Sunteți pe pagina 1din 11

Ecosistemul Mării Negre

Deşi nu are o diversitate biologică ridicată, Marea Neagră formează un ecosistem


complex cu trăsături unice în ceea ce priveşte caracteristicile fizico-chimice şi biologice.
Mediul propice vieţii se desfăşoară în general pe platforma continentală marină, până
la adâncimea de 150-200 m şi este influenţat într-o largă măsură, de condiţiile mediului
ambiant şi de dinamica apei. Mai jos, prezenţa hidrogenului sulfurat (H2S), face ca 85-
90% din întreaga masă a apei (cu excepţia bacteriilor anaerobe), să fie complet lipsită de
viaţă.

Ecosistemul Mării Negre


Ecosistemul marin este alcătuit din biotop (apa, natura substratului, factorii geografici
şi climatici, salinitate, elementele minerale) şi biocenoza (totalitatea organismelor vii
din biotop, ce aparţin unor specii diverse şi sunt interdependente din punct de vedere
funcţional), care împreună formează un ansamblu integrat şi în permanentă
interacţiune.
Biotopul

Biocenoză marina

Biotopul Mării Negre. Bentalul este format din stânci, nisipuri, mâluri, depuneri
organice sau minerale. O caracteristică a Mării Negre o constituie salinitatea ei redusă,
care se explică prin însemnatul aport de apă dulce ce îl primeşte de la fluviile mari care
se varsă în bazinul ei. Un rol însemnat în dinamica speciilor marine îl au mişcările
apelor mării. Valurile şi curenţii de suprafaţă ocazionali se răsfrâng în transportul de
aluviuni. Variaţia termică este destul de mare între lunile de vară, când apele ajung la
25-27°C şi cele de iarnă când pot coborî sub 0°C. Variaţiile de temperatură cu inversarea
lor între anotimpul cald şi rece au loc numai până la adâncimea de 75-100 m. Sub
această adâncime există o temperatură constantă de 7°C ce creşte către fund până la
9°C. Reacţia mediului este alcalină. Oxigenarea apei variază cu anotimpul şi adâncimea.
În perioada rece păturile superficiale sunt suprasaturate de oxigen.
Concetraţia oxigenului scade odată cu adâncimea. De la 150-200 m până la fundul mării
gazul solvit este hidrogenul sulfurat (H2S).
Structura biotopului determină configuraţia ecosistemului. În Marea Neagră acesta
poate fi împărţit în şase etaje principale (supralitoral, mediolitoral, infralitoral,
circalitoral, periazoic, azoic).
Etajul supralitoral, este format din zonele de ţărm acoperite ori stropite de valuri în
mod întâmplător. Zona prezintă o umiditate accentuată, inundabilitate, o cantitate în
general mare ori măcar semnificativă de materii organice aduse de valuri sau de origine
locală. De obicei materiile organice se află în descompunere formând depozite cu miros
de metan şi sulfură de hidrogen. Flora este formată mai ales din anumite forme de alge,
rar licheni cu rezistenţă la variaţiile de mediu şi hidrofile. Cu o frecvenţă mai redusă se
întâlnesc şi angiosperme, mai ales în partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Pe
lângă bacteriile aerobe şi mai puţin anaerobe, fauna include numeroase crustacee,
insecte şi viermi. Mare parte din aceste vietăţi se hrănesc din depozitele de materie
organică. O parte mai mică este formată din mici prădători. La acestea trebuie adăugate
vietăţile pasagere, în special păsările de mare.

Etajul supralitoral
Etajul mediolitoral sau pseudolitoralul, cuprinde zona de spargere a valurilor (între 0
şi 0,5 m adâncime) şi se împarte după natura substratului în zone pietroase, respectiv
nisipoase sau mâloase.
Etajul mediolitoral

Zonele pseudolitorale pietroase adăpostesc organisme capabile să reziste perioadelor


scurte de deshidratare şi care se pot fixa bine de substrat. Aici intră unele specii de alge
şi scoici cum sunt bancurile de midii. Lor li se adaugă vieţuitoare care vin periodic din
etajul supralitoral sau infralitoral. În cadrul zonelor cu substrat dur, pseudolitoralul
ocupă o fâşie lată de 2-10 m în funcţie de înclinaţia platformei stâncoase. În anumite
condiţii şi în acest mediu apar depozite de materie organică făcând legătura cu biotopul
anterior.

