şi notariat Drept civil

lentul:
V. MOŞTENIRI

1. în cazul nedemnităţii succesorale:

a) moştenitorul trebuie să fi acţionat cu discernământ;
b) legea prevede că se aplică în cazul faptelor enunţiativ prevăzute;
c) nedemnul este înlăturat doar de la moştenirea persoanei faţă de care a săvârşit faptele.

2. Dacă se constată nedemnitatea succesorală:

a) descendenţii nedemnului pot culege moştenirea defunctului prin reprezentare, dacă sunt
îndeplinite condiţiile;
b) descendenţii nedemnului pot culege moştenirea defunctului numai în nume propriu;
c) titlul de moştenitor al nedemnului este desfiinţat de la data deschiderii moştenirii.

3. Nedemnul:
a) dacă înainte de constatarea nedemnităţii succesorale a intrat în posesia bunurilor din
moştenire, are posibilitatea de a le păstra;
b) dacă exercită posesia asupra bunurilor moştenirii, aceasta este considerată posesie de ■ rea-
credinţă;
c) are dreptul la restituirea sumelor de bani pe care le-a plătit pentru onorarea datoriilor
moştenirii.

4. Nedemnitatea succesorală:
a) în principiu, produce efecte relative;
b) . produce efecte în privinţa tuturor drepturilor nedemnului;
c) poate fi înlăturată expres prin testament sau act autentic notarial de către cel ce lasă
moştenirea.

5. Nedemnitatea judiciară:
a) poate fi invocată şi constatată de instanţa de judecată numai după deschiderea moştenirii;
b) desfiinţează titlul de moştenitor al nedemnului de la data pronunţării hotărârii
judecătoreşti prin care se constată;
c) poate fi invocată de nedemn, dacă acesta justifică un interes legitim,

6. înlăturarea efectelor nedemnităţii judiciare se poate realiza:

a) numai printr-un testament autentic;
b) sub forma unei declaraţii autentice, dar manifestarea voinţei celui ce lasă moştenirea să fie
consemnată şi printr-un contract de donaţie;
c) şi prin orice testament permis de lege.

7. Nedemnitatea
judiciară poate fi
invocată de:
a) procuror;
b) orice succesibil al
defunctului care
justifică un interes
legitim;
c) procurorii, dar
numai dacă au
calitatea de
succesibili
persoanele
dispărute.
230 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil

8. Poate ti declarată nedemnă de a moşteni persoana care:

a) cu rea-credinţă sau din eroare a distrus sau falsificat testamentul defunctului;
b) cu rea-credinţă a deteriorat în tot sau în parte conţinutul testamentului prin înlăturarea unui
text, urmată de adăugarea altuia cu un alt conţinut;
c) cu rea-credinţă a reprodus în mod fraudulos scrierea testatorului pentru a se crede că scrierea
este cea originală.

9. Nedemnitatea succesorală:
a) reprezintă o condiţie generală numai a dreptului la moştenirea legală;
b) este o condiţie generală negativă a dreptului la moştenire;
c) se aplică numai în cazul faptelor expres şi limitativ prevăzute de lege.

10. Nedemnitatea succesorală:

a) a unui moştenitor profită comoştenitorilor sau moştenitorilor subsecvenţi ca urmare a
înlăturării acestuia de la moştenire;
b) poate fi invocată şi constatată de instanţa de judecată numai dacă vocaţia succesorală a
nedemnului este eventuală, potenţială;
c) poate fi invocată împotriva nedemnului, cât timp acesta este în viaţă.

11. Dacă nedemnul, în perioada cuprinsă între data deschiderii moştenirii şi cea a
constatării nedemnităţii succesorale, încheie acte juridice cu terţe persoane, atunci:
a) actele de administrare dacă profită moştenitorilor sunt valabile;
b) actele de administrare pot fi desfiinţate, dacă sunt dăunătoare pentru moştenitori şi dacă terţii
au fost de rea-credinţă;
c) actele de dispoziţie cu titlu oneros sau gratuit cu terţii de bună-credinţă rămân valabile, fiind
aplicabile regulile de carte funciară.

12. Nedemnitatea de drept:

a) poate fi invocată din oficiu de notarii publici; ■'
b) poate fi oricând constatată;
c) operează numai în cazul în care nedemnul era condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de
omor sau tentativă de omor.

13. Spre deosebire de nedemnitatea de drept, nedemnitatea judiciara poate fi invocată;

a) din oficiu de către notarul public;
b) de orice moştenitor al defunctului care justifică un interes legitim;
c) de procuror, dacă au calitatea de succesibili minorii.

