Sunteți pe pagina 1din 28

Cuprins

I.Rezumat.............................................................................................................3

II.Descrierea Restaurantului in stil Moldovenesc,,Panoramic”.....................4

2.1.Istoricul...........................................................................................................4

2.2. Locul amplasarii...........................................................................................5

2.3.Forma organizatorico-juridica........................................................................6

2.4.Fondatorii......................................................................................................6

2.5.Cpitalul social.................................................................................................6

III.Piata................................................................................................................7

3.1.Consumatorii...................................................................................................7

3.2.Concurentii......................................................................................................7

3.3.Furnizorii.........................................................................................................8

IV.Managementul si personalul ........................................................................9

4.1.Personalul de conducere..................................................................................9

4.2.Personalul de executie.....................................................................................9

4.3.Statele de personal si organizarea/planificarea salarizarii.............................10

4.4.Organigrama..................................................................................................11

V.Planul financiar.............................................................................................12

5.1.Programul de lucru si planificarea cifrei de afaceri/VV...............................12

5.2.Planificarea costurilor si cheltuielilor de productie si de desfacere


(vinzare)..............................................................................................................19

5.3.Planificarea necesarului de investitii si a surselor de finantare....................21

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
5.4.Intocmirea bilantului financiar.....................................................................23

5.5.Planificarea principalilor indicatori economici si a eficientei economice a


proiectului.....................................................................................................
.....25

Concluzie.

Rezumat

In planul de afaceri pe care l-am efectuat am planificat deschiderea unei Restaurant in stil
moldovenesc cu 100 de locuri care se va afla in or. Chisinau, sectorul Riscanovca, str.Zimbrului,
vizavi de parcul Riscani.
Astfel, pentru deschiderea unei intreprinderi de alimentatie publica de tipul dat avem
nevoie de o investitie de 9 000 000 lei dintre care 5 400 000 lei sunt surse proprii iar restul
3 600 000 lei sunt surse imrumutate si timpul de recuperare al investitiilor este de 5 ani.
.

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
II. Descrierea intreprinderii
2.1.Istoricul
Scopul principal al unităţii de alimentaţie publică în economia de piaţă este de a obţine
un profit. Ideea de afacere propusă este deschiderea unui restaurant cu profil de alimentaţie
naturală în Chisinau, destinat publicului larg..
Localul va fi construit in Chisinau, sectorul Riscanovca ,Restaurantul se va numi
Panoramic.
Aceasta va functiona intr-in local luat in arenda. Faţada principală, este orientată
spre parcul “Riscani”. Incinta va cuprinde spaţiu de 360 m 2, încăperi pentru consumatori,
grupuri sanitare, incaperi de producere in baza semipreparatelor, depozit şi încăperi
administrative.
Restaurantul va începe programul de lucru începînd cu orele 11 oo şi se va închide la orele
24oo, se fac unele excepţii atunci cînd în sală mai sunt clienţi.

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
2.2.Locul amplasarii
Amplasarea restaurantului in stil moldovenesc va fi in Chisinau, sectorul Riscanovca,
str.Zimbrului ,vizavi de parcul Riscani.
Analizînd sectorul dat putem evidenţia următoarele avantaje ale acestuia:

 este o zonă destul de populată care va asigura un flux constant de consumatori:


 este un teritoriu mare, vast;
 venitul mediu al locuitorilor in general e destul de inalt:
 condiţii de lucru normale (electricitate, canalizare, încălzire, gaz, telefon);
Alegerea locului de amplasare pentru înființarea restaurantului :,,Panoramic’’ se face pe
baza a mai multor criterii:
 amplasarea alături de locurile aglomerate, acest criteriu este respectat deoarece localul
arendat se află alături de locurile aglomerate ;
 prezența căilor de comunicație tehnice: sînt prezente toate căile de comunicație tehnice
(rețea de apă rece și caldă, rețea electrică, rețea de canalizare, rețea de încălzire centrală,
căi de comunicație pentru transport).

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
2.3.Forma organizatorico- juridica

Forma organizatorico-juridică sub care va fi inițiată activitatea de antreprenoriat va fi


societatea cu răspundere limitată, SRL. Capitalul social minim necesar pentru înregistrarea
societăţii cu răspundere limitată este de 5600 lei. Desfășurarea activității de antreprenoriat sub
forma dată are următoarele avantaje:
• formalităţile pentru întemeiere sunt puţine;
• cheltuielile pentru înregistrare sunt relativ reduse;
• statutul legal este bine definit;
• riscuri financiare mai mici;
• conducere relativ simplă;
• răspunderea asociaţilor este limitată.
Totuși activitatea sub forma dată reflectă și unele dezavantaje:
• existenţa obligatorie a capitalului social;
• posibilitatea apariţiei unor conflicte între asociaţi, ce pot
duce la lichidarea societăţii.
Organul suprem al societăţii este adunarea generală a asociaţilor. În cazul în care societatea

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
are un asociat unic, acesta are drepturile şi obligaţiile ce revin, conform legii, adunării generale a
asociaţilor.

2.4.Fondatori
Afacerea propusă spre iniţiere, va avea 3 fondatori, finanţarea întreprinderiii se va face prin
autofinanţare, din venituri proprii, precum şi din surse creditare.Fiecare dintre fondatori va deţine:
Troian V. - 70%-din afacere propusă
Purice L. -15% din afacerea propusă
Magalie C.-15% din afacerea propusă
Pentru finanţarea cu surse de creditare se vor întocmi seturi documente speciale pentru obţinerea
surselor de creditare pentru afacere propusă
2.5.Capital social
Marimea fondurilor financiare ce urmeaza a fi investite depinde de tipul intreprinderii si de
numarul de locuri in sala , de locul amplasarii s.a.Deaceea, mai intii de toate trebuie sa asiguram
banii necesari pentru crearea bazei tehnico-materiale si a mijlocelor circulante.

