UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT INTERNAŢIONAL ŞI EUROPEAN

CURRICULUM
la disciplina

„DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL”

Ciclul I, Licenţă

AUTOR:

LILIA GRIBINCEA,
doctor în drept,
conferenţiar universitar.

CHIŞINĂU 2017

1
APROBAT Şef Departament_____________________
la şedinţa Departamentului
din „ ____” __________ 2017

2
 PRELIMINARII

Perioada contemporană a generat dezvoltarea, diversificarea şi specializarea fără precedent a producţiei de

mărfuri şi a serviciilor. În aceste condiţii, realizarea exclusiv prin mijloacele proprii de către un stat a întregii
game de produse şi servicii necesare pentru satisfacerea cerinţelor sale economice şi sociale a devenit practic
imposibilă sub aspect tehnic şi ineficientă din punct de vedere economic. Astfel, s-a creat o interdependenţă
între economiile naţionale ale diferitor state, fapt ce a constituit fundamentul schimburilor economice
internaţionale. Interdependenţele economice dintre statele lumii s-au aprofundat ca o consecinţă a procesului de
globalizare, care se exprimă în mod esenţial prin internaţionalizarea producţiei şi a tehnologiilor, a pieţelor de
mărfuri, de servicii şi de capitaluri, creşterea complexităţii şi diversităţii producţiei, comerţului şi desfacerii,
dezvoltarea şi sporirea fără precedent a rapidităţii transporturilor şi telecomunicaţiilor, inclusiv prin expansiunea
comerţului electronic.
Amplificarea şi diversificarea raporturilor comerciale şi de cooperare economică internaţională în epoca
modernă, au generat schimbări profunde la nivelul dreptului comerţului internaţional. Toate marile domenii ale
dreptului comerţului internaţional au cunoscut un proces înnoitor, materializat atât prin adaptarea instituţiilor
sale tradiţionale la exigenţele vieţii economice moderne, cât şi prin apariţia şi extinderea unor instrumente
juridice noi, compatibile cu cerinţele şi interesele participanţilor la relaţiile comerciale actuale.
Dreptul comerţului internaţional, prin instituţiile sale moderne, adaptate noilor exigenţe ale vieţii economice
internaţionale, a exercitat la rândul său, printr-o relaţie de „feed-back” un efect stimulator asupra schimburilor
comerciale internaţionale, creând cadrul juridic necesar pentru desfăşurarea acestora în condiţii de celeritate şi
de certitudine juridică.
Dreptul comerţului internaţional este o materie pluridisciplinară în conţinutul căreia intră norme juridice
care aparţin mai multor ramuri de drept dar, în principal, dreptului comercial, civil şi procesual civil, care
constituie dreptul comun, aplicabil ori de câte ori nu există reglementări specifice în materie. Totuşi, dreptul
comerţului internaţional, reglementând raporturile juridice care apar în cadrul comerţului şi cooperării
economice internaţionale, consacră prin normele sale anumite reglementări specifice, care răspund exigenţelor
pe care aceste raporturi juridice le impun.
Importanţa dreptului comerţului internaţional se relevă prin prisma relaţiei dintre acesta, ca disciplină
juridică şi raporturile comerciale şi de cooperare economică internaţională pe care le reglementează.
Dreptul comerţului internaţional adoptă anumite reguli de natură a favoriza desfăşurarea rapidă şi în condiţii
de flexibilitate a raporturilor comerciale internaţionale, ca de exemplu:
 Încheierea contractelor pe bază de reglementări uniforme ale uzanţelor comerciale internaţionale în diferite
domenii de activitate, precum: INCOTERMS 2010 - în materia vânzării comerciale internaţionale, Reguli
uniforme privind garanţiile contractuale 1993 – Publicaţia 524 a CCI; Reguli şi uzanţe uniforme privind
creditele documentare 2007 - Publicaţia 600 a CCI etc.
 Încheierea contractelor pe bază de condiţii generale, contracte – tip, contracte – cadru, elaborate de regulă
de organizaţiile economice internaţionale, precum UNCITRAL, C.E.E. – O.N.U., de camerele de comerţ şi
industrie etc.
 Încheierea contractelor într-o proporţie mai mare decât în comerţul intern, într-o formă scrisă simplificată –
ca, de exemplu, prin schimb de mesaje, prin fax sau e-mail, prin utilizarea semnăturii electronice.
 Soluţionarea litigiilor din comerţul internaţional, în mare parte, pe calea arbitrajului comercial internaţional,
organizat de instituţii de arbitraj cu caracter internaţional.
Dreptul comerţului internaţional promovează unele reglementări care pot avea o rigurozitate superioară
celor din dreptul comun, cu scopul de a asigura securitatea circuitului comercial, ca de exemplu:
 Contractele comerciale internaţionale, care se încheie de regulă pe termen lung, trebuie să cuprindă anumite
clauze specifice de natură a permite menţinerea echilibrului contractual aşa cum a fost stabilit de părţi la
încheierea contractului.
 Încheierea contractelor într-o limbă străină, varianta respectivă devenind deseori, prin voinţa părţilor
contractante, exemplarul de referinţă.
 Instituirea unor garanţii speciale cu scopul de a proteja interesele creditelor.
Disciplina dreptul comerţului internaţional este structurată în două compartimente – partea generală şi
partea specială.
Dobândirea de către studenţi a conceptelor fundamentale, principiile care guvernează dreptul comerţului
internaţional pentru a înţelege modul în care contractele comerciale devin principalele instrumente juridice în
vehicularea valorilor materiale, a schimburilor economice şi tehnico-ştiinţifice. Cunoaşterea prevederilor
principalelor instrumente juridice internaţionale care reglementează raporturile comerciale internaţionale şi de
cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică internaţională.