14. Spre deosebire de nedemnitatea judiciară, nedemnitatea de drept poate fî invocată:

a) de orice persoană interesată care urmează să profite de înlăturarea de la moştenire a
nedemnului;
b) procuror;
c) din oficiu, de instanţa de judecată.
■ă şi notariat. Drept
civil lefiinctului;
untului prin înlăturarea
ii pentru a se crede că
ala;
ege.
jbsecvenţi ca urmare a ;ă
vocaţia succesorală a aţă.
rii moştenirii şi cea a ;e
cu terţe persoane,
;ntru moştenitori şi dacă
credinţă rămân valabile,
ru săvârşirea infracţiunii
ară poate fi invocată:
n;
îrept poate fi invocată:
urarea de la moştenire a
Moşteniri ; .. - - .. .. - ; 231
15. înlăturarea efectelor nedemnităţii succesorale:
a) poate fi făcută de orice persoană apropiată defunctului;
b) poate fi făcută numai de către cel care lasă moştenirea; ■ ;-
c) se poate realiza prin orice testament permis de lege sau prin act autentic notarial.
16. înlăturarea efectelor nedemnităţii succesorale:
a) poate interveni numai după comiterea faptelor care atrag nedemnitatea;
b) poate avea loc prin reabilitarea nedemnului intervenită după condamnare;
c) se poate realiza numai prin act autentic notarial sau testament autentic.
17. Moştenirea legală:
a) poate coexista cu moştenirea testamentară;
b) intervine numai în cazurile în care defunctul nu a lăsat testament;
c) intervine şi în cazurile în care defunctul dispune prin testament, dar legatul cuprins în el
este ineficace.
18. Moştenirea legală:
a) reprezintă transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către subiecte de drept
existente;
b) poate coexista cu moştenirea testamentară, dacă defunctul a dispus prin testament numai de
o fracţiune din moştenire;
c) intervine în toate situaţiile în care defunctul nu dispune prin testament cu privire la
patrimoniul succesoral.
19. Sunt chemate la moştenire, în temeiul legii:
a) rudele în linie dreaptă descendentă şi ascendentă iară limită în grad;
b) rudele în linie colaterală până la gradul al IV-lea inclusiv, rezultate numai din căsătorie sau
din afara căsătoriei;
c) soţul supravieţuitor, descendenţii, ascendenţii şi colateralii defunctului.
20. Au vocaţie potenţială legală Ia moştenirea defunctului:
a) fraţii sau surorile bunicilor defunctului rezultaţi din adopţia cu efecte restrânse;
b) fraţii sau surorile bunicilor defunctului şi fraţii şi surorile părinţilor defunctului rezultaţi
din căsătorie sau din afara căsătoriei;
c) fraţii şi surorile defunctului rezultaţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopţie.
21. Descendenţii defunctului:
a) au dreptul de a administra patrimoniul defunctului înainte de eliberarea certificatului de
moştenitor; .,, ;..., .
 Moşteniri ; .. - - .. .. - ; 232
b) dacă vin la moştenire în calitate de copii din căsătoria anterioară, din afara căsătoriei sau
din adopţie, împărţirea moştenirii se face pe linii;
c) sunt obligaţi să raporteze donaţiile primite de Ia cel ce lasă moştenirea, dacă donaţia a
fost făcută cu sau fără scutire de raport. .
 Moşteniri

22. Descendenţii defunctului:

a) sunt chemaţi la moştenire în ordinea proximităţii gradului de rudenie;
b) de gradul I sunt chemaţi la moştenire numai în'nume propriu;
c) de gradul al D-lea şi următoarele pot veni la moştenire numai prin reprezentare
succesorală.
23. Ascendenţii privilegiaţi: ..
a) sunt obligaţi la raportul donaţiilor;
b) sunt tatăl şi mama defunctului, din căsătorie, din afara căsătoriei şi din adopţie; ,> -
c) reprezintă o categorie de rude care, alături de colaterali, compun o clasa mixtă, clasa a Il-a
de moştenitori.
ti ■ '1 i . ' • . 1

24. In temeiul principiului reciprocităţii vocaţiei legale generale la moştenire:

a) dacă răsstrănepotul de frate are vocaţie succesorală generală la moştenirea lăsată de
defunct, atunci şi acesta din urmă ere vocaţie în raport cu răsstrănepotul de frate;
b) dacă părintele are vocaţie legală generală la moştenirea copilului, atunci şi acesta are
vocaţie legală generală la moştenirea părintelui;
c) dacă persoana care a luat în plasament are vocaţie legală generală la moştenirea celui luat
în plasament şi acesta din urmă are vocaţie legală generală la cel dintâi.

25. Au capacitate succesorală: <:

a) persoanele concepute, dar nenăscute la data deschiderii moştenirii, cu condiţia să se
nască vii şi viabile; ,,
b) fundaţiile testamentare, din momentul deschiderii moştenirii testatorului;
c) persoanele dispărute.