III.Piata
3.1.Consumatorii

Clientii vizati de afacere au varsta de peste 18 ani, o pondere ridicata detinand-o cei cu varsta
cuprinsa intre 30-40 de ani.Si cei de 20-30 ani formeaza o parte importanata, dar mai ales pe
termen lung acestia facand parte dintr-un segment de consumatori in formare,care in viitor pot
deveni fideli.

Consumatorii vizati de afacere se deosebesc prin comportament si ocupatie (oameni de afaceri,


intelectuali, functionari). Calitatea acestor clienti potentiali este data de posibilitatile lor financiare
si de disponibilitatea lor de a cheltui pentru a-si oferi un serviciu de buna calitate.

Motivatiile cumpararii serviciului-produs oferit de restaurantul Panoramic ar putea fi urmatoarele:

 Petrecerea unei seri placute in compania persoanei/persoanelor care ii insotesc;


 Servirea unei mese bune intr-o atmosfera linittita;
 Discutii/intalniri intre oameni de afaceri;
 Oferirea unei seri romantice persoanei iubite.
Concret produsul afacerii este din sfera serviciilor, respectiv serviciu de alimentatie publica, acesta
satisfacand nu doar necesitati vitale dar si morale.

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
Punctele de atractie care pot influenta decizia potentialilor clienti in vederea cumpararii serviciului
sunt: calitatea deosebita a preparatelor, comportamentul placut si amabil al personalului, curatenia,
lumina si designul interior, atmosfera aparte.

Specialitatile culinare si bauturile oferite se individualizeaza prin calitate simod de prezentare.


Asocierea serviciului oferit cu decoratiile interioare, atmosfera si profesionalismul personalului
constituie un portofoliu de avantaje in raport cu restaurantele deja existente.

3.2.Concurentii
Potențialii concurenţi care şi-au creat o reputaţie destul de bună în sfera alimentaţiei publice şi a
prestării serviciilor, au o clientelă fidelă, sunt doar cîteva din avantajele concurenţiale care
reprezintă aceste afaceri.
Cu toate acestea, lipsa unui segment de piată propriu stabil ca si nivelul calitativ al serviciului
care a scăzut odată cu trecerea timpului, formează puncte slabe ce pot fi, si trebuie, atacate printr-o
bună strategie de marketing.
Restaurantul Panoramic - are concurenți pe piața de producere care au un statut bine întărit, însă
pe lîngă aceasta firma nouă va propune un sortiment larg de produse care nu se produc în cadrul
celorlalte întreprinderi. Consumatorii vor avea reduceri la cumpărarea unor anumite produse cît
vor primi și cadouri.
In incinta Institutul Muncii care este amplasat in una din cele mai pitoresti zone ale orasului
Chisinau,linga Parcul Riscani este amplasat un Restaurant,,Curtea Casei” cu 120 locuri ,o sala
mica pentru banchet,o terasa si un White Hall.
Aceste intreprinderi enumerate de mai sus sunt destul de cunoscute si intrebate de catre diferiti
functionari,politicieni,turisti,agenti economici.
Dar consumatorii in ziua de azi doresc ceva nou,de aceea deschiderea Restaurantului in stil
Moldovenesc va avea un avantaj mare pentru numarul mare de consumatori.

3.3.Furnizorii.
Pentru lucru neîntrerupt al restaurantului este necesar ca acesta să fie aprovizionat cu materie
primă şi mărfuri, adică este nevoie ca să aibă furnizori permanenţi şi de încredere care ar
putea să ne satisfacă aceste cerinţe.
Astfel se propun ca furnizori principali următoarele Societăţi Comerciale:
S.A. ’’ Franzeluţa’’ – furnizor de pâine,pâine se va achiziţiona zilnic,cel mult 50 de
franzele,de asemenea se vor procura la necesitate şi produse de patiserie ;
S.A. ’’ Bucuria’’ - furnizor de ciocolată;

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
S.A. ’’ Carmez’’ – furnizor de carrne şi mezeluri care se va face săptămînal,cantitaţile
variind de la 25kg pentru mezeluri şi 100kg carne de ovină, porcină,bovină.
S.A. ’’ Free Fisheris’’ – furnizor de peşte de diferite specii,pină la 45 kg săptămînal.
S.A. ’’ Avicola’’ – furnizor de ouă şi carne de pasăre in jur de 75kg săptămânal;
S.A. ’’ Alba’’ – furnizor de produse lactate,smîntînă,lapte, caşcaval de pînă la 100kg din
trei în trei zile.
Produsele necesare în cantităţi nu prea mari vor fi procurate de la bazele angro, iar
produsele agricole (legume, fructe) v-a fi Piaţa Agricolă centrală.

IV.Managementul si personalul intreprinderii


Resursele umane reprezintă unul din factorii de bază ai întreprinderii. Resursele forţei de
muncă ale unei firme reprezintă totalitatea salariaţilor angajați prin contract de muncă.
Iniţierea/extinderea unei afaceri implică selectarea angajaţilor potriviţi. Succesul afacerii
va depinde în mare măsură de existenţa unui personal bine pregătit şi motivat. Planul de afaceri va
trebui să prezinte numărul de angajaţi necesari şi calificările acestora.
Forţa de muncă se planifică conform categoriilor de angajaţi în conformitate cu
Clasificatorul Ocupaţiilor din Republica Moldova:
1. Aparatul administrativ de conducere;
2. Lucrătorii din cadrul producerii;
3. Angajaţii din sfera de servire şi comerţ;
4. Lucrătorii auxiliari
4.1.Personalul de conducere
Tinind cont de tipul intreprinderii, de marimea acesteia, si de forma organizatorico-
juridica vor fi nevoie de urmatoarele persoane de conducere:
1.Directorul(1)
4.2.Personalul de executie
a)Lucratorii din cadrul producerii
1.Bucatar –sef;
2.Bucatarii ;

