior, se reorganizează în 1916 atletism, fotbal, oină, tennis de câmp, box, scrimă, gimnastică
1915 Olteniase, reorganizează în 1921 atletism, fotbal
1915 Rapid FC fotbal
1916 Tinerimea FC fotbal
1916 Adler FC fotbal
1916 Macabi fotbal
1918 Gloria Craiovei atletism, fotbal, oină
1918 Gladiator transformată din Excelsior atletism, fotbal, oină, gimnastică
1918 Unirea Trei Culori fotbal
1919 Cercul Sportiv activitati culturale si sportive
1919 Prietenii Naturii fotbal, gimnastică, atletism, ciclism, turism, box, oină
1919 Amicii Naturii activităţi turistice
1919 Rovine Griviţa provenită din Gladiator fotbal, box (din 1923)
1920 Generala FC fotbal
1920 Societatea Sportivă atletism, box, lupte, gimnastică, fotbal
1920 Craiu-Iovan (Craiovan) fotbal
1921 Val Vârtej, Pleniţa fotbal
1921 Rovine
1921 Asociaţia pentru Educaţie Fizică a Muncitorilor gimnastică, ciclism, oină, atletism, turism
1921 Renaşterea fotbal
1922 Asociatia Fulgerul fotbal, box, şah, billiard, table
1922 Rapid fotbal, popice, box
1922 Neptun
1922 Generala tenis de câmp, box, scrimă, fotbal
1922 Seminarul oină
1922 Val-Vârtej Băileşti fotbal
1923 Energia box
1923 CS Tinerimea fotbal
1924 Cobuz, Calafat fotbal
1924 Clubul Muncitoresc fotbal, oină, atletism
1924 Rugby-Club rugby
587
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
588
Județul Dolj
589
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
590
Județul Dolj
591
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
592
Județul Dolj
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
FC Ştiinţa C.F.R. Craiova S.A. 2004 fotbal FC Universitatea F.E.F.S. Craiova S.A. 2003 fotbal
FC U. CRAIOVA S.A. 2004 fotbal Univ. Știinţa Fotbal Craiova S.A. 2004 fotbal
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de ATLETISM Dolj 2001 AJ de LUPTE Dolj 2002
AJ de BASCHET Dolj 2002 AJ de ŞAH Dolj 2002
AJ de BOX Dolj 2002 AJ de VOLEI Dolj 2006
AJ de FOTBAL Dolj 2002 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Dolj 2007
AJ de HANDBAL Dolj 2002
593
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
594
Județul Dolj
595
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FORURILE DE CONDUCERE
A SPORTULUI LA NIVELUL JUDEŢULUI
Balaban, Nicolae Reprezentantul FSSR pt.Regiunea Craiova, inclusiv Jud. Dolj 1921-1933
Volvoreanu, C. Reprezentantul UFSR pt, Regiunea Oltenia, inclusiv Jud.Dolj 1933-1937
Stavrache, colonel Reprezentantul UFSR pt, Regiunea Oltenia, inclusiv Jud.Dolj 1933-1937
Stahie, Marcel Reprezentantul UFSR pt, Regiunea Oltenia, inclusiv Jud.Dolj 1933-1937
Stoichiţă, V. Reprezentantul UFSR pt.Regiunea Oltenia, inclusiv Jud. Dolj 1937-1939
Simian, Dinu Reprezentantul UFSR şi comand.Straja Ţării pt.Ţinutul Olt, incl. j.Dolj 1939-1940
Mircea, Vasile, deputat Preşed. Com.UFSR jud, Dolj 1939-1940
Ionescu, Ion, lt.col. Preşed. Com. OSR Regiunea Craiova 1941-1944
596
Județul Dolj
FIGURI REPREZENTATIVE
597
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
598
Județul Dolj
ed. fizică la Liceul ,,Fraţii Buzeşti,, din Craiova pe rând la: C.S.M. Craiova (antrenor P. Banciu),
(1957-1994). Artizanul „Şcolii craiovene de aruncarea apoi la Steaua Bucureşti şi la Alro Slatina ( antrenor
suliţei .Din sportivii pregătiţi de Bobei Constantin: Mitică Bărbulescu). În anul 2000, la JO de la Sidney
Stelian Giubelan, Doru Peca, Sergiu Cătăneanu. Cărţi participă la turneul de lupte greco-romane la cate-
publicate: „Pentatlonul atletic şcolar (1978), „Liceul goria 58 de Kg, unde este eliminat din primul tur.
Fraţii Buzeşti - un secol de ed. fizică şi sport (1997), BRAUN, JANETA DANIELA (1960) în
„Studii şi cercetări în educaţia fizică şi sport (2006). Craiova. Absolv Fac. Electrotehnică Craiova (1984).
BOBOCICĂ, MIHAI n. în Craiova. Absolvent Inginer drd. Director DSJ Dolj 1996-2009. Realizări
al Facultăţii de Ştiinţe Economice din Craiova. în timpul mandatului: darea în folosinţă (1996) a
Campion naţional de juniori la tenis de masă (1968, Grupului de Săli de la Stadionul Ion Oblemenco
1969, 1970). Component al lotului naţional de (sală atletism, sală badminton-box, sală de forţă),
seniori. AEt. Antrenor în Italia. pista de Polytan (1997) de la Stadionul Ion Oble-
BOC, ALEXANDRU, sp.fotbal, v.FRF menco, modernizare Sala Sporturilor (str. M.
BOGDAN, CONSTANTIN (1939-2004) n. în Basarab), modernizare sediul D.S.J. Dolj., înfiinţa-
Cioroiaşi – Dolj. Preşedinte CSM Craiova (1973- rea Centrului de recuperare şi refacere pentru
1975), secretar CJEFS (1975-1989). sportivi, înfiinţarea Sălii de gimnastică de întreţinere
BOIANGIU, ENACHE, sp.antr. de echitaţie, a D.S.J. Dolj (2007).
v.FR de Equitaţie BRAUN, NICOLAE (1950) în Craiova.
BONDREA, MARIAN n. în Craiova - inginer Absolv. Fac.de Ştiinţe Economice Craiova. Jucător
şi prof.efs. A jucat fotbal la C.S. Electroputere. de volei (div., A), la Univ. C-va (1968-1986), în
Afost antrenor la C.S.Electroputere şi la Universi- lotul naţional de tineret (1968-1970), în lotul naţio-
tatea Craiova. Antrenor la C.S.M. Râmnicu Vâlcea nal de seniori (1970-1974).
BOTEA, CONSTANTIN prof. univ.dr. decanul BRATU, NICOLAE (1940) n. în Craiova. A
Facultăţii de Ştiinţe Economice din Craiova. În absolvit trei facultăţi: Electrotehnică (1961),
perioada 1970-1975 a fost preşedintele secţiei de IEFS(1971) şi Matematică (1975). Locul I la Spar-
fotbal a Universitatii Craiova. tachiada internaţională de şah (1962). Primul
BOTESCU, AUGUSTIN, sp. antr. de fotbal, maestru internaţional (FIDE) al Olteniei (1976).
v.FRF. Coeficient ELO-2315. A câştigat 6 turnee internaţi-
BRÂNDUŞE, AUGUSTIN preşedinte al Comi- onale de şah la seniori. Antrenor la CS Univ. Craiova
tetului Regional Oltenia - UCFS (1965-1967), pre- (1971-2008), preşedinte AJ Şah Dolj.
şedinte CJEFS Dolj (1967-1975). Sub mandatul său BRÂNDUŞE, AUGUSTIN, preşed. Consiliului
s-a finalizat construcţia stadionului Central din UCFS Craiova 1965-1967 şi preşed. CJEFS Dolj
Craiova. 1967-1975;
BRÂNDUŞOIU, CĂTĂLIN atlet, dublu meda- BRÂNZAN, CONSTANTIN n. în Craiova,
liat la C.B., prof. efs, dir. adj. la LPS Petrache Trişcu absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice. Din
Craiova. 1994 a organizat cursurile de ghizi montani, absol-
BOJESCU, MIRELA medaliată cu argint la vite de peste 100 cursanţi. Preşedinte al A.S. Vete-
C.M.U. volei (1991). ranmont
BOLCU, NELU comentator sportiv la Radio BUIA, ALEXANDRU profesor universitar
Horion Craiova . doctor – rectorul Institutului Agronomic din Craiova.
BONCI – IOAN, VIRGINIA, sp.atletism, Primul preşedinte de onoare al Clubului sportiv
v.FRA UNSR Craiova, susţinător al echipei de fotbal
BORĂSCU, CONSTANTIN n. în Craiova A Ştiinţa Craiova (1948-1958).
început practicarea luptelor cu antrenorul Cristi BULUCEA, VASILE primar al Craiovei 1996
Mărgineanu la CSS Olimpia Craiova. Se transferă - 2004. A sprijinit construcţia Velodromului din
599
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Parcul N. Romanescu (2002) şi a Sălii de Sport din naţionale de handbal (1953). Director al C.S.S.
Valea Vlăicii (2003). Universitatea Craiova (1960-1994).
BURGHINĂ, ION inginer, primul purtător din CHIVU, CRISTIAN, sp.fotbal, v.FRF
Oltenia al Brevetului internaţional „Cde argint la CIOBANU, VASILE valoros şahist al Craiovei
planorism (1960). în perioada anilor 60 .
BUŞOI, CONSTANTIN v.FR Lupte Artist meşteşugar creator al unor piese de şah,
BUŞOI, DIANA, directorul DJS Dolj mai-sep- unicat, marca Vasile Ciobanu foarte apreciate peste
tembrie 2009; hotare.
BUZĂ, ANDREI director Administraţia CIOCÂLTEU, VENUS (1932) în Craiova. A
Bazelor Sportive Craiova (1975-1990). făcut parte dintr-o familie de fotbalişti : Ciocâlteu
BUZĂRIN, ALIN, ziarist, v.pers. Alexandru (tatăl) a jucat ca portar la Unirea Trei
CANŢĂR, MIRCEA redactor sport ziarul Culori (1928) echipă a comercianţilor craioveni,
Înainte şi redactor şef la Cuvântul Libertăţii. Împre- Ciocâlteu Petrică (unchiul, a jucat ca portar la,
ună cu Lucian Triţă au publicat cartea „Campioana Oltenia, Craiova (1926), Ciocâlteu Traian (frate),
unei mari iubir”. portar la, , Generala, , Craiova (1939) şi Ciocâlteu
CĂLIN, NICOLAE (1930) în Calafat, Sp. Venus - tot portar !- la echipele: F.C. Craiova -
instr. alpinism, v.FRA juniori (1947), S.F P. Doljul (1945), Siderurgistul
CĂTĂNEANU SERGIU fost atlet şi preşedinte Hunedoara (1951), Electroputere Craiova (1952-
C.S. Universitatea Craiova. Prof. Univ.dr - şeful 1954), Ştiinţa Craiova (1955-1957), Eletroputere
catedrei de Teorie şi Metodică la F.E.F.S Craiova Craiova (1957-1960).
CĂMĂTARU, GORUN RODION, sp.fotbal, Arbitru internaţional de fotbal (1960-1982). A
v.FRF oficiat 142 de jocuri la div. ,,A,, şi 250 de jocuri la
CÂRŢU, SORIN n. sp. antr. fotbal, v.FRF div. ,,B,, şi ,,C,, .
CERNĂIANU, CONSTANTIN, sp. fotbal, Jocuri internaţionale: Bayern Munchen -
v.FRF Aarhus, Shalke 04 - F.C. Porto, M.T.K. Budapes-
CETĂŢEANU, ION (1905-1972) în Breduţa, ta-Freiburg, Austria Viena - Dinamo Kiev, Gratz
sp. box v. FRB - Trabzonspor, Glasgow Rangers - F.C. Porto- toate
CHETRARU, VICTOR preşedinte Consiliul în Cupa Campionilor Europei, Ajax - Aarhus, A.D.
Orăşenesc U.C.E.F.S. Craiova (1965-1967) preşe- Alkmar - Sochaux în Cupa UEFA şi Plovdiv -
dinte Consiliul Orăşenesc C.C.F.S. Craiova (1967- Bekescshaba, Rennes - La Gatoise în Cupa Oraşelor
1970), preşedinte A.S. Rovine (1970-1988). Târguri.
CHIŢU, GHEORGHE, v.personalităţi CIUPITU, GRIGORE (1948) n. în Pante-
CIOACĂ, FANE n. în Turnu Măgurele. Absol- limon. Economist. Maestru emerit al sportului la
vent I.C.F, specializare atletism, Director la Liceul fotbal. A jucat la „Universitatea Craiova (1975-1976
N. Bălcescu (clase cu program de atletism). Eleva şi 1980-1983) şi la „Constructorul TCI Craiova
sa, Mirela Ştefănescu a devenit campioană naţională (1984-1986). Cu Universitatea a câştigat campiona-
la 100 mg. Antrenor cu pregătirea fizică la lotul de tul şi Cupa României în 1981 şi o nouă cupă în
fotbal Universităţii Craiova. 1983, an în care echipa s-a calificat până în semifi-
CIOCAN, ALIONTE antrenor de box la nalele Cupei UEFA.
Dinamo Craiova (1955-1969). CÎRCIUMARU, EUGEN (1946) n. în Corabia,
CIUBOTARU, DUMITRU antrenor de box jud. Olt. A debutat ca sportiv, în secţia de lupte C.S.
(1961-1962) la Dinamo Craiova una dintre cele mai Electroputere. Antrenor emerit la lupte libere din
puternice secţii din ţară, în perioada 1956-1966. 2005. A pregătit sportivi la C.S. Electroputere,
CHIMOIU, CONSTANTIN (1932) în Craiova. C.S.S. Olimpia Craiova, C.S.M Craiova, Centru
Absolvent I.C.F. (1955). Fost portar al echipei Olimpic de lupte de la Craiova şi Târgu Jiu.
600
Județul Dolj
601
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
m (junioare) şi medalii de argint la 800 m şi 1500 DINU, VALENTINA medic primar în medicina
m, tot în întrecerea junioarelor. În 1998 la Crosul sportului. Medic şef al Policlinicii pentru Spor-
balcanic obţine cu echipa de senioare a României, tivi-Craiova (1998-2008)
medalia de argint.În 1999 câştigă titlul de campi- DOBRE, VIOREL CORIOLAN (1935) n. în
oană naţională senioare la 3000 m obstacole. În anul Brastavăţ – Olt. Absolvent I.C.F în 1959, speciali-
2004, prezentă la JO de la Atena, în proba de 1500 zare volei. Antrenor la C.S Electroputere (div. B.
m, unde cu timpul de 4.18, 7 este eliminată din 1966-1970) la C.S. Voinţa Craiova (1975-1977) şi
calificări, rezultat ce a clasat-o pe locul 39. A absol- C.S. Universitatea Craiova – senioare div A (1984-
vit F.E.F.S Craiova şi în prezent este profesoară în 1987). Profesor la Liceul Nicolae Titulescu, a reali-
oraşul natal. zat înfiinţarea claselor cu program de volei. A făcut
CUŞMIR – STANCIU, ANIŞOARA, sp.atle- parte din colegiul Central al Antrenorilor şi din
tism, v. FRA Comitetul Federal al F.R. Volei.
DANEŞ, AUREL (1934) n. în Paşcani (Iaşi). DOBRIŢOIU, ION absolvent I.C.F. Vicepre-
Absolvent I.C.F (1957). Instructor – Comitetul Regi- şedinte al Consilului Regional Oltenia U.C.F.S.
onal U.C.F.S-Oltenia, metodist C.J.E.F.S Dolj, inspec- (1960-1966), secretar al C.S. Universitatea Craiova,
tor D.S.J. Dolj. În perioada 1957-2007, a organizat preşedinte D.J.T.S. Dolj (1990-1992). Antrenor de
numeroase competiţii sportive de nivel judeţean, volei şi lector universitar .
naţional şi internaţional. Cărţi publicate : Istoria DOLEA, NICU n. 1947 la Craiova. Redactor
sportului craiovean (1981), Istoria sportului în Dolj- sport la, , Cuvântul Libertăţii, , (1992), redactor şef
vol I (1996), vol II (2007), Cultura şi sportul (2005). adj. la „Ediţie Specială şi „Jurnal de Oltenia, ofiţer
DÂRJAN, CONSTANTIN, sp.antr.baschet, de presă la F.C. „Universitatea Craiova (1997-2005).
v.FRB DOMOZINĂ, SEBASTIAN, comentator radio,
DECA, PETRE (1931) în Craiova. Sp.box v. v.pers
FRB. DONDOE, ILIE n. 1932. Absolvent I.C.F. Prof
DEMETRESCU, TRAIAN scriitor.Preşedinte efs. Antrenor box la CSS Olimpia Craiova 1977-
al echipei de fotbal FULGERUL – CFR Craiova 1983. L-a descoperit şi pregătit pe Florian Ţârcom-
(1935)-campioana districtului Oltenia. nicu (medalie de bronz la C.E.-juniori-1980 şi
DESELNICU, LELIA medaliată cu argint la medalie de aur la C.B.-juniori-1979).
ekiden la CM (1996). DONOSE, COSTICĂ n. 1952 la Tecuci. Econo-
DESELNICU, PETRE (1946-2003), n. în mist. MES la fotbal. În perioada 1967-1984 a jucat
Mofleni, jud. Dolj. Inginer. MS la fotbal. A jucat la: pentru „Universitatea Craiova (cu excepţia anilor
CSO Craiova (1962-1963); „Ştiinţa Craiova (1963- 1973-1975 când a jucat pentru „Chimia Râmnicu
1964); „Universitatea Craiova (1965-1976); ASA Vâlcea). Cu Universitatea a câştigat două titluri (1980
„Victoria Craiova (1976); „Electroputere Craiova şi 1981), patru Cupe ale României (1977, 1978, 1981
(1976). După 1990 a îndeplinit diferite funcţii de şi 1983) şi o calificare în semifinalele Cupei UEFA
conducere la „Universitatea şi „Electroputere. Rea- (1982-1983). În divizia A a susţinut 320 de jocuri şi
lizări: câştigarea unui titlu de campion şi o Cupă a 27 de goluri, iar în Cupele Europene 26 de jocuri.
României, cu „Universitatea Craiova; 246 de jocuri DRĂGAN, AUREL, sp.antr.volei, v.FRV
şi 12 goluri în divizia A; 9 jocuri în Cupele Euro- DRĂGĂNESCU ANA-MARIA (1912) în
pene. A fost preşedinte al FC universitatea. Craiova. Sp. aeronautică, v.FAR
DIACONU, TITUS instructor de rugby. A DRĂGULESCU, CEZAR (1912) n. în
înfiinţat în 1966 echipa de rugby – C.S. Electropu- Craiova. A jucat fotbal la Craiovan (1923), Sportul
tere (div.B). Studenţesc, ,,Unirea Tricolor,, Bucureşti, Universi-
DINCĂ, NICOLAE, sp.radioamatorism, v. tatea Cluj, Venus Bucureşti (1938). Absolvent ANEF
FRR Bucureşti. A practicat: atletismul, nataţia, polo,
602
Județul Dolj
schiul, baschetul, patinajul, canotajul, oina şi boxul. DUNĂREANU, VASILE (1931) n. în Craiova.
Vicecampion naţional la decatlon şi 400 m garduri. A fost liderul generaţiei şahiste a Olteniei în peri-
În 1947 a participat la cursa de înot,, Traversarea oada 1950-1964.
Lacurilor,, (Floreasca, Băneasa, Herăstrău din Bucu- DURĂU, CORNEL, sp.handbal, v.FRH
reşti) şi a câştigat mai multe curse de înot-fond pe DUŢU, CONSTANTIN (1952) n. în Craiova,
Dunăre. Mii de copii din Craiova, Braşov şi Bucu- a început practicarea scrimei (spadă) cu regretatul
reşti au învăţat înotul de la Cezar Drăgulescu. antrenor Paul Ghinju la C.S Electroputere Craiova.
DUDULEANU, GEORGE (1930) în Coşereni În 1971 devine campion balcanic în proba de spadă.
j. Dolj, antrenor de box la C.S. Electroputere (1956- La vârsta senioratului participă sub culorile clubului
1980). A format mari sportivi ca: Petre Deea, Mihai Steaua Bucureşti. La Jocurile Olimpice din 1972, de
Goanţă, Florea Pătraşcu şi Nicolae Gâju, v.FRB. la Munchen face parte din echipa României, echipă
DUDU, NICOLAE arbitru de box, din 1985 cu care a învins reprezentativele Argentinei, R.D.
ecuson AEBA. Germania. Norvegiei şi Poloniei, egal cu S.U.A şi
DUMITRESCU, ANGHEL n. în Craiova. pierde doar meciul cu Elveţia, clasându-se în final
Fondator al echipei de fotbal Craiu -Iovan (Craio- pe locul V. Profesor de educaţie fizică, Constantin
van). A jucat fotbal la Craiovan şi Venus Bucureşti. Duţu se reîntoarce la Craiova pe post de antrenor de
A fost proprietarul unui atelier de biciclete (1920) baschet !! la C.S.S. Universitatea Craiova.
de pe bulevardul Gării (locul de întâlnire al fotba- DUVAL, RADU, Sp.auto, pilot v. FRA
liştilor). El a adus prima minge de fotbal la Craiova. ELENA, ILIE n. în 1966. Antrenor emerit de
DUMITRESCU, ION (1925) n. în Craiova. atletism la C.S.M Craiova (1994-2007). Din sporti-
Preşedintele comisiei regionale de volei - Oltenia vii pregătiţi: Cristina Pomacu, Nuţa Olaru, Marga-
aducâdu-şi contribuţia, apoi, ca membru vreme de reta Keszeg.
şase decenii. ENE, ALEXANDRU ION prof. univ. dr.
DUMITRESCU, MIRCEA (1930-2006) n.în inginer. Arbitru de fotbal (1954-1977). A arbitrat
Buzău. Profesor de educaţie fizică, antrenor emerit 103 jocuri de div A şi B. Arbitru UEFA. Cele mai
la volei. A realizat performanţe deosedite cu echi- importante jocuri: Turcia-Bulgaria (preliminarii
pele de juniori şi junioare ale liceelor „M. Viteazul Turneu Olimpic), Bulgaria –Iugoslavia (semifinala
din Ploieşti şi „N.Titulescu din Craiova, cu care a Cupei Europei), Salonic-Apoel (Cupa Cupelor).
câştigat mai multe titluri naţionale, precum şi cu ENCULESCU, ELENA, sp. antr. volei, V.FRV
echipa de senioare a CS „Universitatea Craiova. A FÂNTÂNĂ, VASILE (1939) în Craiova, sp.
fost antrenor la loturile naţionale de juniori. antr, box, v. FRB
DUMITRESCU, NICOLAE profesor educaţie FELECAN, IACOB n. 1913. A jucat fotbal la
fizică, antrenor de handbal. A fost directorul CSS F.C. Craiova (1940-1943). A participat la Turneul
Universitatea Craiova. Final al C.M. de fotbal din 1938.
DUMITRESCU, VASILE, preşed.CCFS Regi- FILIP, LAZĂR născut în 1894 la Craiova.
unea Craiova 1949-1949; Absolvent al Conservatorului din Bucureşti. Nelip-
DUMITRU, GHEORGHE (1956) n. în Călă- sit spectator la galele de box din Craiova şi Bucu-
raşi. A jucat handbal la CS Universitatea Craiova reşti. Pentru compoziţia muzicală ,,Ring,, inspirată
(div. A), maestru al sportului, medaliat cu aur la din sportul cu mănuşi a primit în 1931-Premiul
CMU în 1981, loc V la CM 1982 - Germania. Radiodifuziunii Franceze.
DUNĂREANU, LAMBRU (NELU) (1919) n. FLOREA, ZAMFIR n.în 1936, Afumaţi-Dolj.
în Craiova. A jucat fotbal la Craiovan, Rovine-Gri- Preş. CSM Craiova, (1975 – 1977), secretar CJEFS
viţa, Sportul Muncitoresc, Juventus Bucureşti, şi (1967 – 1973).
F.C. Craiova. Excelent vârf de atac. În 1938 a jucat FLORESCU, GEORGE, sp.antr.tir, v.FRT
în meciul România B - Ungaria B. FRĂSIE, ANCA MARIA, v.personalităţi
603
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FRÂNCU, DORU n. în Craiova, a urmat cur- Craiova. A funcţionat o perioadă ca antrenor de box
surile Liceului Nicolae Bălcescu din acest oraş, al asociaţiei sportive Rovine-Craiova.
avându-l ca profesor pe Fane Cioacă care l-a pregă- GATZEL, ROXANA (1980) în Craiova. Sp.
tit pentru proba de triplu salt, dar era şi un bun handbal, v. FRH
alergător de viteză (100 şi 200 m). GĂVENEA, ION n. în 1927 la Craiova. A jucat
Datorită forţei şi vitezei, a fost selecţionat în fotbal la CFR Craiova şi CFR Timişoara. Dirijorul
lotul olimpic de bob, fiind folosit ca împingător. fanfarei Grupului Şcolar CFR Craiova (1975-2007).
Participă la Jocurile Olimpice de la Lake Placid GEAPANA, CĂTĂLIN prof. la CSS Olimpia
(1980), în proba de bob-4 persoane făcând parte din şi antrenor la CSM Craiova. Este antrenorul campi-
echipajul: Iancu Constantin (pilot), Duminicel Ion onului european la 10.000 m Marius Ionescu.
(frînar), Frâncu Doru şi Obreja Constantin (împingă- GEOLGĂU, ION n. 1961 la Pieleşti, jud Dolj.
tori), echipaj clasat pe locul XIV. A devenit profesor Maestru emerit al sportului la fotbal. A jucat pentru
de educaţie fizică, în prezent rezident în Australia. „Universitatea Craiova (1975-1989) cu care a câş-
FRÂNCULESCU, VASILE (1933-1998), n. în tigat două titluri de campion şi două Cupe ale
Câmpina. Medic sportiv. În 1968, s-a stabilit la României. După un sezon la FC Argeş (1990), joacă
Craiova şi a activat la CS „Universitatea aducând o în prima divizie din Cipru (Aris Limassol), iar în
importantă contribuţie la realizarea unor perfor- 1991-1992 în Belgia, la o echipă din divizia secundă.
manţe de prestigiu – câştigarea titlurilor de campioni Realizări: 304 jocuri şi 34 de goluri în divizia A; 24
(1974-1980), a Cupei României (1975, 1976, 1983), de jocuri şi 3 goluri, în cupele europene. După
calificarea în semifinala Cupei UEFA (1983). Autor retragere, a ocupat mai multe funcţii la echipe din
a 42 de lucrări ştiinţifice. Oltenia, inclusiv la „Universitatea. Din 1998, a
FULEA, MIHAI, sp.antr.box, v, FRB activat ca antrenor în Insulele Feroe.
FUNAR, LOUIS n. în Craiova, legitimat la GEORGE4SCU, GABRIEL (1953) n. în
CSS Olimpia Craiova. Multiplu campion de gim- Craiova. Sp. antr. şah v. FRŞ
nastică la copii în 1980. Profesor universitar în GEORGESCU, TEODOR (1872-1933) n. în
Franţa. Doctor în matematică. Bucureşti. Prof. de gimnastică şi scrimă, v.pers.
GADIDOV, OVIDIU absolvent ANEF (1947). GHEONEA-GUIU, STĂNCUŢA jucătoare de
Primul antrenor de volei al Craiovei, încadrat la handbal, medaliată cu bronz la CM handbal tineret
SMTCF în 1948. A fost apoi lector la catedra de (1995).
educaţie fizică la Universitatea din Craiova. GEORGESCU, NICOLAE primul antrenor de
GAŞPAR, MARIN (1916) n. în Zimnicea tir al Craiovei. În 1950 a înfiinţat secţia de tir de la
judeţul Teleorman.A urmat şcoala primară şi Şcoala Spartak Craiova.
Normală, ambele la Craiova.Tot la Craiova a fost GEROTA, DIMITRIE (1867-1939) n. în
ucenic la o frizerie, perioadă în care s-a îndrăgostit Craiova. Medic, promotor al boxului, v.pers.
de box.Obsedat de acest sport, a plecat la Bucureşti GHEORGHE, TEODOR multiplu campion
având în maestrul Pavelescu primul antrenor. De la naţional şi balcanic la tenis de masă fiind sportiv
primul meci (1933) şi până în 1935 susţine 34 de legitimat la CS Universitatea Craiova. Absolvent al
meciuri, un număr extrem de mare pentru acei ani. Facultăţii de Ştiinţe Economice din Craiova. A fost
În 1936, după câteva întâlniri internaţionale este secretar general al F.R.T.M. În prezent director
selecţionat pentru Jocurile Olimpice de la Berlin. general -tehnic al Federaţiei de tenis de masă din
Este eliminat chiar din primul tur de reprezentantul Statele Unite ale Americii.
ţării gazdă-Stasch. Din jurnalul său de sportiv reiese GHIDU, TUDORIŢA (1967) n. în Amara
că a susţinut 92 de întâlniri ca boxer amator şi 28 județul Ialomiţa. Sp.atl. v. FRA
de întâlniri ca profesionist. În 1946 s-a întors la GHINEA, ADRIAN (1963) n. în Craiova.
Craiova devenind salariat la Regionala CFR Antrenor federal FRAM (2002-2004).
604
Județul Dolj
605
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
606
Județul Dolj
607
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
608
Județul Dolj
609
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
610
Județul Dolj
RINDERU, ION, preşed. CJEFS Dolj 1975- Italia, Serbia, Orientul Mijlociu. Antrenor emerit.
1989, v.personalităţi SCĂEŞTEANU, GHEORGHE (1916) n. în
RIZAN, MARIAN, sp.antr.gimnastică, v.FRG Craiova. La 12 ani, a început să joace fotbal la
ROMAN, CORNEL alpinist. Absolvent al „Generala Craiova, după care au urmat „Rovine
cursului de instructori de alpinism de la Chamonix Griviţ” în divizia B (la 16 ani) şi la FC „Craiova
(Franţa). A escaladat în 1974-v. Mont Blanc (4807 „(rezultat din fuziunea dintre „Rovine Griviţa şi
m) din Franţa, masive din Tatra, Caucaz, v. Matter „Craiovan), în 1941.Antrenor, la echipele din divizia
Horn (Elveţia), v. Monte Rosa (4683 m) din Italia. B – „CFR, „Metalul şi „Petrolul din Târgovişte,
ROMANESCU, ION, v. personalităţi Sporting Piteşti, „Tractorul Braşov, „Progresul Satu
ROMANESCU, ION (1895-1918) n. în Mare, „Chimia Rm. Vâlcea, „CFR Craiova şi
Craiova. Sp. planorist, v. FR Aeron „Ştiinţa Craiova, precum şi la echipele din divizia
ROMANESCU, P. NICOLAE (1853-1930). A – „Universitatea Craiova, şi FC „Scorniceşti, la
Studii în drept şi litere la Paris şi Liege. Primar al tineret şi juniori. A fost fondatorul şi conducătorul
Craiovei în 4 mandate (1898-1899; 1901-1905; centrului de pregătire pentru copii şi juniori al „Uni-
1914-1916; 1929). Din iniţiativa sa şi prim contri- versităţii Craiova (1965-1979). A contribuit la for-
buabil în acelaşi timp s-a construit parcul care-i marea şi promovarea unor jucători de valoare care
poartă numele. Parcul (terminat în 1903) este cel au reprezentat „Universitatea Craiova şi alte cluburi
mai frecventat loc de agrement al craiovenilor el din ţară.
cuprinzând hipodromul şi lacul de agrement. SEGĂRCEANU, AUREL, sp.antr.tenis, v.FRT
ROŞCA, AUREL (1967) n. în Craiova, prof, SEIFERT, SIGISMUND n. Cernăuţi, Ucraina.
efs, antrenor handball la C.S.S U Craiova. Antreno- Absolvent A.N.E.F, prof. de educaţie fizică la
rul lotului naţional feminin. S-a stabilit la Rm S.M.T.C.F Craiova. Polisportiv (gimnastică, schi,
Vâlcea, unde coordonează Centrul Naţional de dans). A fost maestru de balet la Ansamblul Artistic
Excelenţă handbal al României. N. Bălcescu din Craiova.
ROŞCA, ELEODOR multiplu campion naţio- SETTELIN, FERDINAND (1841-1896).
nal şi balcanic la aruncarea ciocanului. Absolvent Născut la Prosnitz (Moravia). Absolvent 1862 al
F.E.F.S Craiova. Antrenor C.S.M Craiova (1992- Şcolii Speciale de Gimnastică şi Scrimă din Win-
2004), director general C.S. Olimpic Sport Craiova ner-Neustadt. In 1869 s-a stabilit la Craiova iar în
(2004-2008). Sportive pregătite de el: Alina Cucer- 1872 a fost numit profesor la Liceul Carol I din
zan (participă J.O 2004), Virginia Băluţ (vicecam- Craiova .A fost primul profesor de gimanstică din
pioană mondială de juniori la aruncarea ciocanului), Craiova cu pregătire superioară.
Corina Dumbrăvean, etc. SÎRBA, MARCEL n. Popânzăleşti (Olt), în
SABIN, CONSTANTIN profesor de scrimă la anul 1957. A început box-ul la C.S Electroputere, cu
Şcoala Fiilor de Militari din Craiova în 1929. antrenorul George Duduleanu şi apoi l-a avut ca
SAVAPOL, ALEXANDRU, promotor al radi- antrenor pe Mihai Goanţă. După numai un an de
oamat. V.FRR pregătire a fost selecţionat în reprezentativa de
SANDU, MARIA medic şef Policlinica pentru tineret a României, clasându-se pe locul II la Turneul
Sportivi Craiova (1987-1998) Internaţional de la Karaci (Pakistan). Prin dăruirea
SĂNDOI, EMIL (1965) n. în Craiova, sp.antr. şi evoluţiile sale, în timp, s-a remarcat la numeroase
fotbal, v.FRF turnee în Polonia, Ungaria, Cehoslovacia şi Germa-
SBORA, GHEORGHE (1946) n. în Craiova. nia, fapt pentru care a fost titularizat la categoria
Prof, efs. Antrenorul echipei femine de handbal mijlocie-mică, să participe la J.O de la Moscova
C.F.R Craiova (div A). Antrenor echipa naţională (1980). A fost eliminat în primul tur de suedezul
– loc IV la C.M (1993) precum şi al echipele naţio- Vainonen. S-a retras din box în anul 1984, după 257
nale de tineret şi junioare. A antrenat în Spania, meciuri susţinute, din care a câştigat 211. A urmat
611
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
cariera de antrenor la C.S - C.F.R Craiova, din mâna în 1990. În 1991 Victorina Stoenescu face parte din
lui ieşind mulţi campioni printre care şi fiul său – echipa României, clasată pe locul V la Campionatul
Alin Sârba- campion în 1998. Mondial de tineret Franţa. În 1994 face parte din
SMARANDACHE, CRISTIAN (1967) n. echipa României, care obţine medalia de bronz la
înCraiova. Pilot instructor. Comandantul Aeroclubu- C.M Universitare din Slovacia şi bronzul la C.M
lui Oltenia din 2002. Universitare din 1996 din Bulgaria.Este titulară în
STAHIE, MARCEL absolvent O.N.E.F (1929). echipa României care se clasează pe locul XI la C.E
Primul profesor cu studii superioare (făcute în de senioare din Olanda (1998) şi pe locul IV la C.E
România) din Craiova. A fost şi primul antrenor de de senioare care a avut loc în România în anul 2000.
atletism al craiovei. A ocupat mai multe funcţii de La J.O de la Sidney din 2000, Victoria Stoenescu
conducere în sportul craiovean. Bora este componentă a reprezentativei ţării noastre
STAICU, DINEL finanţator al echipei de fotbal clasată în final pe locul VIII.
