Sunteți pe pagina 1din 69

Supravegherea infecțiilor

asociate asistenței medicale


(IAAM)
Conf. Dr. Daniela Pițigoi
Departament Clinic 2, Disciplina Epidemiologie
Ce sunt infecțiile asociate
asistenței medicale (IAAM)?
Definiții ... de-a lungul timpului
- Infecţie iatrogenă

- Infecţie nosocomială

- Infecţie de spital sau intraspitalicească

- Infecţie asociată asistenţei medicale (IAAM)


= “boli sau patologii determinate de un agent
infecțios contactat ca urmare a procedurilor și / sau
tratamentelor aplicate în cadrul asistenței medicale”

Sursa - Decizia nr. 2012 / 506 / UE – Definiţia IAAM,


Ministerul Sănătăţii: Ordinul nr. 1101/2016, art. 2
Definiţie
Infecţia asociată asistenței medicale (IAAM) poate fi definită ca

• O infecţie contactată în spital (infecția nosocomială clasică)


de către un pacient

– care a fost internat pentru un alt motiv decât infecția respectivă

– la care infecţia nu era prezentă sau nu se afla în perioada de incubaţie


la momentul internării

– Infecția care apare la un interval de peste 48 de ore de la internare

4
Definiţie
Infecţia asociată asistenței medicale (IAAM) poate fi definită ca

• o infecție datorată unei spitalizări anterioare

• infecţia nou-născutului (diagnosticată după externare)

• reinternare la 2 zile după o spitalizare anterioară


- ex. interventii laparoscopice cu internare de scurta durata

• infecţie de plagă chirurgicală în primele 30 zile de la


intervenția chirurgicală

• infecţie după implant, până la 1 an


Definiţie

Infecţia asociată asistenței medicale (IAAM) poate fi definită ca

• Infecția contactată ambulator (cabinet


medical de
diverse specialități), de exemplu:
– Stomatologie
– Ginecologie
– Explorări funcționale
- bronhoscopie, endoscopie

6
Definiţie
Infecţia asociată asistenței medicale (IAAM) poate fi definită ca

• Infecţie ocupaţională apărută la personalul medico-sanitar


• persoanele care lucrează în sistemul sanitar ca angajați sau studenți, rezidenți, voluntari și desfășoară activități
care implică contactul cu pacienți, sânge sau alte produse biologice provenite de la pacient, în cabinete, secții,
compartimente sau laboratoare prezintă risc

– De a dobândi diferite infecții de la pacienții asistați,


• pe cale aeriana (de ex. TBC, gripă, rujeolă, varicelă etc),
• fecal – orală (Cl. Difficile),
• prin contact direct sau cu sânge sau alte produse biologice (HIV, VHB, VHC, Ebola etc)
ȘI / SAU
– De a transmite microorganisme la:
• Pacienți
• Alți angajați
• Familie

7
Infecţii Asociate Asistenţei Medicale
(IAAM)
• Infecţii nosocomiale clasice
+
• Infecţii asociate asistenţei acordate în afara spitalului
– Unităţi de îngrijire a cronicilor (pe termen lung)
– Internări anterioare
– Asistenţă medicală specializată la domiciliu
– Internare de zi
– Dializă
– Chirurgie ambulatorie
– Personal medical
8
De ce ne preocupă atât de mult
IAAM ?
Principalele prioritati in domeniul bolilor infectioase
in Europa

• Rezistenta la antimicrobiene
 25% din tulpinile de Stafiloccocus aureus – MRSA
• Infectii nosocomiale (Infectiile asociate asistenței
medicale)
• HIV
• Infectia pneumococica
• Gripa
• Tuberculoza