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
Planificarea acestui grup de lucrători se efectuează după posturi sau productivitatea muncii
conform formulei
Nl = (n·k·T)/Te, (1)
unde:
Nl – numărul de lucrători;
k – numărul de schimburi pe zi;
T – numărul de zile lucrătoare ale întreprinderii pe an, zile;
Te – timpul efectiv al unui lucrător;
n – numărul de posturi;
Astfel, avem 3 posturi de munca: sectia calda; sectia rece; sectia Carne. Peste. Conform
numarului de posturi vom determina cu ajutorul formulei 1 numarul de personal necesar in
cadrul producerii:

Unde: k= 2 schimburi pe zi
T=360 zile lucratoare ale intreprinderii pe an
Te=275
n=2 schimburi
Astfel, vom accepta ca in cadrul producerii sa activeze 7 persoane:
1. Bucatar-sef (1);
2. Bucatari (6).
b)Angajatii din sfera de servire si comert
1.Administratorul salii(1)
2.Barman(2)
3.Chelneri(6)
c)Lucratori auxiliari
1.Paznici(2)
2.Dereticatoare(2)
Astfel, in cadrul acestei cafenele vor lucra 6 bucatari , finnd in doua schimburi peste
doua zile si un bucatar sef.
La fel, va fi nevoie de 2 barmani si 6 chelneri care la fel vor lucra in 2 schimburi peste
doua zile, la fel ca si paznici si dericatoare care vor avea acelasi regim de lucru.
Am ales acest numar de personal, deoarece restaurantul nu este de capacitate mare si
numarul de personal va fi de ajuns ca sa faca fata cerintelor,intrucat acestia vor fi deja cu
experienta in domeniu.

4.3.Statele de personal si organizarea/planificarea salarizarii


In continuare dupa determinarea numarului de angajati vom calcula care va fi fondul
de salarizare al acestuia (tab.4.1)
Tab.4.1.Schema de personal si salarizarea

Functia/postul Numarul Salariul de Salariul Fondul total de


de unitati functie /tarifar total, mii lei retribuire al
lunar stabilit , lei muncii, mii lei
1 2 3 4 5
I.Aparatul

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
administrativ de
conducere :
-director 1 14000 14000
II.Personalul de
producere
-bucatar-sef 1 7000 7000
-bucatari 6 6000 36000
III.Lucratori din
sfera servirii si
comert
-administrator sala 1 5500 5500
-barman 2 3500 7000
-chelneri 6 3200 19200
IV.Lucratori
auxiliari
-paznici 2 2500 5000
-dereticatoare 2 4500 9000
Total: 21 102700 102700

4.4.Organigrama
Organigrama este reprezentarea grafică a structurii organizatorice cu ajutorul anumitor
simboluri pe baza unor reguli specifice.
Organigrama scoate mai bine în evidenţă ierarhiile din cadrul companiei, adică cui se
subordonează anumiţi angajaţi şi cine cu cine colaborează.
Astfel, in continuare va fi prezentata organigrama restaurantului Panoramic.

Fig.4.1.Organigrama restaurantului

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
Tab.4.2.Munca si salarizarea
Unitatea de
Indicatorii Suma
măsură
Cifra de afaceri/Volumul vânzărilor Lei 9 990 000
Fondul de retribuire a muncii anual Lei 6 072 00
Ponderea FRM în cifra de afaceri % 14,25
Asigurarea socială pe an Lei 235 980
Ponderea AS în cifra de afaceri % 3
Numărul personalului Persoane 21
- din ei în producere 7

Salariul mediu lunar lei/om 4 071


Productivitatea muncii lei/om 370 000

V.Planul financiar
5.1.Programul de lucru si planificarea cifrei de afaceri/VV
Pentru a calcula numarul de consumatori pentru o zi vom lua rotatia unui loc pentru o zi ca
fiind de 3. Si, intrucat numarul de locuri in sala este 100 vom determina numarul de
consumatori conform formulei :

Unde: P-numarul de locuri in sala, 100;


- rotatia unui loc, 3.
N=100*3=300 (consumatori)
Dupa ce am determinat numarul consumatorilor, este necesar de calculat si numarul
de bucate consumate de catre acestia.
Astfel, mai jos vom determina numarul de bucate dupa formula :

(3)
Unde : N-numarul de consumatori, N= 300;
m- coieficientul de consum al bucatelor, m=2;

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
= 600 (bucate)
Conform sortimentului minim de bucate, prezentat in tab.5.1. se va elabora meniul
pentru restaurantul Panoramic.
Tab.5.1.Sortimentul minim de bucate
Nr. Grupe de bucate , bauturi si preparate de Numar minim de bucate.
cofetarie
1 Bauturi calde 3-5
2 Cocktailuri fara alcool, bauturi reci, productie 4-6
proprie
3 Sucuri 5-6
4 Bucate reci 3-4
5 Bucate de baza 3-4
6 Produse de cofetarie, patiserie 8-10
7 Preparate de desert, inghetata 4-5

In tab.5.2 este prezentata repartizarea procentuala acelor 600 de bucate de diferite grupe de
bucate in conformitate cu Zueva, Anexa 6, tab.1, pag. 145

5.2.Repartizarea procentuala pe bucate, n=600


Nr. Denumirea grupei de bucate % din numarul Numar de
total de bucate, portii
%
1 Bucate reci 25 150
2 Bucate de baza 50 300
Din carne 75 225
Din oua 25 75
3 Bauturi calde 13 78
4 Preparate de desert, inghetata 12 72
Total: 100 600

Tab.5.3. Calculul cantității de produse procurate pentru o persoană luînd în


considerație normele de consum a unor produse pentru 1 persoană (Zuieva, Anexa 6,
tab.1, pag. 145)

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
Numar de consumatori N=300
Nr. Denumirea grupei de U/m Norma pentru Cantitate
preparate o persoana I/kg Portii
I Bauturi reci l 0,075 22,5 113
Cocktailuri 0,03 9 45
Apa minerala 0,025 7,5 38
Sucuri 0,02 6 30
II Piine si produse de kg 0,075 22,5 225
brutarie
Pine de secara 0,025 7,5 75
Pine alba 0,050 15 150
III. Produse de patiserie Buc. 0,85 255
IV. Bere l 0,05 30

Meniul reprezinta totalitatea preparatelor culinare, inclusiv bauturile aranjate in ordinea


stabilita care sunt la dispozitia consumatorilor pe parcursul intregii zile in UAP.