3
 Prin Curriculum înţelegem întregul parcurs de formare a studentului la disciplina dreptul comerţului
internaţional, menit să conducă la dezvoltarea intelectuală a studentului şi formarea profesională.
Procesul de predare-învăţare se realizează în baza curriculumu-ului universitar. Reieşind din numărul de
ore de contact direct şi de lucru individual stabilite în planul de învăţământ pentru fiecare disciplină, este
elaborat cursul academic, sunt proiectate activităţile didactice pentru orele de curs şi de seminar. Un loc aparte
este rezervat ghidării lucrului individual al studenţilor. Curriculumul este unul complex, este astfel conceput
încât să asigure o pregătire corespunzătoare a studenţilor pentru continuarea studiilor atât în instituţii de
învăţământ din ţară, cât şi în străinătate.
Limbile de instruire la cursul Dreptul comerţului internaţionale sunt: limba română, limba engleză, limba
rusă.
Beneficiarii sunt studenţii la anul IV de studii, forma de învăţământ cu frecvenţă la zi şi anul V, forma de
învăţământ cu frecvenţa redusă.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Nr. de credite
Ore total:

Evaluarea
Forma de Codul Denumirea Responsabil Semestr inclusiv
învăţământ disciplinei disciplinei de disciplină ul Total
C S L LI
cu
frecvenţă S.08A71 DCI Lilia VIII 60 28 28 4 ex 2
la zi Gribincea
cu S.08A71 DCI Lilia X 60 16 6 38 ex 2
frecvenţă Gribincea
redusă*

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. Ore
d/o Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Noţiuni introductive privind dreptul comerţului 3 2 2 2
internaţional.
2. Noţiunea şi característica generală a contractelor 2 1 3 1 4
comerciale internaţionale.
3. Formarea contractelor comerciale internaţionale. 2 1 2 4
4. Conţinutul contractelor comerciale internaţionale. 3 2 3 1 1 4
5. Efectele contractelor comerciale internaţionale. 2 1 3 1 2
6. Contractul de vânzare-cumpărare internaţionale. 3 2 2 1 4
7. Contractul internaţional de asigurare şi contractul 2 1 2 1 1 4
internaţional de reasigurare.
8. Contractul de transport internaţional de mărfuri. 4 2 3 4
9. Contractele de intermediere în comerţul internaţional. 2 1 3 1 4
10. Contracte moderne şi complexe. 2 1 3 1 4
11. Arbitrajul comercial internaţional şi medierea ca metode 3 2 2 1 2
de soluţionare a litigiilor ce apar din contractele
comerciale internaţionale.
Total 28 16 28 6 4 38
* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE FINALITĂŢI DE STUDIU

1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor,  a defini conceptele de bază ale dreptului

4
paradigmelor şi metodologiei din domeniul
juridic.
2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea datelor şi
informaţiilor referitoare la probleme concrete de
drept.
3. Aplicarea legislaţiei Republicii Moldova, a 
altor instrumente juridice europene şi
internaţionale.
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
specifice din domeniul juridic în soluţionarea
problemelor de ordin practic.
comerţului internaţional (contractele
comerciale internaţionale, obligaţiile părţilor
în contráctele comerciale internaţionale,
răspunderea în comerţul internaţional etc.);
 a distinge noţiunile legale şi doctrinare ale
dreptului comerţului internaţional;
 a relata despre evoluţia instituţiilor dreptului
comerţului internaţional;
 a distinge izvoarele dreptului comerţului
internaţional;
 a stabili locul şi rolul dreptului comerţului
internaţional în contextul altor ştiinţe
juridice;
 a argumenta esenţa instituţiilor dreptului
comerţului internaţional;
 a identifica problemele de drept, specifice
ramurii dreptului comerţului internaţional;
 a alege metoda/ procedeul cel mai eficient
pentru acumularea datelor şi informaţiilor
referitoare la problema concretă de dreptul
comerţului internaţional;
 a argumenta eficienţa modalităţii utilizate
pentru culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la problemele de dreptul
comerţului internaţional
 a evalua datele şi informaţiile culese/
accumulate, prin prisma utilităţii pentru
problematica dreptului comerţului
internaţional.
a cunoaşte convenţiile internaţionale,
legislaţia Uniunii Europene şi a Republicii
Moldova din domeniul dreptului comerţului
internaţional;
 a identifica normele aplicabile diferitor
instituţii ale dreptului comerţului
internaţional;
 a interpeta corect contráctele comerciale
internaţionale;
 a raporta norma aplicabilă la situaţia
concretă;
 a formula propuneri de compatibilizare a
prevederilor legislaţiei naţionale cu
prevederile legislaţiei Uniunii Europene şi
convenţiilor internaţionale.
 a cunoaşte descrie/ a identifica tehnici şi
instrumente specifice domeniului dreptului
comerţului internaţional;
 a identifica problemele de ordin practic din
domeniul dreptului comerţului internaţional;
 a selecta tehnica / instrumentul corect din
punct de vedere legal pentru a soluţiona
problema de ordin practic;
 a compara soluţiile practice cu cele
5

5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni sau de drept.
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee în
vederea formulării soluţiilor interpretative ale
normelor juridice.
7. Formularea propunerilor în vederea 
perfecţionării cadrului legal existent.
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice.
doctrinare, propuse de ştiinţa dreptului
comerţului internaţional;
 a elabora contracte comerciale internaţionale;
 a determina momentul şi locul încheierii
contractelor comerciale internaţionale inter
absentes.
 a decide asupra diverselor situaţii practice în
baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând cont
de prevederile convenţiilor internaţionale şi
legislaţiei naţionale pertinente;
 a decide în anumite situaţii contradictorii.
 a identifica soluţii privind îmbunătăţirea
cadrului legislativ naţional în domeniul
dreptului comerţului internaţional şi ajustarea
acestuia la standardele europene şi
internaţionale;
 a analiza cadrul normativ existent în
domeniul dreptului comerţului internaţional;
 a expune opinia proprie referitoare la
lacunele şi carenţele din domeniul dreptului
comerţului internaţional;
 a argumenta opinia proprie expusă referitoare
la lacunele şi carenţele din domeniul
dreptului comerţului internaţional.
 a compara experienţa doctrinară şi practică în
vederea alegerii soluţiei interpretative
corecte a normei dreptului comerţului
internaţional;
 a utiliza metodele specifice dreptului
comerţului internaţional în procesul de
elucidare a esenţei juridice a unei sau altei
instituţii de dreptul comerţului internaţional;
 a interpreta contráctele comerciale
internaţionale.
a interpreta legislaţia naţională prin prisma
compatibilităţii cu prevederile convenţiilor
internaţionale;
 a stabili normele juridice din legislaţia
naţională care conţin carenţe;
 a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor sau instituţiilor de
dreptul comerţului internaţional;
 a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor sau instituţiilor de
dreptul comerţului internaţional;
 a face propuneri de lege ferenda
 a îndeplini la termen şi responsabil, în
condiţii de eficienţă şi eficacitate, sarcinile
profesionale;
 a respecta regulamentele instituţiei;
 a percepe etica ca parte integrantă a culturii
spirituale a personalităţii;
 a respecta principiile eticii juridice;
 a aplica cunoştinţele eticii în activitatea de
studiu şi practică personală;
6

