Sunteți pe pagina 1din 7

Partea generală 15

50. Sunt acte solemne:


a) contractul de asigurare;
b) convenţia matrimonială;
c) promisiunea de donaţie.

51. Forma cerută pentru opozabilitate faţă de terţi:


a) este obligatorie;
b) este facultativă;
c) are ca scop protecţia terţilor faţă de eventualele pagube produse de unele acte juridice
civile.

52. Forma actului juridic cerută adprobationem:


a) este facultativă;
b) este obligatorie;
c) asigură redarea certă a conţinutului actului juridic.

53. Sunt acte solemne:


a) contractul de comision;
b) contractul de arendare;
c) contractul de întreţinere.

54. Sunt acte solemne:


a) vânzarea unei moşteniri;
b) lichidarea regimului legal al comunităţii de bunuri;
c) contractul de societate.

55. Nerespectarea formei cerute pentru opozabilitate faţă de terţi atrage:


a) nevalabilitatea actului juridic;
b) ineficacitatea actului juridic faţă de terţi;
c) imposibilitatea producerii efectelor juridice.
^ i

56. In categoria actelor juridice unilaterale intră:


a) comodatul;
b) oferta de vânzare făcută de doi coproprietari;
c) oferta de purgă.

57. Sunt contracte unilaterale:


a) promisiunea unilaterală de vânzare;
b) donaţia;
c) vânzarea.

58. Actele constitutive, spre deosebire de cele translative:


a) produc efecte numai pentru viitor;
b) sunt supuse publicităţii imobiliare;
c) au ca efect naşterea unui drept subiectiv civil.
16 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil

59. în categoria actelor de administrare intră:


a) constituirea unui gaj:
b) locaţiunea unui bun;
c) înscrierea unui privilegiu.

60. Intră în categoria actelor solemne:


a) vânzarea unei moşteniri;
b) vânzarea unui autoturism;
c) vânzarea unui imobil.

61. în cazul actelor juridice solemne, nerespectarea formei cerute de lege atrage:
a) nulitatea relativă a actului juridic;
b) nulitatea absolută a actului juridic;
c) imposibilitatea probării actului.

62. Actele juridice morţiş causa:


a) în principiu, sunt acte juridice solemne;
b) sunt supuse unor condiţii mai restrictive, în ceea ce priveşte capacitatea de a dispune;
c) îşi produc efecte necondiţionat de moartea autorului.

63. Legea civilă:


a) retroactivează, dacă este favorabilă debitorului;
b) se aplică şi efectelor viitoare ale situaţiilor născute anterior intrării în vigoare a acesteia,
derivate din contracte;
c) se aplică şi efectelor viitoare ale situaţiilor născute anterior intrării în vigoare a acesteia,
derivate din căsătorie.

64. Actele normative adoptate de autorităţile şi instituţiile administraţiei publice locale:


a) se aplică numai în raza de competenţă a autorităţii care a adoptat actul;
b) se aplică pe întreg teritoriul ţării, în lipsa altei reglementări, pentru situaţii similare;
c) nu retroactivează, în lipsa unei dispoziţii exprese în textul de lege.

65. Un act juridic civil nul:


a) va produce efecte juridice dacă, după încheierea sa, intervine o lege nouă care îl consideră
valabil;
b) va fi supus legii în vigoare la data încheierii sale;
c) va fi supus legii noi, intrate în vigoare înainte ca actul să-şi fi produs toate efectele.

66. în raporturile juridice cu element de extraneitate, pe teritoriul României:


a) se va aplica întotdeauna legea română;
b) se poate aplica şi o lege străină, determinată potrivit normelor de drept internaţional
privat;
c) în nicio situaţie nu se poate aplica legea română.
Dtariat. Drept civil Partea generală 17
67. Legea civilă abrogată:
a) nu se poate aplica situaţiilor juridice născute după ieşirea sa din vigoare;
b) va cârmui efectele raporturilor născute din acte juridice sub imperiul său, dacă aceste efecte
se prelungesc dincolo de ieşirea din vigoare;
c) iese din vigoare numai dacă abrogarea este expresă.