ECDC. Annual epidemiological report on communicable diseases in Europe, 2008

10
Prevalence of HAI worldwide
Less well organized health care settings

at least X 2
Range: 5.7-19.1%

Health care settings in high developed countries

The Burden of Health Care-Associated


Infection Worldwide: A Summary -
First Global Patient Safety Challenge
http://www.who.int/gpsc/ Range: 5.1-11.6%
Impactul IAAM
Prevalență in UE: 3.5–14.8%
• IAAM pot produce: (medie: 7.1%)
– Imbolnăviri grave 4.131.000 pacienți afectați
4.544.100 episoadeIAAM/an
– Prelungirea duratei de
16 million extra zile de
spitalizare
spitalizare
– Dizabilități pe termen
lung 37.000 decese determinate de
– Mortalitate in exces IAAM (plus contribuție la alte
110.000 decese)
– Creșterea costurilor Impact economic anual:
îngrijirilor medicale aprox. EUR 7 billion (costuri
– Costuri pentru pacient și directe)
familia acestuia
Sursa - ECDC, Comm Dis Report 2008
Point Prevalence Survey (PPS)
Europa 2011-2012

• 29 tari EU/EEA ; 1200 spitale acuti


• 231 459 pacienti
• Prevalenta 6% (3.2-10.8)
• Prevalenta estimata 5.7% (4.7-7.4)

http://ecdc.europa.eu/en/healthtopics/Healthcare-associated_infections/point-prevalence-
survey/Pages/Point-prevalence-survey.aspx
http://ecdc.europa.eu/en/healthtopics/Healthcare-associated_infections/point-prevalence-
survey/Pages/Point-prevalence-survey.aspx
Studiu de prevalenta punctuala (PPS)
SUA 2011

• 183 spitale ; 11,282 patienti inclusi


• 452 pacienti au avut 1 sau mai multe infectii
asociate ingrijirilor medicale (HAI)
• Prevalenta 4.0%; (95% CI, 3.7 to 4.4).

Sursa :Multistate Point-Prevalence Survey of Health Care–Associated Infections.


N Engl J Med 2014;370:1198-208.
PPS –SUA 2011

Sursa :Multistate Point-Prevalence Survey of Health Care–Associated Infections.


N Engl J Med 2014;370:1198-208.
ROMÂNIA

Incidenţa IAAM în
România, în
perioada 1995-2014

• În anul 2014 -
IAAM =
subestimate -
Incidenţă
calculată
(raportări
statistice ale
spitalelor) = 0,25%
din pacienții
externați.

Sursa: Popescu GA, Şerban R, Pistol A. Consumul de antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Nosocomiale în România - 2014 . Bucureşti, 2016
(http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/524-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-infectii-
nosocomiale-in-romania-2014/file)
ROMÂNIA

IAAM după
localizare în
România, în
perioada 1995-
2014

Sursa: Popescu GA, Şerban R, Pistol A. Consumul de antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Nosocomiale în România - 2014 . Bucureşti, 2016
(http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/524-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-infectii-
nosocomiale-in-romania-2014/file)
ROMÂNIA

• Începând din august 2014 - implementat la nivel național un


sistem de supraveghere a infecţiilor cu Clostridium difficile
(ICD) - perioada august-decembrie 2014 = 2970 ICD
raportate - din care 8.4 % = cu evoluție severă

• 3022 IN digestive = 28,4 % din totalul raportărilor

• Infecții cu Clostridium difficile:


- 79,9% nosocomiale
- 12,4% comunitare
- 7,7% cu origine nedeterminată

Sursa: Popescu GA, Şerban R, Pistol A. Consumul de antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Nosocomiale în România - 2014 . Bucureşti, 2016
(http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/524-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-infectii-nosocomiale-in-
romania-2014/file)
ROMÂNIA
 Factori de risc pentru ICD:

• Utilizarea antibioticelor
- 81,5% dintre cazuri - tratament cu antibiotic în perioada imediat anterioară
debutului bolii
- 22,7% dintre pacienți - mai multe cure de tratament antibiotic
- 20,2% dintre pacienți - asocieri de antibiotice
- cele mai utilizate antibiotice: cefalosporinele de generaţia a 3-a = 51,2% și
fluorochinolonele = 32,4% ( în special ciprofloxacina = 74% dintre prescrierile de
fluorochinolone)

• contact anterior cu un caz de ICD = 57,3 %

• tratament antisecretor = 35,1%

• intervenții chirurgicale în sfera gastro-intestinală = 7,6%

 Diagnosticul de laborator = în proporţie de 93% - prin evidenţierea prezenţei toxinei A/B.

Sursa: Popescu GA, Şerban R, Pistol A. Consumul de antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Nosocomiale în România - 2014 . Bucureşti,
2016
(http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/524-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-
infectii-nosocomiale-in-romania-2014/file)
IAAM
• reprezintă un risc asumat atât din partea bolnavului
sau pacientului cât şi din partea furnizorului de
servicii medicale

• riscul nu poate fi eliminat total

DAR

• poate fi identificat și limitat sau controlat

• prin activități de supraveghere și măsuri de


prevenire şi control
Prevenirea infecţiilor asociate asistenței
medicale

• Prevenirea infecţiilor asociate asistenței medicale reprezintă:


– un obiectiv permanent al activităţii din toate instituțiile
medicale
– un criteriu de evaluare a calităţii managementului din
fiecare unitate medicala.
– responsabilitatea tuturor profesioniștilor şi serviciilor
implicate în asistenţa medicală
Prevenirea infecţiilor asociate asistenței
medicale

• Toti angajatii trebuie să coopereze pentru a reduce riscul


infecţiilor pentru pacienţi şi personal.
– persoanele care se ocupa de servicii de asistenţă medicală,
de management, de procurarea materialelor şi de
pregătirea profesionala medicala, autorități de sănătate
publică

• Programele de prevenire și control sunt eficiente dacă includ


activităţi de supraveghere și evaluare şi pregătire periodică a
personalului.
Cum apar infecțiile asociate asistentei
medicale ?
Procesul epidemiologic

– Factori determinanti (obligatorii, principali)


• Sursa de agenti patogeni
• Caile si mecanismele de transmitere
• Populatia receptiva

– Factori dinamizatori – favorizanti


• Economico-sociali
• Naturali (meteo-geografico-climatici)
Ce găsim intr-un spital / unitate medicală?
• Surse numeroase de
agenţi patogeni
– Pacienți
– Personal medical/de PACIENT

îngrijire/Studenți
– Vizitatori
• Populație receptivă - numar IN

crescut de gazde cu imunitate PERSONAL


MEDICAL/ MEDIU
scăzută în acelaşi loc/ porţi de INGRIJIRE

intrare adecvate (pacienti,


personal, vizitatori etc)
• Căi și Mecanisme “eficiente” de
transmitere între pacienţi –
mediul de spital
AGENTI PATOGENI IMPLICATI IN
PRODUCEREA IAAM
Chirurgicale
Infectii urinare Staphylococcus aureus
Escherichia coli Stafilococi coagulazo-negativi
Proteus sp. Enterococcus sp.
Enterococcus faecalis Escherichia coli
Klebsiella sp. Pseudomonas aeruginosa
Pseudomonas aeruginosa Enterobacter sp.
MRSA, MSSA Proteus mirabilis
Staphylococcus epidermidis Klebsiella pneumoniae
Bacteroides fragilis
AGENTI PATOGENI IMPLICATI IN
PRODUCEREA
Pneumonii nosocomiale
Infectii de cateter
Pseudomonas aeruginosa
Staphylococcus aureus Stafilococi coagulazo-
inclusiv MRSA negativi
Streptococcus pneumoniae
Klebsiella pneumoniae Staphylococcus aureus
Hemophillus influenzae
Enterobacter sp.
E. coli
E. coli Pseudomonas aeruginosa
Proteus
Acinetobacter Enterobacter sp.
Serratia marcescens
Legionella
Klebsiella pneumoniae
Factori care favorizeaza aparitia IAAM
Pacient
•vârsta: perioadele de la extremităţile vieţii (copilăria şi
bătrâneţea),
•gradul de imunitate: pacienţii care suferă de o boală cronică
(tumorile maligne, leucemia, diabetul, insuficienţa renală sau
sindromul imunodeficienţei dobândite (SIDA)),
•medicamentele imuno-supresive/ iradiaţii,
•vătămările tegumentelor / mucoaselor - neutralizează
mecanismele naturale de protecţie,
•malnutriţia,

