Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
- Infecţie nosocomială
4
Definiţie
Infecţia asociată asistenței medicale (IAAM) poate fi definită ca
6
Definiţie
Infecţia asociată asistenței medicale (IAAM) poate fi definită ca
7
Infecţii Asociate Asistenţei Medicale
(IAAM)
• Infecţii nosocomiale clasice
+
• Infecţii asociate asistenţei acordate în afara spitalului
– Unităţi de îngrijire a cronicilor (pe termen lung)
– Internări anterioare
– Asistenţă medicală specializată la domiciliu
– Internare de zi
– Dializă
– Chirurgie ambulatorie
– Personal medical
8
De ce ne preocupă atât de mult
IAAM ?
Principalele prioritati in domeniul bolilor infectioase
in Europa
• Rezistenta la antimicrobiene
25% din tulpinile de Stafiloccocus aureus – MRSA
• Infectii nosocomiale (Infectiile asociate asistenței
medicale)
• HIV
• Infectia pneumococica
• Gripa
• Tuberculoza
10
Prevalence of HAI worldwide
Less well organized health care settings
at least X 2
Range: 5.7-19.1%
http://ecdc.europa.eu/en/healthtopics/Healthcare-associated_infections/point-prevalence-
survey/Pages/Point-prevalence-survey.aspx
http://ecdc.europa.eu/en/healthtopics/Healthcare-associated_infections/point-prevalence-
survey/Pages/Point-prevalence-survey.aspx
Studiu de prevalenta punctuala (PPS)
SUA 2011
Incidenţa IAAM în
România, în
perioada 1995-2014
• În anul 2014 -
IAAM =
subestimate -
Incidenţă
calculată
(raportări
statistice ale
spitalelor) = 0,25%
din pacienții
externați.
Sursa: Popescu GA, Şerban R, Pistol A. Consumul de antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Nosocomiale în România - 2014 . Bucureşti, 2016
(http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/524-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-infectii-
nosocomiale-in-romania-2014/file)
ROMÂNIA
IAAM după
localizare în
România, în
perioada 1995-
2014
Sursa: Popescu GA, Şerban R, Pistol A. Consumul de antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Nosocomiale în România - 2014 . Bucureşti, 2016
(http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/524-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-infectii-
nosocomiale-in-romania-2014/file)
ROMÂNIA
Sursa: Popescu GA, Şerban R, Pistol A. Consumul de antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Nosocomiale în România - 2014 . Bucureşti, 2016
(http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/524-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-infectii-nosocomiale-in-
romania-2014/file)
ROMÂNIA
Factori de risc pentru ICD:
• Utilizarea antibioticelor
- 81,5% dintre cazuri - tratament cu antibiotic în perioada imediat anterioară
debutului bolii
- 22,7% dintre pacienți - mai multe cure de tratament antibiotic
- 20,2% dintre pacienți - asocieri de antibiotice
- cele mai utilizate antibiotice: cefalosporinele de generaţia a 3-a = 51,2% și
fluorochinolonele = 32,4% ( în special ciprofloxacina = 74% dintre prescrierile de
fluorochinolone)
Sursa: Popescu GA, Şerban R, Pistol A. Consumul de antibiotice, Rezistența microbiană și Infecții Nosocomiale în România - 2014 . Bucureşti,
2016
(http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-date-supraveghere/infectii-nosocomiale-1/524-consumul-de-antibiotice-rezistenta-microbiana-si-
infectii-nosocomiale-in-romania-2014/file)
IAAM
• reprezintă un risc asumat atât din partea bolnavului
sau pacientului cât şi din partea furnizorului de
servicii medicale
DAR
îngrijire/Studenți
– Vizitatori
• Populație receptivă - numar IN
29
Factori care favorizeaza aparitia IAAM
Factori de mediu
• Aglomerările din spitale
• transferurile frecvente de pacienţi dintr-o unitate în alta
• concentrările de pacienţi cu o susceptibilitate sporită la
infecţie într-un singur spaţiu (de ex. nou-născuţii, pacienţii cu
arsuri, cei din terapie intensivă), contribuie la dezvoltarea
infecţiilor nosocomiale.
• Flora microbiană poate contamina obiecte, suprafete,
dispozitive şi materiale care ulterior pot intra în contact cu
locaţii susceptibile ale corpului pacienţilor.