68. Un contract de vânzare-cumpărare încheiat între soţi sub imperiul dispoziţiilor


Codului civil de la 1864 (care interzicea vânzarea între soţi) ale cărui efecte se
prelungesc şi după intrarea în vigoare a Codului civil din 2009 (care nu reţine în
rândul incapacităţilor speciale şi vânzarea între soţi):
a) se va desfiinţa, numai dacă acţiunea în anulabilitate a fost promovată de persoana interesată
îge atrage:
înainte de intrarea în vigoare a legii noi;
b) este un act care devine valabil, având în vedere că noua reglementare nu-1 interzice expres;
c) se va desfiinţa la cererea celui în drept să solicite anularea, chiar dacă acţiunea a fost
promovată după intrarea în vigoare a legii noi, dar înainte de împlinirea termenului de
prescripţie a acţiunii în nulitate relativă.

69. Dacă donatorului care a consimţit o donaţie sub imperiul dispoziţiilor Codului civil de
i de a dispune; la 1864 i s-a născut primul copil după intrarea în vigoare a Codului civil din 2009:
a) donaţia se revocă de drept pentru survenienţă de copil, având în vedere că legea civilă
ultraactivează;
b) donaţia nu se revocă de drept pentru survenienţă de copil;
c) în funcţie de circumstanţe, instanţa de judecată poate pronunţa revocarea donaţiei pentru
rigoare a acesteia, survenienţă de copil.

vigoare a acesteia, 70. Prescripţiei extinctive i se vor aplica:


a) în toate cazurile, dispoziţiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, dacă
acţiunea se naşte dintr-un act încheiat înainte de intrarea în vigoare a Codului civil din 2009;
aistraţiei publice b) reglementările în vigoare la încetarea violenţei, atunci când se promovează o acţiune în
anulabilitate întemeiată pe acest viciu de consimţământ;
c) dispoziţiile Decretului nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, dacă s-a încheiat un
aţii similare; contract de vânzare-cumpărare a unui bun afectat de vicii ascunse, care s-au ivit înainte de
expirarea termenului de garanţie, termen împlinit până la 1 octombrie 2011, iar acţiunea
promovată este o acţiune în răspundere pentru vicii ascunse.

lege nouă care îl 71. Faptul că un cocontractant a profitat de starea de constrângerea în care se afla cealaltă
parte şi a obţinut avantaje disproporţionate în raport cu propria prestaţie prin
încheierea, la data de 1 iulie 2011, a unui act de vânzare-cumpărare:
)ate efectele, a) va atrage nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare;
b) va conduce la desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare, dar numai dacă acţiunea în
»mâniei: nulitate relativă pentru leziune este promovată de partea păgubită până la 1 iulie 2012;
c) nu va produce efecte juridice, dacă leziunea nu depăşeşte jumătate din valoarea pe care o
drept internaţional avea, la momentul încheierii contractului, prestaţia promisă sau executată de partea lezată.
18 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil
72. în cazul în care un cumpărător de bună-credinţă a încheiat, anterior datei de 1
octombrie 2011, un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil cu un neproprietar,
intrând imediat în posesia bunului:
a) contractul devine valabil, dacă nu s-a pronunţat, anterior intrării în vigoare a Codului civil
din 2009, o hotărâre de anulare a acestuia;
b) acţiunea în revendicare a adevăratului proprietar va putea fi paralizată, dacă la momentul
promovării ei sunt îndeplinite, potrivit dispoziţiilor Codului civil de la 1864, condiţiile
uzucapiunii de la 10 la 20 de ani, pe care cumpărătorul o invocă în procesul în care figurează
ca pârât;
c) contractul este nul absolut, iar în procesul cu adevăratul proprietar cumpărătorul se poate
apăra numai prin invocarea uzucapiunii de 30 de ani, reglementată de art. 1890 din Codul
civil de la 1864.