29
Factori care favorizeaza aparitia IAAM
Factori de mediu
• Aglomerările din spitale
• transferurile frecvente de pacienţi dintr-o unitate în alta
• concentrările de pacienţi cu o susceptibilitate sporită la
infecţie într-un singur spaţiu (de ex. nou-născuţii, pacienţii cu
arsuri, cei din terapie intensivă), contribuie la dezvoltarea
infecţiilor nosocomiale.
• Flora microbiană poate contamina obiecte, suprafete,
dispozitive şi materiale care ulterior pot intra în contact cu
locaţii susceptibile ale corpului pacienţilor.
Factori care favorizeaza aparitia infectiilor
nosocomiale

• Rezistenţa bacteriană
Proceduri medicale cu risc
• procedeele moderne de diagnostic (biopsiile,
examinările endoscopice, cateterizarea,
intubarea / ventilarea, şi procedeele
terapeutice)
– Cateterizarea urinara - Infecţii ale tractului urinar
– Ventilaţia mecanică - Pneumonie
– Dializa
– Cateterizarea arterială / venoasă
Căi și mecanisme de transmitere
Mecanisme de transmitere
Direct - de la persoană la persoană (membru al personalului
medical şi de îngrijire, vizitator şi pacienţi);

Indirect - prin intermediul


- mâinilor
- aerului
- echipamentului
- alimentelor
- obiectelor (inclusiv jucării) / suprafețelor
- instrumentelor - reutilizate fara o sterilizare /
decontaminare eficienta sau printr-un mod de utilizare
necontrolat /nesupravegheat)

34
Transmiterea prin intermediul mainilor
– Mainile sunt cea mai
frecventă cale de
transmitere a
patogenilor asociati
ingrijirilor medicale
– Transmiterea
acestora de la un
pacient la altul prin
mainile personalului
medical necesita 5
etape succesive
5 etape in transmiterea prin maini
1 2 3 4 5
Germenii Germenii sunt Germenii Omiterea Mainile
prezenti pe transferati pe supravietuiesc sau contaminate
pielea mainile pe maini mai insuficienta transmit
multe minute
pacientului si personalului curatire a germeni prin
pe medical mainilor fac contact direct
suprafetele ca mainile cu pacientul
din imediata sa ramana sau
apropiere contaminate suprafetele
din imediata
apropiere a
pacientului
http://www.who.int/gpsc/5may/tools/5moments_ro.pdf
Transmiterea prin aer
– Transmitere crescuta in spatii inchise:
• saloane,
• sali de asteptare,
• cabinete,
– Favorizata de aglomeratie, curenti
Transmiterea prin aer
• Contaminarea aerului prin manopere
medicale generatoare de aerosoli:
– Utilizarea aerului comprimat, pulverizarea jetului
de apa sub presiune in cabinetele stomatologice
– Bronhoscopii
– Posibil - aparate de uscare a mâinilor
• Contaminarea suprafetelor si echipamentelor din saloanele
bolnavilor cu ICD
• 9,3% - 58% in saloanele pacientilor cu ICD

• Frecvente mai mici in saloanele pacientilor necolonizati sau neinfectati.

• Cea mai mare contaminare a mediului este inainte de tratament, ramane


crescuta la remiterea diareei, scade la finalul tratamentului si apoi poate
creste din nou in interval de 1-4 saptamani
– dovada a rezistentei crescute a C.difficile si a unei dezinfectii terminale inadecvate

• C.difficile a fost identificat si in zona de lucru a personalului medical, pe


telefoane si tastatura computerelor.

• Sporii de C.difficile au fost izolati din aer, iar pe cale aeriana, pot ajunge in
zonele de lucru ale personalului si in saloanele neocupate de pacienti
colonizati sau infectati

D.J.Weber et al. / American Journal of Infection Control 41 (2013) S105-S110


• Supravietuirea agentilor patogeni in mediul spitalicesc

• Persistenta agentilor patogeni pe suprafete, genereaza riscul de a fi


transmisi unui pacient susceptibil, prin intermediul mainilor
personalului sau prin aer.

• Cu cat perioada de supravietuire a unui agent patogen este mai


mare, cu atat probabilitatea de a produce o infectie este mai mare.