26. Legea consacră capacitatea succesorală a persoanelor concepute, dar nenăscute la

data deschiderii moştenirii:
a) de la concepţiune, dacă se nasc vii;
b) de la naştere, dacă se nasc vii şi viabile;
c) de Ia data când a avut loc decesul celui a cărui moştenire se transmite. -

27. Capacitatea succesorală a persoanei dispărute:

a) se desfiinţează cu efect retroactiv, dacă se, constată fizic că nu mai există la data
deschiderii moştenirii;
b) este numai provizorie; . ,
c) există numai dacă a trecut un an de zile de la momentul dispariţiei.

28. Soţia nu-1 poate moşteni pe soţ, dacă:

a) a decedat în aceeaşi împrejurare şi acelaşi timp cu soţul;
b) a supravieţuit soţului 10 secunde cu ocazia unei catastrofe feroviare;
c) a decedat în împrejurări diferite, dar în acelaşi timp cu soţul.

29. Au vocaţie potenţială legală la moştenire: 30.

a) fraţii bunicilor defunctului; a) o
b) străstrănepoţii de frate, soră ai defunctului; b) leg
c) fraţii părinţilor defunctului. c) co

31. Ne
a) pro
b) rep
co
c) est

32. Ne
a) nu
b) şi
c) ori

33. Po
ur
a) rel
b) şan
c) lov

34. Da
de
atu
a) soţ
b) fiu
c) soţ

35. Moşt
fra
a) soţul
b) fratel
c) părin

36. Moşt
bun
a) părin
b) cei do
c) fratel

37. Moşt
frat
pred
a)
vărul
^). cei d
c) fratele
Moşteniri ■■■-. . ■ • - - - • 233
30. Are vocaţie potenţială la moştenirea defunctului:
a) oraşul în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii;
b) legatarul desemnat prin testament;
c) copilul vărului primar al celui ce lăsă moştenirea.

31. Nedemnitatea succesorală:

a) produce efecte numai în privinţa autorului faptei;
b) reprezintă decăderea, moştenitorului legal sau testamentar doar din dreptul de a culege
cotă-parte din moştenire;
c) este o sancţiune civilă.

32. Nedemnitatea de drept poate fi constatată:

a) numai la cererea oricărei persoane interesate;
b) şi din oficiu, de către instanţa de judecată;
c) oricând.

33. Poate fi declarată nedemnă pentru a moşteni persoana care săvârşeşte una dintre
următoarele fapte:
a) rele tratamente aplicate minorului;
b) şantaj;
c) loviri sau alte violenţe.

34. Dacă moştenirea defunctului a fost acceptată de soţul supravieţuitor, copilul

defunctului şi nepotul defunctului, fiu al altui copil predecedat al defunctului, atunci:
a) soţul supravieţuitor va culege împreună cu fiul defunctului 5/8 din moştenire;
b) fiul şi nepotul defunctului vor culege 3/8 din moştenire;
c) soţul supravieţuitor va culege 1/4 din moştenire.

35. Moştenirea defunctului a fost acceptată de soţul supravieţuitor, părinţii defunctului,

un frate bun şi un frate uterin al defunctului. în această situaţie:
a) soţul supravieţuitor.împreună cu fratele buh vor culege 7/12 din moştenire;
b) fratele uterin va culege 1/4 din moştenire;
c) părinţii împreună cu fratele uterin vor culege 5/12 din moştenire.

36. Moştenirea defunctului este acceptată de soţul supravieţuitor, un părinte, un frate

bun şi doi fraţi uterini ai defunctului. Astfel:
a) părintele împreună cu fratele bun vor culege 1/2 din moştenire;
b) cei doi fraţi uterini vor culege împreună 1/6 din moştenire;
c) fratele bun împreună cu cei doi fraţi uterini vor culege împreună 5/12 din moştenire.

37. Moştenirea defunctului a fost acceptată de cei doi fraţi ai tatălui defunctului, de fratele
bunicului patern, al defunctului şi de vărul primar, fiul unui alt frate predecedat al
tatălui defunctului. Astfel:
a) vărul primar va culege 1/3 din moştenire;
b) cei doi fraţi ai defunctului vor culege câte 1/2 din moştenire;
c) fratele bunicului patern va culege 1/3 din moştenire.
234 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil

38. Soţul supravieţuitor a stăpânit toate bunurile lăsate moştenire de către cel decedat,
nerecunoscând altor moştenitori niciun drept. Părinţii defunctului, cei doi fraţi buni,
fratele uterin, bunicul şi vărul primar ai defunctului au chemat în judecată pe soţul
supravieţuitor, solicitând instanţei stabilirea masei succesorale şi a cotelor ce li se
cuvin din moştenire. Astfel:
a) părinţii defunctului vor culege câte 1/6 din moştenire, fiecare;
b) fraţii buni vor culege împreună 10/24 din moştenire;
c) fratele uterin şi vărul primar vor culege împreună 5/18 din moştenire.