73. Dacă un minor lipsit de capacitate de exerciţiu şi ocrotit prin tutelă a săvârşit o faptă
ilicită cauzatoare de prejudicii, anterior intrării în vigoare a Codului civil din 2009,
iar acţiunea în răspundere este promovată după această dată, tutorele va răspunde:
a) pentru fapta altuia, în condiţiile art. 1000 alin. 2 din Codul civil de la 1864;
b) pentru fapta altuia, în temeiul art. 1372 din Codul civil din 2009;
c) pentru fapta proprie, dacă sunt îndeplinite condiţiile art. 998-999 din Codul civil de la 1864.

74. în cazul în care o persoană este dispărută şi există indicii că a încetat din viaţă, iar
ultimele informaţii despre ea se plasează în cursul lunii august 2008, aceasta va putea
fi declarată moartă pe cale judecătorească, după intrarea în vigoare a Codului civil
din 2009:
a) oricând, având în vedere că noua reglementare stabileşte pentru declararea judecătorească a
morţii un termen de 2 ani de la dispariţie;
b) fără a se mai declara în prealabil dispariţia pe cale judecătorească, întrucât Codul civil din
2009 nu o mai impune drept condiţie de fond pentru declararea judecătorească a morţii;
c) dacă sunt respectate condiţiile de fond impuse în Decretul nr. 31/1954, act normativ ce
reglementa declararea judecătorească a morţii şi care era în vigoare la data dispariţiei
subiectului de drept.

75. Raportul juridic civil:


a) se stabileşte între oameni, priviţi numai în calitate de subiect colectiv;
b) se stabileşte între oameni, priviţi fie în calitate de subiect individual, fie de subiect colectiv;
c) e o relaţie socială în care o parte este subordonată celeilalte.

76. în sens larg, prin fapt juridic înţelegem:


a) faptele omeneşti săvârşite cu intenţia de a produce efecte juridice;
b) faptele omeneşti săvârşite numai cu intenţia de a produce efecte juridice, cât şi evenimentele;
c) faptele omeneşti săvârşite cu sau fără intenţia de a produce efecte juridice, cât şi
evenimentele.
notariat. Drept civil Partea generală 19
nterior datei de 1 ii 77. în categoria drepturilor subiective civile relative sunt incluse:
imobil cu un a) numai drepturile nepatrimoniale;
b) toate drepturile de creanţă;
vigoare a Codului c) toate drepturile patrimoniale.
, dacă la momentul 78. Dreptul subiectului civil nepatrimonial este acel drept:
la 1864, condiţiile în a) al cărui conţinut are o valoare pecuniară;
procesul în care b) care priveşte existenţa şi integritatea fizică sau morală a persoanei;
c) în care sunt cunoscuţi atât subiectul activ, cât şi subiectul pasiv.
mpărătorul se poate
;ă de art. 1890 din 79. în categoria drepturilor civile nepatrimoniale intră:
a) dreptul la onoare;
b) dreptul de proprietate;
tutelă a săvârşit o re c) dreptul creditorului de a pretinde de la debitor dobânda aferentă creanţei principale.
a Codului civil astă
dată, tutorele 80. în categoria drepturilor reale principale sunt incluse:
a) dreptul de a pretinde arvună;
1864; b) dreptul născut din convenţia accesorie numită clauza penală;
c) dreptul de concesiune.
in Codul civil de la
81. în categoria drepturilor reale accesorii intră:
a) privilegiile;
b) dreptul de servitute;
icetat din viaţă, iar
c) dreptul de abitaţie.
;t 2008, aceasta va
area în vigoare a 82. în categoria drepturilor reale principale intră:
ieclararea judecăto- a) dreptul subiectiv care izvorăşte din fidejusiune;
b) dreptul de proprietate publică;
întrucât Codul civil c) dreptul de retenţie.
•ea judecătorească a
83. Prin obligaţia „de a da” înţelegem îndatorirea:
)54, act normativ ce a) de a constitui sau de a transmite un drept real;
re la data dispariţiei b) de a executa o lucrare;
c) de a preda un lucru.