Nr. reţetei Denumirea preparatului Gramajul pentru o porţie, gr


Gustări reci
27 Aperitiv de casă 105
39 Fazan fript cu mujdei 100/15
42 Ficat de morun cu brânză de vaci 100
46 Gustare din carne asortată 85/3
100 Ruladă din carne cu legume 100/25
48 Creieri cu maioneză 150/15
34 Roşii umplute cu ciuperci 250
29 Gogoşari moldoveneşti 150/5
20 Fasoliţă 200/5
15 Salată „Fantezie” 150
101 Salată „Ca la capitală” 150
3 Gustare „Doina” 150
58 Ouă umplute „Ca la nistru” 100
Gustări calde
370 Limbă cu sos de smântână 100/125/10
235 Ciuperci în sos de lapte 75/5
Supe
126 Supă de peşte cu fricadele 500/2
15 Zeamă de pui cu tăiţei 400/25/3
12 Borş moldovenesc 500/10
77 Supă de lapte cu fulgi de porumb 500/3
Preparate de bază
136 Peşte prăjit în lezon 75/150/5
140 Friptură din peşte 350
161 Brezol „Moldova” 100/150
176 Pîrjoale moldoveneşti umplute 100/150/5
142 Tocană din carne de porc 100/150/5
321 Costiţă de porc ca la moldoveni 150/100/5

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
164 Pârjoale „Chişinău” 150/100
180 Chifteluţe moldoveneşti 120/130
185 Pui fript cu mujdei 125/150/20
184 Ostropel cu mămăliguţă 100/150/100
34 Ciulama de pui 200/150/5
94 Tocană de ciuperci 150/150
55 Sărmăluţe cu carne de pasăre 250/25
119 Colţunaşi cu brânză de oi 230
114 Mămăligă, brânză, scrob, unt 150/50/50/50
Garnituri
107 Mămăligă 150
Cartofi natur 150
Cartofi fri 100
Roşii proaspete, mazăre verde, morcov 150
sotat, mere coapte
Preparate dulci
201 Prune umplute cu nuci în sirop 175
224 Zefir de caise cu dulceaţă de vişine 160
145 Cremă de ciocolată 100
148 Budincă cu mere şi nuci 230
Băuturi calde
1010 Ceai cu lămâie 200/20/9
1021 Cafea ca la vest 100
164 Izvar 150
Băuturi reci
210 Băutură „Noroc” 200
217 Coctail de vară 150
208 Cruşon „Moldova” 200
Produse de patiserie
Prăjitură cu cremă 68
231 Plăcintă cu bostan 100
Tubuşoare cu cremă de unt 65
Prăjitură cu fructe 75
48 Prăjitură ineluş cu cremă „Şarlota” 70
Prăjitură „Nucuşoara” 45
Prăjitură cu cremă glazurată cu pomadă 80
253 Prăjitură „Ciuperca” 85
Tartă cu cremă de vanilie 120
Covrigi dulci 60
250 Prăjitură pandişpan cu glazură 55
251 Prăjitură „Turn” 86
Prăjitură cremă de albuş 80
Ruladă cu gem 75
Chiflă de casă 50
Corn cu nuci 120
18 Învârtită moldovenească 120
22 Ruladă cu mere 120
Produse de panificaţie

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
Pâine albă 50
Pâine neagră 50

Astfel, dupa ce am efectuat repartizarea procentuala pe bucate am determinat care este consumul
si costul de materii prime pentru o zi:
Tab.5.5.Costul materiei prime

Cantitatea de materie Pretul pentru 1 Costul materiei


Denumirea materiei prime prima, kg, buc,l kg,buc,l prime
1.Ceai extra 0,236 90 20
2.Apa 41,84425 1 41,84425
3.Miere 1,68 45 75,6
4.Zahar 4,52625 15 67,89375
5.Lamiie 0,448 25 11,2
6.Cafea naturala 0,29244 95 27,7818
7.Coniac 0,55 85 46,75
8.Lapte 16,0948 10 160,948
9. Praf de cacao 0,22 60 13,2
10. Vanilina 0,00068 65 0,0442
11.Soc de piersici 0,75 15 11,25
12. Sare de lamiie 0,00152 18 0,02736
13.Fructe asorti din
30
compoturi 1 30
14. Sirop de visine 0,4 20 8
15.Soc de visine 0,4 15 6
16.Portocale 1,062 15 15,93
17.Mere 2,403 7 16,821
18.Visine 0,1896 25 4,74
19.Zmeura 0,574 23 13,202
20.Ulei de cedru 0,03 75 2,25
21.Sirop de compot
20
conservat 0,24 4,8
22.Cascaval olandez 0,972 95 92,34
23.Ulei de floarea soarelui 1,4618 22 32,1596
24.Piine 1,8 10 18
25.Rosii proaspete 3,3535 20 67,07
26.Castraveti proaspeti 2,0995 20 41,99
27.Ardei dulce 3,1385 35 109,8475
28.Ceapa 15,371 10 153,71
29.Ardei iute 0,038 70 2,66
30.Cascaval 2,638 80 211,04
31.Fileu de pasare 6,2 72 446,4
32.Morcov 0,76 8 6,08