39. Soţul supravieţuitor a stăpânit toate bunurile lăsate moştenire de către cel decedat,
nerecunoscând altor moştenitori niciun drept. Părinţii defunctului, fratele bun, cei doi
fraţi consangvini, unchiul şi vărul primar (copilul altui unchi predecedat) ai
defunctului au chemat în judecată pe soţul supravieţuitor, solicitând instanţei
stabilirea masei succesorale şi a cotelor ce li se cuvin din moştenire. Astfel:
a) fratele bun va culege 1 /12 din moştenire;
b) părinţii vor culege împreună câte 1/3 din moştenire;
c) fraţii consangvini vor culege împreună 1 /12 din moştenire.

40. Dacă soţul supravieţuitor vine în concurs cu copilul dezmoştenit al defunctului, cu cei
doi fraţi buni ai defunctului şi cu tatăl defunctului, atunci moştenirea se va împărţi
după cum urmează:
a) soţul supravieţuitor va culege 1/3 din moştenire;
b) copilul dezmoştenit va primi rezerva succesorală de 3/8;
c) tatăl defunctului va primi 3/32.

41. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) poate fi cedat în favoarea altei persoane;
b) poate fi urmărit de creditorii săi;
c) se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii moştenirii.

42. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor:

a) încetează înainte de împlinirea termenului de un an, calculat de la deschiderea moştenirii,
dacă soţul în viaţă se recăsătoreşte;
b) este personal, alienabil şi insesizabil;
c) este strict personal, insesizabil, temporar, cu titlu gratuit.

43. Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor este recunoscut acestuia:

a) în considerarea calităţii de moştenitor legal;
b) când nu vine în concurs cu descendenţii;
c) indiferent de moştenitorii cu care vine în concurs.
45. Soţul supravieţuitor beneficiază de mobilierul şi obiectele de uz casnic, 235
dacă:
a) vine în concurs numai cu părinţii, fraţii şi surorile defunctului, bunicii, unchii
şi mătuşile
■ defunctului; ,
b) nu vine în concurs cu descendenţii, dacă soţul decedat nu dispune de partea sa
din aceste bunuri prin liberalităţi;
c) vine în concurs cu clasele II, III şi IV de moştenitori legali şi dacă soţul decedat
nu a dispus de partea sa din aceste bunuri prin donaţii sau legate făcute prin
testament.

46. Intră în categoria mobilierului şi obiectelor de uz casnic:

â) uneltele specifice gospodăriei ţărăneşti folosite de soţi; 1

b) obiectele care prin natura lor sunt destinate să servească gospodăriei casnice
afectate i folosinţei comune a soţilor;
c) obiectele de uz personal ale defunctului.

47. Soţul supravieţuitor, în cazul divorţului pe cale judiciară, îşi păstrează

calitatea de soţ până la data:
a) pronunţării hotărârii de divorţ;
b) când hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas definitivă;
c) ; pând a fost introdusă cererea de divorţ.

48. Clauza de preciput:

a) poate fi stipulată în beneficiul fiecăruia dintre soţi sau numai în favoarea unuia
dintre ei;
b) devine caducă când soţul beneficiar a decedat înaintea soţului dispunător;
c) poate fi executată numai în natură;

49. Soţul supravieţuitor:

a) va moşteni 1/4 din masa succesorală dacă vine în concurs atât cu descendenţii,
cât şi cu ascendenţii şi colateralii privilegiaţi;
b) nu este înlăturat de la moştenire, dar nici nu înlătură de Ia moştenire rudele
defunctului;
c) va dobândi, în afara cotei de moştenire ce i se cuvine, şi un drept de moştenire
asupra v mobilierului şi obiectelor de uz casnic indiferent de clasa de moştenitori cu
care vine în b concurs.

¡50. Pentru a beneficia de un drept la moştenire, soţul supravieţuitor trebuie să

aibă şi calitatea de soţ la data deschiderii:
moştenirii, dacă durata căsătoriei a fost de 5 ani;
B) moştenirii, indiferent de durata căsătoriei;
procedurii succesorale notariale, indiferent de durata căsătoriei.