U Craiova. STOIAN, MIHAI (1935) n. în Cioroiaşi -Dolj.
STAN, GHEORGHE-CRISTIAN (1986) n. în Absolvent I.C.F. (1958). Campion naţional de box:
Craiova. Sp.aikido, v.FR Aikido 1956, 1957, 1959, 1961. Medalia de bronz la C.E.
STAVRACHE, colonelReprezentantul feroviare (1961). Conferenţiar universitar la catedra
STĂNESCU, VALENTIN, n.sp.antr.fotbal. de educaţie fizică a Facultaţii de Drept din Bucureşti.
v.FRF STOIAN, NICU n. în Rm. Sărat în 1957, unde
STÂRCU TITEL n.1950 - Măceşu de Sus- a absolvit liceul. A urmat cursurile Universităţii din
Dolj. Pilot de planor (1969), inspector de zbor Craiova, devenind inginer. A fost căpitanul echipei
(1981), comandant adj. Aeroclubul Oltenia (1978- de volei C.S. Universitatea Craiova - una dintre cele
1986, 1991-1999) şi comandant Aeroclub ,,Oltenia- mai bune echipe de volei, din primul eşalon al ţării.
1986-1990, 1997. Insigna, 3000 de ore de zbor. A făcut parte din echipa de volei a României meda-
STÎNGĂ, OVIDIU (1972) n, în Craiova. A liată cu bronz la J.O de la Moscova (1980). Retras
jucat fotbal la „Universitatea Craiova (1990-1995). din activitatea competiţională s-a stabilit o perioadă
A mai jucat în Spania (1995-1996) şi în Olanda (din la Rm Vâlcea, după care a revenit la Craiova. Pre-
1997). În 2001-2002 s-a transferat la „Dinamo, de şedinte Sport Club Minicipal Craiova.
unde va veni la conducerea tehnică a „Universităţii STROE, CORNELIU (1943), n. la Dioşti, jud.
Craiova. Realizări, până în 2001: 106 jocuri şi 29 Dolj. Profesor de educaţie fizică. A practicat atletis-
de goluri în prima noastră divizie; 49 de jocuri şi 14 mul la „Banatul” Timişoara şi „Ştiinţa” Bucureşti.
goluri în Spania; 53 de jocuri şi 7 goluri în Olanda; A îndeplinit diferite funcţii de conducere în cadrul
24 de jocuri în echipa naţională; 17 goluri în cupele Clubului „Universitatea” Craiova; secretar (1966-
europene. 1970); vicepeşedintele (1970-1984); preşedinte
STEGARU, DUMITRU prof. ed. fizică gradul (1984-1990). A avut o contribuţie importantă la
I. Inspector şcolar de specialitate la I.S.J Dolj (1992- realizarea marilor succese ale echipei de fotbal, pe
1994). A fost jucător de handbal la STEAUA plan naţional şi internaţional. Prof. univ. dr. -
BUCUREŞTI. decanul FEFS Craiova din anul 2004.
STOENESCU – BORA, VICTORINA (1972) STUPARU, PAUL n. în Turnu Severin. Absol-
n. în Craiova. Sub îndrumarea profesorului Gh. vent I.E.F.S. (1969). Profesor la CSS Univ. Craiova
Sbora, Victorina Steoenescu este titulară în echipa din 1975 şi în prezent. A jucat handbal la Univ.
de junioare C.S.S Universitatea Craiova şi apoi în Craiova şi a făcut parte din echipa României meda-
Divizia A la C.F.R Craiova. liată cu aur la C.M.U. (1973), alături de marile
În 1988 echipa de tineret a României, antrenată valori ale handbalului românesc: C. Pena, R. Voina,
de Gh. Sbora şi cu Victorina una din jucătoare Gh. Licu, Şt. Birtalan, C. Tudosie, S. Schobel şi
câştigă titlul balcanic, performanţă care o repetă şi alţii. Alături de Otto Hell a fost antrenor al repre-
612
Județul Dolj
zentativei Rom`niei la C.M.U. (1992)- locul IV. Ca TEMELIE, MARIN, Secretarul Consiliului
antrenor la Universitatea Craiova a obţinut cu OSP Craiova 1945-1949;
aceasta două titluri de campioană naţională de TESCOVEANU, ION (1900-1973) n. în
seniori (1992 -1992 şi 1992-1993) şi două locuri III Craiova. Primul fotoreporter sportiv al Olteniei,
(1993-1994, 1994-1995). arbitru de motociclism.
SLĂVUŢEANU-ŞIMION, LIDIA, sp. atle- TEUŢAN, ALEXANDRU profesor de educaţie
tism. v. FRA fizică. Antrenor de handbal. Director la C.S.S Uni-
STOIAN, MIHAI (1932) n. în Craiova. Sp.box versitatea Craiova (2004-2008).
v.FRB TILCĂ, VASILE n. în 1933. Profesor de edu-
ŞIMON, LIVIU absolvent F.E.F.S Craiova. caţie fizică, gradul I. Inspector şcolar 1975-1989.
Antrenor emerit la atletism. Cele mai bune rezultate: Arbitru de volei F.I.V.
Simon Lidia (soţia) locul I Cupa Mondială la TILIHOI, NECULAI n. în 1956. la Brăila.
Maraton (1995), participantă J.O. 1996 şi J.O 2000 Maestru emerit al sportului la fotbal. A început să
(medalie de argint). joace fotbal la „Comerţul Brăila în 1969, iar în 1976
ŞTEF, HORIA, sp.antr.atletism, v.FRA trece la „Universitatea Craiova cu care câştigă 2 titluri
ŞTEFĂNESCU, COSTICĂ, sp.fotbal, V.FRF de campion şi 4 Cupe ale României. Ca antrenor a
ŞTEFĂNESCU, EUGEN (1932) n. în Craiova. activat la Jiul IELIF Craiova, pe care a promovat-o în
În perioada 1977-2004 a fost preşedinte C.S.M divizia B în 1993. A mai fost prezent, perioade scurte,
Craiova şi preşedinte C.S. Olimpic Sport (2004-2007). în staful tehnic la „Electroputere şi „Universiatea.
ŞTEFĂNESCU, GOGU (GOGEA MITU), TITULESCU, NICOLAE (1882-1941) n. în
sp.box, v.FRB Craiova. Om politic şi de stat v.pers.
ŞTEFANOVICI, CONSTANTIN (1955) n. în TÎRNECI, MANUELA legitimată la C.S.M
Craiova. Sp.box v.FRB Craiova, obţine în anul 1988 titlul de campioană
TĂNASIE, SORIN (1980) n. în Craiova. A naţională de junioare, în proba de aruncare a discu-
început boxul la CFR Craiova (antrenor Constantin lui, iar în 1991, acelaşi titlu dar la senioare. La
Buzdugeanu), campion mondial de box juniori în Campionatele Balcanice de Junioare din 1988 şi
anul 1998, dublu campion naţional (2005 şi 2006) senioare din 1990, se clasează pe locul I. Participă
la profesionism. În anul 2007 a cucerit centura de la J.O de la Barcelona (1992), unde cu o aruncare
campion european la box profesionis (48kg), versi- de 59, 44 m, la disc nu reuşeşte calificarea în finală.
unea EBU. TOACSEN, SORIN component al echipei de
TEAŞCĂ, CONSTANTIN, antr. fotbal, v.pers. handbal U Craiova. Medalie de argint cu echipa
TEICĂ, DUMITRU (1900) n. în Negoi județul României la C.M.U (1990) din Olanda. Locul VIII
Dolj. În perioada 1907-1921 a locuit în Cleveland cu echipa României la J.O -1992- Barcelona.
(Statele Unite) unde a luat primele lecţii de box. TOMA, MARIUS profesor de educaţie fizică.
Întors în ţară face antrenamente de box cu maestrul Antrenor de baschet la C.S. Universitatea Craiova.
Petre Alexandrescu. Împreună cu Marin Crăciunescu Director Adjunct la D.S.J. Dolj (2005-2007)
organizează prima gală de box la Craiova TONIŢA, PETRE medic chirurg (de excepţie).
(23.04.1923). Campion naţional în 1925 şi 1927. Arbitru de box şi preşedintele comisiei judeţene de
Federaţia Internaţională de Baschet (FIBA), fondată box (1965-1976).
la Geneva în 1932 a avut ca membrii fondatori: TORCEA, COSTEL, sp.culturism, V.FRCF
Argentina, Cehoslovacia, Elveţia, Grecia, Italia, TOSUM, CONSTANTIN profesor de educaţie
Lituania, Marea Britanie şi România. D. Teică - fizică. Antrenor de handbal la C.S.S. Univ. Craiova
iubitor al baschetului- care se afla la Geneva, cu o şi al lotului naţional de junioare al României meda-
bursă Y.M.C.A a reprezentat România la Congresul liată cu argint la C.E.(2005) şi medalii de argint la
de fondare F.I.B.A. C.E. (2006) şi C.E. tineret (2007).
613
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
614
Județul Dolj
ANTRENORI
Antrenori emeriţi: Gavrilă, George Georgescu, Gabriel Gulie, Ionuţ
Atletism: Ştefan Popescu, Natalia Andrei, Ionel Lupu, Geri Mitroi, Darius Nicolcea, Silviu Obeanu,
Ghiţă, Mihai Nistor, Ion Rinderu, Horia Ştef, Liviu Cosmin Obrietenski, Mihai Olteanu, Mircea Panduru,
Şimon, Adrian Tudor, Ilie Elena, Gabriela Ustaba- Marius Predoi, Rolland Reischel şi Ionel Totârlici -
cieff toţi au calificarea de instructori, conform regulamen-
Box: Vasile Fântână tului şi Laurenţiu Ciucă - antrenor.
Handbal: Gheorghe Sbora, Gabriela Turea, Atletism: Mircea Alexandrescu, Mircea Barbă-
Tosum Constantin lată, Constantin Bădescu, Constantin Bobei, Nicuşor
Lupte: Eugen Cărciumaru şi Ilie Marinescu Bugiulescu, Cătălin Brânduşoiu, Mircea Călin, Mihai
Scrimă: Dan Podeanu şi Dumitru Popescu Chelariu, Iustinian Chirilă, Ion Dăian, Eugenia Ene,
Tenis de masă: Virgil Bălan, Cătălin Cojocaru, Eugenia Lupu, Cătălin Geapana, Marius Ghiţă, Petre
Mihai Bobocică Grecu, Petra Iacob, Victor Lazarciuc, Petre Lengyel,
Volei: Mircea Dumitrescu Cristieana Matei, Sorin Matei, Valentin Mitrache,
Marina Mirea, Marian Neacşu, Mihaela Neacşu,
Antrenori pe ramuri sportive Dorina Oprea, Luminiţa Oprea, Ilinca Opriţa, Mateo
Aeronautică: Cristian Smarandache (instructor) Paraschiv, Ana Pădurean, Gigi Pădureanu, Carmen
Alpinism-escaladă: Cornel Roman (instructor) Popa, Bogdan Popescu, Eleodor Roşca, Marcel
Arte Marţiale/karate/taekwando: Daniel Antici, Stahie, Iacob Şerbănescu, Sebastian Ştef, Petre Vasi-
Sabin Barbu, Daniel Bălan, Daniel Brânduşescu, lescu, Ionuţ Vădeanu, Sorinel Popescu.
Crsitian Busuioc, Nicolae Cilibia, Adrian Cicea, Ion Badminton: Marian Bognăr, Dan Ionescu,
Ciocan, Gheorghe Davidescu, Marcel Florescu, Radu Mirela Ionescu.
615
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Baschet: Leonard Antoniale, Teodor Cheaburu, Crum Bondoc, Ionescu Marin, Emeric Jenei, Silviu
Vasile Daniel, Constantin Dârjan, Constantin Duţu, Lung, Anghel Mităchescu, Dumitru Marcu, Nicolae
Mihai Epuran, Arcadie Ghermănescu, Nicolae Mărdărescu, Florin Marin, Gheorghe Nuţescu, Nicolo
Gronea, Cristina Jiglaru, Daniela Manea, Liviu Napoli, Nicolae Oţeleanu, Nicolae Opriş, Constantin
Manea, Angi Minculescu, Loli Niculescu, Carmen Oţet, Ion Oblemenco, Ilie Oană, Nicolae Polojinski,
Popescu, Gheorghe Petcu, Nicolae Paul, Gabriel Nicolae Prodileanu, Aurel Preda, Victor Piţurcă,
Şarlă, Marius Toma. Octavian Romeo, Mircea Rădulescu, Mircea Rednic,
Box: Marin Alexandrescu, Petre Alexandrescu, Gheorghe Scăeşteanu, Silviu Stănescu, Ion Sima,
Constantin Buzdugeanu, Paul Căpriceanu, Alionte Costică Ştefănescu, Valentin Stănescu, Nicoale Teo-
Ciocan, Dumitru Ciobotaru, Dumitru Cucu, Petre dorescu, Constantin Teaşcă, Nicoale Zamfir.
Deca, Ilie Dondoe, Ion Dragomir, Gheorghe Dudu- Gimnastică: Mirela Borcan, Florin Dobre,
leanu, Marin Gaşpar, Mihai Goanţă, Ion Hău, Ghiţă Cornel Golea, Grigore Lupu, Marcel Mărăşescu,
Lungu, Anton Oşca, Marcel Sârba, Grigore Schileru, Nicole Nicu, Gabriel Muntean, Elena Nicuţă, Dorina
Traian Pană, Constantin Ştefanovici, Marin Ştefano- Orţănescu, Ion Rizan, Mariana Savu, Florica Seifert
vici, Dumitru Teică. Dobre, Sigismunt Seifert.
Ciclism: Nicolae Andronache şi Viorel Chiliban Haltere: Vasile Becteraş, Ştefan Vâlceanu.
- instructori. Handbal: Ileana Balaci, Gabriel Bircină,
Culturism: Antonie Mihail. Bogdan Burcea, George Burcea, Constantin
Dans sportiv: Viorica Cojocaru, Liana Duţă Chimoiu, Cătălin Chimoiu, Sebastian Dobeanu,
Crăciunoiu, Ana Mitu, Maria Popescu, Cătălina Nicolae Drăgănoiu, Nicolae Dumitrescu, Remus
Stegaru, Viorica Toma. Fumurescu, Costinel Gherghe, Arcadie Ghermă-
Ecvestră: Virgil Andronescu, Constantin nescu, Ileana Manoelscu, Aurel Popa, Mircea
Podaru, Ovidiu Podaru. Popescu, Aurelian Roşca, Gheorghe Sbora, Paul
Fotbal: Marian Bondrea, Sorin Cârţu şi Emil Stuparu, Alexandru Teuţan, Constantin Tosum.
Săndoi - licenţa „Pro”, Pavel Badea, Ion Bărăga, Judo: Vasile Becteraş, Cristian Mărgineanu,
Gabriel Boldici, Florin Cioroianu, Ion Geolgău, Geri Mitroi, Nicolae Pârvu, Alexandru Pop, Aurel
Mircea Irimescu, Ştefan Nanu, Eugen Neagoe, Sărbătoare, Stelian Ştefănuţ, Mihai Voinea.
Adrian Popescu, Silviu Stănescu, Nicolae Ungu- Kaiac-canoe: Stelian Prodan, Constantin
reanu, cu licenţa „A”, Ştefan Bădele, Dumitru Truică, Mirel Vasiliche, Ionel Zdurcea.
Barbu, Aurică Beldeanu, Cristian Boldici, Petrişor Lupte: Dănuţ Anghel, Ion Avram, Petre Banciu,
Bondrea, Marin Calafeteanu, Viorel Călin, Aristică Vasilică Boboşca, Ioneluş Cimpoeru, Cornel Cornea,
Cioabă, Marian Ciobanu, Daniel Crăciunescu, Dan Ileana Constantin, Nicolae Cosmulescu, Todor
Coşei, Valentin David, Alin Dobrotescu, Costel Gabor, Cristian Mărgineanu, Alexandru Motorga,
Firulescu, Cătălin Gârleşteanu, Mihai Matei, Ale- Nicolae Nebunu, Eugen Stănescu, Marcel Vlad.
xandru Miereanu, Daniel Mogoşanu, Victor Nicu- Nataţie: Cristian Corneanu, Virgil Niţoescu,
lescu, Ion Oprescu, Marin Orţan, Mircea Oţet, Sorin Vicu Prăzaru.
Pătraşcu, Petre Petculescu, Nelu Petrişor, Marius Orientare: Gheorghe Minoiu, Gheorge Soos.
Purcaru, Paul Răducanu, Alin Staicu, Ştefan Stoica, Rugbi: Titus Diaconu
Dorel Toma Adrian Trancă, Ovidiu Turcu, Dandu Radioamatorism: Simona Creţan, Marian Trincu.
Ustabacieff şi Gheorghe Vlad - toţi cu licenţa „B”. Scrimă: Mircea Alecu, Alfredo Bachelli, Ionel
Alţi antrenori de-a lungul anilor: R.Alexanco, Bărbosu, Mihaela Banciu, Ionuţ Cristea, Mădălina
Ilie Balaci, Robert Cosmoc, Constantin Cernăianu, Cotoi, Raul Dristoreanu, Paul Ghinju, Daniel
Gheorghe Ciurea, Ştefan Coidum, Ion Călinoiu, Matache, Nicolae Mihăilescu, Radu Mitrăchioiu,
Constantin Deliu, Haralambie Eftimie, Vasile Frâncu- Camelia Mazer, Radu Podeanu, Ştefan Puiu, Mircea
lescu, Ion Gârleşteanu, Clement Iordănescu, Ionescu Rotaru, Ion Sabin, Cătălin Sandu, Claudiu Ştefan,
616
Județul Dolj
A. Tufescu, Gabriela Tomescu, Gabriel Voiculescu. Volei: Daniela Angeru, Ion Constantinescu,
Şah: Nicolae Bratu, Adrian Georgescu, Iulian Adrian Cotoranu, Alexandru Cosma, Adrian
Marcu, Neamţu Şerban. Diaconu, Puşa Dina, Viorel Coriolan Dobre, Marius
Tenis: Ilie Cojan, Petre Kirchsner, Marin Florescu, Ovidiu Gadidov, Marian Giurgiţeanu,
Stănică, Bujor Socoteanu, Olimpia Uce, Marin Vieru. Grigore Mitran, Liliana Munteanu, Constantin
Tenis de masă: Dumitru Băluţă, Daniela Cebuc, Piţigoi, Adina Piţurcă, Jana Prună, Dănuţ Pascu,
Cătălin Georgescu, Liviu Nicoli, Olimpia Oproiu, Daniel Săvoiu, Valentin Simon, Nicu Stoian, Petrică
Vasile Florea. Stancu, Doina Ungureanu, Ion Veresejan, Alexandru
Tir: Nicolae Georgescu. Vulpescu, Radu Zamfirescu.
ARBITRI
Arte Marţiale/karate/taekwando: Daniel Antici, Mihăilescu, Bogdan Minune, Gheorghe Murtea, Sorin
Sabin Barbu, Daniel Bălan, Daniel Brânduşescu, Nica, Cristina Oprea, Constantin Opriş, Cezar
Crsitian Busuioc, Nicolae Cilibia, Adrian Cicea, Ion Pâslaru, Viorel Perşu, George Popescu, Adrian Pre-
Ciocan, Laurenţiu Ciucă, Gheorghe Davidescu, descu, Andrei Răzvan, Ion Săndulescu, Cristian
Marcel Florescu, Radu Gavrilă, George Georgescu, Ştefănescu, Vasile Tilcă, Marius Udrică (ULEB).
Gabriel Gulie, Ionuţ Lupu, Geri Mitroi, Darius Box: Marin Bălan, Constantin Burdescu, Ştefan
Nicolcea, Silviu Obeanu, Cosmin Obrietenski, Buzatu, Iulian Cărămidă, Ion Cetăţeanu, Constantin
Mihai Olteanu, Mircea Panduru, Marius Predoi, Ciunel, Liviu Corcodel, Marin Crăciunescu, Marin
Rolland Reischel şi Ionel Totârlici. Diloiu, Puiu Dumitrescu, Mihai Drăgotescu, Nicolae
Atletism: Mircea Alexandrescu, Constantin Dudu (AIBA), Dumitru Fântână, Marin Gherghinoiu,
Amărăscu, Radu Andrei, Constantin Bădescu, Con- Ion Gorgan (EABA), Ionel Iordache, Ştefan Iovan,
stantin Bobei, Alexandru Boocan, Cătălin Brânduşoiu, Petre Kipper, Nicolae Lungănoiu, Victor Manea, Ion
Nicuşor Bugiulescu, Mircea Călin, Sergiu Cătăneanu, Manciu, Gheorghe Mitrana, Aron Melnicu, Mihai
Mihai Chelariu, Iustinian Chirilă, Nicolae Cojocaru, Motea, Cătălin Onescu, Constantin Onescu, Nicolae
Aurel Daneş, Ion Dăian, Eugenia Ene, Ilie Elena, Popescu, Mihai Prioteasa, Petre Rădulescu, Constantin
Grigore Ene, Cătălin Geapana, Ionel Ghiţă, Petre Roncioiu, Ileş Ştefănescu, Gabriel Tilea, Petre Toniţa,
Grecu, Mihai Iacob, Petra Iacob, Niculina Lazarciuc, Aurel Troncotă, Adrian Turcitu, Valentin Ţopa, Mihai
Victor Lazarciuc, Cristina Matei, Sorin Matei, Marian Voiculescu (AIBA), Marin Voinea, Romeo Zănescu.
Neacşu, Mihaela Neacşu, Mihai Nistor, Dorina Oprea, Ciclism: Aurel Daneş, Emil Negreanu.
Luminiţa Oprea, Ilinca Opriţa, Marilena Oţeleanu Culturism: Radu Bittel, Antonie Mihail, George
Stroe, Mateo Paraschiv, Gigi Pădureanu, Mădălina Popescu, Ion Poşulescu.
Pârlogea, Ana Pădurean, Carmen Popa, Bogdan Dans sportiv: Rodica Cojocaru, Maria Popescu.
Popescu, Ştefan Popescu, Eleodor Roşca, Marcel Ecvestră: Virgil Andronescu, Constantin
Stahie, Iacob Şerbănwscu, Horia Ştef, Sebastian Ştef, Podaru, Ovidiu Podaru, Sergiu Pistorel.
Marcel Vasilescu, Ionuţ Vădeanu. Fotbal: Silviu Bogdan, Sebastian Colţescu,
Badminton: Marian Bognăr, Dan Ionescu, Eduard Constantinescu, Ion Fevronia, Florin Buzăr-
Mirela Ionescu. nescu, Dragoş Iliescu, Adrian Poescu - toţi în lotul
Baschet: Florin Alexie, Laurenţiu Antoche, Alin divizionar „A” şi”B”, Lucian Bozdogescu, Omar
Bălan, Rodica Belciug, Adrian Buşe, Dan Cârlogă- Dumitrică, Florin Duinea, Ilie Ionuţ, Lucian Riza,
nescu, Teodor Cheaburu, Viorel Ciuculete, Ciprian Cătălin Cotora, Octavian Dinu, Costel Firulescu,
Ciurezu, Cristian Dumitra, Dan Dumitrescu, Liliana Daniel Mitruţi, Marin Stănescu, George Tulbă, Radu
Enescu, Cristian Făget, Dragoş Făget, Alin Firu, Oana Vitan, Dragoş Stanciu, Cristian Nicola, Constantin
Fugaru, Cătălin Gârleanu, Alexandru Guţă, Cătălin Mihai şi Ileana Tudorică – lot divizionar „C” şi încă
Ionescu, Radu Ionescu, Nicolae Lăzărescu, Cristian 260 de arbitri în lotul judeţean.
617
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Arbitrii de-a lungul anilor: Constantin Bâtlan, Stelea, Ionel Stoian, Anton Ştefănescu, Constantin
Ilie Bistriceanu, Dumitru Busuioc, Octavian Comşa, Ştefănescu (candidat IHF), Constantin Tangas, Tiberiu
C. Constantinescu-Mahia, Petrică Ciocâlteu, Venus Tănăsescu, Nicolae Tănăsescu, Isidis Tirucaş, Alexan-
Ciocâlteu, Victo Capor, Ion Croitoru, Victor Camen- dru Ţuţoc, Alexandru Vârtopeanu.
ceanu, Nicolae Cristian, Florin Ceapă, Anghel Judo: Nicolae Mălăescu, Iulian Mălăescu,
Dumitrescu, Dinu Drăcea, Ion Alexandru Ene, Marcel Cristi Mărgineanu, Geri Mitroi, Nicolae Pârvu,
Florea, Anton Fieraru, Mitel Gheorgheiu, Vasile Alexandru Pop, Nicolae Sărbătoare, Stelian Ştefă-
Grigorescu, Victor Gherghe, Erold Gâdea, Dumitru nuţ, Mihai Voinea.
Hecher, Gheorghe Hecher, David Iser, Nelă Ionescu, Kaiac-canoe: Stelian Prodan, Constantin
Traian Ilie, Alexandru Ilie, Nicolae Ionescu, Stelian Truică, Mirel Vasiliche, Ionel Zdurcea.
Mataizer, Victor Marinescu, Jean Miu, Nicolae Lupte: Dănuţ Anghel, Constantin Buşoi (FILA),
Mânzână, Nicolae Mogoraş, Victor Modârjac, Petre Banciu Vasilică Boboşca, Eugen Cârciumaru,
Dumitru Mladin, Nicu Neagoe, Petre Păunescu, Ion Cornel Cornea, Ioneluş Cimpoeru, Ilie Marinescu,
Petrescu (Maciste), Emanuel Păunescu, Dan Preo- Nicolae Marinescu, Nicolae Nebunu, Gabor Todor,
ţescu, Nicolae Pădureanu, Ştefan Petrică, Traian Eugen Stănescu, Marcel Vlad.
Petrescu, Iulian Radu, Constantin Savu, Ilie Smaran- Motociclism: Puiu Gabroveanu, Ion Ghiţă, Ion
dache, Marian Slavu, Nicuşor Stanciu, Iulică Şerban, Isailă, Ion Tescoveanu.
Radu Şerban, Nucu Şerbănescu, Constantin Trancă, Oină: Alexe Bolocan, Gheorghe Băcioiu, Venus
Dumitru Ţapelea, Smarandache Ţecu, Constantin Ionică, Alexandru Miloteanu, Andrei Radu, Vasile
Vlase, Gheorghe Vitan, Nelu Văcaru, Dorin Zamfirol. Vlah.
Gimnastică: Ionelia Andrei, Viorica Cojocaru, Orientare: Nicolae Buşilă, Dan Călinescu,
Elena Dumitrescu, Cornel Golea, Grigore Ionescu, Marin Dumitru, Ion Iliescu, Benedict Ioncu, Vasile
Grigore Lupu, Costel Lupu, Dorina Orţănescu, Luca, Dumitru Mărăcine, Gheorghe Minoiu, Vero-
Marcel Mărăşescu, Gabriel Muntean, Elena Nicuţă, nica Minoiu, Dumitru Popescu, Dinu Stan, Gheor-
Camelia Popa, Mariana Savu, Mariana Stegaru, ghe Soos, Constantin Teau.
Cătălina Stegaru, Viorica Toma, Ion Rizan, Constan- Popice: Mateiţă Bădeanu, Emil Cândea, Ladis-
tin Velescu. lau Heretic, Emil Rizea, Tudor Toma.
Haltere: Vasile Becteraş, Florin Dumitraşcu. Scrimă: Mircea Alecu, Alfredo Bachelli, Ionel
Handbal: Nicolae Andrea, Marius Barcan, Viorel Bărbosu, Raul Dristoreanu, Paul Ghinju, Costel
Bircină, Nicolae Buligă, Stelian Catrinescu, Constantin Filimon, Daniel Matache, Nicolae Mihăilescu, Radu
Chimoiu, Georgică Cioroianu, Vladimir Cojocaru Mitrăchioiu, Dan Podeanu, Radu Podeanu, Dumitru
(IHF), Ştefan Ciurea, Iulian Cristea, Iorgus Ciumanis, Popescu, Mircea Rotaru, Ion Savin, George
Lucian Dinescu, Nicolae Drăgănoiu, Viorel Dumi- Tomuşcă, A. Tufescu .
trescu, Gheorghe Dumitru, Licu Dumitru, Liviu Şah: Nicolae Bratu, Ion Dobra, Vasile Dună-
Dumitru, Adrian Durdunescu, Viorel Ghenea, Cicel reanu, Adrian Georgescu, Iulian Marcu, Constantin
Gherghe, Claudiu Gorină, Dan Ghimpău, Alexandru Moroianu, Şerban Neamţu, Nicolae, Traian Popescu,
Guţă, Arcadie Ghermănescu, Dumitru Graf, Costel Cirica Săndulescu.
Golfiţă, Silviu Ionescu, Ion Ion, Bogdan Manea, Tenis: Laura Barbu, Oana Bâcu, Dumitru
Constantin Maria, Ion Măciucă, Ilie Mănescu, Florin Cirimbei, Ilie Cojan, Florin Constantinescu, Mihai
Melencu, Ionel Mincă, Mihai Milu, Mircea Paşek Cutcurig, Cătălin Ionescu, Peter Kirchsner, Elena
(candidat IHF), Cristian Mirescu, Ionel Micu, Gheor- Oprescu, Sorin Segărceanu, Marin Stănică, Nicolae
ghe Micu, Iordache Mihailescu (candidat IHF), Tănase Ştefan, Olimpia Uce, Costica Vasile, Gheorghe
Papagilaghis, Ionel Pavel, Constantin Păcuraru, Sorin Vieru, Marin Vieru.
Păunescu, Iacob Popescu, Ilie Radu, Constanin Rădu- Tenis de masă: Virgil Bălan, Cornel Băloi,
lescu, Viorel Rădulescu, Victor Sichigea, Valentin Dumitru Băluţă, Sică Ciobanu, Cătălin Cojocaru,
618
Județul Dolj
Nicolae Motancea, Liviu Nicoli, Cezar Pâslaru, Nina Ene, Mihai Hanganu, Ionel Ghiţan, Marian
Daniela Terza. Giurgiţeanu, Paraschiv Mantea, Amuliu Marienscu,
Volei: Ion Amărăşteanu, Stela Amărăşteanu, Nicolae Marsan, Grigore Mitran, Alexandru Mun-
Daniela Angeru, Alexandru Bojan, Mihai Bojan, teanu, Constantin Munteanu, Mihăiţă Prodan,
Liliana Boncea, Constantin Botoşanu, Călin Bcur, Mihaela Pătraşcu, Florea Nuţă, Laura Paraschiv,
Marian Bucur, Cornelia Bunescu, Anca Buşu, Ioan Paveloiu, Petre Şoineanu, Alina Solcan, Sorina
Liliana Boncea, Cătălin Berbece, Constantin Chiriţă, Staicu, Florea Staicu, Constantin Tapi, Marcela
Miki Diaconescu, Vasile Dincă, Constantin Chiriţă, Grigorescu, Vasile Tilcă (IHV), Ion Vereşezan,
Cristian Dumitrescu, Ion Dumitrescu, Dorel Ene, Alexandru Vânturiş.
În anul 2007 au fost încadraţi în judeţul Dolj un oraşele juddeţului iar 85 în mediul rural. În judeţul
număr de 244 cadre din care 237 absolvenţi ai Dolj, anul şcolar 2006-2007 au funcţionat 119 şcoli
învăţământului superior. Din totalul profesorilor cu clasele I-VIII, 37 de colegii, licee şi grupuri
care predau educaţie fizică 159 funcţionază în şcolare (26 în Craiova) şi 3 alte unităţi.
A. COLEGII
619
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
620
Județul Dolj
Profesorii la clasele sportive –volei : Carmen, Ungureanu Doina, Deaconu Adrian, Vul-
Perioada 1973-1977: Dobre Viorel-Coriolan, pescu Alexandru, Suciu Adina, Florescu Marius,
Velea Elena, Amărăşteanu Stela, Staicu Sorina, Munteanu Liliana, Săvoiu Daniel, Papuc Florina,
Preda Aurel. Velicu Aniela, Cosma Alexandru, Prună Jana.
Au mai funcţionat pe diferite perioade:Combei În prezent: Prună Jana, Simon Valentin, Săvoiu
Ion, Dumitrescu Mircea, Dăian Glicheria, Giurgi- Daniel, Florescu Marius, Cosma Alexandru, Angeru
ţeanu Marian, Marcu Marian, Vasilko Ştefan, Şerban Daniela, Deaconu Adrian şi Dina Puşa.
Maricica, Mantea Paraschiv, Mândruţ Ion, Anghel
În 1956 s-a înfiinţat Şcoala Sportivă de Elevi Clubul Sportiv Şcolar Olimpia Craiova
Craiova, care cuprindea secţii de sporturi individu- (atletism, gimnastică, lupte, box, judo, caiac-canoe,
ale şi pe echipe. scrimă)
După 1960 din această unitate de învăţământ Clubul Sportiv Şcolar Universitatea Craiova
s-au desprins: (fotbal, baschet, handbal, tenis de masă, şah)
621
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
C. LICEE
1. Liceul teoretic „Henri Coandă” Craiova: 2. Liceul teoretic „Tudor Arghezi” Craiova:
Tiţa Marius, Stoichiţă Mihaela, Boureanu Nicoleta, Lupu Dumitru, Lupu Eugenia
Lungu Florea 3. Liceul de informatică „Ştefan Odobleja”
Craiova: Ionescu Iliana, Petrescu Victor.