9.Utilizarea eficientă a resurselor de
comunicare, a surselor de formare profesională
asistată, atât în limba română, cât şi într-o
limbă de circulaţie internaţională.
 a desfăşura reflecţiei asupra problemelor
majore ale eticii şi deontologiei juridice;
 a formula recomandări în vederea
determinării celor mai concludente soluţii şi
interpretări;
 a dezvolta capacităţile de opţiune în privinţa
scopurilor, activităţilor, modului de
comportare, valorilor autentice în baza
studierii problemelor fundamentale ale eticii
şi deontologiei juridice.
 a utiliza eficient resursele de comunicare,
atât în limba română, cât şi într-o limbă de
circulaţie internaţională;
 a argumenta opiniile proprii;
 a întreţine o discuţie, manifestând
competenţă, consecvenţă, formulare şi
expunere logică;
 a redimensiona activitatea profesională în
raport cu noile politici şi strategii
educaţionale;
 a participa la formarea profesională
continuă ;
 a produce noi cunoştinţe prin realizarea
proiectelor inovaţionale.

IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

7
 Subiectul 1. Noţiuni introductive privind dreptul comerţului internaţional.
Obiective Unităţi de conţinut
 Să reproducă noţiunea dreptului 1. Noţiunea, obiectul şi metoda de reglementare a
comerţului internaţional. dreptului comerţului internaţional
 Să identifice obiectul dreptului 2. Corelaţia dreptului comerţului internaţional cu alte
comerţului internaţional. ramuri de drept.
 Să explice caracterul pluridisciplinar al 3. Principiile dreptului comerţului internaţional.
dreptului comerţului internaţional. 4. Raportul juridic de comerţ internaţional.
 Să argumenteze autonomia dreptului 5. Izvoarele dreptului comerţului internaţional.
comerţului internaţional. 6. Subiecţii dreptului comerţului internaţional.
 Să definească şi să identifice principiile
dreptului comerţului internaţional.
 Să definească şi să caracterizeze raportul
juridic de comerţ internaţional. Termeni-cheie: dreptul comerţului internaţional,
 Să identifice categorii de raporturi raportul juridic de comerţ internaţional, principiile
juridice ce apar în cadrul relaţiilor comerciale dreptului comerţului internaţional, ştiinţa dreptului
internaţionale. comerţului internaţional, izvor de drept al comerţului
 Să definească izvoarele dreptului internaţional.
comerţului internaţional.
 Să identifice categoriile izvoarelor
dreptului comerţului internaţional.
 Să clasifice izvoarele dreptului
comerţului internaţional.
 Să compare izvoarele inetrnaţionale ale
dreptului comerţului internaţional cu izvoarele
interne ale dreptului comerţului internaţional.
 Să identifice particularităţile uzanţelor
comerciale internaţionale standardizate ca izvor
al dreptului comerţului internaţional.
 Să definească subiecţii dreptului
comerţului internaţional.
 Să clasifice subiecţii dreptului
comerţului internaţional.
 Să evidenţieze particularităţile statului ca
subiect al dreptului comerţului internaţional.
 Să caracterizeze societăţile transnaţionale
ca subiecte ale dreptului comerţului internaţional.
 Să compare subiectele de drept
internaţional, participante la raporturile juridice
de comerţ internaţional şi subiectele de drept
naţional, participante la raporturile juridice de
comerţ internaţional.

Subiectul 2. Noţiunea şi característica generală a contractelor comerciale internaţionale.

Obiective Unităţi de conţinut
 Să expună noţiunea contractelor comerciale 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractelor
internaţionale. comerciale internaţionale.
 Să enumere şi să argumenteze caracterele 2. Condiţiile de validitate ale contractelor comerciale

8
 juridice ale contractelor comerciale internaţionale.
internaţionale. 3. Clasificarea contractelor comerciale internaţionale.
 Să expună şi să explice particularităţile 4. Interpretarea contractelor comerciale internaţionale.
condiţiilor de valabilitate ale contractelor 5. Forma şi limba contractelor comerciale internaţionale.
comerciale internaţionale. 6. Dreptul aplicabil contractelor comerciale
 Să clasifice contractele comerciale internaţionale.
internaţionale conform criteriilor specifice
dreptului comerţului internaţional şi conform
criteriilor nespecifice, de natură civilă. Termeni-cheie: contracte comerciale internaţionale,
 Să utilizeze regulile de interpretare a categoriile contractelor comerciale internaţionale, drept
contractelor comerciale internaţionale. aplicabil, interpretarea contractelor, încheierea
 Să argumenteze, prin prisma reglementărilor contractelor.
internaţionale, condiţiile de formă pentru
încheierea contractelor comerciale
internaţionale.
 Să expună avantajele pe care le prezintă
încheierea contractelor comerciale
internaţionale în formă scrisă.
 Să argumenteze avantajele pe care le prezintă
determinarea dreptului aplicabil contractelor
comerciale internaţionale de către părţile
contractante.
 Să evidenţieze limitele domeniului de
aplicare ale normei lex voluntatis.
 Să analizeze domeniul de aplicare al legii
contractului.

Subiectul 3. Formarea contractelor comerciale internaţionale.

Obiective Unităţi de conţinut
 Să reproducă noţiunea negocierii. 1. Negocierea contractului comercial internaţional.
 Să cunoască etapele deschiderii şi 2. Oferta de a contracta.
desfăşurării negocierilor. 3. Acceptarea ofertei.
 Să definească oferta de a contracta. 4. Momentul şi locul încheierii contractului comercial
 Să explice condiţiile pe care trebuie să le internaţional.
îndeplinească propunerea de a contracta
pentru a putea fi considerată ofertă. Termeni-cheie: negocierea conmtractelor, tehnici şi tactici
 Să se pronunţe asupra oportunităţii sau de negociere, oferta de a contracta, revocarea ofertei,
inoportunităţii revocării ofertei. acceptarea ofertei, încheierea contractelor comerciale
 Să definească acceptarea ofertei. internaţionale inter praesentes şi inter absentes, momentul şi
 Să enumere şi să explice condiţiile pe care locul încheierii contractelor inter absentes.
trebuie să le îndeplinească acceptarea pentru
a produce efecte juridice.
 Să explice efectele acceptării tardive.
 Să analizeze concepţiile privind determinarea
momentul încheierii contractului comercial
internaţional inter absentes.
 Să determine momentul încheierii
contractului comercial internaţional inter
absentes.
 Să determine locul încheierii contractului
comercial internaţional inter absentes.
 Să expună importanţa determinării
momentului încheierii contractului comercial
internaţional.
 Să expună importanţa determinării locului
încheierii contractului comercial
internaţional.