. Dacă decesul unuia dintre soţi s-a produs înainte de rămânerea definitivă a
hotărârii de pronunţare a nulităţii căsătoriei, atunci:
soţul supravieţuitor de bună-credinţă la încheierea căsătoriei va veni la moştenire;
PÎHniciunul dintre soţi nu va putea moşteni, indiferent dacă a fost de bună-credinţă
său de rea-credinţă; ^■
soţul de rea-credinţă nu va moşteni, întrucât pierde cu efect retroactiv calitatea de
soţ
236 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil

52. Nu intră în categoria mobilierului şi obiectelor de uz casnic:

a) obiectele de menaj, computerul, radioul etc.;
b) pianul, bicicleta, obiectele confecţionate din metale preţioase;
c) animalele de muncă şi de producţie. ;

53. Descendenţii:
a) nu sunt moştenitori sezinari;
b) sunt chemaţi la moştenire îh ordinea gradelor de rudenie;
c) dacă sunt chemaţi Ia moştenire alături de soţul în viaţă, vor primi lA din moştenire,
indiferent de numărul lor.

54. Descendenţii:
a) sunt rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, fără limită în grad;
b) pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei, din rudenie civilă, rezultat al adopţiei, din
reproducerea umană asistată, cu terţ donator;: 1
c) nu vin la moştenire prin reprezentare.

55. Colateralii ordinari:

a) sunt fraţii părinţilor defunctului şi copiii acestora, precum şi fraţii bunicilor defunctului;
b) în cazul adopţiei cu efecte restrânse, vor fi recrutaţi dintre rudele fireşti;
c) vin Ia moştenire în nume propriu şi prin reprezentare.

56. Colateralii ordinari:

a) pot veni la moştenire, numai dacă nu există moştenitori din primele trei clase sau cei care
există nu pot sau nu vor să culeagă din moştenirea defunctului;
b) sunt chemaţi la moştenire până la gradul IV inclusiv;
c) dacă sunt de diferite categorii (fraţi buni, uterini, consangvini ai părinţilor defunctului),
împărţirea moştenirii se va face pe linii.

57. Verii primari ai defunctului:

a) pot veni la moştenire în nume propriu şi prin reprezentare;
b) sunt moştenitori sezinari;
c) sunt copiii fraţilor şi surorilor părinţilor defunctului.

58. Unchii şi mătuşile defunctului:

a) sunt fraţii şi surorile părinţilor defunctului, indiferent dacă provin din căsătorie, din afara
căsătoriei sau din adopţie cu efecte depline; ...
b) sunt fraţii şi surorile bunicilor defunctului;
c) împart moştenirea în mod egal, indiferent de numărul lor.

59. Spre deosebire de colateralii ordinari, colateralii privilegiaţi:

a) nu sunt moştenitori rezervatari;
b) împart moştenirea pe linii, dacă, sunt chemaţi la moştenire fraţi şi surori ai defunctului
care nu sunt din aceiaşi părinţi;
c) de gradul al II-lea pot veni Ia moştenire numai în nume propriu.
i şi notariat. Drept civil Moşteniri ; ,•- ■■, , ■■ 237
60. Descendenţii din fraţi şi surori ai defunctului, până la gradul al IV-Iea inclusiv:
a) pot veni la moştenire atât în nume propriu, cât şi prin reprezentare;
b) împart moştenirea pe linii fraţii şi surorile defunctului, dacă ascendenţii lor nu sunt din
aceiaşi părinţi;
c) sunt obligaţi la raportul donaţiilor.

61. în cazul în care moştenirea este acceptată de:

a) părinţii fireşti şi adoptatori ai defunctului, atunci aceştia vor culege împreună toată masa
‘imi l din moştenire, succesorală;
b) ; un părinte, soţul supravieţuitor şi fratele defunctului, atunci părintele va culege 1/3 din
moştenire;
c) doi părinţi, soţul supravieţuitor şi cei doi fraţi buni ai defunctului, atunci aceştia din . urmă
vor culege câte 1/6 fiecare.
in grad;
zultat al adopţiei, din
62. în cazul în care adoptatorul a adoptat mai mulţi copii, atunci:
a) dacă toate adopţiile au fost cu efecte depline, operează principiul reciprocităţii vocaţiei
legale între fraţi şi surori;
b) cel adoptat cu efecte depline are în calitate de frate vocaţie la moştenirea copiilor adoptaţi
cu efecte restrânse ai adoptatorului;
bunicilor defunctului;
c) cel adoptat cu efecte restrânse nu are, în calitate de frate, vocaţie la moştenirea copiilor
'ireşti; fireşti.