D. GRUPURI ŞCOLARE
1. Grupul Şcolar „Anghel Saligny” Craiova: Craiova: Radu Andrei, Daneş Aurel, Reşciuc Virgil,
Minoiu Miruna, Ştefan Nicolae Pelea Nicolae, Georgescu Jean, Georgescu Gheorghe.
2. Grupul Şcolar „George Bibescu” Craiova: 9. Grupul Şcolar Industrial Energetic
Mitruţi Daniel, Stan Gigi Craiova: Mantea Paraschiv, Mîşulescu Constantin,
3. Grupul Şcolar Construcţii Maşini nr 2 Mândruţ Ion, Neagu Florentin
Craiova: Naidin Constantin, Tănasie Ion 10.Grupul Şcolar „Ilie Murgulescu” Craiova:
4. Grupul Şcolar Industrial Transporturi Căi Prăzaru Vicu, Vişan Ilie
Ferate Craiova: Constantin Gheorghe, Popescu 11.Grupul Şcolar „C.D. Neniţescu” Craiova:
Virgil, Popescu Gabriela, Oprica Puiu Răducan Cătălin, Uşurelu Dorel, Săvescu Iulian,
5. Grupul Şcolar Transporturi Auto Craiova: Florea Dan
Poenaru Silvia, Dincă Sabina, Resciuc Virgil 12.Grupul Şcolar „Traian Vuia” Craiova:
6. Grupul Şcolar „Charles Laugier” Craiova: Stan Fevronia, Grigorie Jean, Tomescu Gabriela,
Velea Elena, Georgescu Lina Cojocaru Nicolae, Nicolae Paul.
7. Grupul Şcolar „Matei Basarab” Craiova: 13.Grupul Şcolar Electroputere Craiova:
Popescu Petre, Iordăchescu Marina Aurel Popa, Eugen Popescu, Irina Fecioru, Jelez
8. Grupul Şcolar „Traian Demetrescu” Ion, Giurgiţeanu Marian,
622
Județul Dolj
ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR
A. SCURT ISTORIC:
1947 – se înfiinţează Facultatea de Agronomie asist univ Gadidov Ovidiu, asist. univ. Vasilescu Marcel
Craiova După 1958: asist. univ. Bistriceanu Ilie, asist.
1948 – Institutul de Agronomie cu două facul- univ.Dârjan Constantin, asist. univ.Stroe Corneliu,
taţi: Agronomie şi Mecanizarea Agriculturii conf. univ. Cernăianu Constantin, lect. univ. Oţet
1951 – Institutul de Maşini şi Aparate Electrice Constantin, asist. univ. Ştefănuţ Stelian, lect. univ.
1966 – Se înfiinţează Universitatea din Craiova Ion Dobriţoiu, lect. univ. Marian Georgescu, asist.
(8 facultăţi) univ. Niculescu Laurenţiu, asist. univ.Oţeleanu Stroe
Cadre didactice la catedra de educaţie fizică: Marilena, asist. univ. Dumitrescu Elena, conf. univ.
1947 – asist univ Popescu Eugenia (şef catedră), Ion Rinderu.
623
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
624
Județul Dolj
625
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
626
JUDEŢUL
GALAȚI
627
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Vlad, Nicu 1984 Haltere categ, 90 kg aur
Susanu, Viorica 2000 Canotaj 8+ aur
Susanu, Viorica 2004 Canotaj 8+ aur
Susanu, Viorica 2004 Canotaj 2- aur
Penu, Cornel 1976 Handbal comp.al echipei României argint
Radu, Gelu 1984 Haltere categ. 60 kg argint
Vlade, Nicu 1988 Haltere categ.100 kg argint
Marin, Claudiu-Gabriel 1992 Canotaj 8+ argint
Glăvan, Marcel 1996 Kaiac-Canoe canoe-2 1000 m argint
Năstac, Alec 1976 Box categ.75 kg bronz
Lovin, Fiţa 1984 Atletism 800 m bronz
Nicoară, Vasile 1964 Kaiac-Canoe canoe 2 1000 m bronz
Penu, Cornel 1972 Handbal comp.al echipei României bronz
Voinea, Maricel 1980 Handbal comp.al echipei României bronz
Voinea, Maricel 1984 Handbal comp.al echipei României bronz
Vlad, Nicu 1996 Haltere categ.110 kg bronz
Pantelimon, Oana 2000 Atletism înălţime bronz
628
Județul Galați
629
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
630
Județul Galați
631
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
632
Județul Galați
633
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Muşat, Cornel 2005 Karate tradiţional karate fudokan kumite echipe bronz
Calancea, Valeriu 2007 Haltere categ.85 kg stilul smuls bronz
Mangalea 2007 Modelism aeromodele individual bronz
Muşat, Cornel 2008 Karate tradiţional karate fudokan fuku-go bronz
Muşat, Cornel 2009 Karate tradiţional karate fudokan kumite individual bronz
• 968 – Într-o campanie pe Dunăre în jos a unele acţiuni de practicare a alergărilor pe stradă;
cneazului Sviatoslav (964-972), despre care rela- • 1867 – Au fost înfiinţate Turnverein-uri
tează Cronica rusă Povesti vremenâh let (Povestea germane în Iaşi, Galaţi şi Azuga. Ele s-au federalizat
anilor de demult) în care se menţionează despre formând Deutscher Turnverbund in Rumänien
marele număr de ambarcaţiuni folosite de localnici (Uniunea Germană de Gimnastică din România).
pentru vânat şi/sau transport pe apele Dunării; Infiinţarea Turverein-ului german a coincis şi cu
• 1587 - În data de 20 iunie, se defăşoară giocu- înfiriparea primelor asociaţii româneşti de educaţie
rile –gerid, halca, lupte de pehlivani ş.a. la Tecuci, fizică;
cu prilejul nunţii domneşti, când Petre Şchiopu a • 1869 - Se înfiinţează Societatea elveţiană de
căsătorit pe nepotul său, Vlad Vodă (fiul lui Milos), dătători câmpeni (tir);
cu fiica domnului muntean Alexandru Mircea ; • 1875 – Ia fiinţă Şcoala de Gimnastică din
• 1589 –În ziua de 2 mai, Cancelaria domnului Galaţi, iar ma târziu, la 6 ianuarie 1880 îşi inaugu-
moldovean Petre Şchiopu emite un document în care rează propria sală;
se menţionează organizarea unor curse de cai în • 1882 – In Grădina publică din Galaţi este
Moldova medievală. Una din curse a fost organizată organizată o reprezentaţie de gimnastică dată de
la Bârlad, pe traseul ce s-a întins de la gurile Tutovei trupa de gimnaşti condusă de maestrul Emil Filip;
şi până în centrul târgului, caii câştigători fiind • 1883 - Se înfiinţează Clubul de şah din Galaţi;
cumpăraţi pentru hergheliile domneşti în vederea • 1889 - Ia fiinţă Asociaţia de patinaj din Galaţi;
îmbunătăţirii rasei şi pentru oaste; • 1896 – Ia fiinţă Clubul sportiv Galatz;
• 1841 – Mihai Sturza, domnul Moldovei, • 1898 – Ia fiinţă Galatz Tenis-Club, primul din
încuviinţează, printr-un hrisov, statornicirea de provincie dedicat tenisului;
hipodromuri în localităţile ; Iaşi, Galaţi ş.a. şi orga- • 1899 . Începând din acest an, concursurile de
nizarea curselor de cai dotate cu premii ; scrimă se desfăşoară şi în alte oraşe: Brăila (1898),
• 1856 – În ziua de 23 X/4 XI, îşi începe acti- Galaţi (1899);
vitatea Comisia Europeană a Dunării, care din anul • 1904 – La Tecuci are loc înfiinţarea filialei
următor iniţiază cea dintâi regată, organizată pe Automobil Clubului Român;
Dunăre, între echipajele româneşti şi străine. mai • 1905 - Ia fiinţă la Galaţi Societatea vânătorilor
întâi militare şi apoi sportive; Dragoş Vodă;
• 1863 – Ziarul local Covurluiul din luna • 1906 - Ia fiinţă, în ziua de 4 mai, la Galaţi,
noiembrie, a lansat următorul apel: este absolut Societatea de gimnastică, dare la semn, scrimă şi
necesar ca elevii să fie scoşi la plimbare şi puşi să muzică Santinela Dunării de Jos. Din 1907 editează
alerge pentru dezvoltarea trupului ; ziarul intitulat Serbarea;
• 1864 – Odată cu apariţia Legii privind orga- • 1906 - La Galaţi, are loc un spectacol cultural
nizarea şcolilor de toate gradele sunt consemnate sportiv organizat de Societatea de gimnastică, dare
634
Județul Galați
la semn, scrimă şi muzică, cu prilejul începerii secţii de astletism, box, fotbal, tir, scrimă, tenis,
activităţii, Acest spectacol a avut loc în ziua de 19 alpinism şi sporturi de iarnă;
noiembrie; • 1921 – Apare la Galaţi săptămânalul Cortina
• 1906-1912 – Sunt înregistrate întreceri atletice teatrală-sportivă-umoristică;
organizate cu prilejul serbărilor şcolare; • 1921 – Se înfiinţează în Galaţi Societatea
• 1909 - La Galaţi ia fiinţă Căminul cultural Sportivă NIKI, a grecilor din localitate;
Sfinţii Împăraţi cu secţiile; sanitară, educaţie fizică, • 1921 - În ziua de 30 octombrie, pe ruta
muzică, juridică ş.a. Din 1946 devine Căminul Galaţi-Tecuci-Galaţi, se desfăşoară o Cursă de
cultural judeţean. A funcţionat până în anul 1947; motociclism cu participarea unor sportivi din Bucu-
• 1910 - Se desfăşoară la Brăila cele dintâi reşti şi Brăila, unde sunt cele mai puternice secţii
alergări pedestre publice pe distanţa de 1350 m, ale acestui sport. Este prima cursă de motociclism
manifestări la care iau parte şi sportivi din Bucureşti organizată în provincie;
şi Galaţi. • 1922 – Iau fiinţăAsociaţiile sportive: Auropo-
• 1911 - La Galaţi se dsfăşoară cea de a IV-a lois, Şoimii şi Aviaţia în Galaţi, iar în judeţ în
ediţie a Serbătii federale de gimnastică în programul localitatea Ivesti;
căreia figurează concursuri de tenis, tir, atletism, • 1923 – Meci de box la Galaţi între Constantin
sporturi nautice de viteză, îndemânare şi rezistenţă, Nour şi englezul Jeffries Lingdon, câştigat la puncte
precum şi prinderea raţelor. De asemenea, râmatul de român;
cu bărci mari (echipajul de 5 persoane) şi bărci mici • 1923 – Cursă de înot pe Dunăre între Brăila
(echipajul de 3 persoane); şi Galaţi;
• 1919 - Se constituie Asociaţia Sportivă a • 1923 – Se pun bazele Cercului sportiv turistic
Grupului IV Tecuci. Evenimentul a avut loc în ziua Natura;
de 29 septembrie. Două luni mai târziu, în luna • 1924 – Ia fiinţă Societatea sportivă Dacia
noiembrie, are loc inaugurarea oficială a stadionului Vasile Alexandri de pe str.Rădulescu nr.14;
AS a Grupului IV Aviaţiei Tecuci. Cu acest prilej se • 1925 – Se constituie CS Ellen Panelinios, al
tipăresc şi se înmânează invitaţii şi Regulamentul grecilor, din Galaţi şi CS Galaţi Homenatmen, al
turneului de fotbal iniţiat de gazde dotat cu Trofeul armenilor;
Cupa maior aviator Mircea Zorileanu, în amintirea • 1926 – Se constituie CS Foresta Română din
valorosului aviator şi sportiv, căzut eroic la datorie Galaţi;
în Primul război mondial. La turneu au fost invitate • 1927 – Între 11-17 mai se organizează Cursa
toate cluburile afiliate la FSSR, din România între- auto de regularitate pe traseul: Bucureşti-Balcic-Ga-
gită, regulament aprobat de FSSR în ianuarie 1920. laţi-Cernăuţi-Cluj-Braşov-Bucureşti;
Turneul s-a desfăşurat pe 3 centre cu finala la • 1932 – În ziua de 30 iunie se organizează
Bucureşti; prima ediţie a concursurilor de înot şi canotaj cu
• 1920 – Se inaugurează stadionul Garnizoanei ocazia Zilei apelor. Cursa de înot, de mare fond, pe
militare, ulterior denumidu-se Portul Roşu, iar după Dunăre între Brăila şi Galaţi, a fost câştigată de
anul 1990 Stadionul Universităţii; înotătorul Emil Florescu cu timpul de 2 ore şi 20
• 1920 – Iau fiinţă: Clubul de ciclism, fondator minute. Astfel de manifestări de Ziua apelor s-au
C.Aslan şi CS Macabi din Galaţi; mai organizat şi în 1933, 1935 şi alţi ani;
• 1921 – Are loc prima cursă ciclistă din această • 1935 – Ia fiinţă Asocaţia Aviatica a CFR.
parte a ţării, Circuitul Moldovei. S-a desfăşurat în Această Asociaţie avea în 1939 24 cercuri de aero-
trei etape cu plecare şi sosire în Galaţi. Cursa a fost modele în diferite oraşe din ţară printre care şi
câştigată de c.Marvan de la Celo Club Bucureşti; Galaţi;
• 1921 – În Galaţi, la 1 martie, ia fiinţă Socie- • 1936 – Oraşul Galaţi este gazda CN de box,
tatea Atletică Artileria Călăreaţă (SAAC), având la care ia parte şi scriitorul Ionel Teodoreanu în
635
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
636
Județul Galați
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără Total
Fed. sp.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profe- pers. Certif.de
Total naț.
public privat acţiuni r.s. siniste Juridică id.sp.
2002 7 27 34 7 48 89
2003 7 33 40 8 48 96
2004 7 43 50 9 60 119
2005 8 51 1 60 10 60 130
2006 8 54 1 63 10 96 169
2007 8 59 1 68 10 105 183
2008 8 61 1 70 10 117 197
2009 8 69 1 78 10 136 224
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr.
Nr. secţii Nr. Nr.
Anul sportivi Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES Nr. AE
afiliate antrenori instructori
legit.
1993 206 7686 249 61 332
1994 206 7686 249 61 332
1995 199 7690 249 47 371
1996 145 6771 257 44 328
1997 145 6771 257 44 328
1998 127 5193 261 39 301
1999 140 4677 270 19 323
2000 183 5272 148 71 276
2001 121 4483 162 85 270 10 6 8
2002 104 4170 112 75 240 15 10 15
2003 108 4098 129 69 222 18 9 15
2004 131 4821 144 75 206 26 7 12
2005 88 3604 120 27 116 30 8 13
2006 93 3584 122 85 113 24 8 14
2007 96 3827 147 74 115 25 8 14
2008 134 5190 174 49 214 26 7 16
2009 136 5358 174 60 214 62 36 27
637
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
638
Județul Galați
STRUCTURI SPORTIVE
639
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CS DRAGONII Galaţi 2003 aikido, arte marţiale, arte marţiale de contact, kempo, taekwondo Wtf;
CS DUNĂREA ALBASTRĂ 2003 aikido, arte marţiale, judo,
CS FORŢA Galaţi 2003 aikido, arte marţiale, arte marţiale de contact, taekwondo Wtf;
CS Galmopan 2001 judo, karting,
CS Glaris Galaţi 2002 radioamatorism,
CS Ham Radio Galaţi 2002 radioamatorism,
CS Hochei Club Municipal Galaţi 2006 hochei pe gheaţă,
CS ICMRS Galaţi 2005 box, gimnastică, popice-bowling, tenis de masă, tir sportiv
CS Internaţ. Sp. Active si Management 2008 box, hochei pe gheaţă,
CS JUNKERS Galaţi 2004
CS Juventus Toflea 2007 2007 atletism, fotbal, sp.pt.toţi,
aikido, arte marţiale, arte marţiale de contact, culturism, gimnas-
CS K 1 Galaţi 2004
tică, taekwondo Wtf;
CS KAMIDO”Galaţi 2003 aikido,
CS KARATE CLUB Galaţi 2004 karate tradiţional,
CS Kodo Galaţi 2001
aikido, arte marţiale, culturism, gimnastică, taekwondo Wtf;
CS Kyokushin–Kan Galaţi 2001
karate kyokushin - IKO 2,
CS LULU’S GYM Galaţi 2004 culturism, sp. pt. pers. cu handicap,
CS Master Sport Galaţi 2005 arte marţiale, box, sp.pt.toţi,
CS Meikyo Galaţi 2001 karate tradiţional,
CS Nasty Karate Galaţi 2002 karate tradiţional,
CS Oţelul Galaţi 2002 aeronautica, atletism, badminton, modelism, şah;
CS Phoenix Galaţi 2002 baschet,
CS Sakura Kiai Galaţi 2005 aikido, arte marţiale,
CS Shingitai Galaţi 2002 karate tradiţional,
CS SIDERURGISTUL Galaţi 2004 atletism, badminton, fotbal, handbal, motociclism, şah;
CS Steaua Dunarii Galati 2008 fotbal,
CS TAIKO 2004 culturism, gimnastică, karate tradiţional,
atletism, automobilism, badminton, baschet, fotbal, handbal,
CS UNITED Galaţi 2004
motociclism, volei,
arte marţiale de contact, biliard, box, culturism, gimnastică, tenis
CS Universal Galaţi 2005
de masă
atletism, badminton, fotbal, handbal, modelism, motociclism,
CS UNIVERSITAR METAL 2003
volei,
CS Voinţa Galaţi 2001 box, popice-bowling, tenis de masă. tir sportiv
CS WBC Galaţi 2003 aikido,
CS WU XING Galaţi 2003 arte marţiale, kempo,
FC Municipal Dunărea Galaţi 2005 fotbal,
FC Politehnica Galaţi 2005 fotbal,
FC STEAUA DUNĂRII Galaţi 2004 fotbal,
Handbal Club Oţelul Galaţi 2001 handbal,
SC Argintul Corod 2007 fotbal,
SC Steaua Dunării Galaţi 2009 fotbal,
Sport Club Oţelul Galaţi 2009 fotbal,
Viva Sport Club 2009 tenis
640
Județul Galați
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
Fotbal Club Oţelul S.A. 2005 fotbal
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de ATLETISM Galaţi 2002 AJ de LUPTE Galaţi 2002
AJ de DANS SPORTIV Galaţi 2002 AJ de ŞAH Galaţi 2001
AJ de FOTBAL Galaţi 2002 AJ de TENIS Galaţi 2002
AJ de HANDBAL Galaţi 2003 AJ de VOLEI Galaţi 2005
AJ de HOCHE PE GHEAŢĂ Galaţi 2004 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Galaţi 2001
641
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
642
Județul Galați
FORURILE DE CONDUCERE
ALE EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI JUDEŢEAN
Edgar Dall’Orso Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Galaţi cu sediul la Galaţi 1921-1934
Lichiardopol Polidor Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Dunărea de Jos cu sediul la Brăila 1934-1939
Ing.Ibrăileanu Virgil Reprezentantul UFSR pt. Ţinutul Dunărea de Jos cu sediul la Galaţi 1939-1940
Angelescu Diaconu Preşed. Com.OSR pt. Regiunea Brăila, inclusiv Districtul Covurlui 1941-1944
Paraschiv Sandu Preşed. Com.Org. Sportului Popular (OSP) Galaţi 1944-1947
Anghel Constantin Preşed. CCFS Regiunea (Raionul) Galaţi 1947-1957
Tofan Gheorghe Preşed. Consiliului UCFS Regiunea (Raionul) Galaţi 1957-1967
Oprică Gheorghe Preşed. CJEFS Galaţi 1967-1980
Balaeş Florin Preşed. CJEFS Galaţi 1980-1989
Balaeş, Florin Directorul DJS.Galaţi 1990-1990
Balaeş, Florin Directorul DJST Galaţi 1990-1992
Balaeş, Florin Directorul OJST Galaţi 1992-1993
Balaeş, Florin Directorul DJST Galaţi 1993-1994
Lovin Fiţa Rafira Directorul DJST Galaţi 1995-2003
Lovin Fiţa Rafira Directorul DJS Galaţi 2003-mai 2009
Humelnicu Marius Directorul DJS Galaţi mai-dec 2009
Irinca Maria Magdalena Directorul DJS Galaţi ian-sept 2010
Vasiliu Anamaria Directorul DJST Galaţi sept 2010-
643
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
644
Județul Galați
645
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
646
Județul Galați
647
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
648
Județul Galați
BAZA MATERIALĂ
649
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SALĂ DE TENIS
Adresa: Str.Carol Davila Nr.12
Anul inaugurării: 1987
Compoziţia bazei sportive: 2 terenuri de tenis cu suprafaţă din material plastic
Proprietar: MTS/ANS, în folosinţă şi administrare CSM Dunărea Galaţi;
650
Județul Galați
651
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
652
Județul Galați
653
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Galaţi CL, Gr. şcolar Radu Negru, sală pt. joc. sp. 30x20m, teren de handbal pt. antr. 40x20m;
Galaţi CL, Şcoala gen. nr.11, sală pt. antr. de handbal, 35x18m;
Galaţi CL, Şcoala gen. nr.3, sală pt. antr. handbal şi baschet, 1300, mp;
Galaţi CL, Şcoala gen. nr. 13, sală pe schelet metalic cu panouri prefabr. pt. antr. baschet, handbal, dans sp;
Galaţi CL, Şcoala gen. nr.20 Traian, sală de antr. pt gimnastică şi joc. sp. 30x20m;
Galaţi CL, Şcoala gen. nr.34 Mihai Viteazu, sală pe schelet met. pt. antr.de baschet, hand, fot, dans sp;
Galaţi CL, Şcoala gen. nr. 42, sală pe schelet met.1113 mp pt. joc. sp. dans sp;
Bereşti CL, Şcoala gen. sală pe schelet met. pt. antr. de hand, baschet, fot. şi dans sp;
Lieşti CL, Şcoala gen, sală de 18x10m pt. antr. de gimnastică, handbal;
Tecuci CL, CSŞ, sală pt. lupte, anexe;
Tecuci CL, Liceul Agricol, sală pe schelet metalic şi panouri din prefabricate pt. joc. sp, 1113mp;
Tg, Bujor CL, Şcoală gen. sală pe schelet met. pt. antr. joc. sp. 1113 mp;
Pechea CL, Gr. şcolar Costache Conachi, sală pe schelet met. pt. antr. joc. sp. 1113 mp;
Iveşti CL, Şcoala gen. sală pe schelet met. pt. antr. joc. sp. 1113 mp;
Bereşti CL, Şcoala gen. sală pe schelet met. pt. antr. joc. sp. 1113 mp;
Slobozia Conachi CL, Şcoala gen. sală pe schelet met. pt. antr. jocuri sp.1113 mp;
Bălăşeşti CL, Şcoala gimnazială, sală omologată pentru jocuri sp., anexe;
Brăhăşeşti CL, Şcoala gen. nr. 1, sală pt.jocuri sp. cu pardosea sintetică, anexe;
Sendrei CL, Sală cu teren sintetic pt. antr. joc. sp., anexe;
TERENURI DE FOTBAL
Galaţi CL, LPS, teren de minifotbal sintetic 1490 mp, teren de minifotbal pt.antr.514 mp;
Pechea CL, Teren de fotbal omologat cu gazon natural 90x45m, anexe;
Iveşti CL, Stadion de fotbal Nicu Nour, teren cu gazon natural 90x45m;
Bereşti CL, Baza sp.Viitorul, teren de fotbal 90x60m, anexe;
Barcea CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x60m, anexe;
Bălăbăneşti CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x60m, anexe;
Băleni CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x60m, anexe;
Braniştea CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Brăhăşeşti CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Buciumeni CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Căvădineşti CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Certeşti CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Corni CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Corod CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Cosmeşti CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Costache, Negri CL Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, tribune din beton, anexe;
Cuca CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Cudalbi CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Cuza Vodă CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Drăgăneşti CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Drăguşeni CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Firtăneşti CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Folteşti CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
Frumuşita CL, Teren de fotbal cu gazon natural 90x45m, anexe;
654
Județul Galați
655
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
656
JUDEŢUL
GIURGIU
657
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
De-a lungul timpului o seamă de talentaţi şi de alergător de semi fond şi fond (campion naţional
pasionaţi sportivi giurgiuveni au realizat mari per la 3000 şi 5000 m în anii 1950 şi 1951).
formanţe, apoi au devenit legendari antrenori, sub Banu Ion. Născut pe 14 ianuarie 1939. A urmat
bagheta lor născând şi crescând zeci şi sute de cursurile Liceului „Ion Mincu” din Giurgiu şi ale
sportivi de performanţă.. Institutului de Cultură Fizică şi Sport din Bucureşti.
Anastasovici Marin (Sovel). Născut în Giurgiu A fost repartizat la Liceul „Ion Mincu”. A condus
în 1931. Polisportiv de înaltă clasă, cu performanţe echipa de baschet, atletism a Clubului Sportiv Şcolar
naţionale la sporturile: handbal, tenis de masă, înot din Giurgiu, cu care a obţinut rezultate extraordi-
şi atletism. Ca giurgiuvean get-beget (mai fiind şi nare. In 1974 a câştigat primul loc, cu elevii săi, la
din cartierul Danubiana), a fost un împătimit al conc ursul de tetratlon din RDG. A fost arbitru
fotbalului, sport căruia şi-a dedicat - cu mari şi internaţional de atletism.
meritate satisfacţii - întreaga viaţă. Buduru Petre. Născut în Giurgiu, în 1953..
A fost un fotbalist polivalent - (centru, inter, Absolvent al Liceului „Tudor Vianu” în 1972 si apoi,
extremă, half şi, ar fi putut fi la fel de bine şi portar) al Facultăţii de Educaţie Fizica si Sport din Con-
- la faimosul club Olimpia (Danubiana) Sovel şi-a stanta. Talentat fotbalist, disciplinat si studios, după
încheiat cariera ca antrenor excepţional la mai multe ce a făcut performanta - la echipa Dunarea-Giurgiu,
formaţii, fiind cel mai demn continuator al celebri- si la Divizionara „Farul” (succedând altor doi talen-
lor antrenori de juniori Gârlea şi Ionică Bogdan. taţi giurgiuveni; Silviu Stancescu si Gh.Mares), a
Marin Anastasovici, al cărui nume stă înscris cu devenit antrenor.În calitate de antrenor, a „scos” din
„litere de aur”pe emblema stadionului Municipal, a zona retrogradării doua tradiţionale formaţii; Portul
fost atletul de talie naţională cu cel mai frumos stil (Constanta) si „Cimentul” (Medgidia). Calităţile
658
Județul Giurgiu
sale manageriale si-au aflat expresie maximă la economic la CCFS, antrenor divizionar succesiv de;
Dinamo-Bucuresti şi Astra-Ploieşti, în calitate de box, şah, gimnastică, atletism, canotaj, tir (şi cu
Preşedinte al Clubului. arcul), bob, schi, planorism, înot, handbal şi popice!),
Busuioc Mircea. Portretul acestui „neastâmpă- dar a obţinut totdeauna rezultate remarcabile. La
rat” făcător de orice (în sensul bun) poate fi lesne Giurgiu, a scos cei mai mulţi şi cei mai valoroşi
încadrabil la o seamă de profesii şi funcţii... O Campioni Naţionali şi Regionali la atletism.
facem, la sport, întrucât în acest domeniu nu a Ghelmez Iulian. Născut la 12 ianuarie 1932 în
cunoscut pregetul şi a obţinut continuu performanţe. oraşul Giurgiu. A absolvit Liceul „Ion Maiorescu”
De la titlul de campion pe echipe - la tenis de masă din localitatea natală şi Institutul de Educaţie Fizică
- trecând prin ciclismul de velodrom, vom ajunge şi şi Sport din Bucureşti. între 1955-1964 a fost pro-
la încununarea cea mai înaltă şi cea mai bogată - fesor de educaţie fizică la Şcoala Medie nr.1 din
navomodelism. La acest sport special, destinat mai Giurgiu (astăzi Colegiul Naţional „Ion Maiorescu”)
cu seamă elevilor pasionaţi şi inventivi (al căror şi la Şcoala Sportivă din oraş, la secţia de volei.
excepţional îndrumător a fost timp de trei decenii), Apoi, timp de doi ani, a activat la Şcoala Generală
Mircea Busuioc (şi echipele sale de juniori) a nr.2, unde a fost şi director. Din 1964 şi până în
obţinut peste 12 titluri naţionale. O performanţă 1990 a fost profesor la Liceul nr.2 din Giurgiu,
neegalată încă în România. obţinând locul II la faza regională şi titlul de
Coman Narcis. Născut în Giurgiu - în cartierul campion judeţean cu echipa de volei a acestuia.
fotbaliştilor, Danubiana (în anul 1944). Talent excep- Mateescu Constanţa (Petrescu). Născută pe 6
ţional de portar - devenit celebru încă din vremea iulie 1912. A absolvit Institutul Superior de Educaţie
junioratului, a atras atenţia marilor antrenori, care Fizică din Bucureşti. între 1934-1961 a activat la
l-au solicitat şi cum rareori se întâmplă, şi l-au Liceul Ortodox de Fete „Alexandrina Cantacuzino”
adjudecat fiecare, pentru că, excelentul portar Narcis din Giurgiu, în anul 1953 a obţinut titlul de campi-
Coman a jucat rând pe rând la foarte multe divizi- oană naţională cu echipa de baschet a şcolii. A
oane. Spun „a jucat”, pentru că el nu avea astâmpă- coordonat activitatea cercului pedagogic de educaţie
rul de a sta în poartă, ci (asemenea lui Rică fizică din Giurgiu, timp de 6 ani.Majoritatea perfor-
Răducanu) dădea curs ispitei de a dirija pe jucătorii manţelor sportive (foarte multe) ale elevelor Liceului
de câmp, către care se avânta adesea ( riscând). Ortodox poartă amprenta distinsei şi valoroasei
Pentru a se evita orice confuzie, vom specifica profesoare Constanţa Mateescu. A făcut parte dintre
faptul că peregrinările lui Narcis - cu mari perfor- elevaţii membri ai Ateneului Nicolae Bălănescu.
manţe - la echipele: U.T.A., FC Argeş, Steaua, Nedelcu Gheorghe. Născut în anul 1912 în
Dinamo, FC Târgovişte - au însemnat, înainte de comuna Putineiu, judeţul Vlaşca. între 1951-1955 a
orice, experienţă şi succese, el rămânând permanent fost profesor de educaţie fizică la Liceul nr.1, actu-
fidel fotbalului, care l-a încununat în două rânduri (la alul Colegiu Naţional „Ion Maiorescu” (pe care-l
interval de 10 ani) cu titlul de cel mai talentat fotba- absolvise cu brio) din Giurgiu. Apoi, până în 1977,
list al anului - în 1968 şi 1978. Actualul antrenor al a activat ca profesor de educaţie fizică la Şcoala
portarilor echipelor giurgiuvene (de peste un sfert de Generală nr.2, cu rezultate foarte bune la gimnastică,
veac), nu mulţi ştiu, a plătit un dur tribut talentului şi handbal, atletism, şah şi oină. A practicat popice la
performanţelor sale; palmele mâinilor lui au suportat cluburile „Cetatea” şi „Olimpia” din Giurgiu şi a
sute de răni, zeci de fracturi şi fisuri şi tot atâtea fost arbitru şi antrenor de popice.Alături de Tudo-
răbdătoare reveniri la starea şi forţa de a lupta mereu. rache Buzea (Cuşbi) a câştigat de mai multe ori
Costăchescu Dragoş. Primul manager al Şcolii titlul naţional la popice-dublu. S-a aflat printre
Sportive din Giurgiu, cu valenţe polisportive, extra- legendarii sportivi longevivi din Giurgiu.
ordinar cultivator de talente, un quasi „jolly-joker” Niculae Niculae. Născut în Giurgiu în 1930, elev
(a fost antrenor divizionar la fotbal-Sibiu, inspector al Şcolii Primare de Băieţi nr.3 şi al Gimnaziului
659
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Industrial de Băieţi Giurgiu, urmează două şcoli (unde era o mare emulaţie pentru sporturile celor
profesionale de ucenici între anii 1945-1949. Lucrează puternici; box, haltere, lupte) şi apoi al liceului Tudor
ca ucenic la Uzina de Apă şi Electricitate şi la Şanti- Vianu. A început să pract ice luptele la clubul
erul Naval Giurgiu. Din 1953 până în 1968 îl găsim „Marina” - Giurgiu şi după anul 1980 „a atins”perma
la secţia comercială a Primăriei Giurgiu, apoi ca şef nent fazele finale naţionale, devenind trei ani conse-
al Protecţiei Muncii la Şantierul Naval.A îndrăgit cutiv campion naţional (la categoria supergrea). Ca
fotbalul, fiind şi jucător şi arbitru, apoi secretarul senior, a făcut parte din lotul faiomosului club
Colegiului Arbitrilor. A fost şi un bun atlet devenind Dinamo Bucureşti.
campion al judeţului Vlaşca la săritura în înălţime şi Sălceanu Anatolie. O remarcabilă figură a
lungime cât şi la 3000m, 400m şi 100m plat.A fost sportului vlăşcean este Anatolie Sălceanu (1941
unul dintre cei mai vechi filatelişti giurgiuveni, con- -1993), performer de talie internaţională ca trăgător,
ducând în perioada 1968-1998 cercul filatelic „Plat- component al lotului naţional, dar şi un competent
forma Sud”. Din 1975 este Vicepreşedinte al şi pasionat descoperitor şi formator de sportivi
Asociaţiei Filateliştilor din Judeţul Giurgiu.Devenit pentru tir. Echipa de talerişti din Joiţa (al cărui
pasionat suporter, a cules date şi documente sportive antrenor a fost până la prematura sa dispariţie), a fost
alcătuind un mini-muzeu, el însuşi fiind o „adevărată în mai multe rânduri campioană balcanică la
enciclopedie a sportului giurgiuvean”. Mereu amabil skeet.S-a bucurat de cele mai frumoase aprecieri în
şi plin de solicitudine, acorda consultaţii şi oferea concursurile internaţionale la care a participat în
„trofee” documentar-sportive celor interesaţi, omnipre- diferite ţări, între care Franţa, Grecia, Bulgaria.
zent la sediul (foarte adecvat lui) Clubului Seniorilor. Omagiul postum adus de sportivii pe care i-a format,
Ne-a părăsit discret şi ne-a lăsat moştenire cultul de suporteri, de toţi vânătorii şi pescarii sportivi din
colecţionarului pasionat şi al suporterului fidel. judeţul Giurgiu (al căror prieten şi bun coleg a fost)
Oancea Marinel. Născut pe 12 ianuarie 1929 în şi de către toţi cei, în preajma cărora s-a aflat fie şi
comuna Stăneşti, judeţul Giurgiu. A absolvit Liceul doar pentru câteva momente, va fi continuat de către
„Ion Maiorescu” din Giurgiu, Facultatea de Filolo- valoroşii săi colaboratori şi discipoli, Nina Predescu
gie şi Institutul de Educaţie Fizică şi Sport din şi Barani Balint prin continuarea a ceea ce el a
Bucureşti. A fost secretar al Federaţiei Române de început şi ridicat la rangul de performanţă.
volei. Este co-autor a mai multor cărţi şi filme Spiridon Alexandru. Sportiv renumit, campion
referitoare la metode de predare ale Educaţiei fizice. şi recordman naţional la săritura în înălţime. A
Petcu Nicuşor. Născut în anul 1935 în Giurgiu. absolvit Liceul „Ion Maiorescu” din Giurgiu. Va
Absolvent al Liceului „Ion Maiorescu” din oraşul natal deveni (după absolvirea Academiei de Educaţie
şi al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport din Bucu- Fizică şi Sport) secretar al Federaţiei sportive
reşti. Fost jucător de fotbal al echipei Sportul Studen- şcolare din Ministerul învăţământului.