9
Subiectul 4. Conţinutul contractelor comerciale internaţionale.
Obiective Unităţi de conţinut
 Să explice importanţa clauzelor necesare 1. Principalele clauze ale contractelor comerciale
pentru validitatea contractului comercial internaţionale. Limitele principiului libertăţii contractuale.
internaţional. 2. Clauze generale în contractele comerciale internaţionale.
 Să explice principiul libertăţii părţilor în 3. Clauze contractuale de asigurare împotriva riscurilor.
stabilirea conţinutului contractului comercial 4. Determinarea conţinutului contractului comercial
internaţional. internaţional pe baza clauzelor prestabilite.
 Să clasifice clauzele contractului comercial 5. Clauze privind continuarea raporturilor contractuale.
internaţional.
 Să analizeze clauzele generale ale Termeni-cheie: conţinutul contractului comercial
contractului comercial internaţional. internaţional, validitatea contractului comercial
 Să analizeze clauzele contractuale de internaţional, riscurile contractelor comerciale
asigurare împotriva riscurilor valutare şi internaţionale, clauze de contracarare a riscurilor valutare
nevalutare. şi nevalutare, clauza de forţă majoră, clauza de hardship.
 Să determine sfera de aplicare a clauzelor
prestabilite.
 Să analizeze clauza de forţă majoră şi clauza
de hardship.
 Să evidenţieze asemănările şi deoasebirile
între clauza de forţă majoră şi clauza de
hardship.
 Să întocmească un contract comercial
internaţional.

Subiectul 5. Efectele contractelor comerciale internaţionale.

Obiective Unităţi de conţinut
 Să definească şi să enumere condiţiile în care 1. Excepţia de neexecutare a contractului (exceptio non
devine operantă excepţia de neexecutare a adimpleti contractus).
contractului (exceptio non adimpleti 2. Rezilierea contractului comercial internaţional
contractus). 3.Rezoluţiunea contractului comercial internaţional
 Să expună noţiunea şi condiţiile rezilierii 4. Riscul contractului în comerţul internaţional.
contractului comercial internaţional. 5. Executarea voluntară în natură a obligaţiilor din
 Să expună noţiunea şi condiţiile rezoluţiunii contractele comerciale internaţionale.
contractului comercial internaţional. 6. Executarea silită în natură a obligaţiilor.
 Să expună efectele rezoluţiunii. 7. Răspunderea contractuală în comerţul internaţional.
 Să expună efectele rezilierii contractului. 8. Exonerarea de răspundere în comerţul internaţional.
 Să analizeze particularităţile privind
transferul riscurilor în contractele translative Termeni-cheie: exceptio non adimpleti contractus,
de drepturi reale. rezilierea contractului comercial internaţional, rezoluţiunea
 Să analizeze principiul cooperării părţilor în contractului comercial internaţional, transferul riscurilor,
executarea contractelor comerciale executarea în natură a obligaţiilor contractuale, executarea
internaţionale. silită în natură a obligaţiilor, daune-interese, evaluarea
 Să expună particularităţile plăţii când judiciară a despăgubirilor, evaluarea legală a
obiectul obligaţiei constă în sume de bani. despăgubirilor, evaluarea convenţională, exonerarea de
 Să analizez principiul executării în natură a răspundere.
obligaţiilor contractuale.
 Să stabilească locul şi data executării
obligaţiilor.
 Să analizeze regulile aplicabile în cazul
neexecutării contractelor comerciale
internaţionale.
 Să expună opţiunile creditorului în cazul
neexecutării obligaţiilor contractuale de către

10
 creditor.
 Să analizeze particularităţile privind
condiţiile răspunderii contractuale în
comerţul internaţional.
 Să analizeze regimul daunelor-interese în
comerţul internaţional.
 Să explice evaluarea judiciară a
despăgubirilor, evaluarea legală a
despăgubirilor şi evaluarea convenţională.
 Să caracterizeze convenţiile asupra
răspunderii în contractele comerciale
internaţionale.
 Să expună aspectele comune regimului legal
şi celui convenţional al forţei majore.

Subiectul 6. Contractul de vânzare-cumpărare internaţionale.

Obiective Unităţi de conţinut
 Să reproducă noţiunea contractului de 1. Noţiunea şi caracteristica generală a contractului de
vânzare-cumpărare internaţională. vânzare-cumpărare internaţională.
 Să expună şi să analizeze caracterele juridice 2. Obligaţiile vânzătorului
ale contractului de vânzare-cumpărare 3. Obligaţiile cumpărătorului.
internaţională. 4. Răspunderea părţilor în contractul de vânzare-cumpărare
 Să analizeze obligaţiile vânzătorului. internaţională.
 Să analizeze obligaţiile cumpărătorului. 5. Prescripţia în materie de vânzare internaţională de mărfuri.
 Să argumenteze condiţiile răspunderii 6. Forme speciale ale vânzării internaţionale de mărfuri.
contractuale a vânzătorului.
 Să analizeze răspunderea contractuală a Termeni-cheie: contractul de vânzare-cumpărare
cumpărătorului. internaţională, predarea mărfii, plata preţului, livrarea
 Să expună modalităţile de stabilire a daunelor mărfii, conformitatea mărfii, răspunderea vânzătorului,
– interese în cazul rezoluţiunii contractului. răspunderea cumpărătorului, termen de prescripţie,
 Să definească prescripţia în materie de bursa de mărfuri, vânzarea la licitaţie.
vânzare internaţională de mărfuri.
 Să calculeze durata şi punctul de plecare ale
termenului de prescripţie.
 Să comenteze efectul expirării termenului de
prescripţie.
 Să analizeze cauzele exoneratoare de
răspundere în contractul de vânzare-
cumpărare internaţională.
 Să definească şi să clasifice bursele de
mărfuri.
 Să definească şi să clasifice licitaţiile.
 Să expună procedura de desfăşurare a
licitaţiei.

Subiectul 7. Contractul internaţional de asigurare şi contractul internaţional de reasigurare.