63. Moştenirea sau partea din moştenire ce se cuvine colateralilor privilegiaţi:

a) se împarte pe capete între fraţii şi surorile defunctului, dacă sunt fraţi buni;
imele trei clase sau cei b) se împarte între ei pe tulpini, dacă vin la moştenire descendenţi din fraţi şi surori, prin
ui; reprezentare succesorală;
c) se împarte în mod egal moştenirea dacă vin atât fraţi şi surori, cât şi descendenţi din fraţi şi
părinţilor defunctului),
surori.
64. în cazul vocaţiei legale utile, efective:
a) toate rudele defunctului sunt chemate împreună Ia moştenire;
b) trebuie ca cel ce culege din moştenirea defunctului să aibă vocaţie legală generală şi să nu
fie înlăturat de la moştenire de o altă persoană, chemată în rang preferabil de lege;
c) sunt chemate Ia moştenire toate rudele colaterale ale defunctului până la gradul al IV-Iea
inclusiv, care au vocaţie eventuală.
n din căsătorie, din afara
65. Sunt excepţii de la principiul priorităţii claselor de moştenitori:
a) reprezentarea succesorală;
b) clasa a Il-a de moştenitori;
 238 Teste-grilă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil
c) soţul supravieţuitor al defunctului.
Moşteniri , , 239

67. Constituie excepţie de Ia principiu proximităţii gradului de rudenie între

moştenitorii din aceeaşi clasă:
a) reprezentarea succesorală; ''
b) împărţirea pe linii;
c) împărţirea pe tulpini.

68. Reprezentarea succesorală:

a) se aplică în privinţa descendenţilor copiilor defunctului, ai fraţilor şi surorilor defunctului şi
ai fraţilor şi surorilor părinţilor defunctului;
b) înlătură consecinţele injuste ale principiilor proximităţii gradului de rudenie şi egalităţii între
rudele de acelaşi grad;
c) dă posibilitatea unui moştenitor de grad mai îndepărtat să urce în locul'şi gradul
ascendentului său pentru a culege partea din moştenire ce i s-ar fi cUvenit, numai dacă ar fi
fost decedat la data deschiderii moştenirii.

69. Reprezentarea succesorală este admisă numai în privinţa:

a) descendenţilor copiilor defunctului Ia infinit şi a descendenţilor din fraţi şi surori ai
defunctului până la gradul al IV-lea inclusiv;
b) clasei întâi de moştenitori şi a clasei a doua;
c) descendenţilor din fraţi şi surori ai defunctului şi ai descendenţilor copiilor defunctului, fără
limită de grad.

70. Pot fi reprezentate persoanele:

a) decedate la data deschiderii moştenirii;
b) decedate în acelaşi timp cu defunctul;
c) dezmoştenite.

71. Reprezentarea succesorală:

a) asigură egalitatea între tulpini în situaţia în care reprezentatul este decedat sau nedemn;
b) permite descendentului renunţător sa urce în locul şi gradul ascendentului cu vocaţie
concretă decedat la data deschiderii moştenirii şi să culeagă partea din moştenire ce i s-ar fi
cuvenit acestuia;
c) operează de drept şi imperativ.

72. Reprezentarea succesorală:

a) operează în temeiul manifestării de voinţă a reprezentantului pentru aplicarea ei;
b) produce, ca efect general, împărţirea pe tulpină a moştenirii;
c) operează la infinit.

73. Printre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească reprezentantul pentru a culege

moştenirea lăsată de defunct se numără şi aceea ca acesta să:
a) aibă capacitate succesorală; •
b) aibă vocaţia succesorală efectivă;
c) nu fie nedemn faţă de defunct, să nu fi renunţat la moştenirea defunctului şi să nu fi fost
dezmoştenit de defunct.
 civil
240 Dacă nepoata de fricăTeste-grilă
74. pentrueste
a defunctului admiterea la INM,deavocatură
exheredată defunctşişinotariat. Dreptacivil
moştenirea fost
acceptată de cealaltă frică a defunctului şi de nepoata de fiică predecedată, atunci
aceasta din urmă:
a) va moşteni prin reprezentarea mamei sale alături de mătuşă;
b) va culege doar rezerva succesorală;
c) va fi înlăturată de la moştenire de mătuşa sa.

75. Dacă nepotul de frate predecedat al defunctului exheredat acceptă moştenirea

or
defunctului alături de celălalt frate al defunctului, atunci moştenirea va fi culeasă de:
a) numai de fratele în viaţă care vine în nume propriu;
ităţii
b) fratele în viaţă şi nepotul de frate care vine prin reprezentare;
gradul c) fratele în viaţă şi nepotul de frate care va culege rezerva succesorală.
că ar 76. Reprezentarea succesorală operează:
a) omisso medio; :
b) în cazul în care reprezentatul este decedat sau nedemn;
c) la infinit.
i ai
77. Reprezentantul în materia reprezentării succesorale:
a) trebuie să aibă vocaţie succesorală generală proprie la moştenirea defunctului;
tului, b) să fie lipsit de capacitatea de a moşteni;
c) să nu fi renunţat la moştenirea defunctului.