• Microorganismele rezistente la uscaciune sunt mai probabil asociate


episoadelor epidemice.
Transmitere prin obiecte
• Tastatura calculatorului / tableta etc
• Telefon mobil
• Echipament de spital (ex. halate)
• Jucării (ex. Infectie cu rotavirus in sectiile de
pediatrie)

42
Transmitere prin suprafete /
obiecte/echipamente - Măsuri

• Curățare
• Decontaminare
• Dezinfecție
• Sterilizare
Măsuri pentru diminuarea riscului profesional
1 Respectarea precauțiunilor standard care includ
– Igiena mâinilor
– Utilizarea echipamentului individual de protecție
– Practici sigure de injectare (recoltare, administrare tratamente
injectabile etc)
– Manipularea în condiții sigure a echipamentelor / dispozitivelor
medicale și a suprafețelor atinse frecvent
– Igiena respiratorie și eticheta tusei
2 Vaccinarea personalului medical
3 Respectarea protocoalelor privind atitudinea în cazul expunerilor
cu risc
4 Respectarea protocoalelor privind managementul deșeurilor
provenite din activitatea medicală
5 Programe de instruire
Supravegherea epidemiologică

• Supravegherea este procesul continuu si sistematic de


culegere, prelucrare, analiza, interpretare a datelor si
diseminare a informatiei catre cei care au nevoie sa o
cunoasca pentru initierea actiunilor – masuri de
prevenire si control.

Supravegherea = informație pentru acțiune

Stephen B. Thacker, 1996, in “Field Epidemiology”


Etapele supravegherii
• culegerea informatiilor si validarea lor
• prelucrarea datelor
• analiza datelor
• interpretarea rezultatelor
• comunicarea rezultatelor si a concluziilor și
• formularea de propuneri de acţiuni de prevenire și
control (identificarea prioritatilor, masuri corective,
noutati practice)
• evaluare (de etapă și finală)
• feedback
Supravegherea IAAM la nivelul unității
medicale
Obligație și necesitate
- Legislatia in vigoare

Standard de acreditare
02.12 Managementul infecţiilor asociate asistenţei medicale şi cel al antibiotico
rezistenței asigură siguranța pacienților și a personalului spitalului
“Elaborarea programului de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate
asistenţei medicale urmăreşte existenţa, însuşirea şi îmbunătăţirea procedurilor
referitoare la prevenirea infecţiilor nosocomiale şi precauţiunilor universale”

Sursa: http://anmcs.gov.ro/web/standarde-de-acreditare/

Dispozitie legislativa
Fiecare unitate sanitară elaborează anual un program propriu de supraveghere,
prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.

• Sursa : Ordin MS 1101/2016 - Norme de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare
47
Supravegherea IAAM – obiective
generale
• Imbunatatirea nivelului de cunostinte/informatii ( a personalului
medical si de ingrijire; a persoanelor implicate in managementul unitatilor medicale, decidentilor
cu privire la IAAM, a tendintelor acestora, a rezistentei
etc.)
microorganismelor circulante, pentru luarea unor masuri
adecvate de preventie si control;

• Identificarea necesitatii implementarii unor noi programe de


preventie si control cat si evaluarea impactului acestora;

• Caracterizarea zonelor in care sunt ingrijiti bolnavii, in functie


de nivelul de risc, pentru limitarea sau neutralizarea cauzelor
potentiale de producere a IAAM 48
Supravegherea IAAM – metode

• Supraveghere Pasivă
 Bazata pe raportarea cazurilor de către secții – prin completarea saptamanala a
Registrului unic electronic de monitorizare a IAAM