Obiective Unităţi de conţinut
 Să reproducă noţiunea contractului 1. Noţiunea şi caracteristica generală a contractului
internaţional de asigurare. internaţional de asigurare.
 Să enumere şi să explice caracterele juridice 2 Drepturile si obligaţiile părţilor în contractul internaţional
ale contractului internaţional de asigurare. de asigurare.
 Să analizeze elementele contractului 3. Categoriile contractului internaţional de asigurare.
internaţional de asigurare. 4. Contractul de asigurări mutuale.
 Să analizeze drepturile şi obligaţiile părţilor 5. Contractul internaţional de reasigurare.
până la ivirea evenimentului asigurat.
 Să analizeze drepturile şi obligaţiile părţilor Termeni-cheie: contractul internaţional de asigurare,

11
 după ivirea evenimentului asigurat. interesul asigurabil, prima de asigurare, suma asigurată,
 Să analizeze categoriile contractului asigurarea CASCO, asigurarea CARGO, asigurări mutuale,
internaţional de asigurare. contractul internaţional de reasigurare.
 Să definească şi să caracterizeze contractul
de asigurări mutuale.
 Să definească şi să caracterizeze contractul
internaţional de reasigurare.
 Să menţioneze deosebirile între contractul
internaţional de reasigurare şi contractul
internaţional de asigurare

Subiectul 8. Contractul de transport internaţional de mărfuri.

Obiective Unităţi de conţinut
 Să reproducă noţiunea contractului 1. Noţiuni generale privind contractul internaţional de
internaţional de transport maritim de mărfuri transport de mărfuri.
 Să numească şi să caracterizeze categoriile 2. Contractul internaţional de transport maritim de mărfuri.
contractului internaţional de transport 3. Contractul internaţional de transport fluvial de mărfuri.
maritim de mărfuri 4. Contractul internaţional de transport feroviar de mărfuri.
 Să analizeze obligaţiile părţilor în contractul 5. Contractul internaţional de transport auto de mărfuri.
internaţional de transport maritim. 6. Contractul internaţional de transport aerian de mărfuri.
 Să reproducă noţiunea contractului 7. Contractul de transport multimodal internaţional de
internaţional de transport fluvial de mărfuri. mărfuri.
 Să analizeze obligaţiile părţilor în contractul
de transport fluvial de mărfuri.
 Să reproducă noţiunea contractului Termeni-cheie: contractul internaţional de transport de
internaţional de transport feroviar de mărfuri. mărfuri, contractul de navlosire, navlu, contract de
 Să analizeze scrisoarea de trăsură transport maritim, transportul feroviar, transportul auto,
internaţională cărăuş, expeditor, destinatar, transport aerian, transport
 Să analizeze obligaţiile părţilor în contractul multimodal, răspunderea transportatorului, scrisoare de
de transport feroviar de mărfuri. trăsură, conosament.
 Să reproducă noţiunea contractului
internaţional de transport auto de mărfuri.
 Să analizeze obligaţiile părţilor în contractul
de transport auto de mărfuri.
 Să reproducă noţiunea contractului
internaţional de transport aerian de mărfuri.
 Să analizeze obligaţiile părţilor în contractul
de transport aerian de mărfuri.
 Să analizeze scrisoarea de transport aerian.
 Să definească şi să caracterizeze contractul
de transport multimodal internaţional de
mărfuri.
 Să analizeze răspunderea părţilor în
contractul de transport internaţional de
mărfuri.

Subiectul 9. Contractele de intermediere în comerţul internaţional.

Obiective Unităţi de conţinut
 Să expună noţiunea şu caracterele juridice ale 1. Contractul internaţional de mandat comercial.
contractului internaţional de mandat 2. Contractul internaţional de comision.
comercial. 3. Contractul internaţional de curtaj.
 Să menţioneze efectele contractului 4. Contractul internaţional de agent.
internaţional de mandat comercial. 5. Contractul internaţional de consignaţie.
 Să expună noţiunea şu caracterele juridice ale 6. Contracte comerciale cu funcţii apropiate de intermediere.
contractului internaţional de comision.
 Să expună drepturile şi obligaţiile părţilor în Termeni-cheie: intermediere, contractul de mandat,
contractul internaţional de comision. comision, agent, principal, franchising, franchisee,

12
  Să expună noţiunea şu caracterele juridice ale franchisor, consignaţie, obligaţiile părţilor, răspunderea
contractului internaţional de curtaj. părţilor, concesiunea comercială.
 Să expună drepturile şi obligaţiile părţilor în
contractul internaţional de curtaj.
 Să expună noţiunea şu caracterele juridice ale
contractului internaţional de agent.
 Să expună drepturile şi obligaţiile părţilor în
contractul internaţional de agent.
 Să expună noţiunea şu caracterele juridice ale
contractului internaţional de consignaţie.
 Să expună drepturile şi obligaţiile părţilor în
contractul internaţional de consignaţie.
 Să expună noţiunea şu caracterele juridice ale
contractului internaţional de concesiune
comercială.
 Să expună drepturile şi obligaţiile părţilor în
contractul internaţional de concesiune
comercială.
 Să expună noţiunea şu caracterele juridice ale
contractului internaţional de franchising.
 Să expună drepturile şi obligaţiile părţilor în
contractul internaţional de franchising.

Subiectul 10. Contracte moderne şi complexe.

Obiective Unităţi de conţinut
 Să reproducă noţiunea contractului internaţional 1. Contractul internaţional de leasing.
de leasing. 2. Contractul internaţional de factoring.
 Să caracterizeze operaţiunile componente ale 3. Contractul internaţional de consulting-engeeniring
leasingului.
 Să analizeze varietăţile leasingului. Termeni-cheie: leasing, locator, beneficiar,
 Să expună particularităţile contractului caracterele juridice ale contractului internaţional
internaţional de leasing. de leasing, noţiunea contractului internaţional de
 Să expună drepturile şi obligaţiile părţilor în factoring, factor, cedent, consulting-engeeniring.
contractul internaţional de leasing.
 Să expună noţiunea şi caracterele juridice ale
contractului internaţional de factoring.
 Să expună drepturile şi obligaţiile părţilor în
contractul internaţional de factoring.
 Să expună particularităţile contractului
internaţional de factoring.
 Să reproducă noţiunea contractului internaţional
de consulting-engeeniring.
 Să expună drepturile şi obligaţiile părţilor în
contractul internaţional consulting-engeeniring.