78. în categoria descendenţilor intră:

a) copiii defunctului şi descendenţii lor, din afara căsătoriei, dacă filiaţia a fost stabilită în
condiţiile legii;
b) numai copiii şi descendenţii defunctului din căsătorie sau din căsătorii diferite;
c) copiii defunctului rezultaţi din adopţie.

79. Descendenţii:
emn; a) de gradul întâi sunt chemaţi la moştenire în nume propriu;
ocaţie b) de gradul al doilea şi următoarele pot veni la moştenire în nume propriu sau prin
e ce i reprezentare;
c) dacă vin la moştenire prin reprezentare, împărţirea moştenirii se face pe capete.

80. Descendenţii sunt:

a) moştenitori rezervatari;

entru a

u fi fost
Moşteniri , , 241
b) obligaţi să raporteze donaţiile primite de la defunct, indiferent dacă donaţia a fost sau nu
scutită de raport;
c) moştenitori sezinari.

81. Dacă la moştenire alături de soţul supravieţuitor sunt chemaţi şi fiul defunctului,
precum şi cei doi nepoţi ai altui fiu al defunctului, predecedat, atunci:
a) cei doi nepoţi vor primi 3/8 din moştenire, fiecare;
240_ Teste-grîlă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil.
b) soţul supravieţuitor vâ primi 1/4, iar cei doi nepoţi vor primi cate 3/16 fiecare din moştenire;
c) fiul defunctului va primi 3/4 din moştenire.

82. Dacă moştenirea legală rămasă de pe urma defunctului a fost acceptată de soţul defunctului,
doi strănepoţi de fii ai defunctului (tatăl copiilor, predecedat şi nedemn faţă de bunicul
defunctului care este nedemn faţă de defunct), atunci:
a) soţul în viaţă va culege 1 /4, iar strănepoţii 3/16 fiecare;
b) strănepoţii vor culege câte 3/8 fiecare;
c) strănepoţii vor culege împreună 3/4. :

83. în cazul moştenirii legale, patrimoniul persoanei fizice decedate se poate transmite;
a) către persoanele fizice în viaţă;
b) către persoanele juridice existente în momentul decesului persoanei fizice;
c) atât persoanelor fizice, cât şi juridice existente în momentul morţii persoanei fizice.

84. Persoanele chemate de lege să dobândească patrimoniul defunctului pot fi

desemnate prin una dintre următoarele noţiuni:
a) moştenitori;
b) legatari;
c) erezi.

85. Noţiunea de succesiune este sinonimă cu noţiunea de moştenire:

a) în sensul larg al noţiunii, care desemnează atât transmisiunea între vii, cât şi pentru cauză de
moarte;
b) numai în sensul restrâns al noţiunii, adică transmisiune pentru cauză de moarte;
c) în sensul său larg este mai cuprinzătoare şi o include şi pe aceea de moştenire.

86. Prin caracterul morţiş causa al moştenirii înţelegem faptul că;

a) numai moartea persoanei fizice determină transmiterea patrimoniului succesoral către cei în
viaţă;
b) patrimoniul succesoral se transmite la moştenitorii care acceptă moştenirea, chiar de la data
şi ca urmare a decesului persoanei fizice;
c) patrimoniul se transmite către moştenitorii acceptanţi de la data acceptării moştenirii, şi
nu de la data decesului persoanei fizice. '

87. Caracterul universal al transmisiunii succesorale se referă la faptul că:

a) patrimoniul succesoral sau o fracţiune din acesta se transmite cu activul şi pasivul său;
b) numai prin moarte are loc transmiterea tuturor drepturilor şi obligaţiilor avute de o persoană
la momentul decesului;
c) şi prin acte între vii poate fi transmis întregul patrimoniu deţinut o persoană fizică.