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
33.Cartofi 5,815 6 34,89
34.Mazare verde
15
conservata 4,92 73,8
35.Oua 14 10 140
36.Mustar 0,076 25 1,9
37.Sare 0,6741 3 2,0223
38.Otet 3 % 0,9088 7 6,3616
39.Carne de iepure 9,396 115 1080,54
40.Margarina 4,697 20 93,94
41.Carne de pui 15,675 65 1018,875
42.Pasta de tomate 2,415 27 65,205
43.Piper rosu iute 0,225 55 12,375
44.Piper rosu macinat 0,00375 40 0,15
45.Piper negru macinat 0,00875 35 0,30625
46.Cimbru 0,375 65 24,375
47.Vin rosu 2,115 95 200,925
48.Usturoi 1,7426 75 130,695
49.Faina de porumb 15,0065 12 180,078
50.Carne de vita 16,84 90 1515,6
51.Bicarbonat de sodium 0,024 25 0,6
52.Slanina 0,24 25 6
53.Patrunjel (verdeata) 0,2756 65 17,914
54.Frunze de salata 1,68 35 58,8
55.Carne de porc 12,11 65 787,15
56.Brinza 1,17 15 17,55
57.Unt 1,902 40 76,08
58.Smintina 4,2 20 84
59.Dulceata de mere 4,953 23 113,919
60.Drojdie 0,06328 20 1,2656
61.Nuci 2,292 90 206,28
62.Biscuiti 0,808 10 8,08
63.Zahar pudrat rafinat 0,562 17 9,554
64.Brinza dulce(9-18%
15
grasime) 1,05 15,75
65.Pesmeti 0,175 8 1,4
66.Praf de oformare 0,28 10 2,8
67.Gelatina 0,06 30 1,8
68.Pere 0,756 15 11,34
69.Struguri 0,468 15 7,02
70.Vin de desert alb 0,27 40 10,8
71.Amidon 1,12 27 30,24
72.Frisca (35 % grasime) 0,7 20 14
73.Prune uscate 1,76 15 26,4

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
74.Faina de griu 12,8488 13 167,0344
75.Castraveti murati 7,784 9 70,056
76.Apa minerala 19 8 152
77.Piine alba 19,1 10 191
78.Piine de secara 9,55 10 95,5

Total materii prime:


310,87 kg 8525,95 lei

 Calculăm cifra de afaceri pe an :


CAan = Ca * Nls *Tl, (4)
Unde:
CAan-cifra de afaceri pe an
Ca-cifra de afaceri la un loc in sala pe zi;
Nls- numarul de locuri in sala;
Tl- numarul de zile lucratoare ale intreprinderii pe an;

 Calculam adaosul comercial (Adc):

unde:
Cmp - costul materiei prime total pentru toate preparatele;
150 % - adaosul comercial.
Adc = 8525×150%/100% = 12 787(lei)
Productivitatea muncii :
q=CA/Nr.pers.=9 990 000/21=475 714 lei/pers.
Tab.5.6.Structura cifrei de afaceri

Denumirea Zilnic, lei Lunar, lei Anual, lei


Cifra de afaceri 27 750 832 500 9 990 000
Costul materiei 8 525 255 750 3 069 000
prime
Adaos comercial 12 787 383 610 4 603 320

5.2.Planificarea costurilor si cheltuielilor de productie si desfacere


( vinzare)
Cheltuielile reprezintă resursele consumate şi pierderile care se scad din venit, la
calcularea profitului perioadei de gestiune. Ele se includ şi în costul de producţie. Costul

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
de producţie reprezintă expresia valorică a consumului de muncă vie şi materializată
pentru realizarea unui proces economic. Acest indicator exprimă cheltuielile curente ale
firmei în expresie valorică pentru fabricarea şi realizarea producţiei.
O parte din consumuri şi cheltuieli se planifică după norme şi normative, iar o altă parte se
raportează la cifra de afaceri.
Principalele articole de consumuri şi cheltuieli care trebuiesc planificate sunt calculate mai
jos:

o Consumul de materii prime si materiale :


CAanuală * 30% 9990000 * 30%
Cmat. pr    2997000lei
100% 100%

o Cheltuieli privind retibuirea muncii:


CAanuală * 10% 9990000 *10%
Chr .m    999000lei
100% 100%

o Cheltuieli pentru asigurari sociale:


FRanuală * 27,5% 6072000* 27,5%
Chas.soc.    1669800lei
100% 100%

o Cheltuielei pentru intretinerea cladirilor si exploatarea utilajului de productie :


CAanuală * 5% 9990000 * 5%
Ch int r.    499500lei
100% 100%

o Consumuri privind uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată:


CAanuală * 5% 9990000 * 3%
Cons..    299700lei
100% 100%

o Cheltuieli pentru uzura si amortizare:


CAanuală * 5% 9990000 * 5%
Chuz.am.    499500lei
100% 100%

o Consumuri de energie electrica si combustibil:


CAanuală * 5% 9990000 * 5%
Chen.el , comb..    499500lei
100% 100%
o Cheltuieli pentru transport:
CAanuală * 0,5% 9990000 * 0,5%
Chtrans.    49950lei
100% 100%
o Cheltuieli pentru publicitate:
CAanuală * 2% 9990000 * 2%
Chpubl..    199800lei
100% 100%
o Cheltuieli pentru plata dobinzilor aferente creditelor bancare:
CAanuală * 2% 9990000 * 2%
Chpubl..    199800lei
100% 100%
o Alte cheltuieli:

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
CAanuală * 5% 9990000 * 5%
Chpubl..    499500lei
100% 100%

Tabelul 5.7. Bugetul de consumuri şi cheltuieli


Nivelul
Denumirea articolelor de consumuri şi
Nr. Suma, lei cheltuielil
cheltuieli
or, %
1. Consumul de materii prime şi materiale 3 069 000 20
2. Cheltuieli privind retribuirea muncii 999 000 14
3. Cheltuieli pentru asigurări sociale 1 669 800 23
4. Cheltuieli pentru întreţinerea cladirilor si
499 500 6
exploatarea utilajului de productie
5. Consumuri privind uzura obiectelor de mică
299 700 3
valoare şi scurtă durată
6. Cheltuieli pentru uzură şi amortizare 499 500 6
7. Consumuri de energie electrică şi combustibil 499 500 6
8. Cheltuieli pentru transport 49 950 0,6
9. Cheltuieli pentru publicitate 199 800 2
10. Cheltuieli pentru plata dobânzilor aferente
199 800 2
creditelor bancare
11. Alte cheltuieli 499 500 6
TOTAl 8 035 050
88,6%
Cifra de afacere anuală 9 990 000
Se observă nivelul cheltuielilor de 88,6%,un astfel de rezultat permite acoperirea
cheltuielilor si consumurilor de producere și distribuire cu obținerea unui profit stabil
unității.