84. Prin obligaţia „de a face” înţelegem îndatorirea:


a) donatorului de a preda bunul care formează obiectul prestaţiei acestuia;
r, b) vânzătorului de a transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vândut;
dual, fie de subiect c) pe care şi-o asumă împrumutatul de a constitui un drept de ipotecă în favoarea împru-
mutătorului.

85. Sunt obligaţii propter rem:


a) obligaţiile de grăniţuire;
b) acele obligaţii care se nasc în legătură cu un lucru şi care îşi produc efectele şi asupra unei
sete juridice, cât şi terţe persoane;
c) acele îndatoriri care nu incumbă, în temeiul legii, deţinătorului unui lucru.
?ecte
juridice, cât şi
20 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil

86. Productele sunt:


a) produsele obţinute dintr-un bun cu consumarea sau micşorarea substanţei acestuia;
b) veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în temeiul unui act juridic;
c) produsele directe şi periodice ale unui bun.

87. Intră în categoria productelor:


a) copacii unei păduri;
b) venitul rentelor şi dividendelor;
c) recoltele.

88. în categoria fructelor civile sunt incluse:


a) sarea din salină;
b) dobânzile;
c) sporul animalelor.

89. Bunul neconsumptibil este acel bun care:


a) în mod periodic dă naştere altor bunuri;
b) poate fi folosit în mod repetat fără a i se consuma substanţa;
c) nu poate fi folosit fără ca prima lui întrebuinţare să nu implice înstrăinarea lui.

90. în categoria bunurilor incorpórale intră:


a) cambia;
b) drepturile de proprietate industrială;
c) chiriile.

91. Intră în categoria bunurilor accesorii:


a) cureaua de la ceas;
b) autoturismul;
c) coperta unei cărţi.

92. Capacitatea de exerciţiu este:


a) aptitudinea unei persoane de a avea drepturi;
b) aptitudinea unei persoane de a încheia singură actul juridic civil;
c) o componentă a capacităţii juridice, recunoscută tuturor persoanelor fizice.

93. Capacitatea de exerciţiu restrânsă aparţine:


a) minorului între 16 şi 18 ani;
b) persoanei care nu a împlinit vârsta de 14 ani;
c) minorului între 14 şi 18 ani.

94. Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice încetează:


a) odată cu încetarea capacităţii de folosinţă;
b) odată cu împlinirea vârstei de 18 ani;
c) în momentul în care se căsătoreşte înainte de împlinirea vârstei de 18 ani.
Partea generală 21
95. Bunurile incorpórale sunt acele bunuri care:
a) au o existenţă ce depinde de puterea creatoare a omului;
b) au o existenţă materială;
c) prin împărţire îşi schimbă destinaţia economică.

96. Dreptul de creanţă poate avea ca izvor:


a) plata nedatorată;
b) legea;
c) actul juridic unilateral.

97. Drepturile reale, spre deosebire de drepturile de creanţă:


a) sunt limitate ca număr;
b) au subiectul pasiv determinat;
c) sunt drepturi patrimoniale.

98. în categoria drepturilor reale principale intră:


a) dreptul de uzufruct;
b) clauza penală;
c) dreptul de administrare al regiilor autonome.

99. în categoria drepturilor reale accesorii intră:


a) dreptul de gaj;
b) dreptul de folosinţă a unor bunuri proprietate privată a unităţilor administrativ- teritoriale;
c) dreptul de a pretinde arvuna.

100. Sunt bunuri imobile prin natura lor:


a) construcţiile;
b) recoltele neculese;
c) undele electromagnetice.

101. Sunt bunuri mobile prin determinarea legii:


a) drepturile de proprietate intelectuală;
b) piatra din carieră;
c) acţiuni în justiţie care privesc un drept mobiliar.

102. Sunt bunuri imobile:


a) plantele prinse în rădăcini;
b) bogăţiile de orice natură ale solului;
c) instalaţiile de exploatare a resurselor submarine.

103. Bunurile imobile pot fi:


a) imobile prin determinarea legii;
b) imobile prin anticipaţie;
c) imobile prin natura lor.

S-ar putea să vă placă și