şi notariat Drept civil..
ate 3/16 fiecare din
t acceptată de soţul
iilor, predecedat şi
cfunct), atunci:
! se poate
transmite:
si fizice;
i persoanei fizice.
il defunctului pot fi
ire:
. între vii, cât şi pentru
tuza de moarte;
de moştenire.
:a:
loniului succesoral către iă
moştenirea, chiar de la ta
acceptării moştenirii, şi
că:
şi pasivul sau;
ţiilor avute de o
>ană fizică.
Moşteniri ______ ■ . ______ . •, - . ___________________241
88. Opozabilitatea drepturilor dobândite prin moştenire:
a) nu este condiţionată de îndeplinirea formalităţilor de publicitate;
b) daca este vorba de o creanţă, este suficientă notificarea ei debitorului, fără a fi acceptată de
acesta prin înscris autentic;
c) se realizează prin îndeplinirea formelor de publicitate în cazul vânzării drepturilor
succesorale, care au ca obiect drepturi reale imobiliare.
89. Caracterul unitar al transmisiunii succesorale înseamnă că:
a) în principiu, întreaga moştenire se transmite după aceleaşi norme, fără a ţine seama de
provenienţa sau natura bunurilor ce o compun; ,. .
b) transmisiunea moştenirii este reglementată printr-un singur act normativ;
c) nu se admit excepţii de la regulile aplicabile transmisiunii.
90. Potrivit caracterului indivizibil al transmisiunii moştenirii:
a) acceptarea sau renunţarea la moştenire nu poate privi numai o parte a acesteia;
b) un moştenitor poate accepta doar activul moştenirii, renunţând la pasiv;
c) acceptarea forţată a moştenirii înlătură acest caracter.
91. Moştenirea este legală dacă:
a) se atribuie în temeiul legii rudelor defunctului în ordinea şi cotele determinate de lege;
b) s-a lăsat un testament prin care se desemnează executorul testamentar;
c) defunctul a lăsat testament prin care transmite patrimoniul succesoral unor terţi, în prezenţa
moştenitorilor nerezervatari.
92. Persoanele care dobândesc moştenirea, în temeiul legii, sunt:
a) moştenitori universali;
b) moştenitori cu titlu universal, dacă au calitatea de moştenitori nerezervatari;
c) moştenitori legali cu titlu particular.
93. în cazul în care un moştenitor legal este gratificat prin testamentul întocmit de către
defunct:
a) nu poate cumula calitatea de moştenitor legal cu cea de legatar;
b) este posibil ca persoana gratificată să cumuleze calitatea de moştenitor legal cu cea de legatar
sau să opteze diferit, adică să accepte moştenirea.legală şi să renunţe la legat ori invers;
c) dacă legatul este mai mic decât cota legală, moştenitorul nu poate renunţa la legat pentru a
moşteni mai mult, întrucât un asemenea legat poate avea semnificaţia unei dezmoştenit!
94. Data morţii unei persoane, care coincide cu deschiderea moştenirii, este:
a) data trecută în certificatul de deces, în cazul morţii fizic constatate;
b) data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti declarative de moarte;
c) data menţionată în hotărârea declarativă de moarte, rămasă definitivă.
242 Teste-grîlă pentru admiterea la INM, avocatură şi notariat. Drept civil

95. Dacă data morţii a fost stabilită prin certificatul (actul) de deces, atunci:
a) proba contrară privind data morţii nu este permisă;
b) este permisă proba contrară privind data morţii, întrucât menţiunile din actul (certificatul)
de deces, nefîind constatări proprii ale ofiţerului de stare civilă, fac dovada până la proba
contrară;
c) nu este admisă proba contrară privind data morţii, întrucât menţiunile din certificatul (actul)
de deces fac dovada până la înscrierea în fals.

96. Locul deschiderii succesiunii este:

a) ultimul domiciliu al defunctului;
b) locul unde a decedat de cujus;
c) reşedinţa defunctului.

97. în ceea ce priveşte dovada ultimului domiciliu:

a) se poate face prin orice mijloc de probă, întrucât domiciliul este o stare de fapt;
b) practic, se face prin actul de identitate sau certificatul de deces al lui de cujus;
c) dacă domiciliul real al unei persoane nu corespunde cu cel trecut în actul de identitate, nu
se admite proba împotriva actului de identitate.

98. Pot forma obiectul transmisiunii prin acte între vii:

a) întregul patrimoniu al persoanei fizice;
b) şi bunuri individual determinate;
c) obligaţiile unei persoane fizice privite singular, întrucât Codul civil reglementează şi
cesiunea de obligaţii.

99. Normele care guvernează transmisiunea succesorală se aplică:

a) în cazul decesului persoanei fizice;
b) în cazul persoanelor juridice care şi-au încetat existenţa;
c) şi persoanelor juridice ori statului, în măsura în care se prezintă în calitate de dobânditori ai
patrimoniului ori ai unor bunuri din patrimoniul succesoral.

100. Au capacitate succesorală:

a) persoanele fizice în viaţă la data deschiderii succesiunii;
b) copilul conceput, dar nenăscut, cu condiţia să se nască viabil;
c) persoanele decedate în acelaşi timp.

101. Reciprocitatea vocaţiei succesorale există:

a) între părinţi şi copii;
b) între ginere ori noră şi socrii săi;
c) între copilul aflat în plasament la o familie şi membrii acelei familii.

102. Sunt chemate la moştenire rudele defunctului:

a) în linie ascendentă; ţ
b) în linie colaterală, fără limită în grad de rudenie;
c) în linie colaterală până la gradul al IV-lea, inclusiv.