Factori care favorizeaza aparitia infectiilor
nosocomiale
• Rezistenţa bacteriană
Proceduri medicale cu risc
• procedeele moderne de diagnostic (biopsiile,
examinările endoscopice, cateterizarea,
intubarea / ventilarea, şi procedeele
terapeutice)
– Cateterizarea urinara - Infecţii ale tractului urinar
– Ventilaţia mecanică - Pneumonie
– Dializa
– Cateterizarea arterială / venoasă
Căi și mecanisme de transmitere
Mecanisme de transmitere
Direct - de la persoană la persoană (membru al personalului
medical şi de îngrijire, vizitator şi pacienţi);
34
Transmiterea prin intermediul mainilor
– Mainile sunt cea mai
frecventă cale de
transmitere a
patogenilor asociati
ingrijirilor medicale
– Transmiterea
acestora de la un
pacient la altul prin
mainile personalului
medical necesita 5
etape succesive
5 etape in transmiterea prin maini
1 2 3 4 5
Germenii Germenii sunt Germenii Omiterea Mainile
prezenti pe transferati pe supravietuiesc sau contaminate
pielea mainile pe maini mai insuficienta transmit
multe minute
pacientului si personalului curatire a germeni prin
pe medical mainilor fac contact direct
suprafetele ca mainile cu pacientul
din imediata sa ramana sau
apropiere contaminate suprafetele
din imediata
apropiere a
pacientului
http://www.who.int/gpsc/5may/tools/5moments_ro.pdf
Transmiterea prin aer
– Transmitere crescuta in spatii inchise:
• saloane,
• sali de asteptare,
• cabinete,
– Favorizata de aglomeratie, curenti
Transmiterea prin aer
• Contaminarea aerului prin manopere
medicale generatoare de aerosoli:
– Utilizarea aerului comprimat, pulverizarea jetului
de apa sub presiune in cabinetele stomatologice
– Bronhoscopii
– Posibil - aparate de uscare a mâinilor
• Contaminarea suprafetelor si echipamentelor din saloanele
bolnavilor cu ICD
• 9,3% - 58% in saloanele pacientilor cu ICD
• Sporii de C.difficile au fost izolati din aer, iar pe cale aeriana, pot ajunge in
zonele de lucru ale personalului si in saloanele neocupate de pacienti
colonizati sau infectati
42
Transmitere prin suprafete /
obiecte/echipamente - Măsuri
• Curățare
• Decontaminare
• Dezinfecție
• Sterilizare
Măsuri pentru diminuarea riscului profesional
1 Respectarea precauțiunilor standard care includ
– Igiena mâinilor
– Utilizarea echipamentului individual de protecție
– Practici sigure de injectare (recoltare, administrare tratamente
injectabile etc)
– Manipularea în condiții sigure a echipamentelor / dispozitivelor
medicale și a suprafețelor atinse frecvent
– Igiena respiratorie și eticheta tusei
2 Vaccinarea personalului medical
3 Respectarea protocoalelor privind atitudinea în cazul expunerilor
cu risc
4 Respectarea protocoalelor privind managementul deșeurilor
provenite din activitatea medicală
5 Programe de instruire
Supravegherea epidemiologică
Standard de acreditare
02.12 Managementul infecţiilor asociate asistenţei medicale şi cel al antibiotico
rezistenței asigură siguranța pacienților și a personalului spitalului
“Elaborarea programului de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate
asistenţei medicale urmăreşte existenţa, însuşirea şi îmbunătăţirea procedurilor
referitoare la prevenirea infecţiilor nosocomiale şi precauţiunilor universale”
Sursa: http://anmcs.gov.ro/web/standarde-de-acreditare/
Dispozitie legislativa
Fiecare unitate sanitară elaborează anual un program propriu de supraveghere,
prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale.