Zona nisipurilor grosiere

Etajul infralitoral, se află la adâncimi de 0,5-12 (maximum 18) m. Este zona cea mai
favorabilă vieţii în care se află majoritatea speciilor de alge, cea mai mare parte a
biomasei organismelor vegetale unicelulare, precum şi numeroase specii de animale.
Etajul infralitoral

Algele ocupă substratul dur din infralitoral până la adâncimea de 10 m (cel mai mare
număr de specii concentrându-se la adâncimi de 1-5 m)
Pestii de recif din Marea Rosie

Marea Rosie, cea mai nordica mare tropicala a lumii, are circa 1900 km lungime
si o latime de 300 km, avand o adancime maxima de 2500 m. Marea are o
suprafata de circa 450.000 km si reprezinta mediul de viata a numeroase specii de
nevertebrate si a peste 200 de specii de corali. Temperaturile la suprafata apei
raman relativ constante 21-25 C pana la o adancime de circa 200 m.

Recifele de corali din Marea Rosie reprezinta unul din cele mai frumoase locuri
pentru scunfundari din lume si statiunile de pe litoralul Egiptului sunt foarte
populare printre turistii din intreaga lume. Statiunile sunt situate pe ambele parti
ale marii. Pe partea estica, parte a peninsulei Sinai, se afla celebra statiune Sharm
el Sheikh, impreuna cu Dahab. Pe partea vestica se afla vechea si aglomerata
statiune Hurghada, precum si o serie de statiuni mai noi.

Apele Marii Rosii sunt celebre pentru claritatea lor si pentru unele din cele mai
exotice peisaje maritime. Cu o intindere larga de formatiuni de coral pe recife,
intinsa pe aproape 2000 de kilometri, aici traiesc mii de creaturi marine, dintre care
10% sunt unicat in lume. Marea Rosie contine cele mai spectaculoase, cele mai
bogate si cele mai diverse (din punct de vedere biologic) recife de corali dupa
Marea Bariera de Corali din largul Australiei. Recifele din nordul Marii Rosii
difera fata de cele din sud. In zona nordica, coastele sunt abrupte si coboara brusc
catre fundul marii si exista putine insule. Recifele de corali de aici sunt in general
inguste, de cativa metri si au pante abrupte catre fundul marii.

Diversitatea de corali duri sau moi, precum si cea de pesti (faimosul peste-leu) este
foarte ridicata in Marea Rosie. S-au identificat aici peste 260 de specii de corali
duri. Desi recifele de corali din Marea Rosie sunt in general sanatoase se produc
constant pagube de catre scufundarile numeroase sau de catre steaua de mare
‘coroana-de-spini’. Exista si riscul scurgerilor de petrol din petrolierele catre se
indreapta spre Canalul Suez.

Reciful de corali reprezinta colonii de corali, mici organisme sesile, similare


anemonelor, care prin activitatea lor secreta un invelis de carbonat de calciu, diferit
pentru fiecare specie, acest invelis rezista si dupa moartea animalului, iar pe
suprafata acestuia se va stabili un alt polip, fapt ce duce in timp la extinderea
coloniei.

Reciful de corali este un ecosistem foarte sensibil, el nu se gaseste decat in zone


tropicale, cu apa calda tot timpul anului, cu o temperatura cuprinsa intre 20 si 28°
C, in zone cu apa limpede, sarace in nutrienti, in zone in care patrunde lumina cu
usurinta, de aceea coralii nu se pot intalni la adancimi mai mari de 30 metri.
Coralii se hranesc prin doua metode, prima dintre ele o reprezinta captarea, cu
ajutorul a opt tentacule, micilor particule de materie organica din apa, de origine
vegetala sau animala, iar cea de-a doua metoda este o metoda compensatoare,
coralii au stabilit o legatura simbiotica cu un gen de alge fotosintetizatoare, astfel
coralii pot supravietui in ape sarace din punct de vedere nutritional.

Pestii reprezinta cea mai mare atractie a recifurilor de corali, ei se afla de cele
mai multe ori in varful piramidei trofice. Urmand caracteristica celorlalte clase de
animale din recifurile de corali si pestii sunt viu colorati, fapt ce ii face foarte
indragiti. Specii din cele mai cunoscute familii de pesti intalnite in recifele de
corali:

a) Chelmon rostratus

Corpul este de culoare alb-argintiu si prezinta 4 dungi verticale de culoare


portocaliu intens, pe margine sunt tivite cu negru, botul este alungit, prezinta o pata
in forma de ochi pe aripioara dorsala. Se poate gasi in recifele de corali din
Oceanul Pacific si Oceanul Indian

b) Amphiprion ocellaris

Este o specie ce intotdeauna traieste asociat cu o anemona, de multe ori cu


anemona Heteractis magnifica, folosind-o pe post de adapost si protectie. Este
foarte utilizat in acvaristica. Este portocaliu si are trei dungi albe si diferite modele
negre pe inotatoare, poate ajunge pana la 8 cm.