5.3. Planificarea necesarului de investiţii şi a surselor de finanţare.


Din punct de vedere financiar, investiţiile reprezintă acumularea capitalului pentru un
termen lung în scopul obţinerii unor venituri suplimentare în perioada viitoare. Capitalul firmei se
bazează pe resursele financiare proprii şi a celor împrumutate. Resursele proprii includ capitalul
statutar al firmei şi o parte din profitul obţinut, de multe ori resursele financiare proprii fiind
insuficiente pentru formarea capitalului necesar desfășurării unei activități economice normale.
De aceea o parte din capital se formează pe baza resurselor financiare împrumutate.

Mărimea fondurilor financiare, ce urmează a fi investite, se calculează:


- Pentru mijloacele fixe în funcție de normativul investițiilor capitale pentru un loc în
sală sau la un m2 de suprafaţă, normativele folosite se iau la zi printr-o cercetare a
pieţei imobiliare a regiunii amplasării întreprinderii şi se calculează:

MFmfld=Sîntr* n, (5)

unde:
Sîntr – suprafaţa întreprinderii, m2;
n – normativul investiţiilor capitale la o unitate de volum, lei.

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
Conform normativelor de proiectare standartizate în SNIP, pentru un loc in sala de comerț în
unitățile de tip cafenea, se proiectează 3,6 m.p suprafața în sală, Reieșind din acest normativ se
obține suprafața totală de 360 m.p
Normativul investițiilor capitale la un m.p reprezintă 25 000
MFmfld= 360* 25 000=9 000 000 lei

Mijloacele investite în capitalul fix se divizează în capital fix activ : 40 % - 3 600 000 lei
pasiv :60 % - 5 400 000 lei

Pentru capitalul circulant se calculează în dependentă de:


1. De mijloacele circulante investite în materii prime şi materiale :
MCmp = S*Cmpzi, (6)
unde:
S – stocul normat în zile S=7 zile;
Cmpzi – consumul de materii prime pe zi, lei.
MCmp =7*8525=59 675 (lei)

1. De mijloacele circulante investite în inventar, instrumente, plăţi în avans:


MCinv=(10-15% *CAlunară)/100%, (7)
unde:
MCinv – mijloace circulante investite în obiecte de mică valoare şi scurtă durată, lei;
CAlunară – cifra de afacere lunară, lei.
MCinv=10% * 832 500lei/100%= 83 250 (lei)
3. Mijloacele circulante în numerar:
Banii în casa întreprinderii se planifică în mărimea cifrei de afaceri pe o zi.:
MCnum=CAzi, (8)
unde:
MCnum – mijloace circulante în numerar, lei;
CAzi – cifra de afaceri pe zi, lei.
MCnum= 27 750 (lei)
4.Suma necesară pentru deschiderea afacerii se calculează astfel:
MFtot= MFmfld + MCmp+ Mcinv+ Mcnum (9)
unde: MFtot – necesarul total de investiţii, lei.

MFtot=9 000 000 lei+59 675+83 250+27 750=9 170 675(lei)

MC=MCmp+ Mcinv+ Mcnum=59 675+83 250+27 750=170 675 (lei)

MFtot=9 990 000+59 675+83 250+27 750=10 160 675(lei)

Pe baza acestor date se întocmește bilanţul financiar al întreprinderii şi sursele de finanţare


ale afacerii.

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
Tabelul 5.8. Necesarul de investiţii şi sursele de finanţare

Nr. Surse Proprii, lei Atrase, lei Total, lei

Mijloace
1. Mijloace fixe 5 400 000 3 600 000 9 000 000
Clădire
Utilaj
2. Mijloace circulante 170 675 170 675
materie primă
OMVSD
Numerar
3. TOTAL, lei 5 400 000 3 770 675 9 170 675

Analizind informatia din tabelul 5.8 vedem ca necesarul de investitii propii este de 5 400
000 lei, iar necesarul de investitii atrase este de 3 770 675 lei.

5.4.Intocmirea bilantului financiar


Bilanţul financiar este un document care reprezintă situaţia patrimonială a unei
firme la un moment dat, la sfârșitul unei perioade, în care se sintetizează ansamblul
drepturilor şi obligaţiilor firmei. Conceptul specific îl constituie dubla reprezentare a
patrimoniului: pe de o parte sub aspect al materialităţii, adică a structurii fizice a formelor
concrete pe care le îmbracă bunurile economice. Pe de altă parte, sub aspectul surselor de
provenienţă a bunurilor şi valorilor economice.
Informaţia din bilanţul financiar se utilizează pentru a primi decizii manageriale şi
pentru a analiza situaţia economico-financiară a agentului economic la un moment dat
Tabelul 5.9. Bilanţul financiar
Sold Sold
Active După un Pasive După un
La încep. La încep.
an an
I. Active I. Capital propriu
imobilizate  capital statutar 5 400 000 5 000 000
- clădiri 6 400 000 6 400 000  profit nerepartizat - 750 000
- utilaje 2 600 000 2 600 000 -rezerve 400 000 160 550
Total ATL 9 000 000 9 000 000 Total CP 5 400 000 5 910 550

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
II. Active II. Datorii pe termen
circulante lung
- materii prime 70 000 100 990  Credite bancare pe 3 176 345 4 590 440
- OMSD 65 125 80 000 termen lung
- Casa 35 550 320 000

Total AC Total DTL 3 176 345 3 166 997


170 675 500 990
III. Datorii pe termen
scurt
 Datorii comerciale - 90 000
 Datorii fata de salariati - 4 500
 Credite bancare pe 594 330
termen scurt 290 443
 Datorii fata de buget - 38 500
Total DTS 594 330 423 443
TOTAL Active 9 170 675 9 500 990 TOTAL Pasive 9 170 675 9 500 990

Dupa calcularea bilantului contabil vom calcula solvabilitatea(S) si lichiditatea (L).


Solvabilitatea ne indică capacitatea unui agent economic de a plăţi datoria pe care o are
faţă de un creditor, se calculează la începutul şi sfârşitul perioadei de gestiune.

C ps
S= ; (10)
C ps  DTL

unde:
S – solvabilitatea;
Cps – capital propriu;
DTL – datorii pe termen lung.
5 400 000
Sinc= 5 400 000  3 176 345  0,62 ;
5 910 550
Ssfirs.=  0,65 ;
5 910 550  3 166 997

Astfel, obtinind solvabilitatea la inceputul anului de 0,62 , iar la sfisitul anului este de 0,65
ceea ce putem mentiona ca la intreprinderea data starea financiara creste si este un rezultat
pozitiv facind o comparatie cu norma in care ar trebui sa se incadreze de la 0,5...1

Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma activele sale în mijloace


bănești cu costuri de transfer reduse:
ATS
L= DTS ; (11)

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
unde:
L – lichiditatea întreprinderii;
ATS – active pe termen scurt;
DTS – datorii pe termen scurt.

170 675
Linc= 594 330  0,28; ;

500 990
Lsfirs.=  1,1; ;
423 443

Dupa rezultatele de mai sus putem mentiona ca la inceputul anului avem o lichiditate
de 0,28 iar la sfirsitul anului s-a majorat pina la 1,1....ceea ce reprezinta un rezultat
pozitiv.

5.5. Planificarea principalilor indicatori economici şi a eficienţei


economice a proiectului
Scopul fiecărui agent economic este de a obține rezultate cât mai eficiente. Eficienţa
economică exprimă raportul dintre efect şi efort (cheltuieli). Aceasta este categoria economică
care ne permite să comparăm efectul obţinut cu cheltuielile suportate.
Raportul privind rezultatele financiare
Raportul privind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai întreprinderii
planificaţi pe perioada de gestiune.
Profitul-reprezintă diferenţa dintre încasările şi cheltuielile efectuate pentru o activitate
economică.
Profitul brut (Pb) este rezultatul activităţilor firmei şi include profitul obţinut în urma
activități de bază. Se calculează ca diferenţa dintre cifra de afaceri şi costul vânzărilor:

Pb=CA – Chv, (12)


unde:
Pb – profitul brut, lei;
CA – Cifra de afaceri, lei;
Chv – costul vânzărilor, lei.

Pb= 9 990 000-8 035 050= 1 954 950 (lei)

Profitul net (Pnet) este diferenţa dintre profit şi impozitul pe profit. Firmele plătesc
impozitul pe venit cu o taxă specificată în Codul fiscal. Profitul net rămâne la dispoziţia firmei şi

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
el poate fi folosit pentru plata suplimentară a muncii şi pentru dezvoltarea firmei: reutilare tehnică,
reconstrucţie, construcţie, implementarea noilor tehnologii, completarea mijloacelor circulante:

Pnet = Pr – Ip, (13)


unde:
Pnet – profitul net, lei;
Pr – profitul, lei;
Ip – impozit pe profit.
Pr.net= 1 954 950 - 234 594=1 720 356 lei

Imp=12%* Pr (14)

Imp = 12%* 1 954 950 = 234 594 lei

Impozitul pe venit se calculează din profit cu cota impozitului pe venit stabilită în


Codul fiscal. (form.14)
Repartizarea profitului net se realizează după următoarea schemă:
1. Pentru dezvoltarea întreprinderii: 20% din Pnet.
2. Pentru stimularea personalului: 20% din Pnet.
3. Pentru rambursarea creditelor: max 10% din Pnet.
4. Rezerve 5% din Pnet.

Tabelul 5.10. Principali indicatori economici ai activităţii economico-financiare

Indicatori Suma
Venituri din vânzări/Cifra de afaceri, mii lei 9 990 000
Costul materiei prime şi a mărfii realizate în preţuri de achiziţie, mii lei. 3 069 000
Ponderea costului materiilor prime, % 20
Adaosul comercial, mii lei 4 603 320
Consumuri şi cheltuieli de producție şi desfacere, mii lei 8 035 050
Nivelul consumurilor şi cheltuielilor, % 88,6
Profitul până la impozitare, mii lei 1 954 950
Impozitul pe profit, mii lei 234 594
Profitul net, mii lei 1 720 356
Rentabilitatea economică (Re), % 19
Rentabilitatea întreprinderii, % 17
Timpul de recuperare a investiţiilor, ani 5

Rentabilitatea activităţii economice exprimă raportul dintre profitul obţinut şi eforturile


depuse. Ea se mai numeşte rata rentabilităţii şi se exprimă în procente.
1. Rentabilitatea economică(Re), rentabilitatea activelor, (ROA - return on assets) este
raportul dintre profit şi suma activelor folosite:
Re = Pnet
*100%
MF  MC (15)

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
unde:
Re – rentabilitatea economică, %;
Pnet – profitul net, lei;
MF – mijloace fixe, lei;
MC – mijloace circulante, lei.

1 720 356
Re = *100%  19%
9 000 000  170 675

2. Rentabilitatea vânzărilor, întreprinderii, (Rata rentabilităţii comerciale (ROS)) (Rv),


exprimă raportul dintre profitul brut şi suma totală a veniturilor (CAan):
Pnet
Rv = *100%
CA , (16)
unde:
Rv – rentabilitatea vânzării, %;
Pnet – profit net, lei;
CAan – cifra de afacere, lei.
1720356
Rv = *100%  17%
9990000
1. Timpul de recuperare a investiţiilor :
9 170 675
Tr   5ani
1 720 356 ,
unde:
Tr – timpul de recuperare a investiţiilor, ani;
MFtotale – mijloace financiare total investite, lei;
Pnet – profitul net, lei.
Astfel, analizind calculul de mai sus putem mentiona ca timpul de recuperare al
investitiilor va fi de 5 ani .
Astfel, pentru a studia situatia financiara a intreprinderii in continuare vom
analiza urmatoarele probleme:
a) analiza fondurilor fixe;
b) analiza mijloacelor circulante.
a) Analiza fondurilor fixe.
Modul cum sunt utilizate fondurile fixe ale întreprinderii reflectă una din laturile
esenţiale ale eficienţei activităţii întreprinderii. Eficienţa este caracterizată de raportul dintre
efectul obţinut şi efortul depus şi se exprimă astfel:
• Randamentul mijloacelor fixe:

Rff = CA / Cmf,
unde:
Rff – randamentul fondurilor fixe lei/ leu;

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
CA – cifra de afaceri, lei;
Cmf - costul mediu al fondurilor fixe, lei.
Rff=9 990 000/9 000 000=1,11 lei/leu
• Rentabilitatea fondurilor fixe.
Rpf = Pnet / Cmf,
unde:
Rpf – rentabilitatea fondurilor fixe, lei/ leu;
Pn – profitul net, lei;
Cmf – costul fondurilor fixe, lei.
Rpf=1 720 356/9 000 000=0,19lei/leu
b) Analiza mijloacelor circulante.
Mijloacele circulante sunt nemijlocit legate de procesul circulaţiei mărfurilor şi
materiei prime.
În procesul de producţie şi desfacere, mijloacele circulante se află într-un proces continuu
de mişcare caracterizat de indicatorii vitezei de rotaţie.
Viteza de rotaţie este un indicator calitativ, sintetic în care se reflectă procesele de
aprovizionare şi desfacere a producţiei. Analiza economică a mijloacelor circulante evidenţiază
doua aspecte esenţiale:
a) efectul obţinut în urma utilizării mijloacelor circulante;
b) eficienţa cu care acestea sunt folosite în procesul circulaţiei.
Viteza de rotație a mijloacelor circulante se exprimă prin intermediul a trei
indicatori:
a) numărul de rotaţii
Numărul de rotaţii – indicator care se determină prin raportarea efectului realizat la
volumul total al mijloacelor circulante folosite.
Vori = CA / S,
unde:
Vori – exprima numărul de rotaţii ale mijloacelor circulante într-o perioadă de timp
CA – cifra de afaceri/ volumul de vânzări, lei;
S – soldul mediu al mijloacelor circulante, lei.
Vori=9 990 000/170 675=59 ori

b) durata medie a unei rotaţii în zile:


Vz = T / Vori,
unde:
Vz – durata medie a unei rotaţii în zile;
T – numărul de zile ale perioadei.
Vz=360/59=6,1=6 zile
Astfel, intrucat mijloacele circulante se afla intr-un proces continuu de miscare
conform rezultatelor de mai sus putem vedea ca viteza de rotatie a mijloacelor
circulante este caracterizata de numarul de rotatii care este de 59 de ori si durata
unei rotatii fiind de 6 zile.

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
Tabelul 12. Principalii indicatori ai activităţii economico-financiare a întreprinderii
Nr. Indicatori Unitati de Suma
masura
1 Venitul din vinzari/Cifra de afaceri Lei 9 990 000
2 Adaosul comercial Lei 4 603 320

3 Ponderea AC % 20
4 Numarul total de lucratori Persoane 21
-de producere 7
5 Consumuri si cheltuieli de producere si lei
desfacere
6 Ponderea consumurilor şi cheltuielilor % 88,6

7 Retribuirea muncii Lei 999 000


8 Profitul pina la impozitare Lei 1 954 950
9 Impozitul pe profit Lei 234 594
10 Profitul net Lei 1 720 356
11 Rentabilitatea economica, Re % 19
12 Rentabilitatea intreprinderii, Rv % 17
13 Randamentul MF Lei/leu 1,1
14 Productivitatea muncii Lei/pers 475 714
15 Viteza de rulaj a MC Zile 6
ori 59
16 Lichiditatea intreprinderii:
- La inceput de activitate 0,28
- La sfirsit de activitate 1,1

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an
17 Solvabilitatea intreprinderii:
- La inceput de activitate 0,62
- La sfirsit de activitate 0,65
18 Timpul de recuperare a investitiilor ani 5

Concluzie
Intrucat un plan de afaceri clar, bine calculat și gîndit reprezintă primul pas
spre realizarea cu succes a unei idei de afaceri. Astfel, in urma elaborarii acestui plan
de afaceri am ajuns la concluzia ca punindu-ne niste obiective concrete si sigure in
fata putem ajunge sa punem pe picioare propria afacere. Analizind concurentii, piata,
efectuind un calcul necesar pentru planificarea necesarului de investitii si calcularea
nu in ultimul rind al profitului net putem vedea daca face sau nu sa incepem a
organiza o astfel de intreprindere.
Planul de afacere pe care l-am efectuat cu ideea de deschidere a unei
Restaurant in stil moldovenesc cu 100 de locuri este unul bine gandit si calculat, si
cred ca ar fi o idee buna de a-l implementa intrucat timpul de recuperare al
investitiilor este de 5 ani si profitul este de 1 720 356lei .

Pag.

Mod Coala N. Document Semnat Data


Proiect de an