ţesc şi cadru didactic la Universitatea din Bucureşti. Stroe Constantin. Născut în anul 1922, în
Petrescu Ioneli. Născut pe 20 decembrie 1955 comuna Toporu, judeţul Giurgiu. A absolvit şcoala
în oraşul Giurgiu. Absolvent al Liceului „Ion Maio- Pedagogică din Giurgiu şi Facultatea de educaţie
rescu” din localitatea natală şi al Academiei Naţionale fizică. A activat la Şcoala elementară din comuna
de Educaţie Fizică şi Sport. Profesia aleasă se va dovedi Izvoarele, apoi la şcoala Profesională Mecano-Na-
expresie ideală a izbânzilor atât ca profesor de sport, vală, la liceul „Ion Maiorescu” şi la Şcoala Gererală
cât şi ca antrenor. în ultimele două decenii va fi nr.2 din Giurgiu. A câştigat campionatul naţional de
angajat al Spitalului Judeţean Giurgiu, la secţia de fotbal cu echipa Şcolii Mecano-Navale, unde a mai
kinetoterapie. In perioada 1990-1999 a fost director obţinut, prin intermediul elevilor săi, titluri naţionale
al Direcţiei pentru Tineret şi Sport a judeţului Giurgiu. la box şi la lupte. La Şcoala nr.2 a organizat echipe
Popa Ovidiu. Campion la lupte. Născut în redutabile de atletism, fotbal (finalistă a campiona-
Giurgiu, în 1967. Absolvent al şcolii generale nr. 7 tului naţional de două ori) şi handbal. De asemenea,
660
Județul Giurgiu
s-a calificat de două ori în finala naţională cu echipa sionabile acrobaţii la ciclism şi patinaj, modele de
de cină a acestei şcoli. artă prin sport.Velicu Lucian a fost totodată şi unul
Trăistaru Ionel. Născut pe 20 iunie 1946 în dintre pasionaţii culumbofili ai Giurgiului.
oraşul Giurgiu. A urmat cursurile Liceului nr.2 din Zimnicaru I.Mihai. Născut pe 7 noiembrie 1949
oraşul natal (astăzi Liceul Teoretic „Tudor Vianu”) şi în oraşul Giurgiu. A urmat cursurile Liceului nr.2 din
ale Institutului de Educaţie Fizică şi Sport din Bucu- Giurgiu (astăzi Liceul Teoretic „Tudor Vianu”) şi
reşti. A profesat la mai multe şcoli din oraşul Giurgiu ale Institutului de Educaţie Fizică şi Sport din
şi din judeţ. Din anul 1973 a obţinut titlul naţional cu Bucureşti. A activat la mai multe instituţii de învă-
echipa de dansuri a Şcolii Generale nr.6 din Giurgiu. ţământ din oraşul Giurgiu. în prezent este profesor
A avut rezultate bune cu elevii săi la ski si tetratlon. de educaţie fizică la Şcoala Generală nr.4 „Mihai
De asemenea, s-a calificat cu echipa de fotbal în Eminescu” din localitate. A obţinut rezultate remar-
ultimele 7 finale naţionale. Din anul 1990 este pre- cabile la sporturile de echipă la toate şcolile la care
şedinte al Sindicatului Liber din învăţământ din a fost profesor. în anul 1978 a obţinut locul III pe
Giurgiu. ţară şi în 1980 titlul de vicecampion naţional la
Ulea Silviu-Octav-Cipirian. Născut în comuna handbal băieţi, iar în 1985, locul II la campionatul
Putineiu, judeţul Giurgiu în 1947. Absolvent al Cole- regional de handbal fete. în anul 1997 a câştigat
giului ‚Ion Maiorescu”si apoi al Institutului de Edu- competiţiile naţionale la minibaschet şi minifotbal.
caţie Fizica si Sport din Bucureşti (1971). După mai Echipa de baschet băieţi condusă de el a obţinut
multe stagii fructuoase ca profesor de sport si totodată locul III pe ţară în 2000, un an mai târziu clasân-
antrenor la echipe de renume (cu remarcabile perfor- du-se pe locul II. în 2003 a câştigat titlul de campion
mante), „va ancora” la Colegiul „Ion Maiorescu” si naţional la minifotbal.
va deveni antrenor ai divizionarei C, Dunarea-Giurgiu. Zimnicaru P. Ion. Născut în Giurgiu. Elev şi
Recent, ca încununare a râvnei si talentului „elevilor” profesor la Colegiul Naţional „Ion Maiorescu”.
sai, echipa giurgiuveana a revenit în Divizia B, rod al Absolvent al I.C.F., în 1964, profesor remarcabil,
talentului si efortului antrenorului Ulea. mai mulţi ani - timp în care a obţinut mari perfor-
Velicu Lucian. Născut în Giurgiu în 1933. Unul manţe sportive cu elevii săi şi a edificat arene, piste
dintre cei mai talentaţi polisportivi ai anilor ‚50-70, şi săli de sport (alături de alţi inimoşi giurgiuveni).
exemplu rar întâlnit de virtuoz al spiritului amator Inspector de specialitate, dovedind competenţă şi
de tip englez; având capacitatea de a putea obţine iniţiativă.Toate gradele didactice Ie-a promovat cu
performanţe la toate sporturile pe care le practica! media 10, insuflând şi elevilor săi spiritul de învin-
- ciclism, patinaj, înot, motociclism. Cutezător şi gător. Este de peste 25 de ani mentorul baschetului
spectaculos, oferea giurgiuvenilor superbe şi impre- giurgiuvean şi a altor sporturi.
CAMPIONI ŞI RECORDMANI
NAŢIONALI, ZONALI, REGIONALI ŞI MUNICIPALI
2001 - 2003
Dobre Gabriela - 200 m plat. Campioană naţi- de juniori / Trei recorduri naţionale şi finalist la C.E.
onală - tineret (Antrenor: Dogaru Nicolae); - Finlanda;
Tudor Medina - 400 m garduri. Campioană Stucan Ancuţa - Triplusalt. Campioană naţio-
naţională - seniori (Antrenor: Pororo Ionel); locul nală tineret şi locul IV la C.M.U.(Camp.Mond.
trei, bronz la C.B. - Grecia. Universit.) din Coreea de Sud. (Antrenor: Răducă-
Popa Laurenţiu - Greutate. Campion naţional nescu Eugen);
661
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Drăgan Măria - 100 m plat. Campioană naţio- Drăgan Măria - 200 m plat./ CN seniori,
nală de tineret; Vice - campioană naţională la 200 m medalie de bronz – C.N. medalie de argint la proba
şi locul III la Seniori; de 60 m;
Rusu Claudia - 100 m plat şi 200 m plat. Vice Popa Laurenţiu - Aruncarea greutăţii. C.N. de
- campioană naţională de juniori. tineret;
Stucan Ancuţa - locul III C.N. seniori (sală). Tudor Medina - locul III C.N. seniori - sală.
Locul III C.N. seniori - triplu salt;
2004
Chelu Cosmin Vasilica - CS “AQUILA” talere) - 2 medalii argint - C.N., tir - talere trap +
GIURGIU Gu - jitsu) - medalie aur - CE Kempo - dublu trap - juniori; medalie bronz - C.N., - echipe
juniori I; medalie argint - CE Kempo - juniori 1: Tir - Taler dublu trap - seniori
medalie aur - C.N. Kempo - juniori 1; medalie argint Rusu Claudia - CSM GIURGIU (atletism) - 2
- C.N. Ju - Jitsu - juniori I medalii argint - C.N., atletism - juniori; medalie
Jianu Raluca - C.S. ,,KATA - RA”(kyokushin) bronz - C.N., atleţism - seniori
- medalie aur - C.E. Kyokushin - seniori; medalie Conteanu Mariana - CSM GIURGIU (atletism)
aur - C.N. Kyokushin - medalie bronz - CN - senioare - pentatlon
Stucan Ancuta - CSM GIURGIU (atletism) - 2 Cristea Anton - CSM GIURGIU (tir - talere) -
medalii bronz - C.N. atletism - seniori medalie bronz - C.N. tir - talere - echipe dublu - trap
Punga Ionut - CSM GIURGIU (atletism) - - seniori
medalie argint - C.N. atletism seniori; medalie bronz Stanciu Mihai - CS „AQUILA” GIURGIU (ju
Drăgan Maria - CSM GIURGIU (atletism) - 2 - jitsu) - medalie argint - C.B. Ju - Jitsu; jun.II; 2
medalii argint - C.N. atletism - tineret ; 2 medalii medalii aur - C.N. Ju - Jitsu;jun.II; medalie argint
bronz - C.N. atletism - seniori+tineret - C.N. Kempo;jun.II
Cristea Aurel - CSM GIURGIU (tir - talere) - Magureanu Adelina - CS „AQUILA”GIURGIU
medalie aur - C.N. tir - talere dubiu trap - juniori; (ju - jitsu) - 2 medalii aur - C.N. Ju - Jitsu;jun.II ;
2 medalii argint – C.N. tir - talere trap+dublu trap 2 medalii argint - C.N. Ju - Jitsu;jun.II
- juniori; medalie bronz – C.N. tir - talere - echipe Dedeu Monalisa - CS „ROMTELECOM” (kyo-
dublu trap - juniori; medalie bronz – C.B. juniori tir kushin) - medalie aur – C.N. Kyokushin - seniori
- talere dublu trap - juniori Popa Laurentiu - CSM GIURGIU (atletism) -
Cristea Alexandru - CSM GIURGIU (tir - medalie bronz - C.N. atletism - tineret
2005
CHELU VASILICA - C.S. AQUILA GIURGIU Locul 1, seniori la C.N. de ju - jitsu.
Locul I, seniori C.M. - Geneva, secţiunea self BORDEA ANA - MARIA - C.S.M. GIURGIU
- defense; Locul I senioare CN Cros 6000 m
Locul I, seniori la C.M. - Geneva, secţiunea Locul I senioare CN Cros 4000 m
semi - contact; Locul I tineret CN Cros 6000 m
Locul I, seniori la .C.M. - Geneva, secţiunea Locul I tineret CN Cros 4000 m
full - contact; Locul II tineret CN Semimaraton 20km
Locul II, seniori la C.M. - Geneva, secţiunea JIANU RALUCA - C.S. DUNAREANA KATA
self - defense; RA GIURGIU
Locul III, seniori la C.M. - Geneva, secţiunea Locul I senioare CN Kyokushin - Kata
KnoKdown; Locul II senioare CM Kyokushin – Kata
Locul I, seniori la C.N. de kempo;
662
Județul Giurgiu
2006
STANCIU MIHAI CS AQUILA
- Locul I C.E. de Kempo - Semi - Contact , - 60 kg
- Knock - down, - 60 kg
- Self defense
C.N. de Kempo - Full - contact, - 60 kg
C.N. de Ju - Jitsu - Fighting, - 60 kg
- Duo Masculin
C.N. de Wushu - Qingda, - 66 kg
- locul II C.E. de Kempo - Full - contact, - 60 kg
C.N. de Kempo - Semi contact, - 70 kg
C.N. de Wushu, - 70 kg
- locul III C.B. de Ju - Jitsu - 66 kg
663
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
664
Județul Giurgiu
• 1688 – 1714, Constantin Brâncoveanu domnul caterdra a mai fost ocupată de Dumitru Florian.
Ţării Româneşti, avea la curte acrobaţi şi pehlivani • Între 1885 – 1894 –funcţiona şi prima catedra
pe care îi plătea cu taleri şi daruri pentru fiecare de educaţie fizică din învăţământul secundar; primul
reprezentaţie. Pentru reprezentaţia din 7 iunie 1712, profesor care a predat, a fost Mihail Tutunaru, care
de pildă, pehlivanii-acrobaţi au primit 70 de taleri la serbarea de sfârşit de an din iunie 1890, a citat
fiecare, postavuri şi atlasuri, în vreme ce un măs- bibliografia lui Ion Maiorescu, cel care cu câteva
cărici a primit 8 taleri. Tot în timpul domniei sale luni înainte fusese ales patronul spiritual al şcolii
este atestat, şantierul naval de la Giurgiu unde se • 1901 – Ia fiinţă societatea de gimnastică,
lucrau diferite ambarcaţiuni (şeice, caiacuri etc.), scrimă şi tir Sfântu Gheorghe la Giurgiu, care peste
inclusiv pentru agrement şi întreceri. câţăva ani îşi încetează activitatea.
• 1693 – Au loc spectacole acrobatice cu pehli- • 1905 – Societatea Sfântu Gheorghe se reînfi-
vani prilejuite de nunta Mariei – fiica lui Constantin inţează sub numele de Clubul„Călugăreni” Giurgiu.
Brâncoveanu – cu Constantin Vodă Duca. Clubul folosea sala de gimnastică de pe lângă fostul
• 1883 – La Giurgiu se înfiinţează Societatea de gimnaziu din localitate, unde îşi avea şi sediul. În
Arme, Gimnastică şi Dare la Semn din districtul Club s-a desfăşurat o activitatea semnificativă
Vlaşca. pentru practicarea exerciţiilor fizice.
• 1883 – Polivalentul om de cultura Nicolae • 1904 – apr 5/17. O dată cu fondarea Automo-
Droc – Barcian, directorul gimnaziului, înfiinţează bil Clubului Român (ACR), ia fiinţă şi secţia sa din
prima organizaţie sportivă din oraşul Giurgiu, o Giurgiu.
societate de gimnastică. • 1904 sept.22 /oct.4 – Se desfăşoară cursa
• 1894-1909 – a urmat profesorul Alexandru automobilistică, organizată de ACR pe traseul Bucu-
Butaş, despre care ştim că era talentat şi la muzică, reşti – Giurgiu – Bucureşti (120km), una dintre
fiind unul dintre membrii fondatori ai Societăţii primele din ţara noastră şi din această parte a
filarmonice „Lyra” şi ai orchestrei semi-simfonice Europei. Cursa a fost câştigată de George Valentin
înfiinţate în 1905. Până la primul război mondial Bibescu care, pilotând un Mercedes de 40CP, a
665
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
parcurs distanţa în 1, 48 h (58′ la ducere şi 50′ la • 1925 – În Giurgiu se înfiinţează mai multe
întoarcere), realizând o medie orară de 66, 600 km, cluburi: C.S. „Victoria”, „Financiara”, „Răsăritul”,
cea mai mare viteză obţinută până la acea dată în „Generală” şi C.S. „Fulgerul”.
Europa într-o cursă de regularitate pe şosele publice. • 1925 – Două trofee cu care au fost premiaţi
• 1904 – România a fost a zecea ţară semnatară câştigătorii Cupei „Comerciantului” la şah şi la oină,
între fondatoarele Asociaţiei Internaţionale a Auto- sunt cupele păstrate la Clubul elevilor, (certificate
mobiliştilor, iar traseul Bucureşti-Giurgiu a fost cel de expoziţia „File din istoria sportului”).
de-al şaselea din lume care a găzduit o cursă auto- • 1926-1929 – Primul profesor de sport al Gim-
mobilistică (1904). naziului „Ion Maiorescu” a fost Lt. Alexandru
• 1905/Iunie 15/28. – Prima ediţie a raliului Manolache, ofiţer al Garnizoanei Giurgiu, fost elev
auto.Concursul s-a desfăşurat concomitent cu înăl- al Gimnaziului şi viitor general al Armatei Române.
ţarea balonului România în Parcul Carol I, locul Lui i-a urmat imediat şi primul profesor de sport cu
aterizării balonului constituind şi punctul de sosire a calificare superioară - Caraghiaur Petre (1926-
concurenţilor. Raliul a fost câştigat de automobilistul 1929). Acest salt calitativ este începutul integrării
Ion Cămărăşescu cu un „Daraccq” de 16 CP, urmat sportului performant în învăţământul giurgiuvean,
de Maximilian Tonola cu un 2de Dion” de 30 CP. performanţele sportive declanşându-se şi perpetuân-
• 1906 – Are loc cursa automobilistică Bucu- du-se neîntrerupt. Apoi, fiecare nouă promoţie de
reşti – Giurgiu – Bucureşti, organizată anual de absolvenţi a lansat către lumea hărăzită performan-
ACR şi dotată cu Cupa Dumitru Ştefanopol. Cursa ţelor multe valori potenţiale (care au confirmat) şi
este câştigată de Ion Cămărăşescu cu timpul de încă alţi polisportivi, care au devenit dascăli de
30´33˝ şi o medie orară de 74, 370 km. educaţie fizică. Asistăm astfel la constituirea unei
• 1923/10 oct. – Vasile Voiculescu (mare patriot adevărate Şcoli giurgiuvene de educaţie fizică şi
şi talentat automobilist, Director General al Drumu- sport. Această frumoasă „şcoală”, care va genera o
rilor din România şi iniţiatorul primelor reguli de amplă mişcare sportivă, îşi are ca prim corifeu pe
circulaţie pe drumurile publice), circulând „cu viteza dascălul Ion Mateescu, personalitate polivalentă de
bolidului” ( scria presa vremii), adică, aproape de 30 tip renascentist; ofiţer, profesor de matematică,
Km/oră, a fost victima unui accident mortal, după profesor maestru de educaţie fizică şi elevat om de
serpentinele de la Călugăreni (la Km. 33, 6). în cultură ( fiind unul dintre ctitorii Ateneului „N.Bă-
memoria sa a fost ridicat Monumentul drumarilor, lănescu”, din Giurgiu). Primii săi secondanţi,
primul de acest fel din Europa. Cu câţiva ani înainte (valoroşi şi iubiţi) au fost: Buzatu Apostol, dască-
de al doilea război mondial, pe distanţa Bucureşti- lul-dascălilor, care a profes at timp de peste 3
Giurgiu se organizau anual (în prima zi de Paşti) decenii; Gigei Nedelcu, figură pitorească de profe-
curse de automobilism viteză (50 Km). sor, sportiv de mare performanţă (multiplu campion
• 1923 – Giurgiu. Se înfinteză C.S. Aquila, (str. naţional de popice), antrenor şi manager sportiv; şi
Gen. Berthelot nr. 2). legendara Kafi Stănculescu, marea „artistă în sport”
• 1924 – Giurgiu. Se constituie C.S.Venus (str. şi „sportivă în balet şi dans”, căreia frumoasele fiice
Pariziană nr. 4). ale Giurgiului îi poartă neştearsă amintire şi pentru
• 1923-1926 – Din documente rezultă că au măiestria cu care le-a cultivat eleganţa feminină a
predat educaţia fizică mai multe cadre necalificate, mersului şi a ţinutei. Intră în această elită de dascăli
între care şi ofiţeri. S-au remarcat tinerii locotenenţi şi mereu zâmbitorul, respectatul profesor şi prieten
Stelian Vasilescu şi Alexandru Manolache, care al multor generaţii de sportivi şi oameni - Jean
ulterior s-au numărat printre animatorii concursuri- Stănculescu. Din generaţia imediat următoare, fac
lor nautice şi hipice din perioada interbelică, care parte: Atanase Angelescu -sportiv, antrenor,
şi-au încheiat cariera militară cu gradele de colonel manager şi longeviv metodist; Dumitru Manolescu
şi respectiv general. - sportiv de performanţă şi performer dascăl; soţii
666
Județul Giurgiu
Zimnicaru - sportivi şi profesori, care şi-au marcat au obţinut şi remarcabile performanţe, prin victorii
profesia şi prin fraţii şi fii lor, la fel de talentaţi: în faţa unor redutabili „bucureşteni”. Galele erau
Ioneli Petrescu, Mircea Tache, Ion Bairac, Sma- găzduite, semn de mare preţuire acordată boxului,
randa lliescu, Dorian Gârlea, Florian Damian, de Templul Culturii din Giurgiu- Ateneul Nicolae
Lizica Bivolaru, Robert Stănculescu, Doiniţa Bălănescu şi aveau ca vedete pe: Paul Crivilaru,
Georgescu, Bogdan Zimnicaru, Gabriel Vişan, Florin Răcaru, Alex Zmeu (Adiţu), Puiu Anastasiu
Vasile Bondoc şi Florentina Pescăruş. La care ş.a.; iar ca antrenori, pe giurgiuveanul Chiţu şi pe
adăugăm cu recunoştinţă pe cele ale foştilor valoroşi antrenorul lotului olimpic I. Chiriac. Aceştia şi încă
profesori de sport din Giurgiu: Manea Constantin alţii au „monopolizat” câţiva ani buni titlurile regi-
-indiscutabil cea mai respectată figură de polisportiv onale de box. Peste timp (după 1980), Clubul Voinţa
şi dascăl sportiv al celei de a doua jumătăţi a sec. a reuşit să reactualizeze tradiţia, organizând o
XX din Giurgiu (împreună cu colegul şi prietenul amplă şi valoroasă secţie de box, care, datorită unui
său Marin Anastasovici); Iulian Ghelmez, Banu inimos şi talentat antrenor (Mizdrescu Stan) a oferit
Ion şi Iancu Mergeani. veritabile spectacole pugilistice, gale în aer liber sau
• 1928 – Se constituie Clubul- C.S.M. – Giurgiu. în sală, lansând-l pe cel mai valoros boxer giurgiu-
• 1930 –Ia fiinţă Clubul Nautic la Giurgiu. vean, Vicenţiu Anghel.
• 1930–1938 – Ia fiinţă asociaţia cultural – • 1933–1949 – Funcţionează primii profesori
sportivă „Şoimii Munteniei” din comuna Ghimpaţi, absolvenţi ai Academiei Naţionale de Educaţie
care a funcţionat pe lângă baza sportivă a Casei Fizică (ANEF), care au predat la Giurgiu: soţii Ion
Autonome a Monopolurilor (depozitul de tutun) şi Constanţa Mateescu. Ion Mateescu a fost titular
unde se practica: fotbal, volei, oină, tenis, atletism, la Liceul de băieţi, remarcându-se prin ansamblurile
popice şi gimnastică şi demonstraţiile de gimnastică, dar şi prin introdu-
• 1935 – Pescarii giurgiuveni au capturat cel cerea şi încurajarea altor discipline sportive. Fiind
mai mare morun dunărean, care a fost expus şi a licenţiaţi şi în matematică, în ultimele decenii de
constituit piesa centrală a Muzeului de ştiinţe ale activitate au optat pentru predarea acestui obiect,
naturii . unde a obţinut de asemenea rezultate strălucite cu
• 1936/iulie– Se desfăşoară un concurs de elevii lor.
canotaj fond pe Dunăre şi Mare între Giurgiu – Con- • 1943 – La Giurgiu şi Ruse s-a desfăşurat
stanţa. dubla întâlnire de şah, România–Bulgaria, scor
• 1937/iunie – S-a desfăşurat prima caravană final: 14½ - 17½;
nautică, cu lotci şi caiace, denumită: Marele Voievod • 1948 – Lidia Codreanu – elevă a Liceului
Mihai. Traseul: start la Giurgiu (pe Dunăre) - lacul Ortodox şi Dan Miltiade Ionescu, elev al Liceului
Razelm – Portiţa - Marea Neagră cu finiş la Mamaia. „Ion Maiorescu”, s-au clasat pe primul loc la sări-
• 1930-1940 – Una dintre cele mai vechi tradi- tura în înălţime din cadrul întrecerilor CUT;
ţii sportive atestate la Giurgiu aparţine pugilatului. • După 1946 – sub oblăduirea directorului
Incă de pe vremea când galele de box se desfăşurau Savin Popescu, s-au desfăşurat multe întreceri de
în arena circului (anii „treizeci-patruzeci”), Giurgiu volei. Protagonistele fiind echipele; Aqvila şi cea a
a dat pe cei doi longevivi campioni balcanici: Titi Liceului „Ion Maiorescu”. Reamintim pe Sile Mari-
Boldescu şi Ionel Zamfirescu. Aceştia, ofereau „gale” nescu, căpitanul Aqvilei, trăgătorul, Brebenel,
memorabile, fiind „stâlpi” ai celebrei cafenele Carol, fraţii Munteanu (Dan şi Laur), la fel de
„Farfurii”... Cu asemenea tradiţii, când Clubul buni la volei ca şi la fotbal, Silviu Gheţa, Dan
Dragaje-P.C.A. a înfiinţat secţia de box, (foarte lonescu Miltiade, Silviu Stăncescu, Pestriţa,
repede intrată în concurenţă cu cea a Clubului Mihai Ştefan (Pascale) şi Pietroşeneanu, Badea
Rapid!), roadele s-au arătat imediat. Tinerii boxeri Iulian, (Giulis). De asemenea, Paul Iliescu, fraţii
au oferit gale de mare spectaculozitate, cu care prilej Iliescu, Gigi Manea, Petrică Stănciulescu, Costel
667
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Iorga, care făceau parte din echipele Progresul şi câteva luni un velodrom omologabil - cu banda
Cetate. Se înscriu în documentele vremii 1950 şi circulara de 222 m. Velodromul giurgiuvean a fost
fraţii Manolescu, prof. Ghelmez Iulian, Zimni- pavat cu pământ lutos! care a rezistat zece ani. S-au
caru Ion şi Petrescu Ionel. desfăşurat, în acea perioadă, competiţii- spectacol
• După anii 50- Baschetul şi-a dobândit un loc cu participarea elitei ciclismului românesc: 10
prioritar, intrând direct în „linia-ntâi” cu protagonişti echipe bucureştene, una din Giurgiu şi Dunav din
ca: Ţincoca, fraţii lliescu (Puiu şi Bebe), Manea Ruse (Bulgaria). Săptămânal, uneori şi în nocturnă,
Vasile, Titi Manea, Virgil Hroniade, Bebe Dumi- se întreceau în spectaculoasele curse de velodrom:
triu, Doina Alexandrescu, Petruş Stănculescu, şi Marin Niculescu, Ervant Norhadian, Vittorio Nico-
încă alţi mulţi alţi tineri giurgiuveni ce aveau ca losso, Martie Ştefanescu, Mircea Mihăilescu şi alte
partener... o formaţie feminină, condusă de talentata legende ale ciclismului românesc. Giurgiu, a încro-
polisportivă Patriţa Şişu, secondată de Bebe pit rapid o echipă de pasionaţi ciclişti talentaţi care,
Lăceanu. Antrenoratul şi arbitrajul erau asigurate de după alte câteva luni, au intrat cu şanse în competi-
profesorul Jean Stănculescu. ţii oficiale: Tişu, Viorel Gavrilă, Mircea Busuioc,
• 1948-1951 – Giurgiu a avut şi o reprezentativă Aurică Măria, Gelu Gogoaşă, Pândele Mocanu).
Divizionară, ai cărei componenţi (toţi polisportivi, Ciclismul giurgiuvean, în afara celui de velodrom,
talentaţi artişti, excelenţi profesionişti în diferite a cunoscut afirmarea în ipostaza sa cea mai popu-
domenii; deveniţi manageri de loturi naţionale, lară: ciclo-turismul.
arbitri internaţionali ş.a.), au fost: Cazacu Gheor- • Pana in 1948 – Biliardul a reprezentat la
ghe Buzea Tudorache, Petcu Ion, Busuioc Mircea Giurgiu, decenii întregi, sportul nr.1 al cafenelelor!
şi Anastasiu Ion - devenit jucător la CCA. Forma- Cine nu a avut şansa de a cunoaşte Giurgiul antebe-
ţia giurgiuveană învingea frecvent două divizionare, lic, nu va putea înţelege deplin ce, cum şi câte
cu componenţi în Naţională (pe atunci, Campioană cafenele erau în tradiţionalul şi modernul port
Balcanică şi prezenţă frecventă la turneele finale ale dunărean... Cafenelele din Giurgiu erau locurile
Campionatului mondial): Voinţa Bucureşti şi Prahova geometrice ale tinerilor vlăşceni - cei ce erau întot-
Ploieşti. în echipa fetelor (care juca de la egal la egal deauna primii susţinători, prin toate mijloacele.
cu cea masculină), remarcabile erau: Nina Dobrescu, • După 1948 – Sportul cu motor şi-a organizat
Eugenia Păcuraru şi Măria Manea. Alţi jucători, curse de motociclism, pe clase. Una dintre acestea,
totdeauna prezenţi în fazele inter-regionale, erau: s-a desfăşurat pe un traseu, tot vlăşcean, Bucureşti-
Dudu Ursu, Gigi Manea, Petrică Stănciulescu, Titi Asan-Aga, în 1953. Această ultimă ediţie a fost
Manea, Ernest Bonea, Marin Anastasovici şi Con- câştigată la automobilism de către celebrul Jean
stantin Enache. Calcianu (pe un Alfa Romeo), iar la super-clasa de
• Popicele – La Giurgiu, în ani neprosperi, cu motociclism, de către nu mai puţin celebrul Walter
investiţii majore materiale şi imens efort uman, s-au Agathon (pe un Norton, 500 cm3). Cam de atunci,
edificat trei piste, din care două omologate interna- timp de două decenii, Giurgiul a avut ca reprezen-
ţional. Şi, firesc, în timp foarte scurt, începând cu tant pe campionul naţional la clasa 750 cm3, talen-
anul 1954, oraşul, s-a înscris cu echipe de băieţi şi tatul şi cutezătorul motociclist, Marin Tănăsescu,
fete în Divizia Naţională. component de bază al Clubului Steaua
• Între 1948-1949 – Ciclismul, cunoaşte o • În anii ΄50 – Handbalul reprezintă o prezenţă
perioadă promiţătoare de afirmare, datorită Asocia- spectaculoasă în toate marile competiţii. Cultivat în
ţiei Spartac-Voinţa. Giurgiuvenii, mai vârstnici, îşi toate şcolile şi la majoritatea cluburilor sportive
amintesc cu plăcere întrecerile desfăşurate pe explică de ce formaţii aparţineau liceelor, care au şi
„istoricul” velodrom de la Rapid. în anii 1948-1949, câştigat toate etapele „pe regiune” din acei ani (de
când s-a betonat velodromul Dinamo din Bucureşti două ori, 1950 şi 1951, calificându-se în finala
(singurul din ţară), giurgiuvenii au construit în doar naţională a Campionatului şcolar). La fete au obţinut
668
Județul Giurgiu
cele mai bune rezultate echipele liceului Pedagogic şi • 1954– Oraşul Giurgiu s-a înscris cu echipe de
liceului Comercial mixt (S.T.A.E.). Vedetele erau: băieţi şi fete în Divizia Naţională de popice. La fete,
Milica Oancea, Elena Gherghescu, Geta Covaci cele mai valoroase rezultate le-a obţinut, constant,
(Rotaru), Mariana Enache şi Lazarache Polixe- Lili Keregi; la bărbaţi, cei doi lideri ai echipelor
nia. La băieţi, trei reprezentative îşi disputau an de Cetatea şi Olimpia, - Buzea Tudorache şi Gigei
an supremaţia : echipa liceului „Ion Maiorescu”, a Nedelcu. Ultimul a reuşit să menţină valoarea
liceului Comercial, şi a liceului Industrial. Important acestui sport la Giurgiu, devenind manager, iar
rămâne un fapt; din acele formaţii liceale s-au ridicat primul, s-a impus pe plan naţional, ca antrenor,
componenţi ai unor echipe divizionare: Cristea arbitru şi manager la lotul naţional feminin.
Petroşăneanu , de mai multe ori selecţionat în • 1955–1957 – Tirul a atins cote superlative
Naţionala României, Nicu David, Costel lorga, prin obţinerea titlului de campionă naţională de
GigăTurcu ş.a. După anii 70, au început să se către Cleopatra Popescu (în 1955, la armă liberă).
culeagă şi roadele handbalului în 7, având ca princi- Peste doi ani, fraţii Bucur (Gogu şi Titi) au devenit
pal manager pe profesorul Mihai Zimnicaru (el vice-campioni naţionali la probele de pistol viteză
însuşi fost jucător în divizia A). Sub competenta sa şi pistol precizie. În acea perioadă de mare eferves-
îndrumare s-a lansat şi cel mai talentat produs al cenţă sportivă, Giurgiu avea două echipe de tir:
handbalului giurgiuvean - Virgil Georgescu -com- Cetatea şi A.S. Armata
ponent de bază al Naţionalei de juniori şi tineret a • 1956 – An de pregătire în vederea participării
României. la J.O. Melbourne. Înaintea plecării, ca semn al
• Tot în anii ΄50, au exiatat două echipe divizi- aprecierii mişcării sportive din oraşul de la Dunăre,
onare de oină, perioadă în care antrenorii Ion loturile olimpice de box şi gimnastică, şi-au efectuat
Mateescu şi Apostol Buzatu au activat, oina fiind ultimul cantonament şi concursul final de selecţie al
sport fanion în Giurgiu. Cel mai talentat şi logeviv echipelor la Giurgiu.
sportiv a fost Petre Ghelmez (poet). • Din 1923 până în 1970 – Fotbalul s-a afirmat
• După anii ΄50, - Tenisul s-a desfăşurat în şi la Giurgiu. Prima echipă, „Aqvila” Derbiul local,
ambianţa sportivă a judeţului. Primii pasionaţi tradiţional şi spectaculos, era asigurat prin cea de-a
tenismeni ai Giurgiului, iniţiatori, susţinători şi doua echipă; Unirea. Printre frecventele echipe
totodată creatori ale celor două frumoase arene; oaspete se aflau echipele bucureştene: Rapid, Unirea
Danubiana şi Progresul au fost Doncea şi Căli- Tricolor şi Venus, ca şi îndrăgitele formaţii: Vulturul
nescu. Alţi protagonişti ai tenisului : Puiu Anasta- de Mare, Spartac-B.N.R., Metalul şi echipele studen-
siu, P.Verziu, G.Moga, Dudu Ursu, Eugenia ţeşti (Sportul, Universitatea, Ştiinţa...). Sediul Clu-
Păcuraru (viitoarea scriitoare), Nina Dobrescu, bului Aqvila se afla într-o clădire cu etaj, vecină cu
Anatolie, V Balasan. cinema Europa şi dispunea de un club, un hotel
• 1952 – Constantin Ionescu elev al liceului pentru cantonamente şi un elegant restaurant cu
„Ion Maiorescu clasat pe primul loc la săritura în grădină de vară. In Cartea de Aur a fotbalului giur-
înălţime din întrecerile CUT, ulterior, Alexandru giuvean, vor fi reamintiţi: Cornel Popescu - probabil
Spiridon, elev al liceului Ion Maiorescu şi al Şcolii cel mai talentat fotbalist român al vremii sale!
Sportive de Elevi, –campion şi recordman naţional Constantin Titi Teaşcă (născut în Giurgiu, antrenor
de juniori şi tineret cu performanţe de valoare la Dunărea Giurgiu) Dumitrescu Nicu (Coco), Laur
europeană la atletism. şi Dan Munteanu; portarii Valentin Stănescu,
• 1952 - Giurgiul a făcut parte din traseul Con- Costică Marinescu, (de la Dunărea Giurgiu), I.Pă-
cursului de caiac-canoe, mare fond pe Dunăre, traşcu, Gogu Cristescu, T. Mândru şi cel mai mare
desfăşurat anual în luna iunie, începând din 1952, de performer dat de Giurgiu sportului cu balonul rotund,
laTurnu Severin, până la Sulina. La Giurgiu se Narcis Coman, născut în Giurgiu, (ales „Fotbalistul
încheia etapa a V-a cu o zi de pauză. Român al Anului” în 1968 şi în 1978, performanţă în
669
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
premieră naţională!), Maşinuţă, Tişu, Pană, Aris- este cea din deceniul 1960-1970, când Giurgiu a avut
tică, - Dobrescu, Silviu Stăncescu, Gogu Gârlea, o redutabilă echipă divizionară B: Dunărea.
Carol, Marin Anastasovici. Apoi, divizionarii: • 1950-1960 – tenisul de masă se practică în
Mareş, prof. univ. Miu Ştefan, Anghel Florian, peste 20 de cluburi, a celor şase licee, şapte şcoli
Mihai Stoichiţă, Petre Câinaru, Gigi Dumitrescu, elementare dar şi în cluburile sindicale ; Voinţa,
Năsturescu Nişei, Gh.Grozea, Sandu Vulpe şi Progresul, P.C.A, Rapid, Învăţământ, Danubiana,
polisportivii şi antrenorii - Titi Manea şi Victor Cetatea, Casa Pionierilor, Construcţii, Justiţie,
Stănculescu, acesta din urmă devenit personalitate ş.a.m.d., - reprezentanţii acestui sport fiind perma-
marcantă în lumea antrenorilor de fotbal, antrenor nent prezenţi în fruntea ierarhiei turneelor regionale
Divizia A, inclusiv al echipei campioane naţionale şi inter-regionale.
din 1967, Rapid Bucureşti; antrenor al naţionalei • 1960 – Ani în care, canalul Sf.Gheorghe a
române de fotbal; antrenor-fondator a trei naţionale devenit pistă acvatică, cu un ponton pentru sportu-
centr-africane de fotbal, doctor în ”Psihologia şi rile nautice, bine întreţinut, utilizat sub manageriatul
sociologia jocului de fotbal”, director al Universită- lui Candy Antonescu. S-a dezvoltat rugbyul, hal-
ţii de Fotbal din Dallas, S.U.A. terele, luptele, boxul, la care s-a adăugat şahul,
• 1948 - In cea de a doua etapă, după anii ‚48 reprezentat prin Ovidiu Ioaniţoaia, care în perioada
– fotbalul şi-a continuat evoluţia apărând, noi şi junioratului îndeplinise norma de candidat maestru.
valoroase echipe: Portul, Olimpia, Rapid, A.S. • 1980 – 1-5 Iulie. În ziua de 1 iulie 1980, prin
Armata... Echipe, care la anumite intervale şi-au Giurgiu, pe podul Prietenia a intrat în România
schimbat numele în: Dunărea, Rapid-C.F.R., Cetatea, ştafeta Flacării Olimpice în drum spre Moscova,
Marina etc. Cu o remarcă: aceste transferuri nu au gazda JO din acest an.
diminuat nivelul fotbalului local. Fotbalul giurgiu- • 1980 Box. Antrenorul Mizdrescu Stan la
vean, putea asigura lotul-bază, atât pentru o „naţio- Clubul Voinţa, a format numeroşi pugilişti, cel mai
nală” de juniori, cât şi pentru una de seniori! valoros fiind Vincenţiu Anghel, multiplu campion
Încununarea a venit în 1955, sub „bagheta” legenda- naţional de box.
rului Ionică Bogdan, când reprezentativa oraşului • 2004 – A fost sărbătorit Centenarul raliului
Giurgiu a cucerit Cupa Naţională a Oraşelor la auto Bucureşti –Giurgiu.Cu ocazia expoziţiei „File
juniori. Din echipa de atunci, câţiva au devenit jucători din istoria sportului”, au fost descoperite două trofee
divizionari, iar liderul lor, Petrică Dragomir, a ajuns din 1925, cu care au fost premiaţi câştigătorii cupei
jucător de bază la Petrolul Ploieşti, apoi antrenor şi „Comerciantului” la şah şi la oină, .Cupele sunt
Preşedintele Clubului. O performanţă remarcabilă păstrate la Clubul elevilor.
MASS MEDIA
ZIARE SI REVISTE
SPORTUL GIURGIUVEAN - cotidian particular 1995 Gene Eugen (Stăneşti)
670
Județul Giurgiu
EMISIUNI SPORTIVE
TV MUNTENIA – Damian Marian TV CVR DIVA – Dăndăreanu Mihai
CARTEA SPORTIVĂ
Doctor Victor Stanculescu - Conf. univ. Bîrsan Mihai (IEFS):
Psihologia Sportului - 1975 - Teoria şi metodica fotbalului – 1970
Psihologia Fotbalului – 1978 - Prof. dr. Popescu (Pescăruş) Cornelia – Uni-
Politici Fotbalistice – 1980 versitatea Spiru Haret
4.- Ovidiu Traian Ioaniţoaia
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi
Asoc. Ligi AS fără Total
Fed. sp.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profe- pers. Certif.de
Total naț.
public privat acţiuni r.s. sioniste juridică id.sp.
2002 3 10 13 2 41 56
2003 3 10 13 2 43 58
2004 3 11 14 2 47 63
2005 3 12 15 2 47 64
2006 3 13 16 3 56 75
2007 3 14 17 3 54 74
2008 3 15 18 4 79 101
2009 4 17 21 4 93 118
671
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURA ORGANIZATORIC
Nr.
Nr. secţii Nr. Nr. Nr.
Anul sportivi Nr. arbitri Nr. MS Nr. AE
afiliate antrenori instructori MES
legit.
1993 111 4998 81 74 116
1994 111 4998 81 74 116
1995 101 4915 79 65 152
1996 87 3588 81 65 85
1997 87 3588 81 65 85
1998 77 3145 79 15 95
1999 68 3187 93 10 101
2000 102 2710 31 36 96
2001 46 2429 35 94 118 2 1 0
2002 58 2145 19 50 83 1 1 0
2003 58 2132 20 53 67 2 1 0
2004 59 1976 30 67 74 4 1 2
2005 18 365 24 8 20 2 1 2
2006 19 396 28 66 21 2 1 2
2007 23 454 33 73 21 2 1 2
2008 89 2137 43 140 118 3 2 2
2009 96 2189 47 138 115 3 4 3
672
Județul Giurgiu
MIŞCAREA SPORTIVĂ
673
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• sportul tradiţional popular: oină, luptele, unele gice, iar mişcarea sportivă s-a politizat treptat, ajun-
probe atletice, nataţia, călăritul („pe deşelate”) etc; gând să se facă pe bază de ordin, performanţa sportivă
• sportul de club (incluzând jocurile de echipă) devenind „sarcină”, întemeindu-se mai mult pe sacri-
- organizat instituţional, care angrena multipli ficiul sportivilor şi antrenorilor şi mai puţin pe mijloace
factori: sponsori, organizatori, manageri, sportivi de specifice: talent, antrenament, voinţă, şansă.
performanţă ş.a. Acest tip făcea trecerea de la Giurgiul a debutat cu dreptul în istoria de aur a
sportul de masă la cel de performanţă. probei atletice care va deveni o simbolică vocaţie:
Desigur - (tradiţional şi de mare amplitudine - săritura în înălţime. Zborul spre înălţimi, desprin-
sportul şcolar se afla în avangardă, - permanent derea de gravitaţie, tendinţă (ori tentaţie) superioară
furnizor de talente pentru celelalte tipuri şi forme de a omului (caracteristică celor cu vocaţia şi voluptatea
sport, fenomen caracteristic întregii ţări şi, implicit, libertăţii) a propulsat pe cea mai înaltă treaptă a
şi Giurgiului (care, fiind o urbe foarte deschisă podiumului pe cei doi reprezentanţi ai liceelor etalon
modernităţii, s-a integrat rapid şi plenar într-o ade- ale urbei. Lidia Codreanu - elevă la Liceul Ortodox
vărată mişcare sportivă, cu răsfrângeri benefice în şi Dan Miltiade lonescu, elev la liceul „Ion Maio-
toate planurile socio-civice). rescu” (C.U.T., 1948, faza finală naţională).
Primul tip de sport - cel elitist - având aria Anii următori (şi deceniile viitoare) aveau să
foarte restrânsă, a rămas „conservat” în lumea lui continue seria marilor izbânzi giurgiuvene, la
închisă. această elegantă şi cutezătoare probă atletică, a cărei
Celelalte tipuri, bine apărate de uitare prin încununare absolută, se va mai împlini ciclic. Intâi
memoria contemporanilor-părinţii şi bunicii genera- prin Constantin lonescu, în 1952 şi apoi prin
ţiilor de azi - şi prin documente: presa, afişe şi excepţionalul atlet, elev al liceului „Ion Maiorescu”
fotografii, merită şi pot fi reconstituite şi evocate. (şi al Şcolii Sportive de Elevi), Alexandru Spiridon
În cea de a doua etapă (după al doilea război - campion şi recordman naţional de juniori şi tineret,
mondial) s-a dovedit că sportul, prin esenţă, este cu performanţe de valoare europeană!
apanajul tineretului. Dar, tot în mod evident, această Giurgiu dispune de condiţii naturale şi haruri
veche şi minunată activitate umană a dovedit că specifice, aproape ancestrale, pentru practicarea unor
nu-şi are limită de vârstă. In mod firesc, cine a foarte populare sporturi - nataţie, canotaj, oină,
făcut sport în copilărie şi tinereţe nu se va putea rugby, haltere, pescuit sportiv etc. - şi are tradiţii,
lipsi de pasiunea şi binefacerile sale până la cu greu dar adânc implementate (explicabile şi
vârsta senectuţii. Foloasele sunt substanţiale şi explicate prin excelentele rezultate obţinute în dife-
variate, vizând mai toate componentele personalităţii rite perioade): şah, tenis de masă, tir, box, ciclism,
umane. popice, biliard etc. Aceste sporturi, iubite de public,
După al II-lea război mondial, sportul giurgiu- deşi cu evoluţii oscilante de la o perioadă la alta, pot
vean a cunoscut o rapidă revitalizare, dezvoltându-se fi lesne revigorate, (inclusiv cele care astăzi se
puternic în spiritul emulaţiei şi al talentelor, care au practică doar sporadic).
apărut în fiecare nouă ramură sau competiţie sportivă, În continuare o succintă prezentare a sportului
dovedind unul dintre coordonatele noii societăţi. giurgiuvean, pertinent argument în favoarea readu-
Primele performanţe majore au fost obţinute de cerii acestor excelente sporturi în prim planul miş-
sportivii giurgiuveni cu prilejul celor două mari cării sportive giurgiuvene.
Festivaluri-concursuri naţionale; „CUT” şi „CTM” Canalul Sf.Gheorghe poate deveni (cu minime
(Cupa Uniunii Tineretului 1947 şi Cupa Tineretului investiţii dar cu maximă iniţiativă), o pistă acvatică
Muncitor 1948), ambele destinate elevilor (şi în sportivă excelentă (în perioada anilor „şaizeci”
bună parte şi tinerilor muncitori şi ţărani). exista un ponton pentru sporturi nautice, dotat, bine
Sportul a devenit în această etapă un mijloc anexat întreţinut şi eficient practicat (sub manageriatul lui
instrumentelor specifice pedagogiei restrictiv ideolo- Candy Antonescu).
674
Județul Giurgiu
675
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
vechea tradiţie, organizând o amplă şi valoroasă secţie astfel un nume simbol al clubului giurgiuvean cu
de box, care, „sub pumnii” unui inimos şi talentat cele mai vechi tradiţii şi cu cele mai frumoase
antrenor (Mizdrescu Stan) a oferit veritabile specta- rezultate în ciclism. Giurgiuvenii mai vârstnici îşi
cole pugilistice, în cadrul unor gale în aer liber sau în amintesc cu mare plăcere spectacolele desfăşurate
sală, lansând şi pe cel mai valoros boxer giurgiuvean pe „istoricul” velodrom de la Rapid. în anii 1948-
al tuturor timpurilor - Vicenţiu Anghel - (din „dinas- 1949. Cînd s-a betonat velodromul Dinamo din
tia” de mari sportivi - Anghel!), multiplu campion Bucureşti (singurul din ţară), giurgiuvenii au con-
naţional de juniori şi tineret, campion balcanic şi struit în doar câteva luni un velodrom omologabil
medaliat cu bronz la Europene (1983-1988). - (cu banda circulara de 222 m). Velodromul giurgiu-
In ultima parte a verii 1956, ca semn al extra- vean a fost „placat” (pavat), cu... pământ lutos, şi a
ordinarei aprecieri a mişcării sportive din oraşul de rezistat zece ani! . S-au desfăşurat în acele superbe
la Dunăre, având „la rampă” boxul şi gimnastica, zile şi seri, competiţii- spectacol cu participarea
loturile olimpice la aceste sporturi şi-au desfăşurat elitei ciclismului românesc; 10 echipe bucureştene,
ultimul cantonament şi Concursul final de definiti- una din Giurgiu şi Dunav din Ruse (Bulgaria). Săp-
vare a echipei pentru ediţia „J.O. Melbourne-1956”, tămânal, uneori şi în nocturnă (la lumina lunii!), se
la Giurgiu! (Fericită alegere!... întrucât acea ediţie întreceau în spectaculoasele curse de velodrom:
a adus României primele medalii pentru gimnastică Marin Niculescu, Ervant Norhadian, Vittorio Nico-
şi prima (şi, din păcate, singura până acum!) - losso, Martie Ştefanescu, Mircea Mihăilescu şi alte
medalie de aur la box, prin Nicolae Linca), lată de legende ale ciclismului românesc (încă nu se ivise
ce giurgiuvenii aşteaptă cu nerăbdare şi speranţă generaţia de aur a lui C.Dumitrescu, Ion loniţă şi
renaşterea boxului în oraşul lor. Gabriel Moiceanu!). Giurgiu, cu promptitudinea sa
proverbială, a încropit rapid o echipă de pasionaţi
KAIAC-CANOE talentaţi care, în doar câteva săptămâni a trecut la
Giurgiul a făcut parte din traseul Concursului „treabă”. Şi, după alte câteva... luni, a intrat cu şanse
de caiac-canoe, mare fond pe Dunăre, desfăşurat în competiţii (istoria nescrisă a sportului giurgiuvean
anual în luna iunie, de laTurnu Severin, până la păstrează în memorie pe membrii acelei fantastice
Sulina. La Giurgiu se încheia etapa a V-a cu o zi de echipe: Tişu, Viorel Gavrilă, Mircea Busuioc,
pauză. Pentru giurgiuveni era un prilej sărbătoresc, Aurică Măria, Gelu Gogoaşă, Pândele Mocanu).
fiindu-le amfitrioni competitorilor (campioni naţion Ciclismul giurgiuvean, în afara celui de velodrom,
ali la diverse probe şi unii dintre ei viitori campioni evocat anterior, a cunoscut o condiţie meritorie în
olimpici şi mondiali - Leon Rotman, Simion ipostaza sa cea mai populară: ciclo-turismul. (Deo-
Sciotnic) şi aflând date însemnate privitoare la camdată, singura formulă care are şi posibilitatea
tainele şi specificul acestui superb sport al puterii şi facilă de a se reorganiza rapid. Acest gen de sport
voinţei. (Din păcate, începând cu anul 1958, compe- îşi poate găsi renaşterea în şcoli. Pentru că, în tre-
tiţia a fost sistată...). cutul nu prea îndepărtat, caravanele ciclo-tunstice
O performanţă sportivă încă neegalată; în 1935 giurgiuvene, cu însemnul onorant de marcaj - fani-
pescarii giurgiuveni au „capturat” cel mai mare onul cu stema Giurgiului - străbăteau, cu mare fast
morun dunărean, care a fost expus şi a constituit (şi folos, instructiv-educativ-recreativ), şoselele
piesa centrală a muzeului de ştiinţele naturii. (în României... (astăzi existând atractivul avantaj al
ultimii ani, acest unicat a dispărut). extinderii internaţionale a traseelor!).
676
Județul Giurgiu
Dumitriul, Doina Alexandrescu, Petruş Stăncu- pentru ambele linii, apoi, febleţea publicului, căpi-
lescu, şi încă alţi mulţi talentaţi tineri giurgiuveni ce tanul echipei, Badea Iulian, (Giulis), cel ce avea
aveau ca partener demn de competiţie... o formaţie să-şi prelungească performanţa încă zece ani în
feminină, condusă de talentata polisportivă Patriţa Divizia A. Generaţia următoare a scos încă trei-patru
Şişu, secondată de Bebe Lăceanu. Antrenoratul şi echipe redutabile de volei, toate liceene, impunând
arbitrajul erau asigurate de apreciatul profesor Jean valori, care, timp de câteva decenii, au încântat
Stănculescu. publicul (de data asta mai numeros) aşezat confor-
Remercabili voleibalişti, valoroşi şi longevivi au tabil în tribunele arenei Progresul, din amfitreatul
fost fraţii Manolescu (Puiu şi Bebe - ultimul fiind Aleiului. Integrate în Cluburi de volei, aceste noi
şi un bun profesor şi antrenor) şi neobositul manager echipe, şi-au disputat permanent supremaţia, având
şi profesor Iulian Ghelmez (plecat prea devreme drept cauză şi scop victoria competiţională. Aproape
dintre noi). Echipele giurgiuvene de volei şi baschet, totdeauna ajungeau în finală Progresul şi Cetatea.
în cele trei decenii când Giurgiul a fost „retrogradat” Evocând numele faimoşilor jucători, îmi va fi foarte
abuziv la nivel de „raion”, la toate competiţiile greu să-i dispun pe fiecare în echipele lor, deci...;
regionale şi inter-regionale şi-au „adjudecat” primul Paul lonescu - „component” al tripletei de aur,
loc. Mulţumirea şi bucuria concetăţenilor noştri din alături de Gigi Manea şi Petrică Stănciulescu,
deceniile care au urmat s-au împlinit datorită tal fraţii lliescu, amândoi înalţi, frumoşi şi talentaţi,
entului, pasiunii şi efortului celor doi manageri-pro- Costel lorga, tipul ideal de sportiv, Miţi Cazacu,
fesori de baschet şi volei, care în avangarda mai celebru şi datorită faptului că se bucura de prietenia
tinerilor lor colegi (mult timp, şi coechipieri!) au lui Petrică Ghelmez; fraţii Sauling, purtători ai
preluat cu succes ştafeta pe care o poartă mai departe, temperamentului meridional italian şi „trio-ul”
Ion Zimnicaru şi Ionel Petrescu muzicalo-sportiv Titi Manea şi fraţii Stănculescu
După 1946, sub înalta oblăduire a celebrului (Victor şi Petruş).
frasin de la fereastra ilustrului director Savin
Popescu (şi-n asistenţa entuziastă a elevilor şi a altor HANDBAL
spectatori giurgiuveni), s-au desfăşurat cele mai Reprezintă şi el o frumoasă şi performantă tradi-
fascinante spectacole de volei. Protagonistele fiind; ţie în sportul giurgiuvean, cu o prezenţă spectacu-
Aqvila (cu componenţi care erau şi mari fotbalişti) loasă în toate marile competiţii. Cultivat în toate
şi virtuoasa echipă a liceului „Ion Maiorescu”. Cu şcolile şi la majoritatea cluburilor sportive, în anii
aceeaşi încântare şi bucurie, revedem parcă aevea, ‚50 când a apărut în Giurgiu, s-a impus şi extins (în
măiestrele salturi, fuleuri, arcuiri, plonjoane ale primii zece ani, practicându-se pe marile arene de
artiştilor voleibalişti, toţi demni de a fi selecţionaţi fotbal, pentru că se juca în... „11”). Principalele for-
în echipe divizionare (unde, mulţi şi-au şi aflat apoi maţii aparţineau liceelor, care au şi câştigat toate
locul). Sile Marinescu, căpitanul Aqvilei, formidabil etapele „pe regiune” din acei ani (de două ori, 1950
trăgător; Brebenel, „cel mai elastic” şi avântat sal- şi 1951, calificându-se în finala naţională a Campi-
vator din linia a ll-a, Carol, spaima „blocajelor” onatului şcolar) La fete, au obţinut cele mai bune
Maiorescului fraţii Munteanu (Dan şi Laur), la fel rezultate echipele liceului Pedagogic şi liceul ui
de virtuoşi la volei ca şi la fotbal, care, în primii doi Comercial mixt (S.T.A.E.). Vedetele erau: Milica
ani (când mai erau liceeni) au jucat la Liceu şi în Oancea, Elena Gherghescu, Geta Covaci (Rotaru),
următorii, au trecut la Aqvila- iată şi formaţia Mariana Enache şi Lazarache Polixenia. La băieţi,
celebră a Liceului; cei doi amintiţi, cărora li se trei reprezentative îşi disputau an de an supremaţia
adaugă; Silviu Gheţa şi Dan lonescu Miltiade, în cadrul unor meciuri-spectacol: echipele liceului
jucând distanţat pentru a asigura echilibrul liniei de „Ion Maiorescu”, a liceului Comercial, şi a liceului
trăgători; Silviu Stăncescu, Pestriţa, Mihai Ştefan Industrial (toate purtând numele de botez din anii
(Pascale) şi Pietroşeneanu, toţi dotaţi cu valenţe respectivi!). Important rămâne un fapt; din acele
677
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
678
Județul Giurgiu
679
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
teoretician şi talentat publicist, autor a câtorva cărţi că, ceea ce reprezintă esenţa şi menirea sportului
de memorialistică (desigur, din lumea fotbalului). În (spectacolul şi competiţia) a căpătat cote superla-
cea de a doua etapă - după anii ‚48 - fotbalul şi-a tive, în oraşul Giurgiu, care şi-a cultivat cu sârg
continuat evoluţia pozitivă, înscriind pe firmamentul tradiţionalele haruri. Şi nu doar atât! Pe parcursul
Giurgiului noi şi valoroase echipe: Portul, Olimpia, celor cinci generaţii-cicluri de sportivi de după
Rapid, A.S. Armata... Echipe, care la anumite inter- război, Giurgiul a furnizat Divizionarelor A din
vale şi-au schimbat numele în: Dunărea, Rapid- România tot atâţia valoroşi fotbalişti câţi ar fi
C.F.R., Cetatea, Marina etc. Remarcabil este faptul putut alcătui pentru fiecare perioadă câte o Divi-
că menirea acestor noi echipe a rămas aceeaşi: zionară A! Cu o remarcă: aceste transferuri nu au
valoarea şi frumuseţea spectacolului. Iar, perfor- diminuat nivelul fotbalului local! Fotbalul giurgiu-
manţele, de asemenea, s-au îndreptat către scopuri vean, putea asigura lotul-bază, atât pentru o „naţio-
nobile: nivelul competiţional şi furnizarea de ade- nală” de juniori, cât şi pentru una de seniori!
vărate talente pentru marile echipe din România. încununarea a venit în 1955, sub „bagheta” legen-
Punct în care este deosebit de oportună o remarcă: darului Ionică Bogdan, când reprezentativa oraşului
Giurgiu nu a avut o echipă divizionară „A”. Dacă ar Giurgiu a cucerit Cupa Naţională a Oraşelor la
fi avut o divizionară A, implicaţiile directe (stadion juniori. Din echipa de atunci, câţiva au devenit jucă-
şi public de cea. 8-10.000 de spectatori), ar fi angajat tori divizionari, iar liderul lor, Petrică Dragomir, a
şi deversat spre acest domeniu sportiv majoritatea ajuns jucător de bază la Petrolul Ploieşti, apoi
energiilor, pasiunilor şi investiţiilor, fapt care ar fi antrenor şi Preşedinte al Clubului. O performanţă cu
generat o dezarmonie grevantă asupra echilibrului totul remarcabilă este aceea din deceniul 1960-1970,
oraşului (de nivel demografic mediu, dar cu o viaţă când Giurgiu a avut o redutabilă echipă divizionară
complexă şi o civilizaţie de tip enciclopedic). Astfel B: Dunărea.
STRUCTURI SPORTIVE
680
Județul Giurgiu
CS Dunăreana Kata-Ra 2001 arte marţiale, arte marţiale de contact, taekwondo Wtf,
box, ciclism, fotbal, handbal, lupte, tir sportiv, oină, popice-bowling,
CS Joiţa-07 2009
rugby, şah, tenis, tenis de masă, nataţie şi pentatlon modern,
CS Mihai Voda 2008 fotbal,
CS Moto Fly Ro Giurgiu 2009 aeronautica,
arte marţiale, arte marţiale de contact, baschet, box, fotbal, haltere,
CS NOVA FORCE Giurgiu 2001
handbal, judo, lupte, taekwondo Wtf, culturism, tenis de masă.
CS Power Club 2001 aikido, arte marţiale de contact, taekwondo Wtf,
arte marţiale, arte marţiale de contact, culturism, fotbal, taekwondo
CS Rambo Giurgiu 2002
Wtf, judo, lupte.
CS Romtelecom 2001
CS Viitorul Toporu Giurgiu 2009 fotbal,
FC Petrolul Unirea BOLINTIN 2002 fotbal,
FC VICTORIA Adunaţii Copăceni 2004 fotbal,
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Giurgi
AJ de HANDBAL Giurgiu
AJ de Tenis de Masă Giurgiu
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Giurgiu
681
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
682
Județul Giurgiu
Muzicale în studiul Liceelor Industriale şi ale Şco- şi iubiţi - au fost: Buzatu Apostol, dascălul-dască-
lilor de Meserii) Inspecţiile din partea celor mai lilor, care a profesat timp de peste 3 decenii; Gigei
înalte foruri de învăţământ efectuate la şcolile din Nedelcu, figură pitorească de profesor, sportiv de
Giurgiu remarcând valoarea şi nivelul foarte ridicat mare performanţă (multiplu campion naţional de
atât al predării disciplinelor de bază, cât şi al aşa-zi- popice), antrenor şi manager sportiv; şi legendara
selor „dexterităţi”, au contribuit hotărâtor ca argu- Kafi Stănculescu, marea şi diafana „artistă în sport”
mente pentru generalizarea acest or ramuri şi „sportivă în balet şi dans”, căreia frumoasele fiice
disciplinare în întreg învăţământul românesc! ale Giurgiului îi poartă neştearsă amintire şi pentru
Întrucât, în primele decade ale sec. XX, nu măiestria cu care Ie-a cultivat eleganţa feminină a
exista un sistem de pregătire superioară pentru mersului şi a ţinutei. Relevăm în această elită şi pe
dascălii acestei noi discipline (Ed. Fizică), selecţia mereu zâmbitorul, respectatul profesor şi prieten al
profesorilor se făcea cu precădere din rândurile multor generaţii de sportivi şi oameni - Jean Stăn-
ofiţerilor, care, la şcolile militare făcuseră şi pregă- culescu.
tiri în acest domeniu. Indiciu că aceştia au dovedit Din generaţia imediat succesoare, „crescută” la
pricepere şi tragere de inimă, se reflectă în starea şcoala citată mai înainte, într-o adevărată emulaţie
fizică a elevilor, fapt ce le permitea să practice şi o mare varietate de desfăşurări sportive, numele
excursii şi expediţii majore; să organizeze ciclic celor care ne face plăcere şi onoare să le amintim,
demonstraţii sportive; să iniţieze competiţii variate sunt: Angelescu Atanase -sportiv, antrenor, manager
şi de nivel ridicat, în fine, să se dedice activităţii şi longeviv metodist - profesor de profesori!; Mano-
sportive, devenind apoi dascăli odată cu primele lescu Dumitru - sportiv de performanţă şi perfor-
promoţii ale ANEFS. mer dascăl; soţii Zimnicaru - mari sportivi şi mari
Primul profesor de sport al Gimnaziului „Ion profesori, care şi-au marcat profesia şi prin fraţii şi
Maiorescu” a fost Lt. Alexandru Manolache, ofiţer fii lor, la fel de talentaţi; polisportivul Ioneli
al Garnizoanei Giurgiu, fost elev al Gimnaziului şi Petrescu, Mircea Tache, Bairac Ion, Smaranda
viitor general al Armatei Române. Lui i-a urmat lliescu, Gârlea Dorian, Damian Florian, Lizica
imediat şi primul profesor de sport cu calificare Bivolaru, Stănculescu Robert, Georgescu
superioară - Caraghiaur Petre (1926-1929). Acest Doinita, Zimnicaru Bogdan, Gabriel Vişan,
salt calitativ este începutul integrării sportului per- Vasile Bondoc şi Florentina Pescăruş. La care
formant în învăţământul giurgiuvean, marile perfor- adăugăm cu pioasă amintire şi recunoştinţă pe cele
manţe sportive declanşându-se şi perpetuându-se ale foştilor valoroşi profesori de sport din Giurgiu:
neîntrerupt în frumosul port dunărean. Manea Constantin -indiscutabil cea mai legendară
Apoi, fiecare nouă promoţie de absolvenţi de şi iubită figură de polisportiv şi dascăl de sport în
liceu, a lansat către lumea hărăzită performanţelor a doua jumătate a sec. XX din oraşul nostru (împre-
multe valori potenţiale (care au confirmat) şi încă ună cu colegul şi prietenul său Marin Anastaso-
alţi polisportivi (calitate specifică giurgiuvenilor!), vici); Iulian Ghelmez, Banu Ion şi memorabila şi
care au devenit dascăli de educaţie fizică. Astfel picaresca figură a arbitrului prieteniei şi zâmbetului
asistăm la constituirea unei adevărate Şcoli giur- veşnic - lancu Mergeani.
giuvene de educaţie fizică şi sport. Această fru- Sportul de înaltă clasă, mare mesager al specta-
moasă „şcoală”, care va genera o amplă mişcare colului şi prieteniei, şi-a confirmat menirea perpetuu
sportivă, îl are ca prim corifeu pe dascălul Ion şi prin marii reprezentanţi ai oraşului Giurgiu
Mateescu, personalitate plurivalentă de tip renas- (lansaţi în aria naţională şi chiar în cea mondială).
centist; ofiţer, profesor de matematică eminent, Rândurile dedicate fenomenului socio-cultural
profesor-maestru de educaţie fizică şi elevat om de pe care l-am numit înalta Şcoală a Sportului Giur-
cultură (fiind printre ctitorii Ateneului „N.Bălă- giuvean se încheie aici, dar sigurul său drum conti-
nescu”, din Giurgiu). Primii săi secondanţi, valoroşi nuă, în numele şi în spiritul gloriei sportive.
683
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FIGURI REPREZENTATIVE
Alexandrescu, Ştefan Sp. înot, mare fond pe Dunăre, camp. naţ. 5 ediţii;
Anghel, Vicenţiu Sp. box, camp. naţ. şi balcanic la tineret 1983;
Ardeleanu, Constantin 1933-1990 Bucureşti Sp. fotbal, v. FRF;
Sp. înot, 100-400 m liber, mare fond pe Dunăre, box, tenis de
Anastasescu, Ion (Puiu)
masă, camp. regional 1950-1954;
Anastasiu, Ion Sp. tenis de masă, divizia A;
Polisportiv, s-a dedicat fotbalului. A excelat şi ca antr. , atlet de
Atanasovici, Marin (Savel) 1931 Giurgiu
semifond-fond;
Ancu, Al. Sp. gim. echipa lic. Tudor Vianu, camp. reg-1965;
Sp. antr. volei. juc. echipa lic. I. Maiorescu în anii ΄46/48, antr.
Badea, Iulian
şi sp. la div. A - volei;
Băncilă, I. Sp. gim. echipa lic. Tudor Vianu, camp. reg-1965;
Banu, Ion 1939 Giurgiu Prof. efs la CSŞ GR. arb. internaţ. atlet;
Boia, Marin 1948 Hotarele Antr. canotaj, v. FRC;
Bucur, Gogu Sp. tir, pistol viteză, camp. naţ;
Bucur, Titi Sp. tir, pistol viteză, camp. naţ;
Buduru, Petre 1953 Giurgiu Sp. fot. prof. efs, antr. cond. preşed. FC Dinamo Buc.
Busuioc, Mircea Sp. navomodelism, 12 titluri de camp. naţ;
Polisportiv: camp. naţ. de popice, arb. de fotbal la div. B, juc.
Buzea, Tudorache
tenis /masă în CN, antr. al echipei naţionale de popice;
Candea, Gheorghe 1944 Clinceni Sp. antr. cond. fed. şah, v. FRŞ;
Candea, Haralambie 1935 Vedea-GR Arb. şah, v. FRŞ;
Cazacu, Gheorghe Sp. tenis de masă, divizia A;
Cheregi, Lili Sp. popice, camp. naţ;
Codreanu, Lidia Sp. atletism, înălţime, loc. I în CUT;
Coman, Narcis 1944 Giurgiu Sp. antr. fotbal, portar la mai multe echipe de div. A
Primul manager al ŞSE GR. , polivalent, antr. şi instruct. la multe
Costăchescu, Dragoş
sporturi, cu rezult. remarcabile;
Cristea, Marin 1934 Pietrele-GR Sp. rugby, v. FRR;
Crivilaru, Pau Sp. box;
Damian, Florin Sp. orientare, elev, camp. Naţ;
Dan Emilian 1984 Giurgiu Sp. antr. navomodelism, v. FRM;
Dan, Lucian 1956 Tmişoara Sp. navomodelism, camp. naţ;
Dinculescu, Viorel Sp. atletism, 100 m, camp. şi record. naţ;
Dobrescu, Nina Sp. tenis de masă, camp. regională;
Dragnea, Adrian 1938 Mogoşeşti Prof. efs, v. pers;
Sp. fotbal, căpitan al echipei de jun. a or. GR. camp. naţ. în 1955,
Dragomir, Petre
jucăt. antr. şi preşed. FC Petrolul Pl;
Dumitru, Daniel Sp. atletism, lungime, camp. naţ.
Enache, Mariana Sp. atlet, înălţime, loc. I la camp. Giurgiului-1951;
684
Județul Giurgiu
Fraimovici, Jan Sp. atletism, 100, 200 m, După 1964 camp. al Israelului;
Gebăilă, Traian Sp. atletism. săritura cu prăjina
Ghelmez, Iulian 1932 Giurgiu Prof. efs şi la ŞSE GR. la volei;
Gingă, Nicu 1953 Grănicerii Sp. lupte, v. FRL;
Iancu, Gheorghe 1933 Grădiştea Sp. Paraşutism, v. FRA;
Iliescu, Bebe Sp. înot, 100, 200 m spate, mare fond pe Dunăre;
Ioan, Olimpia Sp. atletism, înălţime, loc. I la camp. Giurgiului-1952;
Ioaniţoaia, Traian-Ovidiu
1945 Periş Ziarist, absolv. lic. T. Maiorescu GR, v. pers;
Ion, Ionuţ (Jojo Dan) 1981 Giurgiu Sp. box, v. FRB;
Ionescu, Cezar-Mircea 1937 Hotarele Sp. antr. fotbal, v. FRF;
Ionescu, Constantin Sp. atletism, înălţime, Loc. I, camp. univ, 1952;
Ionescu, Miltiade-Dan Sp. atletism, înălţime, loc. I în CTM;
Sp. atletism, aruncarea greutăţii-cn şcolar, cn şcolar la handbal,
Iorga, Costel
camp. regional la volei;
Iorgulescu, George-Gino 1956 Giurgiu Sp. antr. cond. fotbal, V. FRF;
Ivan-Ilie, Paula 1963 Hereşti Sp. atletism, v. FRF;
Lăzărescu, Daniel 1934 Bucureşti Sp. antr. cond. fotbal, v. FRF;
Leşeanu, Constantin Sp. atletism, suliţă juniori;
Liţă, Cosma 1925 Bulbucata Prof. efs, ofiţer preşed. CS Dinamo Buc. v. pers;
Manea, Constantin Polisportiv, prof. efs, antr;
Manea, Măria Sp. tenis de masă, camp. regională;
Sp. aeronautică, multiplu campion şi recordman naţ. , balcanic,
Manolache, Constantin european şi mondial. . Cetăţean de Onoare al Municipiului
Giurgiu;
Mărculescu, I. Sp. gim. echipa lic. Tudor Vianu, camp. reg-1965;
Prof. efs laLic. Ortodox de fete din Gr. Coord. cerc. ped. din Gr.
Mateescu-Petrescu, C-ţa 1912
6 ani; camp. naţ. baschet cu echipa lic.
Miţoiu, L. Sp. gim. echipa Lic. Tudor Vianu, camp. reg-1965;
Mitu, Petre 1977 Bucureşti Sp. rugby, v. FRR
Miu, Ştefan 1935 Giurgiu Sp. antr. fotbal, v. FRF
Moianu, Rodica Sp. înot, 100 şi 200 m bras, camp. regional;
Sp. antr. fotbal, extremă. A jucat la Aqvila Gr. Distribuţia Pl,
Munteanu, Laur
Aviaţia Tg. M, U Cj. antr. la CFR Cj.
Prof. efs la Lic. nr. 1, la Şc. gen. nr. 2. A practicat popicele A fost
Nedelcu, Gheorghe 1912 Putineiu
arbitru şi antr. de popice;
Nedelea, Dumitru 1927 Singureni-GR Sp. gim. echipa lic. Tudor Vianu, camp. reg-1945, v. FR Călărie;
Sp. antr. arb. fotbal, atlet şi filatelist, pasionat colecţionar de
Niculae, Niculae 1930 Giurgiu
documente şi trofee sportive.
Oancea, Marinel 1929 Stăneşti-GR Prof. efs, insp. MEI, direct. CSŞ2 Buc. v. FRV
Onisie, Ştefan 1925-1984 Vulcan Sp. antr. fotbal şi la FCM GR, v. FRF;
Păcuraru, Eugenia Sp. tenis de masă, camp. regională;
Pandele, Lixandru 1931 Cosoba-GR Antr. atletism, prof. efs, v. FRA;
Pârcălab, Marin 1952 Daia-GR Sp. lupte, v. FRL;
Petcu, Ion Sp. tenis de masă, divizia A;
Petcu, Nicuşor 1935 Giurgiu Sp. fotbal, prof. efs, cadru didact. Univ. Buc;
685
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Petrescu, Ioneli 1955 Giurgiu Prof. efs, Direct. DTSJ GR. 1990-1999
Petroşenean, Cristea 1930 Gânjian-GR Prof. efs, s/g FR Box, v. FRB
Petrovici, Sergiu 1891-1965 Giurgiu Cond. OSP, v. pers;
Pigulea, Marcel 1943 Albeşti-MH Sp. antr. fotbal şi la Dunărea GR. v. FRF;
Popa, Laurenţiu Sp. atletism, aruncarea greutăţii, camp. naţ-2001;
Sp. lupte la Marina GR, apoi Dinamo Buc. de trei ori consecutiv
Popa, Ovidiu 1967 Giurgiu
camp. naţ. la supergrea;
Popescu, Cleopatra Sp. tir, camp. naţ;
Popescu-Dogaru, Ioana 1957 Mihai Bravu Sp. antr. popice, v. FRP;
Răcaru, Florin Sp. box;
Rugină, Gheorghe 1933 Neguleşti Antr. prof. efs şi la CSŞ GR. v. FRA;
Sălceanu, Anatolie 1941-1993 Serghieşti Antr. arb. tir la Unirea Joiţa GR. v. FRT;
Sima-Tătaru, Jeana 1937 Găujeni Antr. gim. prof. efs, v, FRG;
Smeu, Alexandru sp. box
Soare, Paul 1942 Giurgiu Sp. arb. rugby, v. FRR;
Spiridon, Alexandru Sp. atletism, prof. efs, a fost secretar al FSŞ, patronată de MEI
Stănculescu, Victor Antr. fot. publicist, dr. în psiholog. activ. în SUA;
Stănescu, Mihaela Sp. ju-jitsu, elevă, camp. naţ-1999;
Stănescu, Valentin 1922-1994 Bucureşti Sp. antr. fotbal şi la Dunărea GR. v. FRF;
Stoicescu, Ţiţi Sp. atletism, 80 m. garduri, camp. naţ. junioare;
Stoichiţă, Mihai Sp. antr. fotbal la Giurgiu, Steaua şi străinătate;
Prof. efs, pasionat de fotbal, box, lupte, hsndbal şi atletism. Cu
Stroe, Constantin 1922 Toporu-GR
echipa de oină a Şc. nr. 2 s-a calificat de două ori în finala CN;
Tănase, Bebe Sp. atletism, suliţă, camp. naţ;
Teaşcă, Constantin 1922-1996 Giurgiu Antr. fotbal, publicist, v. pers;
Teodorescu Ioan 1976 Bucureşti Sp. rugby, v. FRR
Prof. efs la mai multe şcoli din Giurgiu. În 1973 a obţinut loc. I
Trăistaru, Ionel 1946 Giurgiu la CN de dansuri cu echipa de dansuri a Şc. Gen. 6 din GR. Cu
echipa de fotbal s-a calificat în şapte finale ale CN şcolare;
Troi, Radu 1949 Dragomireşti Sp. Antr. fotbal, v. FRF;
Ulea, Silvia-Octav-Ci- Prof. efs. antr. fotbal al CS Dunărea GR. pe care a promovat-o
1947 Putineiu
prian în divizia B;
Ungureanu, Nicolae 1967 Vărăşti Sp. rugby
Vasile, Paul Sp. atletism, 100 şi 200 m. juniori, camp. naţ;
Velicu, Lucian 1933 Giurgiu Polisportiv talentat şi columbofil
Vianu, Tudor 1897-1964 Giurgiu Critic literar, v. pers;
Voinescu, Ion 1929 V. Drag. -GR Sp. fotbal, v. FRF;
Prof. efs în mai multe şcoli din GR. A excelat în jocurile sportive:
handbal-băieţi loc-II (1980) şi loc. III (1978) la CN şcolare. În
Zimnicaru, I. Mihai 1949 Giurgiu 1997 a câştigat CN la minibaschet şi minifotbal. Cu echipa de
baschet s-a clasat pe loc. III (2000) şi loc. II (2001). Locul I cu
echipa de minifotbal în 2003.
Prof. efs la mai multe şcoli din GR. Inspector şcolar judeţean de
Zimnicaru, P. Ion 1945 Giurgiu specialitate, competent şi cu spirit socio-civic, fiind printre
oamenii de vază ai Giurgiului din ultima jumătate de secol.
686
Județul Giurgiu
BAZA MATERIALĂ
687
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
688
JUDEŢUL
GORJ
689
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
690
Județul Gorj
691
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1271 Sunt menţionate halcaua (exercițiu cava- • 1947 se infinteaza Asociatia Sportiva Unirea;
leresc) şi întreceri de cai, lupte, aruncarea suliţei şi • 1950 incepe constructia Stadionului Municipal;
tragerea cu arcul la voinicii de pe Motru şi Jii. • 1952 Ion Draghici , primarul Targu Jiului ,
• 1869 Călăreţi din Doj, Gorj şi Romanaţi, în taie panglica de inaugurare a Stadionului Municipal;
total 54 de concurenţi, s-au întrecut într-un concurs • 1957-1958 echipa de handbal pregatita de
de călărie organizat pe izlazul de la marginea ora- prof. Pecingina Matei a obtinut locul I pe regiune ;
şului Craiova, cu ocazia festivităţii de închidere a • 1960 se infinteaza Asociatia Sportiva C.I.L;
Expoziţiei agricole regionale. • 1961 Asociatia Sportiva C.I.L.participa la
• 1890 Ştefan Bobancu este primul profesor de barajul de promovare in divizia B;
gimnastică de pe meleagurile gorjene. • 1968 elevul Petrisor Ion antrenat de prof.
• 1895 La una din şcolile din Gorj se menţio- Curelea Nicolae obtine medalia de bronz la arun-
nează practicarea, zilnic, de către elevi, a gimnasti- carea sulitei , la Concursul Scolilor Sportive ,
cii matinale, timp de 15 minute. organizat de Ministerul Invatamantului , aceasta
• 1896 În unle lecţii de gimnastică, din şcolile fiind prima medalie obtinuta de un atlet gorjean la
gorjene, sunt introduse jocurile cu mingea – ele- o competitie republicana scolara;
mente rudimentare de fotbal, rugby şi volei. • 1969 elevul Golfita Florin , antrenat de catre
• 1899 Participanţilor la un concurs de oină prof. Baca Alexie , a castigat medalia de aur la
organizat la Bucureşti, la întoarcerea în Tg.Jiu, li s-a aruncarea sulitei in cadrul Campionatului Republi-
înmânat o medalie, eveniment consemnat într-un can Scoalar de Atletism ;
proces-verbal. • 1974 echipa de handbal Stiinta Invatamant ,
• 1923 Apare primul organism sportiv local: promoveaza in divizia B;
Societatea Sportul Gorjean, condusă de maiorul • 1977 inaugurarea Salii polivalente – singura
P.Petrescu. din judet;
• 1923-1924 În incinta Cercului Militar s-a • 1977 prima competitie internationala organi-
organizat, printre altele, un post radiofonic şi un zata in judet Turneul de calificare pentru Campio-
cerc de radiofonie. natul European de juniori, baschet;
• 1924 Sub preşedenţia de onoare a luiVirgl • 1977 echipa de fotbal Pandurii Targu Jiu,
Slăvescu, se înfiinţează Societatea sportivă Tricolorul. promoveaza in divizia D;
• 1924-1925 Echipa de oină a Liceului Tudor • 1984 infintarea Centrului Olimpic de lupte
Vladimirescu, sub conducerea prof. I.Rizu, participă libere;
la un concurs organizat pe ţară, clasându-se pe locul • 1984 Miuti Ilie – greco romane sportiv la A.S.
al III-lea, câştigând astfel medalia de bronz. Cimentul Targu Jiu, Campion Mondial de juniori ;
• 1938 Cea care va reprezenta însă la nivel de • 1987 prima medalie de aur obtinuta la Deva
excelenţă sportul gorjenesc, de la constituirea sa şi de o echipa, C.S.S. Targu Jiu –juniori III baschet;
până astăzi, a fost Asociaţia Sportivă Pandurii (antrenor C-tin Bradiceanu, sportivi, C.Fometescu,
Târgu-Jiu. D. Costea , R. Doicaru, C. Onescu, V. Patrascu) ;
• 1940 se infinteaza Asociatia Sportiva Gorjul; • 1989 Ghican Viorica – A.S. Vointa – Campi-
• 1946 se infinteaza Asociatia Sportiva Flacara; oana Mondiala Universitara la cros si 10000 m ;
• 1946 se infinteaza Asociatia Sportiva Flamura; • 1991 Nanu Ana – CS Pandurii Targu Jiu – loc
• 1947 se infinteaza Asociatia Sportiva Sanatate; III Campionatul Mondial de juniori 10000 m;
692
Județul Gorj
• 1993 Savescu Valentin – box –AS minerul Targu Jiu loc II, Campionatul Mondial Universitar;
Motru , loc III Campionatul European de juniori ; • 2000 Gasnanau Petrisor – box CSS Sadu loc
• 1996 echipa de handbal Pandurii Pinoasa III Campionatul European de cadeti:
Targu Jiu , promoveaza in prima divizie; • 2001 Mergea Florin – tenis CSS _ LPS Targu
• 1997 Banculea Maria – Karate Traditional Jiu loc III Campionatul Mondial de juniori;
–C.S. Arashi Targu Jiu loc III Campionatul Euro- • 2001 Mergea Florin – tenis CSS _ LPS Targu
pean de tineret; Jiu loc I Campionatul Mondial de cadeti;
• 1999 Radu Stroia – atletism CS Pandurii • 2002 Gasnanau Petrisor – box CSS Sadu loc
Targu Jiu loc II, la 5000 m si loc II la 10000m III Campionatul Mondial de juniori:
Campionatul European de juniori ; • 2003 Gasnanau Petrisor – box CSS Sadu loc
• 1999 Constantina Dita - atletism CS Pandurii III Campionatul European de juniori:
Targu Jiu loc II, Campionatul European de cros • 2004 Constantina Dita - atletism CS Pandurii
seniori ; Targu Jiu loc III, Campionatul Mondial de semima-
• 1999 Gasnanau Petrisor – box CSS Sadu loc raton seniori:
III Campionatul European de cadeti ; • 2005 echipa de fotbal Pandurii Lignitul Targu
• 1999 Gogarle Luminita - atletism CS Pandurii Jiu, promoveaza in prima liga;
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără Total
Fed. sp.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profe- pers. certif. de
Total naț.
public privat acţi uni r.s. siniste juridică id.sp.
2002 5 31 36 1 35 72
2003 5 34 1 40 2 38 80
2004 6 38 2 46 3 40 89
2005 6 39 2 47 3 40 90
2006 6 42 2 50 3 66 119
2007 7 43 2 52 3 84 139
2008 8 46 2 56 4 107 167
2009 8 50 2 60 5 126 191
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. Nr.
Nr. secţii Nr.
Anul sportivi intruc- Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES Nr. AE
afiliate antre-nori
legit. tori
1993 100 5986 119 7 281
1994 100 5986 119 7 281
1995 93 6000 119 6 385
1996 83 5287 119 8 462
1997 83 5287 119 8 462
1998 65 4640 117 8 452
693
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
694
Județul Gorj
695
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
696
Județul Gorj
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
MB CLUB PANDURII S.A. 2003 fotbal,
YMY SPORT PANDURII S.A. 2004 fotbal,
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Gorj 2001 AJ de Lupte Gorj 2008
AJ de BOX Gorj 2003 AJ SPORTUL PENTRU TOŢI 2009
AJ de ATLETISM Gorj 2004
697
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
698
Județul Gorj
FORURI DE CONDUCERE
Balaban, Nicolae. Reprezentantul FSSR pt.Regiunea Craiova , inclusiv Jud. Gorj 1921-1933
Volvoreanu, C. Reprezentantul UFSR pt,Regiunea Oltenia, inclusiv Jud. Gorj 1933-1937
Stavrache, colonel Reprezentantul UFSR pt,Regiunea Oltenia, inclusiv Jud. Gorj 1933-1937
Stahie, Marcel Reprezentantul UFSR pt,Regiunea Oltenia, inclusiv Jud. Gorj 1933-1937
Stoichiţă, V. Reprezentantul UFSR pt.Regiunea Oltenia, inclusiv Jud. Gorj 1937-1939
Simian, Dinu Reprezentantul UFSR şi comand.Straja Ţării pt.Ţinutul Olt,
incl.J.Gorj 1939-1940
Ionescu, Ion, lt.col. Preşed. Com. OSR Regiunea Craiova, inclusov Jud. Gorj 1941-1944
Gâtă G., prof. Preşed. Com. OSR Districtul Gorj 1941-1944
Marinescu, Victor Secretarul Consiliului OSP, Regiunea Oltenia, inclusiv Jud.Gorj 1945-1949
Ivan, Ion Secretarul Consiliului OSP judeţul Gorj 1946-1949
Ivan, Ion Preşed. CCFS Regiunea Gorj 1949-1956
Blaj, Mihai Preşed. CCFS Raionul Gorj 1957-1966
Blaj, Mihai Preşed. CJEFS Gorj 1967-1982
Secotă, Dumitru Preşed. CJEFS Gorj 1982-
dec.1989
Secotă, Dumitru Directorul DJS Gorj dec.1989-
sep.1990
Secotă, Dumitru Directorul DJST Gorj sept.1990-
1992
Secotă, Dumitru Directorul OJST Gorj 1992-1993
699
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SPORTUL ŞCOLAR
700
Județul Gorj
FIGURI REPREZENTATIVE
701
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
702
Județul Gorj
CADRE DIDACTICE
703
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
BAZA MATERIALĂ
704
Județul Gorj
705
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
706
Județul Gorj
707
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
708
JUDEŢUL
HARGHITA
709
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Tankó Elemér 1994 Schi fond 30 km liber loc 52
Tankó Elemér 1994 Schi fond 10 km clasic loc 73
Antal Zsolt 1994 Schi fond 30 km liber loc 54
Antal Zsolt 1994 Schi fond 10 km clasic loc 80
Antal Zsolt 1994 Schi fond pursuit loc 62
Antal Zsolt 1998 Schi fond urmărire 15 km loc 45
Urzică Marius 1996 Gimnastică cal cu mânere loc 2.
Urzică Marius 2000 Gimnastică cal cu mânere loc 1.
Urzică Marius 2000 Gimnastică paralele loc 8.
Urzică Marius 2004 Gimnastică cal cu mânere loc 2.
Urzică Marius 2004 Gimnastică echipa României loc 3.
Antal Zsolt 2002 Schi fond 30 km liber loc 26
Antal Zsolt 2002 Schi fond pursuit loc 59
Antal Zsolt 2002 Schi fond sprint loc 45
Antal Zsolt 2006 Schi fond 15 km loc 62
Antal Zsolt 2006 Schi fond pursuit loc 48
710
Județul Harghita
711
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
712
Județul Harghita
713
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1910 – Acest an este important pentru fotbalul a ACF Harghita joaca primul meci oficial cu rivalii
din Odorhei, dseoarece s-a organizat primul campi- din Cristuru Secuiesc la care a asistat un numar
onat de fotbal; mare de spectatori, meci relatat in ziarele locale;
• 1910 – Tinerii din Topliţa descoperă tainele Din toamna anului 1921 echipa de fotbal a ACFH
jocului de fotbal. Zelig Mihály şi Kiss Ferenc înfi- intra in campionatul zonal ( Brasov) unde au termi-
inţează Clubul Atletic, cu activitate numai de fotbal. nat campionatul pe locul 2;
• 1917 - Asociaţia de tenis şi Asociaţia patina- • 1921 – Echipa de fotbal din Topliţa, se înscrie
torilor din Gheorgheni se uneşte sub numele de în campionatul zonal Târgu Mureş. Tot in acest an,
Asociaţia sportivă din Gheorgheni; în Topliţa, se mai înfiinţează o echipă de fotbal,
• 1919 – In anul 1919, dupa reorganizarea vietii denumită AS Muncitorul;
culturale a orasului, sa infiintat sub indrumarea lui • 1921 – În Gheorgheni se organizează primul
Papp Zakor Endre - Asociatia de Cultura Fizica concurs de patinaj;
Harghita(ACFH-Hargita Testedző Egylet) si echipa • 1921 – În primăvara anului 1921 Clubul
de fotbal a acesteia; Atletic din Gheorgheni se înscrie în Campionatul
• 1920 – Benes Ferenc este cel care a înfiinţat zonal de fotbal din Târgu-Mureş.
AS de fotbal B.S.E. (Borszéki Sport Egylet) din • 1922 – In iunie 1922 Clubul Hargita SE din
Borsec; OS, organizeaza prima competitie de atletism;
• 1920 - Patinoarul din MC va fi înzestrat cu • 1922 – La 22 mai, a fost inaugurat primul
nocturnă; teren de tenis din orasul OS;
• 1920 – În Gheorgheni se organizează concur- • 1922 – Dupa 1919, în OS, a fost organizată,
suri de tenis la sediul noii baze sportive de tenis de catre Polgári Önképző Egylet, prima competitie
construite sub îndrumarea ing. László Antal. Între de şah;
anii 1920-1930 sub îndrumarea dr. Gaál Alajos şi • 1922 – Încă dinainte de Primul război mondial
Weinstein Ferenc se formează o echipă de tenis Topliţa avea pistă pentru a practica popicele, în
foarte bună, compusă din: Barabássy Babkó, Gaál cadrul Clubului Atletic; Ulterior se amenajază noi
Éva, Zárug Lenke, Gaál Katalin, Basilides Tibor, piste de popice însă se joacă numai la nivel de
Lázár Miklós, Basilides Géza, Sonnenklár Márton, amatori. În 1952 popicele din Topliţa capătă statut
Dobribán Árpád, Hermann László, Zárug István si oficial de sport, pentru ca în 1992 să se desfiinţeze,
Málnássy József jr.; să nu se mai practice competiţional;
• 1920 – Se înfiinţează în Gheorgheni două • 1923 – În localitatea Gălăuţaş, s-a înfiinţat
echipe de fotbal: Clubul Atletic şi Asociaţia Şcolilor echipă de fotbal Lomaş. Se luptă pentru promovarea
din Gheorgheni; în divizia C;
• 1920 – Se semnalizează apariţia primilor • 1924 – În acest an, îşi apariţia, în Borsec,
schiori pe pârtiile din jurul oraşului Gheorgheni; primul autobuz. Proprietarul face acestuia, Rácz
• 1920 – Se organizează primele concursuri de László, îl pune la dispoziţia echipei locale de fotbal,
atletism în Gheorgheni, în cadrul Clubului Atletic pentru deplasări;
Gheorgheni. Sub conducerea profesorului Lukács • 1924 – În localitatea Hodoşa s-a înfiinţat
Tamás, în anul 1930 elevii Liceului din Gheorgheni prima echipă de fotbal. În 1972 câştigă campionatul
participă la finalele pe ţară al şcolarilor. judeţean;
• 1920 - Schiul începe să se dezvolte din anii • 1925 – A fost construit terenul actual de fotbal
`20, dar în mod organizat din 1929 pe pârtiile din de catre directorul staţiunii Vultzer Leopold şi direc-
împrejurimile oraşului MC, de la Şuta, Jigodin, torul fabricii de cherestea Hadel Gyula din Borsec;
Şumuleul Mare şi Mic, unde se organizează concur- • 1925 – Din cauza rezultatelor slabe, cele două
suri de schi fond. echipe de fotbal din Topliţa fuzionează şi rămâne
• 1921 – Pe data de 26.06.1921 echipa de fotbal Clubul Atletic;
714
Județul Harghita
• 1926 – În OS prima secţie de lupte s-a înfiin- arbitru de hochei pe gheaţă din Miercurea Ciuc în
ţat în anul 1926 sub îndrumarea dr. Szabo Károly; persoana lui Dr. Balogh Tibor.
• 1926-1928 – Pe lângă corpul industrial mun- • 1930 - În In anul 1930 sportiva Domokos
citoresc din Gheorgheni activează o secţie de gim- Jakabné, va câştiga primul titlu de campioană naţi-
nastică pe aparate, iar între anii 1930-33 Ávéd Gerő onală;
conduce o echipă de gimnastică a şcolilor; • 1930 – Prin dezvoltarea educatiei fizice şi
• 1928 - La 20 ianuarie în organizarea Clubului sportului în şcoli, apar şi sportivi de performanţă cu
de Patinaj din Miercurea Ciuc s-a ţinut primul rezultate la nivel interrnational. Sunt de remarcat,
concurs zonal de patinaj artistic, la care au participat în anii ‚30 rezultatele sportivilor din OS: Dobos
patinatori şi patinatoare din Târgu Mureş, Sfântu Ferenc evezosport, dr. Biro Lajos la atletism, Biro
Gheorghe, Târgu Secuiesc, Gheorgheni şi Miercurea Gyorgy la aruncarea ciocanului, Ambrus Pál la
Ciuc; primul rezultat notabil este al sportivei lupte;
Domokos Jakabné, care se clasează pe locul al • 1930 – In anul 1930 intra si ACFM in Cam-
III-lea la Campionatele naţionale de patinaj artistic pionatul zonal si termina pe locul 3 dupa ACFH;
din martie , iar în noiembrie a aceluiaşi an va parti- • 1930 – Dr. Csiki Janos înfiinţează pe gheaţa
cipa la un concurs internaţional la Viena, fiind Lacului Roşu cel mai mare patinoar în aer liber din
selecţionată în echipa României. ţară.
• 1928 - Se înfiinţează prima echipă de hochei • 1930-1940 – În această perioadă pe terenurile
pe gheaţă în MC, echipă care la 6 ianuarie 1929 de tenis din Gheorgheni se organizează competiţii
susţine primul joc oficial cu Tenis Club Român, la cu caracter oficial la care au participat jucători din
Sinaia; Ungaria, Cehoslovacia şi din țara noastră.
• 1928 – In acest an, la OS, se infiintaza o noua • 1931 - Are loc primul joc de hochei desfăşurat
asociatie sportiva, numita Asociatia de Cultura la MC, în 24 ianuarie; Primul jucător selecţionat în
Fizica Muncitoreasca (ACFM-Munkas Testedzo echipa naţională, pentru CM din 1931- Polonia, a
Egylet), care este infiintat de catre tinerii muncitori fost Doczy János(portar);
locali si de mestesugarii, dintre care putem sa • 1931 – Se înfiinţează prima echipă feminină
amintim pe Szalay Béla, Szalay Endre, Bardocz de hochei pe gheaţă din Miercurea Ciuc
József, Stiller Béla, Luka Ferencz; • 1932 – Se inaugureaza terenul de fotbal din
• 1928 – În cadrul Clubului Atletic din Topliţa OS, cu un turneu la care participă pe langa echipa
se înfinţează prima secţie de schi alpin. Iniţiatori: de gazda ACFH si 2 echipe din Cluj Napoca: Hag-
Lőrincz Bálint si Nalevaiku László, generaţie din gilor Juventus si Atletikai Club precum si Budai 11;
care mai fac parte Nagy Árpád, Bakos Ernő, Nagy • 1932 - Echipa de hochei din MC participă la
Piroska, Ambrus István; campionatul naţional, jucătorul Vákár Lajos fiind
• 1928 – A avut loc primul concurs de patinaj selecţionat şi în echipa naţională pentru campiona-
în Miercurea Ciuc tele mondiale, tot în acest an se consemneză prima
• 1928 – Se înfiinţează, în Topliţa, Societatea deplasare a echipei de hochei pe gheaţă în străinătate
Sportivă Tinerimea Română, cu profil de fotbal. din MC
Primul lor meci l-au jucat la data de 2 august în Se consemnează şi prima pârtie iluminată pe
Borsec cu echipa locală; dealul de lângă spitalul din MC. Prima trambulină
• 1929 – A avut loc meciul de fotbal dintre pentru sărituri pe schiuri a fost construită la începu-
echipa din Borsec şi GYMTE (G.Munkások Teste- tul anilor `30 la Şumuleu, iar în 1939 se va construi
dzők Egysülete); la Şuta;
• 1929 – Are loc primul meci al echipei de • 1932 – Pe patinoarul de la Lacul Roşu se
hochei pe gheaţă la Sinaia cu echipa Tenis Club organizează Campionatul Naţional de patinaj artistic.
Român. Tot în acest an a fost promovat primul • 1934 – Se înfiinţează, în OS o echipă de
715
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
hochei pe gheaţă pe lângă Asociaţia de Cultură (handbal în 11) , ştire cpnsemnată în ziarul local
Fizică Harghita (THE); Székely Közélet nr 31 din 1936. ACFH din OS are o
• 1934 – În OS se infiinteaza echipa de hochei sectie noua de hand-ball si cele 25 de fete componente
pe gheata a CS ACFH (relateaza Székely Közélet ale secţiei se pregatesc pe terenul colegiului;
1934/7); • 1936 – Handbalul masculin pe teren mare, în
• 1934 - Până după cel de-al doilea război OS, a pătruns tot in anii ‚30. Între 1949-44 echipa
mondial patinaj din MC, obţine rezultate bune la orasului OS ia parte la competitii oficiale, iar din
competiţii interne şi chiar internaţionale, Horosz 1946 deja se situeaza intre cei mai buni din tara.
Béla clasându-se pe locul III la un mare concurs După anii 2000, activitatea handbalistică din judeţul
internaţional de juniori de la Innsbruck, patinatorii Harghita este concentrată la CSŞ Liceul Banyai din
din MC au fost în permanenţă printre fruntaşii OS, ale căror echipe de juniori şi junioare se află
acestei discipline; printre fruntaşele handbalului romînesc;
• 1934 – In anul 1934, ziarul local Székely • 1936 – Terenul de fotbal din Topliţa este mutat
Közéle, din OS, relateaza că, pe partiile de la Szej- în locul actualului cartier Cornişa;
ke-Fürdő se va organiza un concurs de schi fond, • 1939 – Începând din acest an, schiul secuiesc
schi alpin si saritura cu schiurile, la care vor parti- păşeşte într-o nouă fază de dezvoltare cu ajutorul
cipa sportivi de renume din tara; deosebit al ziaristului Székely Géza din Braşov, care
• 1934 – La Băile Szejke din OS,, s-a construit înfiinţează concursul de schi “Cupa oraşelor secu-
o trambulina de sărituri cu schiurile şi s-au amenajat ieşti”. Această cupă este cucerită de oraşul Gheor-
pârtii pentru schiul alpin. Asociaţia de Cultură gheni în anul 1942 atât la schi fond, sărituri cât şi la
Fizică Harghita a organizat anual competiţii deve- alpine. O contribuţie importantă a acestei ramuri de
nite tradiţionale; sport în oraşul Gheorgheni au avut: Tatár Ferenc,
• 1934 – Activitatea de schi din Gheorgheni Kolumbán Antal, György Ágoston, Bács János,
capătă formă organizată, se construieşte prima Kolumbán István, Butiurca Ion, Horváth Ernő,
trambulină şi căbănuţă la “Visszafolyo”, predarea Basilides Tibor senior, Zárug István, Köllő Vilmos,
oficială a acestei căbănuţe a avut loc pe data de 9. Málnásy Béla, Kercsó Sándor.
feburarie 1936, cu concursul susţinătorilor acestui • 1939 – Echipa de fotbal din Topliţa, din motive
sport: Barabási Babkó, Romfeld László si Ákos, financiare, se desfiinţează;
Zárug István si Lukács. În propagarea schiului • 1940 – In anii ‚40 se infiinteaza în OS o echipa
sătesc o contribuţie deosebită a avut Tatár Ferenc de hochei pe iarba, cu sportivi din alte sporturi, în
din Valea-Strâmbă; special din cei cu calităţi de polisportiv;
• 1934-1935 – Cu ajutorul substanţial al lui • 1940 – Şahul în Topliţa, din acest an, începe
Nagy Gyula si Csiki Janos reprezentanţii oraşului să fie practicat în mod organizat, iar după 1950/60,
Gheorgheni participă cu succes la mai multe con- se desfăşoară turnee individuale, iar o echipă parti-
cursuri de patinaj artistic din ţară; cipă la campionatul judeţean. S-a iniţiat Cupa
• 1935 – Echipa de hochei pe gheaţă îşi schimba şahiştilor prin corespondenţă, În anii 2000 nu mai
denumirea din „Csikszeredai Korcsolyázó Egylet există niciun club unde se poate juca şah;
(CSKE)” în Sport Club Miercurea Ciuc (CSC), şi • 1940 - Prima participare a echipei Sport Club
va juca în culorile alb-albastru. Prima prezenţă a Miercurea Ciuc în Campionatul Naţional al Ungariei
unei echipe de hochei pe gheaţă din străinătate în • 1940/44 - S-au organizat frecvent concursuri de
Miercurea Ciuc (polonez) ; shi fond, coborâre şi sărituri la Şuta şi Harghita Băi;
• 1935/38 - CSC MC se menţine în prim planul • 1940 – Intre anii 1940-1944, ACFM din OS
activităţii hocheistice din ţară; trebuie sa-si schimbe numele la CSABA, timp in care
• 1936 – La mijlocul anilor ‚30 prof. Ferenc Árpád reuseste sa intre din grupa 3-a a Campionatul Nati-
infiinteaza prima echipa de handbal fem. pe teren mare onal in grupa a 2-a
716
Județul Harghita
• 1941 – Jocul de baschet prinde rădăcini în senior gimnastica din Gheorgheni devine o activitate
oraşul Gheorgheni, prin bunăvoinţa şi sprijinul organizată. Începând din anul 1950 se organizează
substanţial al profesorului Basilides Tibor senior. La regulat Campionatul Naţional de Gimnastică cu faze
început se înfiinţează numai echipa de băieţi, dar pe centre, zone şi finale. Între anii 1950-62 echipa
din anul 1946 ia naştere şi echipa de fete. şcolară cucereşte de mai multe ori titlul de campi-
• 1942 - Odată cu construirea cabanei de la oană regională şi participă la mai multe finale pe
Harghita Mădăraş, s-au amenajat şi pârtii pentru ţară.
schi fond şi alpin; • 1948 – Se constituie prima echipă de hochei
• 1944 – Campionatul Naţional al Ungariei la pe gheaţă din Gheorgheni de către profesorul Basi-
hochei pe gheaţă este organizat în Miercurea Ciuc lides Tibor senior, sub denumirea UAR.
• 1944 – In toamna anului 1944 cele doau • 1949 – Pe 1 ianuarie Dobriban Sandor senior
asociatii sportive din OS fuzionează şi vor activa şi Lazar Pal organizează primul meci oficial al
sub denumirea de: Asociatia de Cultura Fizica echipei de hochei UAR din Gheorgheni cu echipa
Muncitoreasca din Odorhei(ACFMO-Udvarhely UAR din MC;
Munkas Testedzo Egylet); • 1949 – Pe 1 ianuarie echipa de hochei UAR
• 1945 – Echipa de fotbal din Topliţa, se reînfi- din Gheorgheni disputa primul meci de la infiintare
inţează sub denumirea de Avântul; cu o echipa din MC;
• 1945- Are loc primul meci şi primul Campio- • 1949 - Pe parcursul anilor echipele de seniori
nat Naţional de hochei pe gheaţă după al II-lea din MC au câştigat de 12 ori titlul de campioni
Război Mondial naţionali: 1949 şi 1952 Avântul IPEIL, 1957
• 1946 – In anii 1946-47 echipa de handbal f. Recolta, 1960 şi 1963 Voinţa, 1997, 2000, 2004,
din OS joaca deja in prima liga a ţării; 2007, 2008, 2009, 2010 Sport Club; În fiecare an
• 1946 – Se reconstituie echipa de hochei a 6-10 sportivi din MC au fost selecţionaţi în echipa
oraşului Odorheiu Secuiesc şi este preluată de naţională;
Asociaţia Muncitorească de Cultură Fizică, echipă • 1950 – La începutul anilor 1950, în Topliţa,
care susţine primele jocuri oficiale în anul 1949. după o scurtă întrerupere schiul se reactivează
• 1946-1955 – În această perioadă sportiva datorită pasionaţilor acestui sport: Karácsony István
Barabási Babkó din Gheorgheni câştigă de mai şi Ádám Sándor, sub tutela AS Avântul. ;
multe ori Campionatele Naţionale de tenis la dublu • 1950 – Promovarea patinajului de viteză a
feminin şi dublu mixt; început la MC, pe pista naturală de 400 m, amena-
• 1947 – În acest an, presa vremii menţionează jată lângă patinoarul de hochei, pistă care în anul
activitatea de tenis de masă la AS Voinţa din OS 1977 a fost betonată şi iluminată. Pe această pistă
• 1948 – La sfarsitul anului 1948 se infiinteaza s-au desfăşurat majoritatea competiţiilor interne, iar
prima echipa de hochei pe gheata din Gheorghieni, în perioada 1979-1986 şi competiţiile internaţionale;
de catre profesorul Basilides Tibor, sub denumirea • 1950 – Dezvoltarea sportului în cadrul insti-
de UAR; tuţiilor de învăţământ s-a datorat mai ales hărniciei
• 1948 – Presa vremii menţionează că secţia de şi perseverenţei profesorilor de educaţie fizică.
popice din OS funcţionează la CS ACFMO, care Putem reaminti pe profesorul Czikmantori Ottó din
organizează şi primele competiţii oficiale. OS, care în anii ‚50 a avut rezultate renumite în plan
• 1948 – Se infiinţează Centrul orăşean de naţional cu echipa de handbal masculin;
hochei pe gheaţă.Tot în acest an Sport Club Mier- • 1950 – Apeminul Borsec preia conducerea
curea Ciuc îşi schimbă numele în IPEIL – prescur- echipei de fotbal, care primeşte denumirea de
tarea Societăţii de prelucrare şi exploatare a Apemin şi ajunge să joace în campionatul Regiunii
lemnului. Autonome Maghiare, echipă condusă de antrenor
• 1948-1949 Sub conducerea lui Basilides Tibor Gergely Béla. Au jucat meciuri de verificare cu
717
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
echipe de renume, cum sunt: Dinamo, Steaua, C.F.R. • 1953 – Prima secţie de patinaj viteză a fost
Cluj, U. Cluj, C.S.M.S. din Iaşi; înfiinţată la AS Avântul MC (antrenor Molnar
• 1950 – Echipa de hochei pe gheaţă IPEIL din Anton);
MC câştigă prima oară Cupa Oraşelor • 1954 – Primele recorduri naţionale de juniori
• 1950 – Reprezentanţii schiului din Gheorgheni au fost realizate de Katona Gheorghe, la juniori III,
a anilor 1950 au fost: György Vilmos (multiplu în probele de 500, 1.000 şi 1.500 m; Biro Andrei, la
campion naţional şi lovul V. la Jocurile Olimpice juniori II, în proba de 3.000 m. La seniori primul
din Innsbruck), Bögözi Lajos, Romfeld Ákos, record a fost realizat de Tasnádi Mária, la proba de
Horváth Ernő, Balázs Jolán. 500 m, în anul 1973. Patinatorii harghiteni au îmbu-
• 1951 – Din acest an echipa de fotbal ACFMO nătăţit 324 de recorduri naţionale la seniori, juniori
din OS îşi schimbă denumirea de mai multe ori: şi copii (244 la masculin şi 98 la feminin). Dintre
Steagul Rosu, până la sfârşitul lui 1951, în perioada acestea 57 au fost realizate la seniori şi senioare.
1951-59 va fi Vointa, apoi Fasok,dupa care din nou • 1954 – La iniţiativa profesorului Basilides
ACFMO, din 1971 Textila, iar din 1971 Progresul; Tibor senior se înfiinţează Şcoala Sportivă de Elevi
• 1951 – Echipa de hochei pe ghiaţă AMCF din din Gheorgheni, secţie de pe lângă Liceul Teoretic
OS, participă la CN sub noua denumire de AS Gheorgheni. Tot în acest an se înfiinţează şi secţia
Spartac, iar după 1960, sub diferite denumiri, în de gimnastică cu două grupe, antrenori fiind şi
divizia A. Ferenczi Rozalia, Nagy Zoltan, din anul 1966
• 1951- Selecţionata Universitară a României la Hoffman Ferenc la băieţi, iar din anul 1971 Basili-
hochei pe gheaţă participă la CM Universitare din des Tibor junior la fete.
Braşov, majoritatea jucătorilor convocaţi fiind din • 1954 - După desfiinţarea celei de a doua
MC. Se infiinţează a doua echipă a oraşului sub echipe de hochei - Spartac, se înfiinţează o nouă
denumirea Spartac. echipă sub denumirea Progresul. Se organizează
• 1951 – Boxul din OS este concentrat la AS prima ediţie a Cupei 30 Decembrie în MC.
Voinţa. unde sunt legitimaţi 19 sportivi. • 1955 – Primul titlu de campion naţional la
• 1951 – Se infiinteaza prima secţie de tenis de juniori a fost câştigat de Csato Ştefan;
masă la AS Spartak din OS; • 1955 – Din acest an echipa de hochei din
• 1952 – La terenul de fotbal din Topliţa, s-a Gheorgheni are denumirea „Progresul”, antrenor
construit o tribună acoperită cu 500 de locuri, care fiind Karda László;
din păcate în anul 2002 tribuna a luat foc; • 1955 – Se înfiinţează la Topliţa Şcoala Medie
• 1952- Echipa de hochei IPEIL MC îşi schimbă „Vasile Roaită”, actualul liceu „O.C.Tăslăuanu”, în
numele în Avântul IPEIL. În acest an echipa câştigă cadrul căruia funcţionează echipe de volei fete şi atle-
Campionatul Naţional şi Cupa Oraşelor. tism.
• 1952 – Echipa de hochei din Gheorgheni sub • 1956 – Echipa de fotbal din Topliţa îşi
conducerea antrenorului Karda László participă la schimbă denumirea în Recolta şi promovează în
Campionatul Republican (div. B) şi se califică în divizia C;
divizia A. Din echipă au făcut parte: Váradi István, • 1956 – echipa a doua a oraşului MC, Progre-
Almási Géza, Almási Szilveszter, Balla Ernő, sul, câştigă divizia B la hochei pe gheaţă. Prima
Benedek Pál, Burján Attila, Dobribán Gábor, Fodor echipă Avântul îşi schimbă numele în Recolta MC.
József, Giacomuzzi Béla, Kari Árpád, Lénárd Lajos; • 1957 – Echipa de fotbal din Topliţa îşi
• 1952/64 - După război, sportivii din MC, schimbă din nou denumirea în Mureşul, iar in anul
Gheorgheni şi Odorheiu Secuiesc participă cu regu- următor retrogradează din divizia C. Peste 4 ani va
laritate la campionatele naţionale de schi fond şi promova din nou. În anii următorii de mai multe ori
sărituri, câştigând titluri de campioni atât la seniori retrogradează şi promovează în divizia C, pentru ca
cât şi la juniori; în 1992 să joace în divizia B. Această echipă din
718
Județul Harghita
Mureşul se transformă în Promtforest; care în 2003 Ciumani, Dăneşti, Sânsimion şi altele); Pe lângă
se desfiinţează şi Topliţa rămâne fără echipă de cele două patinoare acoperite, în fiecare iarnă au
fotbal. Tinerii fotbalişti din Topliţa evoluează la fost amenajate patinoare naturale de hochei pe
Cluj, Farul, Bucureşti, Craiova, Bistriţa şi la alte gheaţă în toate localităţile ce aveau echipe angrenate
echipe din ţară. în competiţii de nivel judeţean;
• 1957 - echipa Recolta câştigă al 3. titlu de • 1960 – In anul 1960 se infiinteaza Akarat SE
Campioană Naţională pentru MC la hochei. Se - AS Vointa din OS cu secţie de hanbal fem. (antre-
înfiinţează Asociaţia Sportivă Voinţa, cu secţie de nor Tamás Ignác), a cărei echipă a activat în divizia
hochei pe gheaţă. A (1964-1978), obţinând şi un locul III;
• 1958 – Sportiva Miklós Ilona din Gheorgheni • 1960 – Se înfiinţează secţia de hochei pe
câştigă prima sa medalie da aur la Campionatul gheaţă în cadrul Şcolii Sportive din Gheorgheni. Din
Naţional de schi alpin, ceea ce este urmată de încă acest an Şcoala Sportivă devine instituţia care pro-
32 de medalii de aur la campionatele naţionale; a movează noi talente pentru echipa seniorilor. La
fost selecţionată de 48 de ori în Lotul României. aceasta şi-au dat contribuţia Elekes Antal, Nagy
• 1958 – Echipa de hochei Progresul Gheor- Zoltán, Török István, Basilides Csaba, Kercsó
gheni câştigă medalia de bronz la Campionatul Csaba, Kercsó Árpád. De asemenea un mare sprijin
Naţional de hochei sub îndrumarea antrenorului este dat şi din partea localităţilor din bazinul Ghe-
Karda László; orgheni: Ciumani, Joseni, Lăzarea, Remetea. Odată
• 1958 - AS Voinţa MC câştigă divizia B la cu înfiinţarea echipelor de hochei din aceste sate ia
hochei pe gheaţă. Se înfiinţează prima echipă naştere campionatul „Intersate”;
scolară de juniori sub denumirea Harghita. • 1960 – Ia fiinţă secţia de schi al şcolii sportive
• 1959 – Activitatea de tenis de masă este pre- din Gheorgheni sub conducerea prof. Elekes Antal,
luată de AS Voinţa OS, care în 1970 ocupă locul III an care reprezintă de fapt începutul şcolii moderne
la campionatul naţional de copii, în proba de dublu de schi din bazinul Gheorgheni. Sportivii din această
masculin; Cei mai buni juniori îşi continuă activita- secţie au dat rezultate foarte bune ani de a rândul la
tea la CSŞ din OS. Rezultate deosebite încep să campionatele naţionale, de ex.: Gyulai Adalbert,
apară chiar din acelaşi an când echipa de băieţi Jánosi Béla, Kolozsi Rózsi, Benedek Ida, Birsan
promovează în divizia A de juniori, reuşind în 1974 Gheorghe, Kolumbán Csaba, Laczkó Hajnal, Tódor
clasarea pe locul III, atât la echipe cât şi la indivi- Vilma, Tamás József, Fórika Ferenc, Székely Anna.
dual. Cel mai bun sportiv fiind Fejér András, care • 1961 – Echipa de hochei din Gheorgheni trece
din 1980 câştigă primul titlu naţional la juniori I şi sub patronajul intreprinderii forestiere sub numele
se clasează pe locul III la seniori; de „Avântul”, având ca antrenor pe Tomor Zoltán;
• 1959 – Selecţionata de hochei a României • 1961 – Reprezentativa României la hochei
în componenţă cu 11 jucători este câştigător al câştiga Grupa C a CM la Geneva. Sunt convocaţi 11
grupei în Turneul de Criteriu din Cehoslovacia, jucători din MC.
asigurându-şi dreptul de a paricipa la CM. • 1961/78 – A fost amenajată, pe lacul Ciucaş,
• 1960 - echipa AS Voinţa câştigă al 4. titlu de din Băile Tuşnad o pistă naturală de patinaj viteză,
Campioană Naţională pentru MC la hochei. Turneul unde s-au desfăşurat majoritatea competiţiile
echipei suedeze Vasteras IK LK în MC. interne, iar în anul 1978 s-a disputat şi primul CI al
• 1960 – Începe activitatea, la luple libere, şi la României;
AS Lemnarul Odorheiu Secuiesc; • 1961 – Echipa de junior Avântul câştigă
• 1960 - Pentru dezvoltarea bazei de selecţie, Campionatul Republican de juniori la hochei.
începând din anii `60 s-au organizat cu regularitate • 1963- Echipa Voinţa câştigă al 5-lea titlu de
competiţii pentru copii şi speranţe la care au fost Campioană Naţională pentru MC la hochei.
angrenate şi echipe săteşti (Remetea, Cârţa, • 1964 – Echipa de handbal fem. Voinţa OS,
719
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
castiga Cupa Nationala la tineret; în cadrul Şcolii Sportive din Gheorgheni, în primii
• 1965 – Primul rezultat notabil al luptelor din doi ani ca antrenor funcţionează Basilides Tibor
OS este titlul de camp.naţ. câştigat de Papp Lajos. senior, după care profesorul Elekes Antal;
AS Lemnarul OS promovează în divizia A şi în toată • 1968/69 – Activează echipa masculină seniori
activitatea a obţinut 30 de titluri de camp. naţ. la la handbal –AS Voinţa- în divizia;
diferite categ. de greutate; • 1970 – Se înfiinţează, în Topliţa, prima echipă
• 1967 – se desfiinţează echipa de hochei de hochei, de către Huszár Gábor şi Papp József.
Voinţa. Echipa va desfăşura activitatea sub denumi- Echipa de seniori, care va participa în campionat
rea Avăntul. judeţean, se numea Mureşul; erau şi două echipe de
• 1968 – Activitatea de judo a început la AS juniori care se numeau AS Olimpia; cu timpul şi
Sănătatea MC, avînd ca antrenor pe Tánczos Gáll echipa de seniori se va numi Olimpia. În 1982 AS
József. Olimpia se va desfiinţa;
• 1968 – Se înfiinţează secţia de hochei pe • 1970 - Se infiinţează clasa cu profil de hochei
gheaţă din cadrul Clubului Sportiv Şcolar MC. pe gheaţă din cadrul liceului de Matemetică Fizică
• 1968 – Lászlo János din OS castiga, in anul din MC, participănd la competiţiile de hochei sub
1968, med. de aur la JB de lupte libere, categ. categ. denumirea de Lyceum MC.
100 kg; • 1970-1980 – Elevii Şcolii Sportive din Ghe-
• 1968 – Începând din anul 1968 în fiecare an orgheni pe baza rezultatelor din aceşti ani s-au situat
lotul naţional de juniori de gimnastică a avut ca în fruntea schiorilor din ţara noastră sub conducerea
reprezentant sportivi din cadrul Şcolii Sportive profesorilor Gyulai Adalbert, Janosi Bela, profesori
Gheorgheni. Se evidenţiază: Basilides Tibor, Szabó care promovează noi talente ca: Kiss Gyula, Szekely
Pál (component al lotului olimpic), Kémenes Csaba, Gabor, Ferenc Bela, Ferenc Albert, Szász Endre,
Marosi Sándor, Kovácsics László, Molnár Levente); Rokaly Éva, Csala Attila, Antal Zsolt, Tankó Elemér;
• 1968 – Se înfiinţează la Topliţa o secţie de • 1971 - După cel de-al doilea război mondial ,
Şcoală Sportivă, secţie arondată succesiv pe lângă în MC s-a construit un nou patinoar, pe al cărui loc
liceele din oraş până în anul 1994, când devine Club se află actualul patinoar artificial, care poartă
Sportiv Şcolar independent. Ramurile sportive ale numele marelui jucător de hochei Vákár Lajos
acestei unităţi de învîţământ sportiv (în ordinea (întemeitorul hocheiului în Harghita). De când a fost
înfiinţării): volei, înot, atletism, fotbal, schi alpin, dat în folosinţă patinoarul artificial, hocheiştii din
schi fond, sanie. MC au câştigat numeroase titluri de campioni naţi-
În anul înfiinţării Şcolii Sportive, echipa de onali la toate categoriile de vârstă, având în perma-
volei fete intră în Campionatul Naţional de Junioare nenţă sportivi selecţionaţi în loturile reprezentative
şi participă fără întrerupere pânî azi, iar din anul ale ţării şi au obţinut rezultate notabile la CM de
1975, echipa de volei băieţi promovează în Campi- jun., la JB, care au debutat în anul 1992.
onatul Naţional de Juniori şi participă fără întreru- • 1971 – Şcoala Sportivă din Gheorgheni devine
pere până azi, anul 2007 devenind campioană instituţie independentă, în perioada 1954-1973
Naţională. având ca director pe Basilides Tibor sen., în peri-
• 1969 – S-a înfiinţat prima echipă de oină în oada 1973-1978 pe Nagy Zoltan. În anul 1978
Topliţa sub conducerea profesorului Sigmirean instituţia devine Club Sportiv Şcolar, tot din acest
Aurel; cu timpul s-au organizat campionate şcolare an şi până în anul 2007 având ca director pe prof.
şi orăşeneşti, iar echipa oraşului a participat la faze Basilides Csaba.
zonale, judeţene şi naţionale, unde a obţinut rezul- • 1971 – Echipa de categoria speranţe a Şcolii
tate remarcabile. Din 1983 nu mai există nicio Sportive Gheorgheni, antrenată de Basilides Csaba
activitate de oină; obţine locul II. la faza finală a Cupei Speranţelor.
• 1969 – Se înfiinţează secţia de tenis de câmp • 1972 – Primul titlu de campion naţional de
720
Județul Harghita
seniori a fost cucerit de sportiva Tasnádi Mária; profesorului Hambrik Zoltan, iar peste trei ani
• 1972 - Profesorul Szabó Mihály din Topliţa această secţie dă rezultate bune la concursurile cu
înfiinţează o echipă de handbal feminin, care va caracter republican. Aceste succese se leagă de
participa la campionattele zonale. AS Tricotop din numele următorilor sportivi: Elekes László, Elekes
Topliţa înfiinţează (1980) o secţie de handbal, for- Péter, Molnár Tibor, Bakos Attila, Romfeld Zsolt,
mează o echipă feminină, care va evolua cu succes Bajkó Éva, Basilides Gyöngyvér;
câteva sezoane în campionatul judeţean de handbal; • 1976 – Sándor Lajos din OS castiga med. de
• 1972 – În acest an, în cadrul AS Olimpia din arg. la CE de lupte–tin., iar in 1980 castiga al 9-lea
Topliţa se înfiinţează o secţie de patinaj; titlu de camp.naţ.
• 1972 – Apar rezultate de talie naţională al • 1977 – S-au înfiinţat secţii satelit de lupte, pe
tenisului din Gheorgheni, numeroase locuri I-III. la lângă CSŞ din OS, la Cristuru Secuiesc, Corund,
Campionatele Republicane de juniori, Concursul Lupeni şi Zetea;
Şcolilor Sportive, Concursul republican al copiilor, • 1978 – Se înfiinţează asociaţia sportivă
cupe cu caracter republican. La aceste rezultate şi-au Borsec, preşedente Eigel Anton;
adus contribuţia: Herszényi László, Pop Adrian, • 1978 – La AS Foresta-Topliţa, secţia de box a
Elekes László, Bajtalan Éva, Rajkovics Magdolna, funcţionat sub îndrumarea antrenorilor Oros Viorel
Kádár Éva, Precup Gabriella, Pop Gabriella, Páll şi Bőgőzi József. Sportivii pregătiţi de aceşti inimoşi
Zsuzsa. În anul 1979 echipa de fete se califică în antrenori au adus victorii de a lungul timpului prin:
divizia A; fraţii Blaga, Teslovan Ştefan, Kopacz I, Hompoth
• 1972 – Are loc CM la hochei pe gheaţă, grupa Sándor, Pricz Gábor, Dobre Costel, Dobre Gigi,
B pe Patinoarul Artificial din MC. Echipa Lyceum Dobre Károly, Caia Liviu, Ciubucă Dorel, Ciubucă
câştigă Divizia B a Campionatului Naţional. Viorel, Vîntu Daniel, Páter Laszló, Péter Ferenc,
• 1972 - Se infiinţează Clubul Sportiv Sport Péter György, Eke Ferenc, Eke Mihály, Eke János.
Club Miercurea Ciuc, având ca obiect de funcţionare Din păcate, această secţie, în 1989, s-a desfiinţat;
promovarea şi dezvoltarea sporturilor de iarnă. • 1978 – Sportivul Clubului Sportiv Şcolar
Echipa de hochei pe gheaţă a oraşului îşi continuă Gheorgheni, Molnár Levente face parte din Lotul
activitatea din cadrul clubului purtănd numele de Olimpic de gimnastică a ţării şi reprezintă cu mare
Sport Club Miercurea Ciuc. succes ţara la diferitele competiţii internaţionale: şase
• 1972/98 – Patinatorii de viteză au dominat cu titluri de campion balcanic (1980), două medalii de
autoritate majoritatea competiţiilor interne, cucerind bronz la Campionatele Europene de Juniori (1982),
numeroase titluri de campion naţional la toate cate- două medalii de aur şi trei medalii de bronz la Cupa
goriile de vârstă, iar pe plan internaţional s-au clasat Prietenia (1982), două medalii de aur şi o medalie de
în primele 10 locuri la CM de seniori şi juniori şi la argint la Campionatele Balcanice de seniori (1982),
CE de seniori prin sportivii Kopacz Tibor, Horváth locul III la Campionatele Europene de Seniori,
Dezideriu şi Novac Eduard. Sportivul Kopacz Tibor Campion Mondial Universitar în anul 1983;
aduce prima medalie pentru patinajul viteză româ- • 1978 – Începe constucţia pârtiei de sanie de
nesc, cea de bronz, în proba de 5.000 m, la CE-1984, la Sărmaş, după concepţia profsorului Rizea Ion,
desfăşurate în Norvegia. construcţie finalizată în 1985.
• 1973 – Cele mai bune rezultate încep să apară • 1979 – Echipa de fotbal din Borsec îşi schimbă
odată cu înfiinţarea AS Constructorul MC, din care numele în Făget si este administrată de Consiliul
menţionăm locul al III-lea la CE seniori (individual Popular, iar stadionul 23 August trece de la Consiliul
şi pe echipe), realizarea de Szabo Árpad şi Udvari Popular în folosinţa şi administrarea AS Făget.
Dezső. Înfiinţează, câţiva ani mai târziu, secţie de handbal.
• 1975-1976 – Se înfiinţează secţia de schi alpin Echipa feminină de handbal în 1989 se desfiinţează;
al Şcolii Sportive din Gheorgheni, sub conducerea • 1979 – Se reînfiinţează din echipele de juniori
721
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
a doua echipă de hochei sub denumirea Progresul • 1990 – Barothi László, este primul karateka
IJGCL. Pe Patinoarul arificial se organizează CM şi antrenor din Topliţa, dar şi membru fondator al
de juniori grupa B. Prima oară este golgheter un Federaţiei de Arte Marţiale, împreună cu Adrian
jucător ciucan la CM. Are loc aniversarea de 50 ani Stuparu, Adrian Popescu şi alţii; Un an mai târziu
de existenţă a hocheiului ciucan, cu această ocazie Barothi László câştigă titlul de camp.naţ. la kumite,
a fost inaugurat monumentul de hochei din faţa categ. +70 kg. În anul 1996 înfiinţează CS Shodan,
patinoarului, realizat de sculptorul Toros Matyas. club care a câştigat multe medalii la CN. Antrenori:
• 1980 – A început să se practice culturismul în Böjthe Attila şi Böjthe László, ambii cu 3 Dan;
Topliţa, sub conducerea lui M. Daniel; • 1990 – Cu intenţia reînfiinţări echipei de
• 1980 – Echipa Lyceum îşi aniversează exitenţa hochei feminin se înfiinţează echipa feminină de
de 10 ani cu un turneu internaţional. După 2 ani în hochei pe iarbă.Echipa a câştigat mai multe titluri
1982 echipa va fi defiinţată de prin ordin al Minis- de campioană naţională, paricipănd şi în CCE.
terului Învăţământului. • 1990 – Soarta hocheiului din Gheorgheni se
• 1980 – La începutul anilor `80, în Gheorghi- pune în pericol, rămâne fără protectori.
eni, se dă în folosinţă patinoarul artificial acoperit, • 1992 – Conducerea întreprinderii Apemin din
care a contribuit la intensificarea activităţii, iar Borsec pria în concesiune, pentru 99 de ani, motelul
hocheiul capătă o dezvoltare mai amplă şi mai neterminat de la stadionul din Borsec;
organizată; • 1992 – Promovează în Campionatul Naţional
• 1980 – In anul 1980, la CE de tenis de masa – Divizia B echipa masculină de volei „Mureşul”
tin. de la Poznan, Fejér András din OS castiga Topliţa, echipă ce se desfiinţează în 1993 din lipsă
medalia de bronz; de fonduri.
• 1982 – La 22. ianuarie se dă în folosinţă • 1994 - Se înfiinţează echipa de volei junioare,
patinoarul artificial acoperit în Gheorgheni, care a în cadrul Clubului Sportiv Şcolar Topliţa, sub con-
contribuit la intensificarea activităţii, iar hocheiul ducerea antrenorului Macarie Marius;
capătă o dezvoltare mai amplă şi mai organizată, • 1994 – Secţia de gimnastică al CSS Gheor-
echipele de categoriile copii, speranţe şi juniori gheni obţine cel mai bun rezultat din istoria sa:
obţinând locuri I-III. în fiecare an în Campionatele sportivul Urzică Marius (profesor: Ferencz József)
Naţionale ale României. Numeroşi sportivi au fost devine Campion Mondial la cal cu mânere la CM
selecţionaţi de-a lungul anilor în Loturile Naţionale din Brisbane. Acest rezultat va fi urmat de nume-
ale României. roase locuri I-III. la Campionate Mondiale, Euro-
• 1988 – Sportivul Stroia Nicu Florin de la CSS pene, Cupe Mondiale dar şi la Jocuri Olimpice;
Gheorgheni participă la Jocurile Olimpice dela Seul • 1994 - Se organizează Cupa Vákár Lajos la
cu echipa României. Tot el participă şi la Jocurile hochei pe gheaţă
Olimpice de vară din anul 1992 la Barcelona şi 1996 • 1994 – În acest an ia fiinţă A.S. Progym
la Atlanta; Gheorgheni cu trei ramuri de sport: gimnastică, schi
• 1982 – Sportiva Hârlav Magdalena – C.S.Ş. fond şi tenis de câmp.
Topliţa participă la Campionatul Mondial de Schi • 1995 – În vara acestui an se înfiinţează şi
Fond de la Oslo. secţia de hochei pe gheaţă a A.S. Progym, şi la
• 1986 – Promovează în Divizia B feminin iniţiativa profesorului Basilides Csaba, pe baza
echipa de volei “Topliţana” din Topliţa şi se menţine echipei Campioană Naţională de juniori a Clubului
în Campionat până în anul 1991. Sportiv Şcolar Gheorgheni se formează şi echipa de
1987- Se organizează Cupa Prieteniala hochei seniori care se înscrie în campionatul naţional al
pe gheaţă în MC seniorilor (antrenor: Basilides Csaba).
• 1990 – Se infiinteaza secţia de lupte greco • 1995 – Sport Club Miercurea Ciuc câştigă
romane la AS Minerul Bălan; prima oară Cupa Romăniei. Sport Club participă
722
Județul Harghita
723
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
MASS –MEDIA
INFORMAŢIA SPORTIVĂ DE-A LINGUL ANILOR
1936, Ziarul local din Odorheiul Secuiesc, Szekely Kozelet, are rubrică de sport, comentează
evenimente sportive şi publică ştiri sportive;
1973, Calendarul competiţiilor sportive, editat de CJEFS – Harghita
1976, Calendarul competiţiilor sportive, editat de CJEFS – Harghita
1990, Lovas futár, Kovászna Megnei lavasszaklap, I, Ev.1.Sz, miercurea Ciuc
1990, Uj Sport, Független Romániai Orszagos Magyar sport-napilap-Csilesjerech, Miercurea Ciuc;
I, 27 ianuarie, cotidian, redactor şef: Péter Lászlo
724
Județul Harghita
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Ligi AS fără Total
Fed. sp.
Anul Drept Drept SC pe judeţ pe profe- pers. certif.
Total naț.
public privat acţiuni r.s. siniste juridică de id.sp.
2002 8 30 38 5 59 102
2003 8 37 45 6 63 114
2004 8 46 54 6 77 137
2005 8 60 68 6 77 151
2006 8 60 68 7 89 164
2007 8 71 79 8 121 208
2008 8 77 85 8 139 232
2009 8 85 93 8 155 256
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr. Nr. Nr.
Nr. secţii Nr.
Anul sportivi antre- instruc- Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES
afiliate AE
legit. nori tori
1993 175 6712 123 84 174
1994 175 6712 123 84 174
1995 133 6156 131 57 209
1996 112 3137 131 59 159
1997 112 3137 131 59 159
1998 90 2674 96 70 118
1999 139 3354 145 23 166
2000 164 3844 101 62 224
2001 81 3352 106 67 219 11 0 1
2002 112 3765 78 80 177 2 0 0
2003 119 3700 92 79 157 1 2 0
2004 146 4474 86 52 187 2 2 0
2005 88 2053 82 22 142 5 2 1
2006 95 2168 90 49 156 1 1
2007 102 2350 100 53 163 2 1 0
2008 179 5204 110 124 251 3 1 2
2009 186 5182 113 134 257 39 25 16
725
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
726
Județul Harghita
CLUBURI SPORTIVE
727
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
728
Județul Harghita
729
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
STRUCTURI SPORTIVE
730
Județul Harghita
731
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
732
Județul Harghita
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de ORIENTARE Harghita 2001 AJ de JUDO Harghita 2002
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Harghita 2001 AJ de ATLETISM Harghita 2003
AJ de FOTBAL Harghita 2001 AJ de HANDBAL Harghita 2006
AJ de HOCHEI pe GHEAŢĂ Harghita 2002 AJ de SCHI-BIATLON Harghita 2007
733
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
734
Județul Harghita
FORURILE DE CONDUCERE
Repede, Gheorghe Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Tg,Mureş, inclusiv jud. Ciuc 1921-1933
Mitter, Valeriu, dr. Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Sibiu, inclusiv jud. Ciuc 1933-1937
Stoichiţă, V. Reprezentantul UFSR pt. Reg.Sibiu şi Oltenia, inclusiv jud. Ciuc 1937-1939
Papp, Dănilă Reprezentantul UFSR pt.Regiunea Alba Iulia, inclusiv jud. Ciuc 1939-1940
Stănescu, Dumitru, ing. Reprezentantul UFSR pt. judeţul Ciuc 1939-1940
Katona, Ferenc* Preşed. Consiliului OSP Harghita (Ciuc) 1945-1949
Székely, Géza Preşed. CCFS Raionul Harghita 1949-1957
Katona Ferenc Preşed. Consiliului UCFS Raionul Harghita 1957-1960
Barabás, Domokos Preşed. Consiliului UCFS Raionul Harghita 1960-1967
Ferencz, János Preşed. CJEFS Harghita 1967-1980
Balogh, Sigismund Preşed. CJEFS Harghita 1980-1989
Csiki, Andrei Directorul DJS Harghita 1990-1990
Csiki, Andrei Directorul DJST Harghita 1990-1992
Csiki, Andrei Directorul OJST Harghita 1992-1993
Csiki, Andrei Directorul DJST Harghita 1993-iul.2003
Lăzărescu, Maria Directorul DJS Harghita iul.2003-iul. 2004
Csiki, Andrei Directorul DJS Harghita iul.2004-sept. 2010
Csiki, Andrei Directorul DJST Harghita sept. 2010-
735
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Colegiul Naţional „Octavian Goga” Miercurea Ciuc Dincă Liviu, Groza Irina
Gupul Şcolar „Miron Cristea” Subcetate Dobrea Urzică, Ioan Horea, Ilyés Elemér
Gupul Şcolar „O.C. Telăuanu” Topliţa Antal Adrian Grigore, Rugina Mugurel
Gupul Şcolar „Petőfi Sándor” Dăneşti Hollo István
Berszán Márkos Éva, Berszán Márkos László,
Liceul Teoretic „Márton Áron” Miercurea Ciuc
Péter Éva, Silló Géza
Liceul Teoretic „Orbán Balázs” Cristuru Secuiesc Ütő László, György István Csaba
Liceul Teoretic „Salamon Ernő” Gheorgheni Borbély Botond, Elekes Ágnes, Kercsó Zoltán
Colegiul Tehnic Batthyány Ignác Gheorgheni György Ágnes, Cserni Csaba
Liceul Teoretic Sfântu Nicolae Gheorgheni Dann Adriene
Grup Şcolar Sövér Elek Gheorgheni Szilágyi levente
Grup Şcolar Puskás Tivadar Gheorgheni György Hajnal
Liceul Teoretic „Tamási Áron” Odorheiu Secuiesc Fehér Brigitta, Ferencz Barna, Lukacs Levente
736
Județul Harghita
FIGURI REPREZENTATIVE
737
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
738
Județul Harghita
739
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Nagy, Zoltan Gheorgheni Antrenor baschet, hochei, director CSS Gheorgheni 1973-78
Sp. patinaj vit. face parte din grupul de patinatori care au adus
Novac, Eduard
primele succese internaţionale în anii 1972-1998;
Sp. tenis de masă, campion al Borsecului, în 1978, el preia şi
Olteanu, Petru
conducerea secţiei de la AS Ştiinţa;
Oros, Viorel Antr. box la AS Foresta Topliţa
Contribuie la înfiinţarea secţiei de tenis la AS Ştiinţa, din Topliţa
Papp, Jozsef
în anul 1972; Are contribuţii şi la promovarea boxului în Topliţa;
Papp, Lajoş Sp. lupte, camp. naţional în 1965;
În 1919 a înfiinţat Asociaţia de Cultură fizică Harghita – ACFH,
Papp, Zakor Andre
cu secţie de fotbal;
Péter, László Sp. schi fond în anul 2002, din Topliţa
Pop, Anamaria Sp. karate, din Borsec, loc. 4 la CI de la Arad din 2001;
Prakab Gabor 1957 MC Sp. antr. hochei, V. FRH
Réka, András Sp. karate, din Borsec, loc. 3 la CI de la Arad din 2001;
Preşed. Regionalei FSSR Sibiu 1923-1928 din care din care făcea
Repede, Gheorghe
parte şi judeţul Harghita;
Profesor ed. fizică şi sport, director, înfiinţează A. S. Ştiinţa
Rizea Ion 1950 Topliţa Sărmaş – 1977, construieşte pârtia de sanie Sărmaş-Subcetate
1978-1985.