c) Nemateleotris magnifica

Este o specie mica de guvid viu colorat, caracterizat prin faptul ca prima radie a
inotatoarei dorsale este mai alungita. Aceasta este folosita in scopuri de
semnalizare sau pentru a se fixa mai bine in crevase, pentru a se proteja de
predatori. Se pot gasi in toata regiunea Indo-Pacifica.

d) Gramma loreto
Este un peste de talie mica, atingand o lungime de 8cm, este albastru-violet in
partea anterioara si portocaliu intens in partea posterioara. Pot fi intalniti in

recifurile din regiunea Indo-Pacifica si din Marea Rosie.

e) Cirrhitichtys falco

Acesti pesti pot fi observati stand pe corali sau stanci asteptand ca prada sa se
apropie de ei inainte sa o prinda, se hranesc cu creveti si pesti mici. Sunt carnivori
de talie mica, atingand doar 7 cm in lungime. Specia se poate deosebi prin dungile
sale verticale rosii ce ajuta la camuflare. Este originar din zonele Indo- Pacifice..

f) Diodon holacanthus

Acest peste ca si ceilalti din familia sa, Diodontidae au capacitatea de a se umfla si


prezinta pe corp mai multi spini, aceasta capacitate il face dificil de prins si greu de
inghitit. Pot ajunge pana la 40 cm lungime si sunt originari din Oceanul Atlantic.

g) Synanecja horrida

Pestele piatra sau stonefish este un peste ciudat, ce imita o stanca camuflandu-se
aproape perfect. Acest lucru il face aproape invizibil atat pentru prada cat si pentru
predatorii sai, putini la numar, ce-i drept din cauza faptului ca sunt veninosi.
h) Pterois antennata

Unii dintre cei mai spectaculosi pesti ai recifelor, datorita inotatoarelor foarte
lungi, acestia sunt originari din regiunea Indo-Pacifica. Poate atinge 20 cm in
lungime si este carnivor, hranindu-se cu pesti mai mici sau cu creveti.

i) Gymnothorax tesselatus

Murenele sunt predatori foarte eficienti, se hranesc cu pesti, crabi, creveti. Au


corpul puternic alungit, se gasesc printre stanci si corali in Indonezia. Sunt pesti de
talie mare, putand ajuge chiar si la 3 metri lungime.

j) Hippocampus erectus

Calutii de mare, unii dintre cei mai indragiti pesti au o forma inedita, sunt pesti
timizi si prezinta o mare variabilitate coloristica. Pot fi intalniti in recife de corali
din Oceanul Atlantic, in Marea Caraibelor. Se hranesc cu mici nevertebrate.

k) Phyllopteryx eques

O ruda apropiata a calulului de mare, dragonul de mare se remarca prin


inotatoarele ciudate, folosite pentru a se camufla printre alge. Este un peste timid
ce poate ajunge pana la 40-45 cm in lungime si se pot gasi chiar si la 40 metri
adancime. Se hraneste de asemenea cu mici nevertebrate iar acesta este originar din
sudul Australiei.

l) Aulostomus maculates
O alta ruda a calutului de mare, acul de mare poate fi gasit in aproape toate marile
lumii insa aceasta specie se poate gasi doar in Marea Caraibelor. Se camufleaza
printre alge unde se hraneste cu mici nevertebrate si chiar pesti.

O scufundare in Marea Rosie echivaleaza cu o incursiune intr-o lume ascunsa,


colorata si fascinanta. Alaturi de nenumarati pesti exotici multicolori, testoase si
pisici de mare, scufundatorii pot vedea minunile recifelor si chiar epave ale unor
ambarcatiuni de mult inghitite de ape. Recifurile de corali din intreaga lume sunt
pe cat de bogate si de uluitoare, pe atat de sensibile, defapt, conform WWF (World
Wildlife Fund) un sfert din totalul recifurilor de corali este afectat serios de
activitatea umana. Recifurile de corali sunt afectate prin practici distructive de
pescuit, precum pescuitul cu dinamita, cu cianura, cu traulul, suprapescuitul,
turismul neglijent prin faptul ca scufundatorii ating coralii, rascolesc sedimentul,
colecteaza corali sau chiar ca lasa ancora pe acestia, prin poluare, incalzire globala,
sau extractia de corali ce vor fi folositi ulterior ca si caramizi sau ca material de
contructie, balast sau ca suveniruri.