• Sursa : Ordin MS 1101/2016 - Norme de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare
47
Supravegherea IAAM – obiective
generale
• Imbunatatirea nivelului de cunostinte/informatii ( a personalului
medical si de ingrijire; a persoanelor implicate in managementul unitatilor medicale, decidentilor
cu privire la IAAM, a tendintelor acestora, a rezistentei
etc.)
microorganismelor circulante, pentru luarea unor masuri
adecvate de preventie si control;
• Supraveghere Pasivă
Bazata pe raportarea cazurilor de către secții – prin completarea saptamanala a
Registrului unic electronic de monitorizare a IAAM
• Supraveghere Activă
• Tintită - in functie de evaluarea riscului - secții/ proceduri cu risc
• Vizite ale personalului de la compartimentul de prevenire IAAM (SPIAAM) in secții
cu risc : ritm la 2-3 zile maxim 7 zile
Supravegherea anumitor tipuri de infecție (ex. infecții la pacientii supusi manevrelor
invazive: sonda urinara, catater vasular, ventilatie mecanica)
Screening –ul pacientilor la internare
Studii de prevalenta punctuala (PPS) – anual (IAAM și utilizarea antibioticelor)
Date furnizate de laboratorul de microbiologie - lista zilnică a probelor pozitive
depistate la pacienți se transmite la SPIAAM si este utilizată pentru depistarea
IAAM 49
Criterii utilizate pentru alegerea tipului de
supraveghere
• tipul de infectie: cele mai grave (morbiditate, mortalitate,
sechele), mai costisitoare, mai frecvente, pentru care există
mijloace de prevenţie.
• de sectoare: cele la risc crescut - ATI, oncologia, hematologia,
neonatologia, chirurgia, datorită densităţii crescute a
îngrijirilor şi manevrelor cu risc
• proceduri cu risc
• de priorităţi: de exemplu supravegherea în anumite secții
pentru care s-au propus anumite acţiuni sau programe de
formare, etc.
Tipuri de supraveghere implementate
in Romania
1. Supravegherea de rutină a IAAM
2. Supraveghere în sistem sentinelă
3. Supravegherea infecţiilor cu Clostridium
difficile
4. Studiu de prevalență de moment (PPS)
51
Supraveghere de rutină a IAAM
52
Registrul electronic unic de monitorizare a IAAM al unităţii sanitare
• Înființat la nivelul fiecărei secţii în format electronic
• Cuprinde toate cazurile de IAAM depistate prin oricare dintre metodele
de supraveghere, precum şi prin activitatea de screening al pacienţilor
implementată, după caz.
• Secţiile transmit registrul de monitorizare către serviciul/compartimentul
de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale săptămânal, în
fiecare zi de luni pentru săptămâna precedentă.
• Clasificarea cazurilor va fi efectuată pe baza definiţiilor de caz de către
serviciul/compartimentul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei
medicale.
• Registrul electronic unic al unităţii sanitare va fi pus la dispoziţia
managerului şi a Comitetului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei
medicale pentru analiză.
• Transmitere electronică serviciului/compartimentului de supraveghere a
bolilor transmisibile din cadrul DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti
săptămânal, în fiecare zi de marţi pentru săptămâna anterioară.
Înregistrarea şi raportarea IAAM
55
Supraveghere în sistem sentinelă
- sepsis
- pneumoniile nosocomiale
- infecţii urinare datorate asistenţei medicale
- infecţii apărute în urma utilizării dispozitivelor medicale (cateter venos
central)
- infecţiile de plagă chirurgicală
Recidivă ICD:
• În clinică este foarte greu de diferenţiat între o recădere cu aceeaşi
tulpină şi o re-infecţie cu o tulpină diferită de Clostridium difficile -
termenul de „recidivă” este folosit în ambele cazuri
ICD complicată:
• internare într-un departament de terapie intensivă pentru
tratamentul ICD sever sau al complicaţiilor sale (ex: şoc)
63
Supravegherea infecţiilor cu Cl. difficile
Clasificarea cazului ICD în funcţie de momentul şi locul
debutului simptomatologiei
• ICD comunitară
- debut la domiciliu la mai mult de 12 săptămâni de la ultima internare SAU
- dacă apare în primele două zile de spitalizare în condiţiile în care bolnavul nu a
fost spitalizat înainte cu 12 săptămâni
64
• - ICD nedeterminată
- debut la domiciliu la 4-12 săptămâni de la ultima externare
Supravegherea infecţiilor cu Cl. difficile
Clasificarea cazului ICD în funcţie de momentul şi locul
debutului simptomatologiei
65
66
Romania - LEGISLAŢIE PRIVIND
INFECŢIILE ASOCIATE ASISTENŢEI
MEDICALE
1. Ordinul nr. 1.101 din 30 septembrie 2016 publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 7 octombrie 2016 privind
aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a
infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare.