UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA,

BUCURESTI

POLITICI PUBLICE PRIVIND

JUSTITIA

Student : Druga Andreea Madalina

Bourosu Loredana
POLITICI PUBLICE DE PREVENIRE A SISTEMULUI DE
CORUPTIE

„Corupţia, în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredinţate, fie în

sectorul public fie în cel privat, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de
grup”.
Corupţia este un fenomen care a apărut din cele mai vechi timpuri şi nu cred că
va dispărea vreodată. Acest fenomen a pus amprenta, din păcate într-o mare măsură
pe societatea românească.
Cuvântul „corupţie” ne duce cu gândul la anumite infracţiuni, cum ar fi: darea şi
luarea de mită, traficul de influenţă, primirea de foloase necuvenite.
Ar trebui luate măsuri drastice în ceea ce priveşte acest fenomen, mai exact în
încercarea de al elimina, fapt care nu cred că se va realiza vreodată.
O iniţiativă, este venită din partea Guvernului României care se angajează în
combaterea corupţiei considerând că este de datoria autorităţilor să creeze cadrele
legislative si executive pentru eliminarea acestui flagel. Acţiunea Guvernului pentru
combaterea corupţiei va trebui să fie pusă mai bine în valoare iar rezultatele mai bine
promovate în plan intern, către opinia publică, dar şi în plan extern. Ele înseamnă mai
multă acţiune, rezultate mai rapide, legi mai aspre şi mai cuprinzătoare, o administraţie
mai profesionistă, care îşi cunoaşte îndatoririle în relaţia cu cetăţenii şi a cărei activitate
este bine reglementată. De asemenea, aceste măsuri nu înseamnă o acţiune de
imagine ci o reconfirmare, în plan practic, a voinţei politice a Guvernului de a-şi asuma
cu toată energia misiunea care îi revine în această luptă, pe care o propune ca alianţă a
întregii societăţi româneşti. Acesta în colaborare cu diverse organizaţii ale societăţii
civile şi cu ajutorul organismelor internaţionale au stabilit că lupta anti-corupţie trebuie
să devină una dintre preocupările centrale ale întregii societăţi româneşti în vederea
creşterii nivelului de integritate şi de încredere faţă de instituţiile statului.
 Problema principală a luptei împotriva corupţiei în România se datorează faptului
că instituţiile direct implicate în această luptă, cum ar fi justiţia şi poliţia, sunt ele însele
acuzate de presupuse acte de corupţie.
O metodă eficientă de combatere a corupţiei ar fi elaborarea unor legi în această
privinţă, care să ofere o transparenţă în ceea ce priveşte activităţile care vizează
inclusiv interesul cetăţenului, cum ar fi de exemplu cele referitoare la accesul
cetăţenului la informaţiile de interes public. Pentru apropierea administraţiei de
cetăţean, în afară de descentralizarea serviciilor, creşterea autonomiei decizionale şi
diminuarea birocraţiei, accesul la informaţiile de interes public, precum şi soluţionarea
petiţiilor cetăţenilor constituie elemente esenţiale. În acest sens au fost elaborate şi
adoptate următoarele acte normative importante: Legea 544/2001 privind liberul acces
la informaţiile de interes public, precum şi Ordonanţa nr.27/2002 prin care se
reglementează activitatea de soluţionare a petiţiilor, creânduse pentru prima dată
posibilitatea ca persoanele fizice şi organizaţiile legal constituite să se adreseze
autorităţilor şi instituţiilor publice dar şi obligativitatea acestora de a se pune în slujba
cetăţeanului şi de a soluţiona în termen legal solicitările lui. Toate actele normative
adoptate, precum şi cele care se află întrun stadiu avansat de elaborare au drept scop
combaterea corupţiei în administraţia publică prin crearea unui sistem instituţional
eficient în prevenirea săvârşirii faptelor de corupţie, consolidarea capacităţii de control
şi eliminarea surselor de corupţie. Legea accesului la informaţii este un instrument de
luptă împotriva corupţiei pentru că permite accesul liber al cetăţenilor la informaţiile şi
documentele de interes public, obligând instituţiile publice să pună la dispoziţia
solicitanţilor orice informaţie care le este permisă prin lege.
Alte metode de combatere a acestui fenomen negativ ar fi: identificarea şi
monitorizarea locurilor de muncă, posturile şi categoriile de personal vulnerabile din
punct de vedere al riscurilor de corupţie; selecţionarea riguroasă a candidaţilor pentru
diferite posturi prin care aceştia ar putea cădea pradă corupţiei, perfecţionarea
reglementărilor interne şi adaptarea acestora nevoilor actuale; folosirea acţiunilor de
testare a integrităţii profesionale şi a rezistenţei la corupţie a cadrelor.
Pentru diminuarea acestui fenomen ar trebui iniţiate mai multe campanii anti-
corupţie prin realizarea unor clipuri video sau spoturi radio, realizarea unor afişe şi
postere care să spună “NU” corupţiei, ar trebui ca fiecare faptă de corupţie să fie
mediatizată - în ultimul timp s-a putut observa acest fapt – şi să fie aplicate măsuri
legale care să îi facă pe cei corupţi să renunţe la proastele obiceiuri care ne pun într-o
lumină care ne dezavantajează, priviind mai ales din perspectiva faptului că suntem un
stat al Uniunii Europene. Ar trebui creată mai multă transparenţă, mai mult control în
instituţiile publice şi mai multă atenţie din partea Departamentului Naţional Anticorupţie.
Pentru descurajarea faptelor de corupţie şi prevenirea încălcării deontologiei
profesionale, în domeniul vamal, s-a instituit formularul “Plângere pentru nerespectarea
codului de conduită şi disciplină a personalului vamal”, ce se pune la dispoziţia
publicului în mod gratuit. De asemenea, s-au înfiinţat compartimente privind relaţiile cu
publicul şi cu presa, iar la nivelul Direcţiei Generale a Vămilor şi Gărzii financiare
funcţionează linii telefonice puse la dispoziţia publicului pentru a formula plângeri
referitoare la fapte de corupţie în rândul funcţionarilor acestor instituţii.
Nu putem scăpa de corupţie, atâta timp cât majoritatea cetăţenilor nu sunt
educaţi în această privinţă. Aşa cum am spus, societatea trebuie “educată” pentru a ştii
să diminueze acest fenomen şi să nu ascundă fapte de corupţie care le sunt cunoscute,
din comoditate sau prin simplul fapt că respectiva persoană care săvârşeşte aceste
acte de corupţie este o cunoştinţă sau rudă care prin aceleaşi mijloace ne-a ajutat şi pe
noi. Dacă noi nu suntem conştienţi de gravitatea situaţiei în ceea ce priveşte corupţia şi
nu luăm măsurile necesare care ne sunt la îndemână şi ne complacem în această
situaţie nu vom putea trăi niciodată într-o societate bazată pe corectitudine,
Dacă am fi mai corecţi şi am avea un minim de respect în ceea ce ne priveşte
legat de faptele de corupţie şi am respecta legile şi chiar două din cele 10 porunci prin
care Dumnezeu îi interzice omului să fie necinstit şi corupt : “Să nu furi!” şi “Să nu
mărturiseşti strâmb”, poate am mai avea o şansă să trăim într-o societate care se
bazează pe nişte principii etice şi lipsită de corupţie.