Subiectul 11. Arbitrajul comercial internaţional şi medierea ca metode alternative de soluţionare a

litigiilor.
Obiective Unităţi de conţinut
 Să menţioneze importanţa arbitrajului 1. Noţiunea şi caracteristica generală a arbitrajului
comercial internaţional. comercial internaţional.
 Să definească arbitrajul comercial internaţional. 2. Convenţia de arbitraj.
 Să clasifice arbitrajul comercial internaţional. 3. Procedura arbitrală.
 Să expună noţiunea convenţiei de arbitraj. 4. Hotărârea arbitrală.
 Să expună deosebirea dintre clauza 5. Medierea – mijloc alternativ de soluţionare a
compromisorie şi compromis. disputelor.
 Să menţioneze condiţiile de validitate ale

13
 convenţiei de arbitraj.
 Să întocmească o convenţie de arbitraj. Termeni-cheie: arbitrajul comercial
 Să întocmească o cerere de arbitraj. internaţional, arbitraj ad-hoc, arbitraj
 Să expună etapele procedurii arbitrale. instituţionalizat, convenţie de arbitraj, clauză
 Să expună modalitatea desemnării arbitrilor. compromisorie, compromis, cerere de arbitraj,
 Să evidenţieze problemele ce pot apărea în arbitru, procedura arbitrală, hotărârea
procesul desemnării arbitrilor şi să propună arbitrală, medierea, principiile medierii.
soluţii pentru soluţionarea acestora.
 Să caracterizeze hotărârea arbitrală.
 Să întocmească o hotărâre arbitrală.
 Să enumere temeiurile de contestare a hotărârii
arbitrale.
 Să se pronunţe asupra recunoaşterii şi executării
hotărârii arbitrale străine.
 Să definească medierea.
 Să expună particularităţile medierii ca mijloc
alternativ de soluţionare a disputelor.
 Să indentifice deosebirea dintre arbitraj şi
mediere.

V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Potrivit documentelor normative-reglatorii universitare şi curriculei disciplinei Dreptul

comerţului internaţional, fiecare student pe parcursul semestrului de studii trebuie să execute obligator
un anumit număr de ore de lucru individual.
Lucrul individual presupune o cercetare prin care studenţii să obţină abilităţi de a gândi şi
acţiona independent.
La începutul semestrului, profesorul stabileşte lista orientativă de teme (este ataşată mai jos)
pe care studenţii urmează să le abordeze, criteriile de evaluare, termenii de realizare, strategiile de
realizare, produsul preconizat. Studentul îşi poate alege oricare din temele propuse de profesor sau să
propună o altă temă, însă obligator din curricula disciplinei.
Cercetarea se realizează individual.
Este de preferat ca rezultatele să fie analizate în cadrul grupului de studenţi, pentru ca
profesorul să poată formula observaţii, aprecieri şi concluzii.
Pe baza analizei activităţii studentului şi a rezultatelor obţinute de el în cadrul cercetării
individuale, profesorul acordă note.

Nr. Produsul Strategii de realizare Criterii de evaluare Termen de

preconizat realizare
Referat:  Studiu bibliografic.  Profunzimea studiului.
„Rolul societăţile  Studiu experimental.  Diversitatea surselor. Pe parcursul
transnaţionale în  Elaborarea  Analiza rezultatelor semestrului.
dezvolatrea referatului. prezentate.
1.
comerţului  Volumul.
internaţional”.  Identificarea
posibilităţilor de aplicare
a rezultatelor.
2. Recenzie:  Studierea conţinutului  Recenzia va fi apreciată
„Regulile de Regulilor de Arbitraj în dependenţă de corespunderea Pe parcursul
Arbitraj UNCITRAL. conţinutului acesteia rigorilor semestrului.
UNCITRAL”.  Studierea opiniilor ştiinţifice, lingvistice, etice.
experţilor referitoare la  Caracterul analitic.
Regulile de Arbitraj.  Integrarea cunoştinţelor
 Analiza Regulilor de anterioare.

14
 Arbitraj UNCITRAL.
 Elaborarea recenziei.
Portofoliu:  Studierea  Conţinutul ofertei.
Încheierea unui prevederilor Convenţiei de  Conţinutul acceptării.
contract comercial la Viena asupra contractelor  Stabilirea momentului şi
internaţional inter de vânzare – cumpărare locului încheierii contractului
absentes. internaţională din comercial internaţional inter
11.04.1980. absentes.
 Studierea  Corectitudinea
prevederilor Codului civil al prezentării termenilor.
Republicii Moldova.  Forma de prezentare.
 Proiectarea etapelor  Cunoaşterea concepţiilor Pe parcursul
3.
de încheiere a contractului. consacrate legislativ în diverse semestrului.
 Elaborarea ofertei de state, referitoare la determinarea
a contracta. momentului şi locului încheierii
 Întocmirea acceptării. contractului comercial
internaţional inter absentes.
 Argumentarea
importanţei determinării
momentului şi locului încheierii
contractului comercial
internaţional.
Mini-trial:  Studierea cazului.
„Soluţionarea pe  Studierea
calea arbitrală a prevederilor Convenţiei
unui litigiu ce pentru recunoaşterea şi
rezultă din executarea sentinţelor
neexecutarea unui arbitrale străine din
contract de 10.06.1958 de la New York
vânzare-cumpărare  Studierea
 Profunzimea
internaţională”. prevederilor Convenţiei
cunoştinţelor.
Europene de Arbitraj
 Originalitatea formei de
Comercial Internaţional din
prezentare.
21.04.1961 de la Geneva şi la
 Organizarea şi Pe parcursul
Aranjamentul Relativ la
desfăşurarea procedurii semestrului.
4. aplicarea Convenţiei
arbitrale.
Europene de arbitraj
 Întocmirea hotărârii
comercial internaţional din
arbitrale.
17.12.1962 de la Paris.
 Argumentele prezentate.
 Studierea
 Limbajul utilizat.
prevederilor Convenţiei de la
 Lucrul în echipă.
Viena asupra contractelor de
vânzare internaţională de
mărfuri din 11.04.1980.
 Studierea Legii
Republicii Moldova nr.24-
XVI cu privire la arbitrajul
comercial internaţional din
22.02.2008.
5. Teză de licenţă:  Studierea conţinutului  Profunzimea studiului.
„INCOTERMS Uzanţelor INCOTERMS  Diversitatea surselor. Până la 20 mai
2010”. 2010.  Volumul tezei. a.c.
 Studierea  Conţinutul tezei.
monografiilor pertinente.  Corectitudinea utilizării
 Compararea termenilor.
Uzanţelor INCOTERMS  Prezentarea diferenţelor
2010 cu ediţiile anterioare dintre INCOTERMS 2010 şi