• Supraveghere Activă
• Tintită - in functie de evaluarea riscului - secții/ proceduri cu risc
• Vizite ale personalului de la compartimentul de prevenire IAAM (SPIAAM) in secții
cu risc : ritm la 2-3 zile maxim 7 zile
 Supravegherea anumitor tipuri de infecție (ex. infecții la pacientii supusi manevrelor
invazive: sonda urinara, catater vasular, ventilatie mecanica)
 Screening –ul pacientilor la internare
 Studii de prevalenta punctuala (PPS) – anual (IAAM și utilizarea antibioticelor)
 Date furnizate de laboratorul de microbiologie - lista zilnică a probelor pozitive
depistate la pacienți se transmite la SPIAAM si este utilizată pentru depistarea
IAAM 49
Criterii utilizate pentru alegerea tipului de
supraveghere
• tipul de infectie: cele mai grave (morbiditate, mortalitate,
sechele), mai costisitoare, mai frecvente, pentru care există
mijloace de prevenţie.
• de sectoare: cele la risc crescut - ATI, oncologia, hematologia,
neonatologia, chirurgia, datorită densităţii crescute a
îngrijirilor şi manevrelor cu risc
• proceduri cu risc
• de priorităţi: de exemplu supravegherea în anumite secții
pentru care s-au propus anumite acţiuni sau programe de
formare, etc.
Tipuri de supraveghere implementate
in Romania
1. Supravegherea de rutină a IAAM
2. Supraveghere în sistem sentinelă
3. Supravegherea infecţiilor cu Clostridium
difficile
4. Studiu de prevalență de moment (PPS)

51
Supraveghere de rutină a IAAM

• Se derulează în conformitate cu legislația în vigoare


• Ordinul nr. 1.101 din 30 septembrie 2016 privind aprobarea
Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor
asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare - ANEXA 2 -
Supravegherea şi raportarea infecţiilor asociate asistenţei
medicale

52
Registrul electronic unic de monitorizare a IAAM al unităţii sanitare
• Înființat la nivelul fiecărei secţii în format electronic
• Cuprinde toate cazurile de IAAM depistate prin oricare dintre metodele
de supraveghere, precum şi prin activitatea de screening al pacienţilor
implementată, după caz.
• Secţiile transmit registrul de monitorizare către serviciul/compartimentul
de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale săptămânal, în
fiecare zi de luni pentru săptămâna precedentă.
• Clasificarea cazurilor va fi efectuată pe baza definiţiilor de caz de către
serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei
medicale.
• Registrul electronic unic al unităţii sanitare va fi pus la dispoziţia
managerului şi a Comitetului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei
medicale pentru analiză.
• Transmitere electronică serviciului/compartimentului de supraveghere a
bolilor transmisibile din cadrul DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti
săptămânal, în fiecare zi de marţi pentru săptămâna anterioară.
Înregistrarea şi raportarea IAAM

• Toate unităţile sanitare au obligaţia raportării imediate a unui cumul de


minimum 3 cazuri de IAAM cu aceeaşi etiologie, apărute într-o perioadă
de timp şi spaţiu determinate, în cadrul sistemului naţional de alertă
precoce şi răspuns rapid organizat conform prevederilor legale în vigoare.
• Focarele de IAAM raportate de unităţile sanitare sau depistate prin
autosesizare vor fi raportate de către direcţia de sănătate publică judeţeană
şi a municipiului Bucureşti în maximum 24 de ore, telefonic, la Institutul
Naţional de Sănătate Publică - centrul regional de sănătate publică la care
este arondată.
Supravegherea IAAM în sistem sentinelă
• metoda utilizata in toate tarile in vederea estimarii unei incidente
reale a infectiilor nosocomiale
• permite o mai buna supraveghere a problemei de sanatate publica
in unitatile selectate prin asigurarea unei supervizari mai eficiente a
activitatilor desfasurate in sistem;
• supravegherea « tintita » este mai usor aplicabila datorita unor
costuri mai reduse fata de supravegherea de tip exhaustiv.
• Sistemul «sentinela» este creat pentru a aduce informatii
suplimentare care vor sustine deciziile in ceea ce priveste controlul
si supravegherea.
• Supravegherea « sentinelă » NU INLOCUIESTE supravegherea de
rutina a infectiilor nosocomiale la nivelul tuturor unitatilor sanitare,
conform reglementarilor legale in vigoare, si nici raportarea
statistica numerica a acestora.

55
Supraveghere în sistem sentinelă

Infecţiile Asociate Asistenţei Medicale supravegheate în sistem sentinelă:

- sepsis
- pneumoniile nosocomiale
- infecţii urinare datorate asistenţei medicale
- infecţii apărute în urma utilizării dispozitivelor medicale (cateter venos
central)
- infecţiile de plagă chirurgicală

depistate în întreaga unitate sentinelă - utilizând definiţiile de caz UE


Supravegherea infecţiilor cu Clostridium difficile (ICD)
Definirea cadrului general pentru supravegherea ICD

• ICD asociată antibioterapiei (diaree asociată antibioterapiei = DPA)


= frecventa atât la bolnavi spitalizaţi cât şi la cei cu prescripţie
ambulatorie sau automedicaţie cu antibiotice.
- pot fi declanşate după primele doze de antibiotice
administrate sau după terapii prelungite cu antibiotice, în
monoterapie sau asociere de antibiotice

• ICD comunitare = mult mai frecvente - odată cu emergenţa


ribotipului 027 care are o capacitate de sporogeneză mult mai
ridicată şi pe durată mai prelungită de timp 57
Supravegherea infecţiilor cu Cl. Difficile
Obiective

1. Estimarea incidenţei ICD în România şi a ponderii cazurilor asociate


asistenţei medicale în vederea limitării numărului de focare şi
implementarea măsurilor nespecifice de profilaxie pentru cazurile
comunitare

2. Caracterizarea epidemiologică a ICD prin evidenţierea şi evaluarea


factorilor de risc asociaţi cu această afecţiune şi formelor de
manifestare epidemiologică a focarelor

3. Evaluarea severităţii evoluţiei epidemiologice a ICD în România

4. Supravegherea microbiologică a ribotipurilor de CD circulante în


România 58
Supravegherea infecţiilor cu Cl. Difficile

Metoda - Supravegherea epidemiologică ICD este pasivă, continuă si


este obligatorie în toate spitalele publice şi private din România
• Supravegherea ICD constă în:
a. identificarea şi investigarea etiologică a tuturor cazurilor clinice
de boală diareică acută compatibile, conform definiţiilor clinice
de caz, cu ICD
b. raportarea tuturor cazurilor de ICD (suspecte/confirmate),
indiferent de secţie sau de durata spitalizării
c. raportarea datelor statistice ale spitalelor pentru evaluarea
impactului morbidităţii ICD asupra populaţiei spitalizată din
România .

• Populaţia ţintă = toţi pacienţii internaţi în unitatea sanitară de stat 59


sau privată
Supravegherea infecţiilor cu Cl. Difficile
Definiţii

1. Caz suspect = orice persoană care prezintă un sindrom


diareic sau megacolon toxic ŞI care în ultimele 8 săptămâni:

- a fost internată în spital


SAU
- a venit în contact (în spital/familie/colectivitate) cu un caz ICD
cunoscut
SAU
- a utilizat antibiotice/imunosupresoare/inhibitori de pompă de 60
protoni
Supravegherea infecţiilor cu Cl. Difficile
Definiţii

2. Caz confirmat = orice caz suspect care prezintă UNUL din


următoarele criterii diagnostice:
- test pozitiv de detecţie a toxinei CD A şi/sau B în materiile fecale
SAU
- examen colonoscopic - colon cu aspect de colită pseudomembranoasă
SAU
- examen histopatologic al unei piese bioptice (obţinută prin
colonoscopie/intraoperator /necroptic) - aspect caracteristic pe piesa
SAU
- PCR pozitiv pentru gene CD care codifică toxinele A şi/sau B
NOTĂ: În algoritmul diagnostic al ICD se efectuează fie testul de detecţie al toxinelor fie PCR 61
!!NU AMBELE SIMULTAN - PCR se poate efectua ulterior testului de detecţie al toxinelor dacă acesta
a fost negativ, iar suspiciunea clinico-epidemiologică de ICD persistă
Supravegherea infecţiilor cu Cl. Difficile
Definiţii

Recidivă ICD:
• În clinică este foarte greu de diferenţiat între o recădere cu aceeaşi
tulpină şi o re-infecţie cu o tulpină diferită de Clostridium difficile -
termenul de „recidivă” este folosit în ambele cazuri

• Cazul de recidivă ICD = un caz ICD (conform definiţiei de caz) la care


reapar scaune diareice şi pozitivarea testelor de laborator după
terminarea tratamentului

• Se consideră recidivă cazurile la care simptomatologia reapare între 2


şi 8 săptămâni după debutul episodului anterior

• Cazurile de ICD cu debut la mai mult de 8 săptămâni de la debutul


62
episodului anterior vor fi considerate cazuri noi
Supravegherea infecţiilor cu Cl. Difficile
Definiţii

ICD complicată:
• internare într-un departament de terapie intensivă pentru
tratamentul ICD sever sau al complicaţiilor sale (ex: şoc)

• colectomie pentru megacolon toxic

• lipsă de răspuns la terapie cu recăderi/reacutizare clinică

• deces în primele 30 de zile de la diagnosticarea ICD

63
Supravegherea infecţiilor cu Cl. difficile
Clasificarea cazului ICD în funcţie de momentul şi locul
debutului simptomatologiei

• ICD asociată asistenței medicale


- debut în spital după minimum 48 de ore de la internare sau
- debut în spital în primele 48 de ore de la internare (pacient internat în altă
unitate sanitară în urmă cu mai puţin de 4 săptămâni) sau
- la domiciliu în primele 4 săptămâni de la externare (debut în comunitate) ŞI
legătură epidemiologică cu alte cazuri de infecţie/colonizare CD

• ICD comunitară
- debut la domiciliu la mai mult de 12 săptămâni de la ultima internare SAU
- dacă apare în primele două zile de spitalizare în condiţiile în care bolnavul nu a
fost spitalizat înainte cu 12 săptămâni
64
• - ICD nedeterminată
- debut la domiciliu la 4-12 săptămâni de la ultima externare
Supravegherea infecţiilor cu Cl. difficile
Clasificarea cazului ICD în funcţie de momentul şi locul
debutului simptomatologiei

65

Sursa: *** CNCSBT. Metodologia de supraveghere a infecţiilor cu Clostridium difficile. 2017


(http://www.cnscbt.ro/index.php/metodologii/infectii-nosocomiale/364-metodologie-icd-2016/file)
Studiul de prevalenta de moment (PPS) -
Obiective
• estimarea prevalenței IAAM și a utilizării antibioticelor la un
moment bine definit cu descrierea procedurilor invazive, a infecțiilor
(site-uri, microorganisme, inclusiv markerii rezistenței antimicrobiene) și
utilizarea judicioasă a antibioticelor în funcție de tipurile de pacienți,
specialități sau unități sanitare;
• descrierea proceselor cheie în prevenirea și limitarea IAAM și a
rezistenței microbiene;
• diseminarea rezultatelor tuturor celor care trebuie să cunoască situația
pentru : creșterea conștientizării, identificarea nevoilor de training
pentru consolidarea abilităților în supraveghere;
• furnizarea unui instrument standardizat necesar identificării țintelor
necesare imbunătățirii calității serviciilor și siguranței pacientului.

66
Romania - LEGISLAŢIE PRIVIND
INFECŢIILE ASOCIATE ASISTENŢEI
MEDICALE
1. Ordinul nr. 1.101 din 30 septembrie 2016 publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 7 octombrie 2016 privind
aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a
infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare.

2. Ordinul nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind


curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi
private, tehnicii de lucru şi interpretare pentru testele de evaluare a
eficienţei procedurii de curăţenie şi dezinfecţie, procedurilor
recomandate pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc,
metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de
suportul care urmează să fie tratat şi a metodelor de evaluare a
derulării şi eficienţei procesului de sterilizare
3. Ordinul nr. 1.096 din 30 septembrie 2016 privind modificarea şi
completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 914/2006 pentru
aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de
funcţionare

4. Ordinul nr. 1.082/2016 pentru aprobarea modelului de


documentaţie de atribuire standard privind achiziţia de produse
biocide

5. Ordinul nr. 1020/2017 privind modificarea și completarea


Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate
publică pentru anii 2017 și 2018, aprobate prin Ordinul ministrului
sănătății nr. 377/2017

S-ar putea să vă placă și