Profesor ed. fizică şi sport, antrenor echipa de volei divizia B,
Rugină Mugurel 1949 Topliţa
„Topliţana”
Sajkó, Ignatie Înfiinţează secţia de tenis de masă la Făget-Borsec;
Sándor, Lajos Sp. lupte, medalie de argint la CE-1976 de jun.
Selymes, Tibor 1970 Bălan-HR Sp. fotbal, v. FRF
Sigmirean, Aurel Prof. efs, anumator al jocului de oină în Topliţa;
Simon-Matei, Iuliana 1934 Tuşnad Sp. schi, v. FRSB
Şorban, Margareta 1943 MC Sp. antr. volei, v. FRV
Spiciu, Ioan 1915-1986 Păpăuţi-HR Sp. antr. motociclism, v. FRM;
Spuderka, Dan 1853 Braşiv
Stănescu, Dumitru Preşedintele Districtului UFSR Ciuc 1939. 1940;
Ştefucz, Rozalia 1953 Cluj Sp. popice, v. FRP
Preşedintele Regionalei UFSR Sibiu 1937-1938,din care făcea
Stoichiţă, V.
oarte şi judeţul Harghita;
Stroia, Nicu 1971 Pângăraţi-NŢ Sp. gim, leg. la CSŞ Gheorghieni,v. FRG;
Székely, Maria Antr. hand. la echipa fem. AS Făget Borsec, 1987;
Sp. judo, med. de arg. la CE din 1978 şi 1981, şi med. de bronz
Szabó, Árpád 1957 Reghin
la ind. şi pe echipe în 1977
Szabó, Géza 1940 MC Sp. hochei, v. FRH
Szabó, Iuliu 1940 MC Sp. hochei, v. FRH
Szabó, Károly Înfiinţează în OS, prima echipă de lupte-1926;
Szabó, Mihály Antr. înot la CSŞ-Topliţa
Înfiinţează, în 2005, Asociaţia de schi din Borsec împreună cu alţi
Szabó, Tibor .
şapte inimoşi ai schiului. Se montează un schilift în Borsecul de jos
Împreună cu Szalai Endre, Bardocz Jozsef, Stiller Bela şi Luka
Szalay, Béla Ferencz, în 1928, înfiinţează Asociaţia de Cultură Fizică Munci-
torească;
Székeli, Géza Preşed. Raionului CCFS Harghita 1948-1957
740
Județul Harghita
BAZA MATERIALĂ
741
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Compoziţia bazei sportive: Pistă de 400 m betonată în aer liber cu instalaţie de îngheţare artificială şi de
nocturnă. Suprafață construită de 4400 m². Cădire pentru vestiare, duşuri,
birou, cabinet medical şi alte anexe, 338 m².
Proprietar: MTS/ANS, în folosinţă şi administrare SC Miercurea Ciuc.
742
Județul Harghita
743
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
744
Județul Harghita
745
JUDEŢUL
HUNEDOARA
747
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
CARTEA DE AUR
JOCURILE OLIMPICE
Szabo, Ecaterina 1984 Gimnastică artistică echipe aur
Agache, Lavinia 1984 Gimnastica Artistică echipe aur
Szabo, Ecaterina 1984 Gimnastica Artistică sărituri aur
Szabo, Ecaterina 1984 Gimnastica Artistică sol aur
Szabo, Ecaterina 1984 Gimnastica Artistică bârnă aur
Silivaş, Daniela 1988 Gimnastică artistică paralele aur
Silivaş, Daniela 1988 Gimnastică artistică bârnă aur
Silivaş, Daniela 1988 Gimnastică artistică sol aur
Miloşovici, Lavinia 1992 Gimnastică artistică sol aur
Miloşovici, Lavinia 1992 Gimnastică artistică sărituri aur
Olaru, Maria 2000 Gimnastica artistică echipe aur
Ban, Oana 2004 Gimnastică artistică echipe aur
Turner, Dumitriţa 1980 Gimnastică artistică echipe argint
Szabo, Ecaterina 1984 Gimnastica artistică individual compus argint
Silivaş, Daniela 1988 Gimnastică artistică echipe argint
748
Județul Hunedoara
749
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
750
Județul Hunedoara
751
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
752
Județul Hunedoara
• 44 îHr – Încetează din viaţă Buerebist care, de avioane, unul din pionierii aviaţiei mondiale,
aşa cum a afirmat istoricul şi geograful grec Strabon, autor a numeroase performanţe, recorduri de zbor
i-a înălţat pe daci prin exerciţii; premiate la concursuri aviatice internaţionale;
• 100-200 - Tot în această perioadă s-au con- • 1884 - Ion Stoica din comuna Ormindeia (18
struit şi termele, Palatul Augustal etc; km. la nord de Deva), construieşte, în intervalul
• 100-200 - La Sarmizegetusa se construeşte 1884-1901, două remarcabile aeromodele, atât cu
marele Amfiteatru. Avea o arena lungă de 88 m.şi lată aripi fixe cât şi cu aripi batante, unul dintre ele fiind
de 69 m, precum şi tribune pentru circa 12000 de expus la cea dintâi expoziţie pentru literatura şi
spectatori; cultura poporului român din Sibiu;
• 150 - Este menţionată frecvent la Apullum, • 1885 - La Deva, Haţeg şi Orăştie se înfiinţează
Sarmizecetusa, Napoca ş.a. funcţia de edil, în Asociaţia de patinaj;
sarcina căruia intra organizarea Jocurilor publice; • 1890 - În urma săpăturilor arheologice dfin
• 158 - Este refăcut în întregime marele amfi- acest an, au fost descoperite ruinele Amfiteatrului
teatru de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa; de la Sarmizegetusa;
• 1593 - prima atestare a unei forme de educaţie • 1894 - s-a construit prima sala de gimnastica
pe teritoriul judeţului Hunedoara când Geszthi cu dimensiunile: 9 x 18 la liceul Decebal din Deva;
Francisc, comandantul cetăţii Deva ordonă constru- • 1901 – Stoica Ion din Baita jud. Hunedoara
irea unei şcoli cu 6 clase; construieşte modelul unui aparat de zbor – aeromo-
• 1700 - Constantin Nestor din Deva realizează del - zburând cu el in faţa sătenilor din Ormindea;
primul aparat fără motor, cu care a zburat la acea dată; • 1909 - Ia fiinţă Clubul sportiv al lucrătorilor
• 1763 - Însemnare a lui Nicolae Stoica din Căilor Ferate din Petroşani;
Haţeg pe o cazanie de la Râmnic, care enumeră • 1909 - Ia fiinţă Clubul sportiv al lucrătorilor
printre jocurile tradiţionale practicate de copii, lupta Căilor ferate din Vulcan;
mică o denumire regională a oinei (Nicolae Iorga); • 1910 - Ia fiinţă Asociaţia de Aviaţie din Bin-
• 1867 - S-a dat in folosinţă sala de gimnastică ţinţi, ulterior Aurel Vlaicu, jud.Huned;
a gimnaziului BRAD din strada Vânătorilor, prof. • 1910 – Aurel Vlaicu construieşte primul avion
Mihail Stoia; VLAICU I;
• 1875 - Ludovic Molnar, din Miercurea Ciuc, • 1911 – Aurel Vlaicu construieşte avionul
publică la Cluj, manualul Atletismul; VLAICU II;
• 1876 – lecţiile de gimnastică sunt cuprinse in • 1912 - Aurel Vlaicu câştigă concursul de
planurile de învăţământ clasele III – IV la gimnaziul aterizare la punct fix de la Aspen – Viena cu avionul
din BRAD, Vlaicu II avion cu care în 1913 s-a prăbuşit;
• 1882 - În perioada 6.XI.1882 - 13.IX.1913, • 1912 - 1913 Aurel Vlaicu a proiectat avionul
trăieşte Aurel Vlaicu, născut la Binţinţi- Vlaicu, jud. Vlaicu III, primul avion de construcţie metalică din
Hunedoara,inginer, inventator, constructor şi pilot lume;
753
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1914 - Orăştie este gazda Concursurilor de • 1926 - Ia fiinţă CS Corvinul din Deva;
gimnastică, trântă box şi scrimă, la care iau parte • 1926 – Se dă în folosinţă noua Sală de Gim-
sportivi de la Clubul sportiv Ardelean din Cluj, CS nastică (planurile si devizul de construcţie au fost
Gloria din Arad, CS Şoimii din Sibiu, Societatea elaborate in 1922) de la Liceul AvramIancu Brad;
Petru Maior, a studenţilor români aflaţi la studii la • 1926 – iunie, Concurs Internaţional de Auto-
Budapesta şi de la gimnaziile superioare române din mobile ediţia a V-a, care traversează judeţul Hune-
Transilvania; doara;
• 1914 - primul meci de fotbal oficial la Lupeni; • 1928 - Pe traseul Herculane, Prin Godeanu,
• 1917 – Se înfiinţează la Lupeni Clubul Atletic Retezat, Parâng, Valea Lotrului, Sibiu, Negoiu se
– iniţiator Marcel Gundelfingen; efectuează primul raid oficial de alpinism;
• 1919 – Se înfiinţează echipa de fotbal • 1929 - Iau fiinţă Societăţile de Gimnastică şi
C.A.M.P – in prezent”Jiul Petroşani; Sport din Deva şi Hunedoara;
• 1919 – se înfiinţează Clubul Atletic al Minie- • 1931 - La Petroşani, IMSER organizează
rilor – din 1965 Jiul Petrosani; primul său curs de sport şi educaţie, desfăşurat în
• 1919 – Se înfiinţează echipa de rugby de la cadrul Universităţii Populare;
Lupeni; • 1932 - Ia fiinţă CS Mica din Brad;
• 1920 – se înfiinţează echipa de fotbal Jiul • 1933 - La Petroşani are loc Congresul IMSER,
Lupeni; for central al sportului muncitoresc în anii 1930-
• 1921 - Ia fiinţă Asoc.Sportivă a muncitorilor 1937;
din Deva; • 1933 – Se înfiinţează asociaţia MICA BRAD
• 1921 - Ia fiinţă AS a muncitorilor din Lupeni. – afiliata la 5 federaţii până in 1934: fotbal ,box;
Din 1928 ia numele de Minerul; • 1934 – Se inaugurează şi omologhează stadi-
• 1922 - Ia fiinţă Clubul Atletic Muncitoresc din onul Gurabarza;
Petroşani; • 1936 – Primul campion balcanic la aruncarea
• 1922 - Ia fiinţă CS Venus din Gurasada, jud. ciocanului SAVU IOAN – Orăştie;
Hunedoara, cu secţii de atletică, înot, fotbal, gim- • 1938.– Se desfăşoară la Lupeni concursul de
nastică, turistică şi sporturi de iarnă; Tenis Cupa GABOR-COSMOVICI;
• 1924 - Încep săpăturile arheologice la Sarmi- • 1939 – Se înfiinţează prima echipă de fotbal
zecetusa sub conducerea prof.Constantin Daicovi- a minerilor din oraşului Aninoasa;
ciu, membru al Academiei Române, săpături care au • 1945 – S-a înfiinţat la BRAD un cerc de
scos la iveală ruinele vechii colonii romane Ulpia turism in cadrul cercului ştiinţific Turing Club;
Traiana Augusta Dacica, construită între anii • 1948 - La Călan are loc Tabăra experimentală de
108-110 pentru a fi capitală şi centru politic, econo- zbor fărăm motor. Planoristul Mircea Finescu, pornind
mic şi religios al Daciei Romane. Cu acest prilej a din Tabăra de la Călan, execută cu un planor de per-
fost identificată şi Scuola Gladiatorum; formanţă Weihw, un zbor pe o distanţă de 126 km;
• 1924 - La Petroşani, are loc un CI de atletism • 1949 – Se înfiinţează secţia de box de la
organizat de CSM din localitate, la care participă, Clubul Metalul – antrenor Petre Fiat;
pentru prima dată şi sportivi din Cehoslovacia şi • 1949 – Se înfiinţează clubul „Metalul CSH”
Ungaria. Atleţii români au câştigat probele de 500 Hunedoara – secţia Atletism;
m, prăjină şi aruncarea ciocanului; • 1949 – Se înfiinţează secţia de motociclism
• 1924 - CSV fuzionează cu Clubul atletic al de la Clubul ’Metalul;
Minelor din Petroşani (CAMP); • 1950 – Se desfăşoară prima ediţie a Camp.
• 1925 - Ia fiinţă Societatea de turism Frăţia din Jud. de Atletism la baza sportivaMetalul;
Petroşani şi echipa de rugby a oraşului, prima echipă • 1950 – Se înfiinţează secţia de lupte de la
de rugby din provincie; Clubul Metalul – antrenor Kovaci Ludovic;
754
Județul Hunedoara
• 1952 - Se înfiinţează secţia de Volei la Clubul • 1973 – Se dă în folosinţă Stadionul din Brad;
Sportiv Metalul; • 1974 – Se construieşte terenul de fotbalME-
• 1953 - La Petroşani, se desfăşoară meciul de CANICA –600 locuri –Orăştie;
fotbal Jiul Petroşani - Echipa naţională a Algeriei, • 1974 – Se dă în folosinţă Baza nautică de la
cu prilejul inaugurării stadionului din localitate; Şoimuş – canotaj;
• 1953 – Se organizează la Hunedoara prima • 1975 – Se inaugurează Bazinul de Inot Hune-
ediţie a campionatului regional masculin la handbal, doara;
• 1953 – Se desfăşoară la Călan faza regionala • 1976 – Se dă în folosinţă Bazinul de înot;
a Cupei ‚Drumul socialismului” la tenis de masa, • 1976 – Se dă în folosinţă patinoarul artificial
• 1953 – Se construieşte terenul de fotbal”DA- – Complexul sportiv CORVINUL;
CIA” – 400 locuri – Orăştie, • 1976 – Se dă în folosinţă sala de sport de la
• 1954 – Se construieşte terenul de fotbal Liceul Metalurgic;
„DINAMO” – Orăştie, • 1976 – Se finalizează lucrările la Sala Spor-
• 1954 – Se desfăşoară faza finala a Campiona- turilor din Deva;
tului R.P.R la Cros - la Hunedoara, • 1977 – Se inaugurează Sala Olimpică de
• 1960 - Echipa de alpinişti de la Clubul” Gimanstică;
Metalul” participa la „Alpiniada de Iarna”, • 1978 – Se înfiinţează Şcoala Generala nr.7
• 1960 – Se construieşte Stadionul”CORVI- Deva - flacăra ce a aprins torţa GIMNASTICII
NUL” Hunedoara ROMANEŞTI;
• 1960 – se construieşte Complexul Sportiv • 1981 – Se dă în folosinţă sala de sport de la
”CONSTRUCTORUL” Hunedoara Lic „.Aurel Vlaicu” Orăştie;
• 1961 – se înfiinţează secţia de tenis la A.S. • 1975 – Se construieşte primul teren de handbal
Constructorul cu nocturnă – Petroşani;
• 1961 – prima menţionare a practicării popice- • 1982 – La Hunedoara se desf[ăşoară meciul
lor la Hunedoara, echipa I.G.O Hunedoara de fotbal România-Cipru, scor 3-1 (2-1), în prelimi-
• 1960 – se dă în folosinţă Sala de sport a nariile celei de a V-a ediţii a CE de fotbal;
Sc.gen.nr.3 Hunedoara • 1982 – Echipele de club Dinamo Buc. şi
• 1962 – are loc primul concurs de tenis la Corvinul Huned., se califică în turul al 2-lea al
Hunedoara”CUPA Eliberării”. Cupelor Europ. de fotbal;
• 1963 – se dă în folosinţă sala de sport Con- • 1985 - Marcus Marius si Ritisan Avel -
structorul Metalul Hunedoara, escaladează vârful GURJA
• 1963 – se înfiinţează baza nautica de la Cincis HIMAL – 7.193m;
– Hunedoara • 1985 - Se inaugurează baza sportivă de la
• 1964 – prima participare la Camp. republican GOVAJDIE – CSS HD;
a sportivilor de la secţia de kaiac • 1985 - Se inaugurează teleschi – ul din M-ţii
• 1966 – se construieşte sala de sport a Clubului Parâng;
Sportiv Şcolar Deva • 1986 – Sedă în folosinţă sala de Jocuri din
• 1970 – MAGLAS IOAN primul campion Petroşani;
balcanic la aruncarea discului – Orăştie • 1986 – În Staţiunea Băile Herculane s-au
• 1970 – Se construieşte Arena de popice cu desfăşurat CE de şah pentru juniori. Cristina Bădu-
patru piste – la Clubul”Metalul” lescu, născută la Petroşani, câştugă medalia de bronz;
• 1971 – Se înfiinţează Şcoala Sportivă ce va • 1993 – Se înfiinţează secţia de tenis masa
funcţiona in primii ani pe langa Liceul nr.2 JIUL PETRILA;
• 1973 – Se construieşte primul poligon de • 1995 – Se dă in folosinţă noua arena de popice
trageri cu arcul la Aninoasa; cu sase piste computerizate;
755
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
• 1995 – Se organizează . Campionatul Mondial handbal feminin de o echipă din judeţul Hunedoara
de juniori la popice . CS Siderurgica Hunedoara; - CSU Remin Deva;
• 1997 – Se organizează Cupa EUROPEI seniori • 2005 - Primul vernisaj expoziţional al trofee-
- CS Siderurgica Hunedoara; lor câştigate de sportivii hunedoreni – Deva;
• 2002 – Primul trofeu european câştigat la
MASS - MEDIA
PRESA SCRISĂ
• Cotidiane: Cuvântul liber, Hunedoreanul, Mesagerul Hunedorean, Gazeta Văii Jiului, Matinal
• Sãptãmânale: Euro Obiectiv, Replica, Pro fotbal(1991), Sport (1990) Cãlãuza cu suplimentul
săptămânal de Arte marţiale,
ALTE PUBLICAŢII:
• Calendarul sportiv al Regiunii Hunedoara: 1954,
• Calendarul sportiv al judeţului Hunedoara: 1977, 1978, 1979, 1982, 1983, 1986, 1989,
• Calendarul sportiv al turului de campionat - 1964, Petroşani
• Zsilvölgui futár - 1922, Tarsadalmi kritikai sport es riport hetilap Petroşani, 30 iulie - 31 decembrie
1922. Apare în paralel în limba română şi maghiară;
756
Județul Hunedoara
REGISTRUL SPORTIV
Cluburi Asoc. Fed. Ligi AS fără Total
Anul Drep Drept SC pe judeţ sp. profe- pers. certif.de
Total
public privat acţiuni pe r.s. naț. siniste juridică id.sp.
2002 8 36 1 45 6 23 74
2003 8 44 1 53 7 24 84
2004 8 52 1 61 8 30 99
2005 8 57 2 67 8 30 105
2006 9 66 2 77 8 39 124
2007 9 76 2 87 9 52 148
2008 9 82 2 93 10 66 169
2009 11 90 2 103 10 69 182
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Nr.
Nr. secţii Nr. Nr. antre- Nr.
Anul instruc- Nr. arbitri Nr. MS Nr. MES
afiliate sportivi legit. nori AE
tori
1993 232 9304 182 108 250
1994 232 9304 182 108 250
1995 215 9899 199 80 365
1996 183 8567 211 81 469
1997 183 8567 211 75 469
1998 163 6531 209 103 460
1999 222 6258 218 43 296
2000 223 5349 141 79 221
2001 123 4666 146 126 238 11 1 2
2002 97 3754 88 75 219 14 8 6
2003 102 3662 125 82 242 16 8 7
2004 111 4266 133 45 228 16 8 7
2005 89 2315 120 23 143 23 29 7
2006 108 2306 110 41 151 24 18 10
2007 107 2819 128 50 142 26 19 10
2008 162 5943 147 94 206 25 19 10
2009 178 6499 155 129 213 26 19 8
757
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
758
Județul Hunedoara
759
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FC CORVINUL HUNEDOARA
Anul înfiinţării: 1921
Anul retragerii: 2004
Adresa: Str. 22 Decembrie. Nr. 119, Deva
Preşedinte: Alic Mircea
760
Județul Hunedoara
761
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
762
Județul Hunedoara
STRUCTURI SPORTIVE
SOCIETĂŢI PE ACŢIUNI
FC Corvinul 2005 SA Hunedoara 2005 fotbal
FC Corvinul 2005 SA Hunedoara 2002 fotbal
ASOCIAŢII JUDEŢENE
AJ de FOTBAL Hunedoara 2001 AJ de GIMNASTICĂ Hunedoara 2003
AJ SPORTUL PENTRU TOŢI Hunedoara 2001 AJ de LUPTE Hunedoara 2003
AJ de BOX Hunedoara 2002 AJ de ATLETISM Hunedoara Deva 2004
AJ de HANDBAL Hunedoara Deva 2002 AJ de VOLEI Hunedoara Deva 2007
AJ de TENIS Hunedoara 2003 AJ de Judo Hunedoara Deva 2008
763
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
FORURILE DE CONDUCERE
ALE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTULUI DIN JUDEŢUL HUNEDOARA
Avramescu, V. Reprezentantul FSSR pt. Regiunea Arad, inclusiv Jud. Hunedoara 1921-1933
Avramescu, V. Reprezentantul UFSR pt. Regiunea Arad, inclusiv Jud. Hunedoara 1933-1938
Sâmboteanu, Ion, col. Reprezentantul UFSR pt.Ţinutul Timiş, inclusiv Jud.Hunedoara 1939-1940
Ioan, N., inginer Preşed. UFSR Judeţul Hunedoara 1939-1940
Augustin, maior Preşed. OSR Ţinutul Timişoara, inclusiv Districtul Hunedoara 1941-1944
Leoveanu, Ioan, lt.col. Preşed. OSR Districtul Hunedoara 1941-1944
(nu există informaţii) 1945-1949 1945-1949
Petrovici, Eduard Preşed. CCFS Regiunea Hunedoara 1949-1957
Petrovici, Eduard Preşed. Cons. UCFS Raionul Hunedoara 1957-1967
Biriş, Mircea Preşed. CJEFS Regiunea Hunedoara 1967/1968
Biriş, Mircea Preşed. CJEFS Hunedoara 1968-1971
Jianu, Viorel Preşed. CJEFS Hunedoara 1971-1982
Haţegan, Nicolae Preşed. CJEFS Hunedoara 1982-1988
Tămăşan, Traian Preşed. CJEFS Hunedoara 1988-1989
Tămăşan, Traian Directorul DJS Hunedoara 1990-1990
Tămăşan, Traian Directorul DJST Hunedoara 1990-1992
Tămăşan, Traian Directorul OJST Hunedoara 1992-1993
Tămăşan, Traian Directorul DJST Hunedoara 1993-1997
Reclaru, Dorin Directorul DJST Hunedoara 1997-2001
Constantin, Grigore Directorul DJST Hunedoara 2001-2003
764
Județul Hunedoara
REŢEAUA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
• Şcoli Generale – 404, • Universităţi – 3,
• Licee – 35, • Cluburi ale elevilor – 9,
• Licee de profil -1, • Cluburi Şcolare Sportive – 3.
765
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
766
Județul Hunedoara
FIGURI REPREZENTATIVE
Agache, Lavinia 1966 Căiuţi-BC Sp. gimnastică, leg. şi la Cetate Deva, v. FRG;
Andone, Ioan 1961 Spălnaca-AB Sp. antr. fotbal, leg. şi la Corvinul, v. FRF;
Ardeleanu, Constantin 1933-1990 Bucureşti Sp. fotbal, leg. la Hunedoara, v. FRF;
Balo, Elena 1939 Deva Sp. rachetomodele, v. FRM;
Balo, Ladislau Sp. modelism, MS;
Ban, Mihaela-Oana 1989 Cluj-Napoca Sp. antr. gim. 2 med. la CM, 1 med. la JO;
Batha, Eugen 1936-1988 Alba. Iulia Sp. antr. Handbal,direct. CSŞ Huned. v. FRH;
Bărgăunaş, Sergiu 1946 Pungeşti-VS Sp. rugby, v. FRR
Bellu, Octavian 1951 Ploieşti Antr. prof. efs, antr. la Deva, v. FRG;
Bercu, Vasile 1944-2008 Saraiu-CT Sp. antr. rugby, v. FRR
Beregszaszi, Ştefan 1941 Gurasada-HD Sp. antr. atletism, cond. v. FRA
Biji, Marius-Silviu 1976 Hunedoara Sp. karate modern
Biriş, Mircea Preşed. CJEFS Hunedoara 1968-1971
Bitang, Maria 1962 Rm. Sărat Antr. prof. efs, antr. la Deva, v. FRG;
Bivolaru, Sever 1912-1985 Tr. Severin Prof. efs, insp. şc. 1954-58, v. pers;
Boanță, Claudiu 1976 Tg. Mureş Sp. popice, v. FRP
Bojinescu, Aurel 1942 Bucureşti Sp. rugby, leg. la Jiul Petroşani, v. FRR
Bone Tiberiu 1929-1983 Oradea Sp. fotbal, leg. la Jiul Petroşani, v. FRF;
Brânzeu, Pius 1911- Vulcan-HD Academician, Preşed. FRŞ şi Med. Tmş, v. FRŞ;
Braun, Coloman-Bogdan 1905-1983 Arad Sp. antr. fotbal şi la Jiul Petroşani, v. FRF;
Bucan, Ioan 1955 Bucureşti Sp. rugby, leg. şi la Jiul Petroşani, v. FRR;
Bucoş, Mihai 1950 Sandra-TM Sp. rugby, leg. şi laŞtiinţa Petroşani, v. FRR;
Burincă, Dan 1972 Sibiu Sp. antr. gimnastică la Lic,de gim. Deva, v,FRG;
Cacovean, Andreea 1978 Turda Sp. gimnastică, leg. la CSŞ Deva, v. FRG;
Călinoiu, Valeriu 1928-1990 Bucureşti Sp. antr. fotbal şi la Metalul Hunedoara, v. FRF
Carpinişan, Ioan Antr. emerit gimnastică;
Chetroiu, Cosmin 1987 Petroşani Sp. sanie, v. FRBS
Chilom, Ion 1943 Sibiu Ziarist la Dexpresul de Deva, v. pers;
Chiraş, Mihaela 1986 Petroşani Sp. sanie, v. FRBS
Cioncan, Maria 1977-2007 Sp. atletism, v. FRA;
Ciornel, Mircea 1938 Cernăuţi Sp. rugby la Ştiinţa Petroşani, v. FRR;
Cioveie, Mădălina Sp. gimnastică aerobică;
767
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
768
Județul Hunedoara
769
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
770
Județul Hunedoara
Stângă, Vasile 1957 Hunedoara Sp. antr. handbal şi la Metalul Hd. v. FRH;
Ştefan, Constantin Sp. rugby;
Stoica, Enciu 1953 Cuza Vodă Sp. arb. rugby şi la Ştiinţa Petroşani, v. FRR;
Suciu, Alexandru Sp. arte marţiale, MS;
Szabo, Ecaterina 1967 Zagon-CV Sp. antr. gimnastică şi la Cetate Deva, v. FRG;
Tămaş, Vasile 1933 Aninoasa Sp. tir cu arcul, MS;
Tămăşan, Traian Preşed. CJEFS 1988-89 şi directorul DJS, OJST Hd. 1988-97;
Ţicleanu, Aurel 1959 Teliuc-HD Sp,antr. fotbal, v. FRF;
Todea, Septimiu 1940 Hunedoara Prof. efs, decan FEF Spiru Haret, v. pers;
Toma, Costică 1928 Brăila Sp. antr. fotbal şi la Corvinul Hd. v. FRF;
Ţugurlan, Mirela 1980 Focşani Sp. gimnastică la Cetate Deva, v. FRG;
Turner, Dumitriţa 1964 Oneşti Sp. antr. gimnastică şi la Oneşti, v. FRG;
Ţelnar, Traian 1959 Hunedoara Sp. popice, v. FRP
Ungureanu, Paula-Claudia 1980 Braşov Sp. handbal, v. FRH
Vascul-Popovici, Ioan 1929-2002 Petroşani Sp. antr. lupte, v. FRL;
Vădineanu, Clara 1986 Moldova Nouă Sp. handbal, v. FRH
Vlaicu, Aurel 1883 Binţiţi-HD Ing. constr. de avioane, pilot, v. pers;
Zeană, Stere 1926 Salonic-Gr. Sp. antr. fotbal şi la Minerul Deva
BAZA MATERIALĂ
771
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
772
Județul Hunedoara
773
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
SĂLI DE SPORT
Orăştie CL, Şcoala generală D.Stâncă, 2004;
Lupeni CL, Şcoala generală nr,2, 2004;
Lupeni CL, Liceul teoretic, 2006
Petrila CL, Liceul industrial, str.Republicii nr,196
Petrila CL, Str.Tudor Vladimirescu, 2005;
Vaţa de Jos CL, construcţie nefinalizată şi fără instalaţii;
Geoagiu CL, Liceul Agricol Geoagiu, 2003
Hunedoara MECTS, Colegiul Naţional Matei Corvin, handbal, tribună cu 300 locuri;
Hunedoara MECTS, Colegiul Naţional de informatică Traian Lalescu handbal, anexe;
Hunedoara MECTS, Colegiul Teoretic Iancu de Hunedoara, handbal, anexe;
Petroşani MECTS, CSŞ, pentru jocuri – handbal, tribună cu 300 locuri;
Petroşani MECTS, CSU, pentru competiţii şi antrenamente;
Pui Sală de sport, str. Republicii 62, fără tribună; proprietate privată a Consiliului local;
Pui Sală de sport, str. Republicii 46, fără tribună, proprietate privată a Consiliului local;
Geoagiu CL. Sală pentru jocuri sportive, handbal, tribună cu 50 locuri;
Uricani CL, Şcolala generală nr.2;
TERENURI DE SPORT
Orăştie CL, CS Dacia Orăştie, 2 terenuri de tenis, unul cu zgură şi unul cu asfalt, vestiare
2001;
Petrila CL, Terenul de popicărie Preparatorul, 1999;
Petrila CL, Terenul de popicărie Jiul, pe str.Trandafirilor, la parterul unei clădiri, 2005;
Petrila CL, Popicăria din str. Republicii, 2005;
774
Județul Hunedoara
775
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
Sala de gimnastică
776
Județul Hunedoara
Popicăria, Hunedoara
Popicăria, Hunedoara
777
EDUCAŢIA FIZICĂ ŞI SPORTUL LA NIVEL JUDEŢEAN
778
Județul Hunedoara
779
CUPRINS
JUDEŢUL ALBA...................................................................................................................................... 7
JUDEŢUL ARAD.................................................................................................................................... 45
JUDEŢUL ARGEȘ................................................................................................................................. 99
JUDEŢUL BACĂU............................................................................................................................... 129
JUDEŢUL BIHOR................................................................................................................................ 169
JUDEŢUL BISTRIȚA NĂSĂUD......................................................................................................... 197
JUDEŢUL BOTOȘANI........................................................................................................................ 235
JUDEŢUL BRAȘOV............................................................................................................................ 259
JUDEŢUL BRĂILA............................................................................................................................. 311
JUDEŢUL BUZĂU............................................................................................................................... 351
JUDEŢUL CARAȘ-SEVERIN............................................................................................................. 383
JUDEŢUL CĂLĂRAȘI........................................................................................................................ 415
JUDEŢUL CLUJ.................................................................................................................................. 427
JUDEŢUL CONSTANȚA..................................................................................................................... 471
JUDEŢUL COVASNA.......................................................................................................................... 523
JUDEŢUL DÂMBOVIȚA.................................................................................................................... 539
JUDEŢUL DOLJ.................................................................................................................................. 573
JUDEŢUL GALAȚI............................................................................................................................. 627
JUDEŢUL GIURGIU........................................................................................................................... 657
JUDEŢUL GORJ.................................................................................................................................. 689
JUDEŢUL HARGHITA....................................................................................................................... 709
JUDEŢUL HUNEDOARA................................................................................................................... 747
ENCICLOPEDIA
EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI DIN ROMÂNIA
Ediţia a II-a
VOLUMUL IV
EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORTUL LA NIVEL JUDEȚEAN ȘI
AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI
ISBN 978-606-516-780-3
ISBN 978-606-516-784-1
Editura MĂIASTRA
Târgu-Jiu, Str. Lt. Col. Dumitru Petrescu, Nr. 20
Tel. 0253-212.991, Fax: 0253-218343
BUCUREȘTI
2015
1952–2012 1952–2012
ENCICLOPEDIA
VO L U M U L VIII
CampionII CampionII
României ISBN 978-606-516-780-3 BUCUREȘTI României
ISBN 978-606-516-788-9 VIII MĂIASTRA • 2015
1952–2012 1952–2012
ENCICLOPEDIA
VO L U M U L IV
CampionII CampionII
României ISBN 978-606-516-780-3 BUCUREȘTI României
ISBN 978-606-516-784-1 IV MĂIASTRA • 2015