15
 INCOTERMS ediţiile anterioare
 Elaborarea tezei. INCOTERMS.
 Originalitatea formei de
prezentare.
 Relevanţa concluziilor.
Teză de licenţă:  Studierea  Profunzimea studiului.
“Contractul de monografiilor pertinente.  Diversitatea surselor.
vânzare-cumpărare  Studiu experimental.  Volumul tezei.
internaţională”.  Studierea  Conţinutul tezei.
prevederilor Convenţiei de  Corectitudinea utilizării
la Viena asupra contractelor termenilor.
de vânzare – cumpărare  Expunerea comparativă
internaţională din a prevederilor Convenţiei de la
Până la 20 mai
6. 11.04.1980. Viena asupra contractelor de
a.c..
 Studierea vânzare internaţională de
prevederilor Codului civil al mărfuri din 11.04.1980 şi
Republicii Moldova în Codului civil al Republicii
domeniul vânzării de Moldova.
mărfuri.  Prezentarea tezei.
 Prezentarea
concluziilor.
 Elaborarea tezei.
Referat:  Studiu bibliografic.  Profunzimea studiului. Pe parcursul
Contractul  Studiu experimental.  Diversitatea surselor. semestrului.
internaţional de  Studierea  Analiza rezultatelor
transport feroviar prevederilor Convenţiilor prezentate.
7.
de mărfuri. internaţionale pertinente.  Volumul referatului.
 Elaborarea  Identificarea
referatului. posibilităţilor de aplicare a
rezultatelor.
Activitate  Formarea echipelor de  Profunzimea cunoştinţelor Pe parcursul
practică: negociere. juridice în domeniul selectat semestrului.
Negocierea unui  Stabilirea etapelor de pentru negociere.
contract de negociere.  Tacticile de negociere
vânzare-cumpărare  Stabilirea sarcinilor utilizate.
8. internaţională. pentru negociatori.  Corectitudinea utilizării
 Desfăşurarea termenilor.
negocierilor.  Clauzele propuse în
contract.
 Rezultatul obţinut de fiecare
echipă.

TEMATICA ORIENTATIVĂ A LUCRULUI INDIVIDUAL

1. Izvoarele dreptului comerţului internaţional.
2. INCOTERMS – 2010.
3. Subiecţii dreptului comerţului internaţional.
4. Contractele comerciale internaţionale – caracteristica generală.
5. Condiţiile de validitate ale contractelor comerciale internaţionale.
6. Interpretarea contractelor comerciale internaţionale.
7. Forma şi limba contractelor comerciale internaţionale.
8. Dreptul aplicabil contractelor comerciale internaţionale.
9. Conţinutul contractelor comerciale internaţionale.
10. Încheierea contractelor comerciale internaţionale pe baza clauzelor standard.
11. Executarea obligaţiilor ce rezultă din contractele comerciale internaţionale.
12. Răspunderea contractuală în comerţul internaţional.
13. Exonerarea de răspundere în comerţul internaţional.
14. Contractul internaţional de asigurare.

16
15. Contractul internaţional de reasigurare.
16. Contractul internaţional de transport maritim de mărfuri.
17. Contractul de navlosire.
18. Contractul internaţional de transport fluvial de mărfuri.
19. Contractul internaţional de transport feroviar de mărfuri.
20. Contractul internaţional de transport auto de mărfuri.
21. Contractul internaţional de transport aerian de mărfuri.
22. Contractul de transport multimodal internaţional de mărfuri.
23. Contractul de distribuţie exclusivă.
24. Contractul internaţional de agenţie.
25. Contractul internaţional de leasing.
26. Contractul internaţional de factoring.
27. Contractul internaţional de franchising.
28. Contractul internaţional de consulting-engineering.
29. Arbitrajul comercial internaţional.
30. Procedura arbitrală.

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei Dreptul comerţului internaţional sunt:

a. activitățile frontale
b. activitățile de grup
c. activitatea individuală.

a. Activitățile frontale cuprind: lecția (cursul universitar), seminarul, activitățile-vizită, etc.

b. Activitățile de grup dirijate cuprind: consultațiile, exercițiile independente, vizita în grupuri mici,
cercul de interese, întâlniri cu specialiști, concursuri și dezbateri, sesiuni de comunicări si referate, reviste
universitare.

c. Activitățile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă, studiul în
biblioteci, lectura suplimentară și de completare, întocmirea de proiecte, referate, scheme, alte lucrari scrise,
comunicări științifice, alte proiecte practice.

Principalele metode de invatamânt aplicate sunt: expunerea didactică; conversația didactică

(euristică, catehetică, în actualitate); demonstrația (combinată, cu mijloace tehnice); problematizarea; studiul de
caz; metodele de simulare; învățarea prin descoperire.

Mijloacele tehnice de instruire pot fi:

- mijloacele tehnice vizuale: proiectorul, fișe de lucru, tabla interactivă

- mijloacele tehnice auditive: radioul, casetofonul, etc.
- mijloacele tehnice audio-vizuale: video-player, tv, calculatorul

Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la U.S.M., inclusiv evaluarea în cadrul
programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este orientată spre evaluarea rezultatelor învăţării
(a competenţelor). În acest context, la începutul semestrului studenţii sunt familiarizaţi cu programul curricular
al disciplinei Dreptul comerţului internaţional şi sunt informaţi despre formele şi modalităţile de evaluare,
criteriile de apreciere.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluare iniţială;
Evaluare curentă;
Evaluare finală.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.

17
 Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului, seminariilor,
activităţilor practice, consultaţiilor.
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor profesionale a
viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor realizate în sala de
curs, cât şi a lucrului individual;
Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.
Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în calendarul
academic. Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale semestriale şi au o pondere nu mai
mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul (oral sau scris).
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de promovare este
nota 5) şi credite academice.
Numărul creditelor academice este determinat de 6 credite şi constată realizarea integrală a volumului de
muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul cursului, seminariilor
şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul evaluării curente în cadrul studiilor de
licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei academice şi în
borderou (tabelul de note).
Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care includ sarcini
de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:
1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia. Sarcinile de
nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a cunoştinţelor teoretice în
practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor de problemă, aprecierea, evaluarea,
luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar dacă rezolvă sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce
demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul că studentul
posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei.

BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ
obligatorie

CONVENŢII INTERNAŢIONALE
1. Convenţia ONU asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri de la Viena din 11 aprilie
1980.
2. Convenţia asupra prescripţiei în materie internaţională de mărfuri, New York 14 iunie 1974.
3. Protocolul de la Viena din 11.04.1980 de modificare a Convenţia asupra prescripţiei în materie
internaţională de mărfuri de la New York 14 iunie 1974.
4. Convenţia asupra legii aplicabile obligaţiilor contractuale, Roma 1980.
5. Convenţia cu privire la legea aplicabilă vânzării internaţionale de obiecte mobile corporale, Haga
15.06.1955.
6. Convenţia referitoare la legea aplicabilă contractelor de vânzare internaţională de bunuri, Haga
22.12.1986.
7. Convenţia privind transporturile internaţionale feroviare COTIF, adoptată la Berna la 9.05.1980.
8. Convenţie vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R.,
Geneva, 14.11.1975.
9. Convenţia relativă la contractul de transport internaţional al mărfurilor pe şosele C.M.R., Geneva,
19.05.1956.
10. Convenţia de la Montreal din 28.05.1999 pentru unificarea anumitor reguli relative la transportul aerian
internaţional.

18
 11. Convenţia Naţiunilor Unite privind transportul de mărfuri pe mare - Regulile de la Hamburg, adoptată la
Hamburg, la 30 martie 1978.
12. Convenţia privind leasing-ul financiar de la Ottawa, adoptată la 28 mai 1988.
13. Convenţia cu privire la factoring-ul internaţional, adoptată la Ottawa la 28 mai 1988.
14. Convenţia Europeană de Arbitraj Comercial Internaţional, Geneva, 21.04.1961.
15. Aranjamentul relativ la aplicarea Convenţiei Europene de Arbitraj Comercial Internaţional, Paris,
17.12.1972.
16. Convenţia pentru recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine, New York, 10.06.1958.

LEGISLAŢIA REPUBLICII MOLDOVA

1. Codul civil al Republicii Moldova din 6.06.2002.
2. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova din 30.05.2003.
3. Legea Republicii Moldova Republicii Moldova Nr.24-XVI cu privire la arbitrajul comercial
internaţional din 22.02.2008.
4. Legea Republicii Moldova Nr.23-XVI cu privire la arbitraj din 22.02.2008.
5. Legea Republicii Moldova Nr.134-XVI cu privire la mediere din 14.06.2007.
6. Legea Republicii Moldova Nr.81-XV din 18.03.2004 cu privire la investiţiile în activitatea de
întreprinzător.
7. Legea Republicii Moldova Nr.845-XII din 3.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.
8. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe Nr.1031-XV din 8.06.2000.
9. Legea Republicii Moldova privind protecţia consumatorilor Nr.105-XV din 13.03.2003.
10. Legea Republicii Moldova Nr.1194-XIII din 21.05.1997 cu privire la transporturi.
11. Codul transporturilor auto din 29.07.1998.
12. Codul transportului feroviar din 17.07.2003.
13. Legea Republicii Moldova Nr. 407 - XVI cu privire la asigurări din 21.12.2006.
14. Legea Republicii Moldova Nr.59-XVI din 28.04.2005 cu privire la leasing.

Tratate:
1. Lilia Gribincea, Tratat Dreptul comerţului internaţional, Editura Reclama, Chişinău, 2014.
2. Dragoş - Alexandru Sitaru, Dreptul comerţului internaţional, Tratat, Partea Generală, Universul Juridic,
Bucureşti, 2008.
3. Alexandru-Şerban Stănescu, Dragoş - Alexandru Sitaru, Claudiu Paul Buglea, Dreptul comerţului
internaţional, Tratat, Partea Specială, Universul Juridic, Bucureşti, 2008.

Suplimentară:

1. A. Băieşu, Contracte comerciale internaţionale: suport de curs, Chişinău, CEP USM, 2007.
2. Henry Campbell Black, M.A., Blak’s Law Dictionary, Definition of the Terms and Phrases of
American and English Jurisprudence, Ancien and Modern, St.Paul, MINN, West Publishing Co, 1991.
3. Mircea N. Costin, S. Deleanu, Dreptul comerţului internaţional, vol.I, Partea generală, vol.II, Partea
specială, Lumina Lex, Bucureşti, 2004.
4. Violeta Cojocaru, Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine în materie civilă în
Republica Moldova, Chişinău, CEP USM, 2007.
5. John D. Calamari, Joseph M. Perillo, Contracts, Third Edition, Hornbook Series, West Publishing Co,
St.Paul, MN, 1992.
6. Fritz Enderlein, Dietrich Mascow, International Sales Law, United Nations Convention Contracts for
the International Sales of Goods. Convention on the Limitation Period in the International Sales of Goods,
Oceana Publications, New York, London, Rome, 1992.
7. Lilia Gribincea, Dreptul comerţului internaţional, Editura Reclama, Chişinău, 1999.
8. Lilia Gribincea, Contractul comercial de vânzare-cumpărare internaţională, Editura Reclama,
Chişinău 2002.
9. Richard A.Mann, Barry S.Robert’s, Business Law, Ninth Edition, West Publishing Co, St.Paul, MN,
1994.
10. Dumitru Mazilu, Tratat privind dreptul comerţului internaţional, Universul Juridic, Bucureşti, 2011.
11. Ioan Macovei, Dreptul comerţului internaţional, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2006.
12. Ioan Macovei, Dreptul comerţului internaţional, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009.

19
 13. Dragoş - Alexandru Sitaru, Dreptul comerţului internaţional, Tratat, Partea Generală, Universul
Juridic, Bucureşti, 2008.
14. Alexandru-Şerban Stănescu, Dragoş - Alexandru Sitaru, Claudiu Paul Buglea, Dreptul comerţului
internaţional, Tratat, Partea Specială, Universul Juridic, Bucureşti, 2008.
15. Daniel Mihail Şandru, Dreptul comerţului internaţional, Editura Universitară, Bucureşti, 2014.
16. Brânduşa Ştefănescu, Charlotte Ene, Ana Maria Lupulescu, Brânduşa Vartolomei, Dreptul
comerţului internaţional în documente, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2003.

20